17
1 Istoricul grădiniţei Dacă este să vorbim despre istorie, am putea să spunem multe şi să dezvoltăm, însă pornind doar de la ideea că istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra cărora oamenii s-au pus de accord şi că aceasta reprezintă ceea ce suntem şi de ce suntem aşa, am decis ca lucrarea noastră monografică să cuprindă şi un scurt istoric al clădirii în care astăzi ne desfăşurăm activitatea instructiv -educativă. Considerăm că trecutul acestei clădiri nu este deloc unul de negli jat şi asta pentru că există încă din anul 1853 şi a funcţionat pe rând ca şi şcoală militară, apoi liceu, cabinet medical dar şi restaurant, urmând ca în prezent să fie grădiniţă. Folosindu-ne de diferite surse, am aflat că în anul 1853, primaria oraşului Târgu- Mureş a pus la dispoziţie aceast loc şi această clădire pentru înfiinţarea unei şcoli militare, această idee apartinând conducătorului Schwarzenberg. Nu a trecut mult timp şi după un an, mai exact în luna ianuarie a anului 1854, se renunţa la această idée chiar dacă locul pentru construirea clădirii a fost ales.Totusi, ideea de a se înfiinţa o şcoală militară în interiorul Transilvaniei, a fost reluată de către Ministerul de externe în anul 1907, iar în luna martie a aceluiaşi an se realizează proiectul clădirii la Sibiu. Pe data de 9 iunie 1907 este aprobat proiectul şi s -a ales data limită de finalizare a construcţiei şi anume, 1 decembrie 1908. Aşa cum şi în prezent, grădiniţa noastră a trecut peste câteva obstacole casă devină „Casuta din Povesti”, aşa şi atunci ideea de construire a clădirii a fost una care părea tot mai greu de realizat, fiind deschisă doar după 9 luni. În această perioadă clădirea a fost mobilată, iar în septembrie 1908 se muta aici şcoala regească “Kismarton” şi începe primul an şcolar. Putem realiza o paralelă a situaţiilor, în sensul că şi atunci, în momentul inaugării pe 9 octombrie 1909 şcoala nu avea o denumire. Aşa a fost şi în momentul inaugurării actualului spaţiu al grădiniţei, pe 21 februarie 2012, clădirea neavând încă un nume.

Istoricul grădiniţei

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Istoricul grădiniţei

1

Istoricul grădiniţei

Dacă este să vorbim despre istorie, am putea să spunem multe şi să dezvoltăm, însă

pornind doar de la ideea că istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra cărora oamenii

s-au pus de accord şi că aceasta reprezintă ceea ce suntem şi de ce suntem aşa, am decis ca

lucrarea noastră monografică să cuprindă şi un scurt istoric al clădirii în care astăzi ne

desfăşurăm activitatea instructiv-educativă. Considerăm că trecutul acestei clădiri nu este

deloc unul de neglijat şi asta pentru că există încă din anul 1853 şi a funcţionat pe rând ca şi

şcoală militară, apoi liceu, cabinet medical dar şi restaurant, urmând ca în prezent să fie

grădiniţă.

Folosindu-ne de diferite surse, am aflat că în anul 1853, primaria oraşului Târgu-

Mureş a pus la dispoziţie aceast loc şi această clădire pentru înfiinţarea unei şcoli militare,

această idee apartinând conducătorului Schwarzenberg. Nu a trecut mult timp şi după un an,

mai exact în luna ianuarie a anului 1854, se renunţa la această idée chiar dacă locul pentru

construirea clădirii a fost ales.Totusi, ideea de a se înfiinţa o şcoală militară în interiorul

Transilvaniei, a fost reluată de către Ministerul de externe în anul 1907, iar în luna martie a

aceluiaşi an se realizează proiectul clădirii la Sibiu. Pe data de 9 iunie 1907 este aprobat

proiectul şi s-a ales data limită de finalizare a construcţiei şi anume, 1 decembrie 1908.

Aşa cum şi în prezent, grădiniţa noastră a trecut

peste câteva obstacole casă devină „Casuta din Povesti”,

aşa şi atunci ideea de construire a clădirii a fost una

care părea tot mai greu de realizat, fiind deschisă doar

după 9 luni. În această perioadă clădirea a fost

mobilată, iar în septembrie 1908 se muta aici şcoala

regească “Kismarton” şi începe primul an şcolar. Putem realiza o paralelă a situaţiilor, în

sensul că şi atunci, în momentul inaugării pe 9 octombrie 1909 şcoala nu avea o denumire.

Aşa a fost şi în momentul inaugurării actualului spaţiu al grădiniţei, pe 21 februarie 2012,

clădirea neavând încă un nume.

Page 2: Istoricul grădiniţei

2

Clădirea a funcţionat în acest format timp de 27 de ani, după care şcoala păraseşte

locul cu tot cu elevi. În anul 1919 clădirea nu a avut nici un fel de funcţionalitate, dar într-un

pavilion al clădirii s-a instalat un cabinet medical pentru oamenii nevoiaşi ai oraşului.

O altă etapă prin care a trecut clădirea grădiniţei a fost anul 1919 în urma hotărârii de

înfiinţare a unui liceu militar în Târgu-Mureş, decizie luată de regale Ferdinand I la castelul

Peleş din Sinaia. De această data, cladirea primeşte numele de “MihaiViteazu”, iar pe 20

decembrie 1919 se începe predarea în şcoală.

Acestei şcoli i s-a acordat o foarte mare importanţă, deoarece pe lângă gimnaziul

“Papiu Ilarian” şi şcoala de fete “Unirea”, reprezenta al treilea pilon al oraşului. Totodată,

clădirea a fost vizitată de mai multe ori de către regina României, de prinţesa Ileana, dar şi de

generali şi politicieni.

În concluzie, putem afirma faptul că acestă clădire a grădiniţei “Căsuţa din Poveşti”

reprezintă un element istoric al oraşului nostrum şi asta se datorează trecutului construcţiei,

Page 3: Istoricul grădiniţei

3

nefiind o clădire ridicată la comandă, dupa Revoluţie, la fel ca majoritatea celorlalte instituţii

de învăţământ, ci una peste care a trecut un secol şi prin care au trecut generaţii multe şi

oameni mari.

Aşezarea geografică

Oraşul Târgu Mureş este situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei la 24° 52 ́

longitudine Estică şi 46° 32 ́latitudine Nordică.

Ne putem mândri cu dealuri şi podişuri care s-au format prin depozitarea materialelor

marine şi lacustre sedimentare precum argile, marme, nisip şi pietriş. În etajul de deal şi podiş

întâlnim păduri de gorun, carpen, tei şi frasin, iar in vegetaţia interzonală avem păduri şi

fâneţe de luncă, stuf şi papură.

Teritoriul judeţului Mureş este situat într-o depresiune intracarpatică ce coboară în

trepte. Oraşul nostru este amplasat la intersecţia a trei zone geografice cum ar fi: Câmpia

Transilvaniei, Valea Mureşului şi Valea Nirajului la o altitudine de aproximativ 309 – 450 m

faţă de nivelul mării. Targu Mureş a fost ridicat pe partea inferioară, partea stângă a râului

Mureş, astfel ocupând povârnişuri şi dealuri.

Suprafaţa totală a oraşului este de 66,99 km² şi are 203,1km reţea de transporturi auto,

175 km de străzi , 236 km de reţea de canalizare publică, 225 km reţea de apa potabilă şi 197

km reţea de gaze naturale. Suprafaţa totală de spaţii verzi este de 223, 4 ha. Fondul total de

locuinţe este 57, 070 împărţite în următoarele cartiere: Tudor Vladimirescu, Aleea Carpaţi,

1948 (Dâmbul Pietros), Budai Nagy Antal, Zona Centrală, Aleea Cornişa, Unirii, Libertaţii,

Gara de Sud, Mureşeni şi Valea Rece.

Grădiniţa se află pe dealul Corneşti, o zonă de terasă cu înalţimi relative de 20 – 25 m.

Aceasta s-a format prin eroziuni fluviale şi prin mişcari neotectonice. După anul 1970 în zonă

s-au efectuat foraje şi s-au descoperit resurse naturale precum gazul metan. Aceste resurse se

află în domul Dumbravioarei şi domul Nirajului. Domurile sunt boltiri ale stratelor

sedimentare care au în interior acumulări de gaze naturale.

Această zonă, Platoul Corneşti, este inzestrată cu o bogată faună. Putem aminti aici

păsări de oraş, rozătoare şi peşti, iar în pădurile din jur mistreţi, cerbi, vulpi şi iepuri.

Clădirea Grădiniţei cu P.P. Nr. 19 este amplasată în cartierul Aleea Cornişa alături de

alte importante clădiri şi instituţii precum Universitatea de Medicină şi Farmacie aceasta fiind

recunoscută atât pe plan naţional şi internaţional având sudenţi din Europa şi nu numai,

Page 4: Istoricul grădiniţei

4

Spitalul Judeţean Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant, Parcul Eroilor,

Biserica Ortodoxă şi nu în ultumul rând Platoul Corneşti.

Grădiniţa în oglinda generaţiilor

1. Primii ani postdecembrişti (1990 – 1998)

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 19 din Tg. Mureş s-a transformat concomitent cu

modificările pe care le-a suferit societatea românească în ultimii douăzeci de ani. La scară

redusă, ea reflectă într-o anumită măsură schimbările sociale şi dificila perioadă de tranziţie

pe care am traversat-o. În linii mari, în ciuda obstacolelor întâmpinate de-a lungul a două

decenii, grădiniţa a evoluat constant sub aspect instituţional, oferind condiţii din ce mai bune

pentru desfăşurarea în condiţii moderne a actului educativ.

Anul 1990 a debutat sub auspiciile înnoirii colectivul de cadre didactice. Grădiniţa, deşi

funcţiona într-o clădire având aspectul unei case vechi, beneficia de avantajul poziţionării în

vecinătatea Spitalului Judeţean şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie, ceea ce o făcea

atractivă pentru numeroşi părinţi, în majoritate angajaţi ai Spitalului Judeţean. În 1990 existau

doar trei grupe, două la grupa română şi una la secţia maghiară, conduse de educ. Timar

Lenuţa, ocupând la acea dată şi funcţia de director, şi Fazakas Klara, care au oferit un cadru

de stabilitate într-o perioadă dominată de instabilitate. Aceşti ani au fost dificili sub raportul

investiţiilor şi al modernizării bazei materiale, lucrările efectuate din puţinele fonduri alocate

de ISJ Mureş limitându-se la reparaţii urgente şi mai puţin la dotările cu material didactic,

care se realiza / confecţiona de către educatoare. În ceea ce priveşte procesul educativ, se

cuvine menţionat faptul că grupele de la ambele secţii erau combinate, modul de predare fiind

cel tradiţional, cu accent pe munca diferenţiată. În ciuda acestor condiţii aparent precare, în

care implicarea părinţilor sub aspect financiar, prin constituirea de fonduri ale grupei, era mult

mai redusă decât în prezent, procesul educativ oferit copiilor îndeplinea standardele de calitate

datorită dăruirii şi profesionalismului cadrelor didactice.

În acea perioadă s-au făcut eforturi de integrare a copiilor defavorizaţi, proveniţi de la

„Casa Speranţei”, în învăţământul de masă. Atât cadrele didactice, cât şi părinţii, au fost

provocaţi să-şi învingă prejudecăţile şi să manifeste toleranţă faţă de aceşti copii.

Comunicarea interetnică între grupele române şi maghiare s-a desfăşurat mereu în bune

Page 5: Istoricul grădiniţei

5

condiţii, în spiritul toleranţei şi al respectului reciproc. Am avut numeroşi copii ai căror

părinţi veneau din Republica Moldova să-şi facă studiile universitare la Universitatea de

Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş sau la Universitatea de Teatru, care s-au adaptat foarte

bine la mediul românesc şi au reuşit să-şi însuşească limba română, dintre care îi menţionăm

pe Marina Daniela şi Pastuh Daniel.

Colaborarea educatoarelor cu învăţătoarele s-a realizat constant, asigurându-se o

continuitate firească şi o adaptare optimă a copiilor la cerinţele învăţământului primar.

Profesionalismul educatoarelor s-a manifestat şi în descoperirea diverselor înclinaţii şi

aptitudini ale copiilor, care astfel au putut fi orientaţi spre şcolile de artă.

Pe parcursul anilor de şcolarizare s-a menţinut comunicarea cu aceşti copii care, ajunşi la

maturitate, au continuat să viziteze grădiniţa şi să menţină contactul cu educatoarele, semn de

respect faţă de eforturile depuse de primii lor dascăli la formarea propriei personalităţi şi

reuşite profesionale. Generaţiile de copii din perioada respectivă au manifestat un interes

sporit pentru activităţile educative oferite de educatoare, ceea ce, implicit, a avut un impact

pozitiv şi asupra comportamentului lor şi a gradului de disciplină.

Din generaţiile perioadei 1990 – 1998, vom aminti doar o mică parte din „absolvenţii”

grădiniţei noastre, actualmente studenţi sau absolvenţi de universităţi, care s-au remarcat în

diferite domenii, în special în medicină, dar şi în alte domenii (arte,ştiinţe,învăţământ etc.):

Brânzaniuc Alexandra, Habor Oana, Suciu Cassiana, Strat Alexandra, Suciu Claudia, Nistor

Cristina, Salcă Diana, Roşca Raluca, Butiurcă Sandor, Csizmadia Eva, Horvath Katalin,

Lukacs Csongor, Gothard Emilia, Szatmari Julia.

2. Tradiţional şi modern (1998 – 2006)

În perioada următoare s-au continuat schimbările, atât sub raport cantitativ, numărul

grupelor dublându-se, cât şi sub aspectul concepţiei asupra procesului educativ, într-un efort

de sincronizare cu noile tendinţe din învăţământul european. De asemenea, s-a accelerat

competitivitatea colegială între diferitele grădiniţe din oraş, prin organizarea de concursuri

pentru preşcolari, cercuri pedagogice care propuneau activităţi inedite, incitante, comisii

metodice care aduceau în prim plan noi strategii şi metode de predare. E perioada în care

nevoia de schimbare se manifestă sub forma îmbinării stilului tradiţional cu cele

experimentale, de tip Step-by-Step. Grădiniţa noastră a răspuns pozitiv noilor provocări, prin

efortul conjugat al doamnei directoare Filimon Natalia, extrem de deschisă spre nou şi

inovaţie în învăţământ, al cadrelor didactice, dispuse să se perfecţioneze şi să se adapteze la

Page 6: Istoricul grădiniţei

6

nou, şi al Inspectoratului Şcolar, care a oferit cadrul şi a coordonat fazele implementării

alternativei Step-by-Step. Printre caracteristicile alternativei Step-by-Step vom menţiona

următoarele: mutarea accentului de pe activitatea frontală, pe activitatea pe grupuri,

stimularea creativităţii, adaptarea curriculumului la nevoile copiilor, oferirea unei libertăţi mai

mari de opţiune în alegerea activităţii de către copil, dezvoltarea aptitudinilor şi a încrederii în

sine, dezvoltarea atitudinii cooperante şi a toleranţei, sectorizarea grupelor, menţinerea

motivaţiei şi a curiozităţii pentru actul de învăţare, copilul fiind încurajat să înveţe prin

descoperire, explorare şi experiment. S-a folosit din abundenţă materialul natural, atât pentru

activităţi, cât şi pentru pavazarea sălilor şi a coridoarelor.

Concomitent cu pregătirea teoretică a cadrelor, s-a trecut la implementarea concretă a

alternativei Step-by-Step, ceea ce a atras după sine mutaţii importante la nivelul bazei

materiale, a dotărilor cu material didactic specific (de exemplu trusa Step), a organizării

spaţiului de grupă prin crearea sectoarelor: Alfabetizare, Ştiinţă, Construcţii, Artă, Joc de rol,

Manipulative, Nisip şi apă. Implicarea părinţilor în actul educativ, ei fiind chiar invitaţi să

participle la activităţi ca voluntari, precum şi donaţiile lor, au avut ca efect o mai bună

colaborare între părinţi şi grădiniţă. Prin donaţiile părinţilor şi ale sponsorilor (dl. Oltean

Mihai, dl. Dărăbuş Dan, dr. Nicolăescu Ioan) s-a îmbogăţit inventarul grădiniţei cu mobilier

ergonomic, mobilier pentru coridoare, saltele, pătuţuri, mijloace audio-video, jocuri şi jucării,

perdele, covoare, veselă etc. Prin iniţiativa doamnei directoare Filimon Natalia s-au pus

bazele proiectului de modernizare şi mansardare a clădirii grădiniţei, devenită neîncăpătoare

pentru numărul tot mai mare de grupe. Proiectul a devenit realizabil începând cu primăvara

acestui an.

Perioada amintita s-a dovedit extrem de prolifică şi dinamică sub aspectul diversităţii

activităţilor la care a participat grădiniţa, remarcându-se prin receptivitatea faţă de nou, copii

foarte bine pregătiţi şi comunicativi, ingeniozitatea proiectelor, ceea ce a condus la un

prestigiu bine-meritat al instituţiei noastre în cadrul comunităţii. Grădiniţa şi-a sporit

atractivitatea prin introducerea activităţilor opţionale, dintre care de un real succes s-a bucurat

opţionalul de limba engleză.

Vom aminti doar câteva din multitudinea de activităţi la care au participat copiii în

această perioadă, unele fiind organizate şi găzduite de grădiniţa noastră:

- Comisii metodice: “Ne pregătim de sărbătorile de iarnă” (pe tema comunicării

interculturale), 2003

-“Hărnicie, voioşie, primăvara reînvie”, 2004

- Expoziţie la Spitalul Judeţean: “Un dar pentru cei aflaţi în suferinţă”

Page 7: Istoricul grădiniţei

7

- Festivaluri: “Muguri de primăvară” în colaborare cu Biblioteca Copiilor,

“Crăiasa anotimpului galben”, organizat de grădiniţa noastră, 2005

- Cercuri pedagogic: “Rolul artei în înfrumuseţarea vieţii”, mai 2006

- Concursuri: “Cel mai bun povestitor”, “Jocuri din folclorul copiilor”

- Schimburi de experienţă cu grădiniţe din judeţul Mureş şi Sibiu

- Concursuri de recitări la Cetatea Medievală şi Teatrul Ariel

- Concursuri de artă dramatică la Grăd. P.P. nr 16

- Concursuri corale şi programe artistice în limba engleză găzduite de Grăd. “Lumea

copiilor”

- Serbări cu ocazia diverselor evenimente şi sărbători

- Spectacole de colinde la Palatul Culturii şi alte instituţii din Municipiul Tg. Mureş

- Vizite la Muzeul Etnografic, Muzeul de Ştiinţele Naturii, la instituţii din Tg. Mureş,

Grădina Zoologică etc.

- Excursie la aeroportul Transilvania, Mănăstirea Recea

În încheiere, ne bucurăm să putem menţiona câţiva dintre copiii care s-au evidenţiat în

cadrul acestor concursuri şi activităţi şi au reprezentat cu cinste grădiniţa: Dărăbuş Dan,

Oltean Mihaela, Dorcioman Alexandru, Pupăză Vlad, Borz Bogdan, Bui Alexandru, Cristea

Radu, Dacher Daniel, Orza Teodora,Brassai Zoltan, Garman Zsofia, German Zoltan.

Și acum, câteva impresii din anii petrecuti în gradiniţă a fostei noastre preşcolare Orza

Teodora, actualmente elevă a Liceului de Arta:

“De fiecare dată când mă gândesc la anii de găadiniţă îmi vin în minte numai amintiri

frumoase. Privind înapoi revăd chipul doamnei educatoare, clipele frumoase ale jocului cu

colegii de grupa. Încă mai retrăiesc magia Serbărilor de Crăciun, când fiecare eram

personaj de poveste, crai viteji şi zâne preafrumoase, iar apariţia lui Moş Crăciun ne umplea

sufletul de bucurie.Revăd zâna bună care a descoperit inclinaţia mea spre desen şi care m-a

încurajat. Zâmbesc retrăind aceea perioadă lipsită de griji, înconjurată de atâta

dragoste”.

ORZA TEODORA clasa a IX-a, LICEUL DE ARTA TG. MUREŞ

3. O grădiniţă cu viziune pentru secolul XXI (2007 – prezent)

Ultimii ani s-au remarcat prin consolidarea colectivului de cadre didactice şi

implicarea în proiecte îndrăzneţe, de amploare, care au mobilizat educatoarele, copiii, părinţii

şi instituţiile publice. D-na directoare Filip Ioana a continuat o parte din proiectele începute în

perioada anterioară, reuşind să le finalizeze, şi totodată a iniţiat noi proiecte în vederea

Page 8: Istoricul grădiniţei

8

dezvolării instituţiei şi a vizibilităţii în cadrul comunităţii. În primăvara acestui an s-au obţinut

fondurile şi s-au demarat lucrările de modernizare a grădiniţei – mansardarea clădirii, sporirea

numărului de săli, crearea de cabinete – toate aceste lucrări realizându-se la standarde

europene. Lucrările se apropie de finalizare, clădirea putând fi dată în folosinţă începând cu

semestrul II al acestui an şcolar (2011 - 2012).

Doamna directoare a reuşit să creeze un cadru stabil, formând o echipă tânără de

educatoare, motivate, dornice de performanţă, cu deschidere spre nou, spre utilizarea

mijloacelor media în predare (internet, utilizarea noilor tehnologii, laptop, imprimantă,

videoproiector etc.), care împărtăşesc viziunea inovatoare a managerului instituţiei. Prin

donaţiile părinţilor, direcţionate spre Asociaţia “Suflet Generos” şi prin găsirea altor surse de

finanţare (precum sponsorizările), grădiniţa s-a îmbogăţit cu un fond de carte de specialitate

fără precedent, cu jocuri, materiale didactice, costume populare, costume de dans modern şi

mobilier de ultimă generaţie. Toate aceste acţiuni de modernizare nu ar fi fost posibile dacă d-

na directoare nu s-ar fi numărat printre managerii care au conştientizat de timpuriu beneficiile

autofinanţării prin crearea, încă din 2007, a Asociaţiei “Suflet Generos”.

Modernizarea grădiniţei, deşi binevenită, a necesitat eforturi considerabile şi chiar

sacrificii din partea întregului colectiv, determinate de necesitatea mutării într-un spaţiu

provizoriu până la finalizarea lucrărilor de renovare. Într-un timp record, doamna directoare a

mobilizat atât personalul, cât şi părinţii în dificilul proces al mutării şi al adaptării la noile

condiţii. Datorită menţinerii încrederii şi motivaţiei la cote ridicate, procesul educativ nu a

suferit dereglări sau perturbări, acomodarea la noul spaţiu de împrumut realizându-se relativ

uşor. Sprijinul şi înţelegerea părinţilor au constituit un atu, în multe situaţii materializându-se

în acţiuni de dotare a noului spaţiu cu materiale indispensabile derulării în bune condiţii a

procesului educativ. De exemplu fam. Mora Akos şi fam. dr. Benedek Imre au dotat grupurile

sanitare şi au sponzorizat lucrarile de igienizare.

Beneficiarii principali ai tuturor acestor acţiuni de modernizare a bazei materiale

rămân, fireşte, copiii, generaţia viitoare, toate efortuirle cadrelor didactice având ca scop

posibilitatea de a oferi un cadru propice pentru dezvoltarea optimă a personalităţii generaţiilor

prezente şi viitoare. Viziunea pentru viitorul tinerei generaţii a determinat viziunea pentru

prezent. Societatea multiculturală, globalizată în care trăim a determinat modificarea viziunii

privind cooperarea dintre diferitele instituţii şcolare şi extraşcolare. Şcoala / grădiniţa şi-a ieşit

din izolare şi a descoperit importanţa comunicării cu cât mai mulţi actanţi sociali. Grădiniţa

noastră nu face excepţie în acest sens. Astfel, în ultimii ani s-au derulat mai multe proiecte în

parteneriat cu alte instituţii.

Page 9: Istoricul grădiniţei

9

Vom aminti câteva dintre cele mai semnificative proiecte în care s-a implicat grădiniţa

noastră.

Parteneriate : - Clubul Şcolar Ornitologic “Acvila” organizat de Gimnaziul Liviu

Rebreanu

- privind acţiuni ecologice cu Grădiniţa “Micii Ecologişti” din Topliţa

- cu Grădiniţa cu P.P. nr. 12 “Step by Step” din Bacău

- “Iepuraşul Poştaşul”, project derulat cu Centrul –Protecţia Copilului

- colaborare cu institutii sportive( atletism la Scoala sportiva, si inot la Aqua Rock

Spa, Pestişorul de aur)

Potenţialul copiilor, principalii beneficiari ai educaţiei, a fost valorificat şi în cadrul

diverselor concursuri şi manifestări cultural-artistice:

- Concursuri de creaţie artistică: “Bucuria Învierii Domnului”

- Festivalul “Jocuri din folclorul copiilor” (am găzduit şi participat la toate ediţiile)

- Concursul “Cel mai bun povestitor” (am participat la toate ediţiile)

- Concurs de recitări şi expoziţii pe tema: “Mama, cel mai frumos poem”

- Concursuri internaţionale: “Culori pentru mama”, “Armonia naturii”

- Concurs pe teme rutiere: “Preşcolarii ştiu să circule corect”

- Concursul matematic “Magia cifrelor” (iniţiat şi organizat de grădiniţa noastră, prima

editie)

- Cercul pedagogic: “Iarnă, magie, bucurie”, desfăşurat în grădiniţa noastră

- Comisii metodice: Activitate integrată “Matematica distractiva”,”....”

- Lansări de carte: “Jocuri din folclorul copiilor”, coord. Filip Ioana şi Cerghizan

Sanda

- Anuarul grădiniţei “Praxis educaţional”, nr.1, 2, 3, coordonat de d-na dir. Filip Ioana

Printre copiii care s-au remarcat în cadrul festivalurilor şi conscursurilor, ne face o

deosebită bucurie să-i amintim pe următorii: Roşca Sabina, Avram Andrei, Florea Maria,

Bereczy Paul, Pleşa Vlad, Ciobanu Oana, Bejan Andreea, Pleşa Rareş, Cerghizan Denisa,

Fazekas Boroka, Kulcsar-Szekely Gabor, Mora Olga, Nemes-Nagy Botond si Robert.

Motto: “ Copilul este cartea în care citim şi în care noi trebuie să scriem”

(R.Rossenger)

Page 10: Istoricul grădiniţei

10

ANEXE

Page 11: Istoricul grădiniţei

11

Page 12: Istoricul grădiniţei

12

Un nou început

(Reabilitarea – mansardarea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 19 - Tg. Mureş)

A fost odată ca niciodată…….că doar aşa încep toate poveştile, a fost o dată ca niciodată

o clădire veche în care şi-au desfăşurat activitatea douăsprezece educatoare pline de elan, de

experienţă şi de dragoste pentru meseria aleasă, pentru că „unde dragoste nu e, nimic nu e”.

An de an, gradiniţa a devenit neîncăpătoare pentru numărul de copii mereu în creştere,

datorită condiţiilor tot mai bune de instruire şi educare.

Această grădiniţă era locul unde preşcolarii se simţeau cel mai bine, ca nişte prinţese,

prinţi, zmei, împăraţi şi împărătese, zâne şi tot soiul de personaje de poveste. Aici şi numai

aici copilăria era eternă, era tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, era veselie şi voie

bună tot timpul. Chiar şi nou-veniţii se adaptau încet, dar sigur acestei lumi de basm.

Grădiniţa funcţiona cu 142 de preşcolari, înscrişi peste capacitatea maximă pe care o

permitea spaţiul, şase grupe în cinci săli de diferite mărimi, un singur grup sanitar, cabinet

medical improvizat în holul grădiniţei, deşi baza materială nu era corespunzătoare, resursa

umană reuşea să atragă preşcolarii prin munca pe care o presta zi de zi, prin participare şi

implicare în toate proiectele desfăşurate la nivel de municipiu şi judeţ. Spaţiul interior era

igienizat şi dotat cu mobilier, jocuri şi jucării din donaţii şi sponsorizări ale părinţilor, din

atragerea celor 2% din impozitul pe venit în contul Asociaţiei “SUFLET GENEROS”.

Când spunem “1 martie” majoritatea ne gândim la mărţişoare, vestitorii primăverii, însă

pentru noi, personalul Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 19 - Tg. Mureş “1 MARTIE

2011” are o semnificaţie cu totul specială. Parcă şi acum când mă gândesc îmi tresare inima

de bucurie, cel mai frumos „mărţişor” din viaţa mea a fost să fiu sunată pe această dată şi să

mi se transmită din partea Primăriei Tg. Mureş că trebuie să eliberăm spaţiul până în data de

14.03.2011 deoarece încep lucrările de reabilitare – mansardare a grădiniţei.

Primăria Tg. Mureş, reprezentată prin d-nul primar dr. Dorin Florea, d-nul viceprimar

Claudiu Maior şi consilierii locali au alocat fondurile necesare pentru ca oraşul Tg. Mureş să

dispună de o gradiniţă aproape nouă în urma lucrărilor ce urmau să fie demarate.

Page 13: Istoricul grădiniţei

13

Vestea că vor începe lucrările s-a răspândit repede, cadre didactice, părinţi parcă nu le

venea să creadă, mai ales că aşteptam de ani de zile. Aşa au început întrebările: Chiar ne

mutăm? Unde ne mutăm? Acum în timpul anului şcolar? De ce nu se aşteaptă până în

vacanţă? Când se termină oare? Oare vor pleca copii de la noi? Oare în toamnă vom avea

preşcolari la noua locaţie? Unii erau mai optimişti, alţii pesimişti, dar un lucru era clar

„trebuie să ne mutăm”.

Ca director de instituţie m-am dus în audienţă de urgenţă la d-nul profesor Dumitru

Matei, Inspector Şcolar General al judeţului Mureş, care m-a îndrumat să mă consult cu

directorii unor licee. În urma discuţiilor care au avut loc cu directorii de la Colegiul Naţional

„Transilvania” şi Grup Şcolar „Ion Vlasiu” am realizat o analiză SWOT, pe care am

prezentat-o consiliului profesoral din unitatea noastră. În 2 martie 2011 ştiam că ne vom muta

la internatul de la Grupul Şcolar „Ion Vlasiu”, spaţiu care trebuia igienizat, atăt sălile de

grupă, cât şi grupul sanitar.

Educatoarele au discutat cu părinţii pentru a ne sprijinii cu ceea ce aveam nevoie:

materiale de igienizare – fam. Mora Akos şi Mihaela, manoperă zugrăvit – fam. Benedek Imre

şi Teodora, transport, tătici care să ajute la transportul mobilierului: Cengher Cristian, Vlasa ,

Cociş, , instalator, electrician – d-nul Nagy Zoltan, totul era contra cronometru, iar în data de

14 martie 2011 ne-am început activitatea în această locaţie.

Preşcolarii s-au acomodat repede, era ceva nou pentru ei, dar spaţiul era insuficient, deşi

17 preşcolari au plecat la alte unităţi din oraş. Cu bunăvoinţa d-nei prof. Ciulea Adela,

director la Grupul Şcolar „Ion Vlasiu” ne-a mai eliberat încă o sală la etajul I, unde s-a mutat

grupa mare – secţia romănă.

Treceau părinţii pe lângă vechea clădire, treceam şi noi şi ni se parea că nu se

construieşte nimic, mai ales că noi doream ca în poveşti „te dai de trei ori peste cap şi se

împlineşte totul”, dar iată cum s-a demolat clădirea.

Page 14: Istoricul grădiniţei

14

Vara a trecut, iar pe 12 septembrie când ne-am revăzut cu toţii deja noua clădire era

aproape acoperită.

Cu toţii ne doream să fie o toamnă lungă, constructorii să poată izola şi finisa exteriorul

clădirii, iar prin 18 noiembrie această etapă a fost finalizată.

Mulţumim pe această cale acelora care şi-au lăsat o parte din suflet şi o parte din puterea

creaţiei în acest colţ de urbe: domnului primar dr. Dorin Florea, domnului inspector şcolar

general Matei Dumitru, domnului viceprimar Maior Claudiu, d-şoara director Oşan Gabriela,

doamnei arhitect şef Miheţ Dana, doamnei inspector şcolar de specialitate Filimon Natalia,

domnului Lobonţ Horaţiu, domnului inginer Bordeianu Bogdan cu toată echipa de la S.C.

ENERGOPLUS S.R.L. şi, de asemenea, mulţumim tuturor părinţilor care au dat dovadă de

înţelegere, răbdare, sprijin şi colaborare. De asemenea d-nul consilier Liviu Todoran, care

face parte din Consiliul de Administraţie al gradiniţei, pentru că s-a implicat eficient cu tot ce

ştia mai bine, ne-a dat sfaturi cum să repartizăm sălile de grupă, cum să aplicăm măsuri de

siguranţă, cum să botezăm gradiniţa, a răspuns prezent ori de câte ori a fost solicitat.

Page 15: Istoricul grădiniţei

15

Timpul a trecut, iar noi i-am scris lui Moş Crăciun că ne dorim să ne ducă cu săniuţa lui

acasă, iar “Moşul drag şi bun“ a trecut pe la Primăria Tg. Mureş, pe la firma S.C Energoplus

S.R.L. şi a transmis mesajul nostru, ocazie cu care ne-am mutat într-o “Casă din poveste” .

Astăzi ne mândrim cu un număr de şase săli de grupă spaţioase, trei grupuri sanitare, cabinet

metodic, cabinet psihologic, sală de sport, vestiar educatoare, cabinet medical, izolator, bloc

alimentar, toate moderne şi amenajate conform standardelor U.E..

Sărbătoarea este simţită din plin de toţi beneficiarii: copii, părinţi, cadre didactice,

Primăria Tg. Mureş. Grădiniţa de ieri... o păstrăm în amintire. Grădiniţa de azi... îi vom da

strălucire pentru copiii de azi şi copiii de mâine.

Furând lumini din seninul inocenţei copilăriei am ajuns la poarta împlinirii profesionale.

Nu ne rămâne decît să batem la ea. Oare ni se va deschide...?

Cu acest prilej îi urez grădiniţei:

De ziua ta să cânte brazii,

Până târziu, în noaptea mută

Şi cum sărbătoreşti ziua de azi,

Să mai sărbătoreşti măcar o sută!

La mulţi ani, grădiniţă !

Page 16: Istoricul grădiniţei

16

Impresii şi memorii

„Trăim în amintire şi prin amintire, viaţa noastră spirituală nu este în fond decât

strădania amintirii noastre de a persevera , de a deveni speranţa, efortul făcut de trecutul

nostru pentru a ajunge viitor”.

Pornind de la această idee am dorit să împărtăşim amintirile unor persoane care şi-au

desfăşurat activitatea în grădiniţă de-a lungul vremii.

Astfel, doamna educatoare Fazakas Klara povesteşte: „am lucrat 19 ani la grădiniţa

cu program prelungit nr.19 Tg.Mureş din 1990-2009. Am doar amintiri plăcute, iar acestea

îmi însoresc zilele de bătrâneţe.

Am ocrotit obiceiurile populare şi am organizat serbări pe această temă pe parcursul

carierei mele de educatoare, unde am lucrat jucându-mă şi nu m-am plictisit niciodată. În

practica mea am îmbinat metodele clasice cu cele moderne colorând activităţile zilnice.

Întotdeauna cel mai important pentru mine a fost copilul. Mă gândesc cu foarte mult

drag la anii petrecuţi la grădiniţa nr.19 de unde am primit nu numai amintiri, ci şi iubire şi

respect din partea copiilor, părinţilor, colegelor, iubire pe care şi azi o simt din partea tuturor.

Cei 19 ani au trecut foarte repede de parcă ar fi fost un vis frumos”.

În final, doamna educatoare ne-a transmis un gând pentru grădiniţă şi colectiv: „vă

doresc multă sănătate şi răbdare, ca munca cu copiii să fie ca o terapie, ca o relaxare pentru

voi. Să fie înţelegere, să fiţi un colectiv şi o grădiniţă de elită ca şi până acum‟‟.

Alte impresii ne-au fost împărtăşite şi de către Dna Borşan Maria care a activat ca şi

administrator din 1986 şi până în prezent. Clădirea aparţinea pe vremea aceea Fabricii de

conserve apoi a IMF-ului şi era o perioadă când şi creşa aparţinea de grădiniţă. Meniul pentru

copii era la fel. Pe parcurs clădirea s-a realizat mult şi se bucură că face parte din acest

colectiv, povesteşte dna Borşan.

Doamna Timar Lenuţa, işi desfaşoară activitatea ca şi educatoare la grădiniţa cu

program prelungit nr.19, din anul 1990 până în prezent, de pe vremea când clădirea nu era

renovată. Am aflat astfel, că grupele erau combinate, că se simţea nevoia de o schimbare,

copiii erau mai liniştiţi şi nu se simţea stresul care se simte astăzi. Cu toate că nu erau prea

multe condiţii, a avut multe reuşite şi rezultate bune cu copiii.

D-na Director Durigu Silvia ne-a împărtăşit câteva gânduri , amintiri şi sentimente din

perioada în care a lucrat la Grădiniţa cu program prelungit nr.19, Tg.Mureş.

Page 17: Istoricul grădiniţei

17

Din anul 1974 au fost primele cadre didactice titulare la secţia română dar au fost şi

cadre didactice suplinitoare, în total fiind 8 educatoare. Pe vremea aceea, director al unităţii

era doamna Ciontea Ana.

Serbările se ţineau în Sala Festivă a IMF-ului. Se desfăşurau comisii metodice,

festivaluri precum „Cântarea României”, concursuri şi colaborări cu şcolile din oraş.

Educatoarele colaborau foarte bine, au invăţat multe lucruri de la colegele cu experienţă.

Deasemenea, exista un respect deosebit din partea părinţilor pentru munca educatoarei, iar

personalul de îngrijire era foarte apropiat de copii. O grupă era formată din 30 -35 copii,

frecvenţa era bună cu toate că spaţiul era limitat. Dna Durigu Silvia a lucrat în grădiniţa

noastră 15 ani, între anii 1974-1989. Tot aici, aînvăţat primii paşi în această meserie, iar din al

doilea an a început să primească fete pentru practica pedagogică.

În ceea ce priveşte programul, acesta era de la ora 7.00 la ora 13.00 şi de la ora 12.00

la ora 18.00. Planificările erau la fel ca şi acum, exista caietul educatoarei şi se făceau

proiecte de activitate dezvoltate până la gradul II, iar comisia metodică se făcea pe grup de

unităţi. Doamna educatoare ne relatează cu mult entuziasm, faptul că a avut multe reuşite, in

aceşti primi ani a avut şi primele inspecţii şi o dragoste mare pentru copii şi pentru muncă.

Totodată, îşi aminteşte cu drag de grădiniţă, spunând că trăirile sunt vii, de feţele copiilor

spunând ”copilul este sănătate, bucurie”.

Discuţia noastră s-a încheiat cu gândurile pe care doamna Durigu ni le-a transmis,

spunând că se simte fericită că în spaţiul acela este o clădire frumoasă şi generoasă, cu

educatoare tinere bucurându-se că vede în noi, trăirile pe care le-a simţit şi dumneaei.

Cu siguranţă că aceste memorii şi impresii sunt doar câteva, deoarece persoanele care

au contribuit în timp la ceea ce este grădiniţa noastră astăzi, sunt mult mai numeroase.