PROGRAMUL NAŢIONAL

DE

EDUCAŢIE PENTRU

CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ

CICLUL GIMNAZIAL

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

SERVICIUL PROGRAME ŞI ACTIVITĂŢI EDUCATIVE

2004

Realizarea acestui material a fost coordonat` de Direc]ia General` pentru Activit`]i Extra[colare, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii.

Direc]ia General` pentru Activit`]i Extra[colare mul]ume[te pentru colaborare urm`toarelor institu]ii:

UNICEF – România, Asocia]ia Na]ional` pentru Educa]ie din România, UNHCR – România, Funda]ia CODECS for Leadership,

Asocia]ia Român` pentru Oratorie, Dezbateri [i Retoric`, Asocia]ia ArtEd, Liga de Ap`rare a Drepturilor Omului, Salva]i Copiii – România, ßcoala Interna]ional` Mark Twain, Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România,

Agen]ia EUROTIN, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural`, Funda]ia AMOBA

2

Programul Naþional de Educaþie pentru Cetãþenie Democraticã este coordonat de: Ioan Leon Naroºi, Rodica Diana Cherciu ºi Cãtãlina Chendea.

AUTORI: Rodica Diana Cherciu Letitia Ilie Viorica Petre Mariana Fotescu Marian Banu Chivarean Radu Chivarean Radu Mihai Mandea Marin Popescu Simona Mazilu Serban Alexandrina Daniela GRAFICÃ: Constantin Oneþ Educaþie pentru cetãþenie democraticã: clasa a VIII-a Minsierul Educaþiei ºi Cercetãrii UNICEF - reprezentanþa în România

ISBN: 973 - 8411 - 31 — 13

3

I. ARGUMENT

Educaţia pentru cetăţenie democratică Începând cu anii ’90, recomandările politicilor educaţionale internaţionale au

inclus, ca scop major, educaţia pentru cetăţenie democratică, sub diverse titulaturi. Demersul a fost şi este susţinut de acţiunile şi documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Consiliului Europei care califică educaţia prioritate absolută, din perspectiva necesităţii adecvării finalităţilor educaţionale la o societate dinamică, autentic democratică şi a cerinţei de corelare a politicilor educaţionale la nivel mondial. Propunerile avansate vizează atingerea şi racordarea sistemelor de învăţământ la standarde universale unitare, condiţie sine qua –non a realizării lumii durabile generatoare de şanse egale. Conceput ca răspuns la necesitatea conectării la viaţa din ce în ce mai complexă şi dinamică a societăţii contemporane, programul naţional de Educaţie pentru cetăţenie democratică elaborat de Direcţia Generală pentru Activităţi Extraşcolare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu prestigioase organizaţii nonguvernamentale internaţionale şi naţionale a pornit de la problematica drepturilor omului care se grefează realităţile existenţei cotidiene. De cele mai multe ori afronturi sau negări evidente ale acestora, fenomene ca: marginalizarea, excluziunea, analfabetismul, exploatarea, abuzul, violenţa sau discriminarea reprezintă adevăruri dureroase ce marchează şi stigmatizează personalitatea individului încă de la vârsta copilăriei. În acest context, programul a fost proiectat mai degrabă ca un instrument educativ de prevenire, protecţie şi recuperare, decât ca un obiect de studiu preponderent teoretic, datorită structurii complexe de abordare a vieţii sociale al cărei spaţiu de exerciţiu îl constituie comunitatea educaţională .

Programul naţional de Educaţie pentru cetăţenie democratică Educaţia pentru Cetăţenie Democratică are ca scop promovarea unei societăţi

libere, tolerante şi juste, formarea, dezvoltarea şi exersarea competenţelor şi atitudinilor social-civice democratice necesare tinerei generaţii pentru participarea activă la viaţa socială, contribuind la apărarea valorilor şi principiilor libertăţii, a pluralismului, a drepturilor omului şi a statului de drept care sunt fundamentele democraţiei. Punctul de plecare ales a avut la bază caracterul indivizibil, interdependent şi interrelaţional al drepturilor omului, ce a facilitat deschiderea, flexibilitatea şi, cu precădere, abordarea cross - curriculară, polarizând diferite tipuri de educaţie complementară: educaţia pentru cetăţenie, educaţia pentru valori personale şi sociale, educaţie globală, educaţie interculturală, educaţie pentru dezvoltare durabilă, educaţie pentru pace, educaţie ecologică, educaţie juridică. Educaţia pentru Cetăţenie Democratică tratează învăţarea ca:

• exerciţiu democratic cotidian (exercitarea drepturilor, asumarea responsabilităţilor);

• dezvoltare personală asumată; • recunoaştere şi abordare constructive a diversităţii; • producere şi împărtăşire de valori; • dezvoltare a capacităţilor de interacţiune dintre individ şi lumea înconjurătoare; • premisă a dezvoltării comunitare. Programul naţional de Educaţie pentru Cetăţenie Democratică va fi implementat în

tot sistemul de învăţământ preuniversitar, având ca obiective cadru: • conştientizarea şi respectarea drepturilor omului;

4

• formarea unui comportament tolerant care să stimuleze respectul, înţelegerea şi cooperarea;

• eliminarea treptată a discriminării de orice tip şi realizarea integrării sociale; • susţinerea şi facilitarea accesului copiilor şi tinerilor la acţiunile comunităţii, în

scopul promovării drepturilor lor, al respectării regulilor de bază, a legilor şi instituţiilor statului democratic;

• asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială de către elevi; • stimularea implicării elevilor în rezolvarea problemelor vieţii comunitare, ca

viitori factori decizionali, ca resurse umane capabile să construiască o societate democratică şi un viitor mai bun. Programul este structurat pe patru dimensiuni:

A. elaborarea unui curriculum formal în cadrul căruia tematica specifică fiecărui ciclu de învăţământ să sprijine înţelegerea fenomenelor sociale, să constituie baza de aplicare a celorlalte discipline opţionale, să faciliteze abordarea cross-curriculară a diferitelor teme de studiu prin gândire analitică şi sintetică şi să acţioneze ca un factor de prevenire a aspectelor negative ce pot afecta dezvoltarea copiilor/tinerilor;

B. complementarizarea acestuia cu un curriculum extracurricular destinat interacţiunii dintre teorie şi practică în scopul depăşirii nivelului înalt abstract al noţiunilor şi creşterii eficienţei actului de predare – învăţare;

C. dezvoltarea curriculumului de educaţie pentru cetăţenie democratică specific palatelor şi cluburilor copiilor;

D. diversificarea ofertei proiectelor/programelor extraşcolare naţionale/internaţionale specializate în educaţie pentru cetăţenie democratică organizate/dezvoltate/coordonate de Direcţia Generală pentru Activităţi Extraşcolare.

Avantajele programului constau în:

a. continuitatea şi coerenţa acumulării cunoştinţelor prin etapizarea pachetelor de teme adecvate particularităţilor de vârstă ale elevilor;

b. crearea cadrului de aplicare prin intermediul curriculumului extraşcolar şi a proiectelor/programelor extraşcolare naţionale/internaţionale specializate în educaţie pentru cetăţenie democratică organizate/dezvoltate/coordonate de Direcţia Generală pentru Activităţi Extraşcolare;

c. furnizarea de formare specifică şi asigurarea materialelor suport; d. utilizarea metodelor interactive prin care elevul exersează în procesul educativ şi

care stimulează abordarea cross – curriculară; e. realizarea unui tip nou de evaluare, f. alinierea la demersurile de integrare europeană şi obiectivele în domeniu ale

Consiliului Europei şi ale Programului de Guvernare; g. activarea tuturor partenerilor educaţionali.

Bazat pe filosofia unui învăţământ democratic şi pragmatic, programul « Educaţie pentru cetăţenie democratică » oferă răspunsul la întrebarea : „Ce face şcoala pentru ca absolvenţii ei să fie oamenii acestui secol ? “, mutând accentul de pe furnizarea răspunsurilor pe formularea de întrebări semnificative şi căutarea activă a variantelor de răspuns. Competenţele create de program vizează dorinţa, ştiinţa şi puterea de a face lumea mai bună prin cei care, în mod natural, trebuie să o facă, cei care vin !

5

II. OBIECTIVE

Concept Educaţia pentru cetăţenie democratică constă într-un studiu de concepte şi valori comune tuturor democraţiilor moderne, o comprehensiune clară a acestora şi a relaţiilor dintre ele în contextul schimbărilor rapide. Complementarizat cu spaţii aplicative stimulative şi bine focalizate, aceasta reprezintă o precondiţie pentru participarea productivă şi pentru asumarea de responsabilităţi de către cetăţeni în procesul de reconstrucţie democratică. Conceptele de bază cu care se operează sunt:

- drepturile şi libertăţile omului ( universalitatea, indivizibilitatea, inalienabilitatea drepturilor şi libertăţilor, legi internaţionale pentru drepturile omului, instituţii şi proceduri pentru promovarea şi protejarea acestora);

- democraţia ( instituţii şi proceduri, democraţia reprezentativă şi participativă); - principii democratice (justiţia socială, egalitate, pluralism, coexistenţă şi

incluziune socială, protecţie socială, solidaritate, pace, securitate şi stabilitate); - cetăţean (drepturi, responsabilităţi, participare activă). Valorizarea acestor concepte presupune formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază

şi specifice, ca: - abilităţi participative, de cooperare şi relaţionare; - abilităţi comunicative multiple; - abilităţi mediatice; - abilităţi interculturale; - abilităţi argumentative şi critice; - abilităţi productive şi creative; - abilităţi de evaluare,

bază a paletei de atitudini pro-sociale definite în termeni de implicare efectivă. Educaţia pentru cetăţenie democratică se centrează pe dezvoltarea

tridimensională: cognitivă, socială şi afectivă ce adresează diferite dimensiuni ale cetăţeniei: legale, sociale, economice şi culturale cărora le corespund seturi de competenţe, principalele fiind:

- competenţele cognitive (cunoştinţe despre principii şi valori ale drepturilor omului şi cetăţeniei democratice);

- competenţele afective (aderenţa la principiile promovate de educaţia pentru cetăţenie democratică: libertate, egalitate, solidaritate);

- competenţele participative (capacităţi de implicare şi acţiune nemijlocită, cooperare, soluţionare de conflicte etc).

Considerând educaţia ca agent cheie al schimbării, crearea cadrului de formare şi dezvoltare a competenţelor, precum şi de practicare a valorilor democratice prin activităţile de învăţare cuprinse în obiectul de studiu Educaţie pentru cetăţenie democratică apare ca o componentă esenţială şi un obiectiv prioritar al reformei educaţionale.

Abordarea unei tematici actualizate a reprezentat primul pas în redimensionarea şcolii ca o comunitate autentică, temporală, contextuală, racordată la viaţa publică, prin promovarea unor politici de compatibilizare între starea de fapt şi standardele de atins. Curriculum-ul propus deplasează accentul de pe caracterul informativ al educaţiei pe cel formativ urmărind crearea unui sistem coerent de competenţe sociale menit să valorizeze pozitiv diferenţele.

6

Curriculum formal elaborat cuprinde următoarele pachete tematice: În conformitate cu scopul programului şi pachetele tematice selecţionate, obiectivele sunt:

Nr.Crt. PACHET TEMATIC I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Norme de comportare – comportamente civice x x x x

2. Comunicare x x x x x x x x x x x x 3. Educaţia media x x x x x x x x x x x x 4. Educaţia antreprenorială x x x x x x x x

5. Educaţie pentru viaţa de familie x x x x

6. Drepturile copilului Protecţia drepturilor copilului x x x x

7. Violenţă, abuz, exploatarea muncii ilegale a copilului x x

8. Traficul de fiinţe umane x x x 9. Educaţia interculturală x x x x x x 10. Marginalizare x x x

11. Excluziune vs. incluziune socială x x x x

12. Sisteme de valori x x x 13. Educaţia pentru pace x x x 14. Managementul conflictului x x x x 15. Protecţia civilă x

16. Drepturile omului Protecţia drepturilor omului x x

17. Democraţia x x x

18. Cetăţenie: drepturi şi responsabilităţi x x x x

19. Cetăţenia europeană: cetăţeanul european x x x

20. Imaginea de sine x x x x 21. Parteneriat şi dalog social x x 22. Dreptul la replică x

23. Comunitatea internaţională, structuri, demersuri şi acorduri internaţionale

x

24. Educaţie pentru dezvoltare, Probleme globale, Globalizare x x x x

25. Educaţia prin sport x x x x x x x

7

CICLUL PRIMAR

OBIECTIVE DE REFERINTA OBIECTIVE CADRU CLASA I CLASA a II – a CLASA a III – a CLASA a IV – a

1. Cunoaşterea si respectarea unor norme, reguli de comportare în societate

1.1. Să identifice, în situaţii social – contextuale, norme si reguli de comportare 1.2. Să exerseze, in situaţii social – contextuale, norme si reguli de comportare civilizată

1.1. Să identifice moduri de comportare în situaţii diferite 1.2. Să compare comportamente civice de bază

1.1 Să ilustreze prin exemple concrete reguli şi norme de comportament civic, in situaţii concrete 1.2. Să formuleze şi să exprime opinii personale, pe baza unor criterii simple

1.1. Să argumenteze necesitatea utilizării normelor civice 1.2. Să creeze situaţii concrete pentru ilustrarea unor comportamente civice

2. Formarea deprinderilor comportamentale de baza şi a atitudinilor civice pozitive

2.1. Să utilizeze correct norme / reguli de comportare civilizată, în spaţial privat şi public 2.2. Să exerseze corect, în situaţii date, deprinderile comportamentale de bază 2.3. Să diferenţieze atitudini civice pozitive / negative, în situaţii social – contextuale

2.1. Să adapteze utilizarea comportamentelor civice de bază, în diferite situaţii 2.2. Să recunoască şi să folosească principalele reguli de comportare civilizată (acasă, la şcoala, pe stradă, în vizită etc.)

2.1. Să formuleze criterii simple pentru întocmirea portretului moral al unei personae 2.2. Să formuleze enunţuri simple pro si contra, în soluţionarea unor probleme

2.1. Să descrie şi să compare tipuri de relaţii şi atitudini sociale, pornind de la situaţii concrete 2.2. Să argumenteze nevoia unui comportament civic pozitiv 2.3. Să aprecieze diferite atitudini civice pozitive / negative

3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare

3.1. Să formuleze opinia proprie 3.2. Să identifice argumente pro / contra în discutarea / analiza unor comportamente social – contextuale concrete.

3.1. Să selecteze diferite elemente şi moduri de comunicare adaptate comportamentelor civice de bază 3.2. Să formuleze propria opinie, argumentat (pro – contra)

3.1. Să construiască un dialog în diferite situaţii social – contextuale 3.2. Să exerseze abilităţi de ascultare active a opiniilor celorlalţi

3.1. Să accepte opiniile celor din jur 3.2. Să identifice elemente simple ale limbajului non verbal

8

OBIECTIVE DE REFERINTA OBIECTIVE CADRU CLASA I CLASA a II – a CLASA a III – a CLASA a IV – a

4. Cunoaşterea si respectarea drepturilor şi responsabilităţilor copilului.

4.1. Să se identifice ca persoană, în diferite grupuri (familie, şcoala, prieteni etc.) 4.2. Să sesizeze asemănări / deosebiri între persoane, pe baza unor criterii ca: rasă, limbă, religie, sex, CES, etc.

4.1. Să accepte diferenţele dintre persoane 4.2. Să descrie forma prin care se poate manifesta solidaritatea faţă de ceilalţi

4.1. Să identifice drepturile copilului şi responsabilităţile emergente 4.2. Să prevină conflictele care apar , deseori, ca urmare a diferenţelor dintre persoane 4.3. Să găsească modalităţi de soluţionare a unor tensiuni, conflicte, ca urmare a diferenţelor dintre persoane

4.1. Să manifeste şi să cultive respect faţă de sine şi de ceilalţi 4.2. Să identifice si să semnaleze situaţii de încălcare a drepturilor copilului. 4.3. Să acţioneze pentru respectarea drepturilor copilului

9

CICLUL GIMNAZIAL

OBIECTIVE CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului şi omului

1.1. Să identifice drepturile de care beneficiază copii/ oamenii şi a responsabilităţilor ce le revin în viaţa cotidiană 1.2. Să identifice cazurile de violare a drepturilor copilului/omului 1.3. Să conştientizeze necesitatea respectării drepturilor copilului/omului 1.4. Să identifice soluţii pentru prevenirea cazurilor de încălcare a acestor drepturi 1.5. Să cunoască instituţiile responsabile cu protecţia drepturilor copilului şi a omului 1.6. Să utilizeze corect mecanismele de protecţie a drepturilor copilului/ omului

2. Promovarea egalităţii şanselor de dezvoltare personală

1.1. Să identifice cazurile de obstrucţionare a respectării drepturilor copilului/omului: abuz, trafic, violenţă, marginalizare etc. 1.2. Să identifice soluţii pentru prevenirea unor astfel de cazuri 1.3. Să identifice soluţii pentru recuperarea persoanelor victime ale acestor cazuri

3. Formarea comportamentului civic pozitiv în situaţii contextuale specifice educaţiei pentru pace şi protecţiei civile

1.1. Să identifice diverse situaţii conflictuale 1.2. Să utilizeze corect şi adecvat tehnicile de mediere şi soluţionare a conflictelor 1.3. Să identifice diverse stări de necesitate în caz de dezastre naturale 1.4. Să manifeste un comportament civic adecvat situaţiilor de calamitate

4. Formarea unei atitudini corecte faţă de munca de calitate

1.1. Să cunoască valorile fundamentale ale muncii de calitate 1.2. Să aplice valorile fundamentale ale muncii de calitate 1.3. Să structureze un stil de muncă ordonat şi eficient 1.4. Să respecte munca, indiferent de tipul acesteia 1.5. Să discrimineze obligaţiile normale de muncă de situaţiile de abuz 1.6. Să dezvolte o atitudine favorabilă pentru activitatea de voluntariat comunitar

5. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale democraţiei şi a practicilor democratice

1.1. Să înţeleagă conceptele, valorile şi principiile democratice de bază; 1.2 Să identifice valorile şi principiile democratice în viaţa cotidiană 1.3. Să aplice corect conceptele, valorile şi principiile democratice 1.4. Să relaţioneze conceptele democratice cheie cu practicile democratice 1.5. Să identifice rolul instituţiilor democratice în soluţionarea cazurilor de încălcare a practicilor democratice.

10

CICLUL LICEAL COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE VALORI ŞI ATITUDINI Asumarea responsabilităţii democratice; Abordarea situaţiilor din perspectiva gândirii critice; Folosirea tehnicilor de comunicare eficienta; Stabilirea scopurilor si construirea strategiilor pentru atingerea lor; Discernământ in receptarea si utilizarea valorilor interculturale; Selectarea si utilizarea informaţiei de interes public; Aplicarea cunoştinţelor procedurale; Participarea activa la viata social-politica.

Exersarea unor practici democratice in viata publica si privata; Implicarea in proiecte naţionale si internaţionale care vizează promovarea democraţiei, tolerantei, diversităţii, multiculturalităţii; Aplicarea tehnicilor de autoevaluare; Valorizarea potenţialului personal; Practicarea comunicării eficiente; Identificarea problemelor comunitare si implicarea in soluţionarea lor; Utilizarea instrumentelor si tehnicilor specifice construirii unei imagini de sine pozitive; Identificarea cazurilor de abuz si inculcare a drepturilor cetăţeanului; Recunoaşterea caracterului dual al implicaţiilor fenomenului globalizării; Formarea si exersarea deprinderilor de identificare a problemelor comunitare, de implicare in soluţionarea lor si de luare a deciziilor; Interpretarea si armonizarea valorilor personale cu cele sociale; Identificarea si utilizarea instrumentelor specifice de exercitare a drepturilor cetăţeneşti; Identificarea rolului si mecanismelor de funcţionare a instituţiilor europene; Interpretarea fenomenelor socio-culturale locale in context global; Utilizarea mecanismelor financiar-bancare; Exersarea capacităţii de a face uz de drepturile implicate de inserţia pe piaţa muncii; Proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi în beneficiul comunităţii; Exersarea unor roluri sociale în diferite medii organizaţionale; Identificarea implicaţiilor parteneriatului social; Formarea capacitaţii de a utiliza serviciile oferite de sistemul de protecţie sociala.

• claritate, concizie, coerenta, toleranta, acceptare, autenticitate, responsabilitate, integritate, implicare, încredere, spontaneitate, compasiune, dragoste, diversitate, fairplay, permisivitate, sinceritate, adevăr, curaj, consecvenţă, flexibilitate, adaptabilitate.

• Recunoaşterea şi promovarea valorilor

• Manifestarea toleranţei faţă de alteritate;

• Implicarea în elaborarea şi punerea în practică a politicilor publice;

• Acceptarea eşecului ca experienţă de învăţare;

• Combaterea excluziunii si marginalizării celuilalt.

11

PALATE ŞI CLUBURI ALE COPIILOR OBIECTIVE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1.Cunoaşterea şi conştientizarea conceptului de cetăţenie democratică, a componentelor educaţiei pentru cetăţenie democratică.

1. Să identifice specificul şi componentele educaţiei pentru cetăţenie democratică - educaţia civică, educaţia pentru drepturile omului, educaţia interculturală, educaţia globală etc.

2.Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului şi omului

2.1.Să identifice drepturile de care beneficiază copiii şi responsabilităţile ce le revin în viaţa cotidiană. 2.2. Să conştientizeze necesitatea respectării drepturilor copilului. 2.3. Să cunoască instituţiile responsabile cu protecţia drepturilor copilului. 2.4.Să utilizeze corect mecanismele de protecţie a drepturilor copilului.

3. Cunoaşterea valorilor fundamentale ale democraţiei şi a practicilor democratice

3.1.Să înţeleagă conceptele, valorile şi principiile democratice de bază. 3.2. Să aplice corect conceptele, valorile şi principiile democratice. 3.3. Să identifice rolul instituţiilor democratice în soluţionarea practicilor de încălcare a practicilor democratice.

4.Dezvoltarea unui component individual şi social faţă de mediu 4.1. Să conştientizeze relaţia dintre calitatea mediului şi a vieţii. 4.2. Să identifice soluţii pentru ameliorarea aspectelor negative întâlnite în mediul de viaţă.

5. Valorificarea potenţialului creator al copiilor şi tinerilor, al ansamblurilor artistice din cluburile şi palatele copiilor.

5.1. Să exerseze munca în echipă în cadrul colectivelor artistice, sportive etc. 5.2. Să dezvolte capacităţi de a accepta şi de a respecta puncte de vedere diferite, să identifice poziţii comune. 5.3. Să se implice în proiecte internaţionale care vizează componentele educaţiei pentru cetăţenia democratică.

6. Promovarea egalităţii şanselor de dezvoltare personală 6.1. Să identifice cazurile de abuz, trafic, violenţă, marginalizare etc. 6.2. Să identifice soluţii pentru pevenirea unor astfel de cazuri.

7. Dezvoltarea capacităţii de comunicare 7.1. Să utilizeze tehnici de comunicare eficientă. 8. Formarea unui comportament civic 8.1. Să aplice norme/reguli de comportare civilizată.

8.2. Să manifeste o atitudine tolerantă şi deschisă. 8.3. Să accepte diversitatea culturală, etnică , socială etc.

12

ACTIVITĂŢI TEME CURRICULUM

EXTRAŞCOLAR Punct de informare Cercuri de jurnalistică Cercuri de învăţare alternativă (învăţare pe module/ateliere de lucru) Cercuri de cultură si civilizaţie străine Cercul interculturalităţii Consiliul elevilor Cercuri de dezbateri Cerc şi cabinet de integrare europeană Tabere de profil Seminarii de formare Teatru şcolar Activităţi sportive Expoziţii tematice Schimburi culturale Festivaluri internaţionale

“Un viitor comun într-o lume democratică” – Declaraţia şi programul asupra educaţiei în spiritul cetăţeniei democratice. “Să trăim într-un spaţiu al libertăţii, justiţiei şi securităţii” – Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Săptămâna educaţiei globale Ziua europeană a şcolilor Adevărul meu este şi adevărul tău Diversitate şi unitate culturală Dezvoltarea unui comportament tolerant Dunărea – viaţă, valori, viitor Pluralismul cultural Europa – un patrimoniu cultural comun “Socrates”, “Leonardo da Vinci” – programe europene de acţiune comunitară în domeniul educaţiei Instituţii care veghează la respectarea dreptuilor omului: Convenţia Europeană a Dreptuilor Omului şi Curtea Europeană a Dreptuilor Omului Rolul UNICEF în protecţia, educaţia şi respectarea demnităţii copiilor

13

IV. FORME DE ORGANIZARE, METODE INTERACTIVE DE ÎNVĂŢARE, PROCEDEE, TEHNICI DE LUCRU

Complexitatea structurală a programului naţional de educaţie pentru cetăţenie

democratică ce derivă din operaţionalitatea noţiunilor şi valorilor materializate în formarea comportamentală a impus selecţionarea metodelor pedagogice centrate pe elev, prin care acesta învaţă logic, exersându-şi toate procesele gândirii. Necesitatea stimulării răspunsurilor şi a multiplicării întrebărilor a făcut ca noua structură intitulată „activitate de învăţare” să depăşească dimensiunea clasică, tradiţională a lecţiei, subliniind caracterul preponderent aplicativ al procesului instructiv – educativ în care rolul profesorului de facilitator se proiectează ca umbră pe fundalul ecranului ce reflectă statutul elevului de iniţiator şi participant activ.

Astfel, din perspectiva obiectivelor propuse şi axate pe formare/ schimbare comportamentală, s-a urmărit implicarea unui set de metode care:

- răspund nevoilor imediate, - oferă feed-back, - oferă spaţiu pentru aportul personal, - dezvoltă creativitatea, - au caracter activ – participativ, - dezvoltă gândirea critică, complexă, independentă, - stimulează cross-curricularitatea, - stimulează comportamentul pro-social activ. În acest sens, au fost selecţionate metode, procedee şi tehnici de lucru, ca: 1) Învăţarea prin cooperare. Învăţarea prin cooperare apare atunci când

elevii/studenţii lucrează împreună pentru a ajunge la o învăţare comună. Orice sarcină de lucru, indiferent de disciplină sau de vârsta celor care învaţă se poate realiza prin cooperare (Johnson şi Johnson, 1998). Învăţarea prin cooperare se poate utiliza în trei forme: grupuri formale de învăţare prin cooperare, grupuri informale de învăţare prin cooperare şi grupuri fondate pe cooperare. Grupurile formale de învăţare prin cooperare când profesorul predă o lecţie nouă, grupează elevii/studenţii câte 2 până la 5 şi formulează sarcini de lucru. Aceste grupuri durează una sau mai multe lecţii, până la finalizarea secvenţei de învăţare. Grupurile informale de învăţare prin cooperare se formează ad-hoc, pe parcursul unei lecţii, cu scopul de a rezolva o sarcină simplă de învăţare. Grupurile fondate pe cooperare au o durată de un semestru sau un an, sunt stabile în ceea ce priveşte componenţa şi se bazează pe sprijin, încurajare şi asistenţă oferite fiecărui membru, cu scopul de avea succes şcolar şi de a se dezvolta din punct de vedere social şi cognitiv. Rolul profesorului este de a monitoriza interacţiunea dintre membri, de a clarifica sarcinile de lucru şi de a evalua calitatea achiziţiilor. Elevii/studenţii înţeleg că sunt reciproc responsabili de calitatea învăţării celorlalţi, conştientizând propria contribuţie la succesul celorlalţi.

2) Jocul teatral reprezintă o activitate educaţională cu scop formativ, cu caracter

preponderent ludic, în care se utilizează mijloace de expresie teatrală: scenariul dramatic, relaţie scenică, rol, conflict. Acesta poate avea două componente:

- joc de situaţie / simularea - crearea, reprezentarea şi analiza de scenariu. Scenariul. Trebuie precizat faptul că scenariul teatral este destinat dezvoltării

personale a elevilor. Pentru activitatea educaţională se foloseşte un scenariu incipient care cuprinde doar replicile personajelor alese sau create. Indicaţiile de scenografie şi de regie sunt convenite între elevii grupului sau chiar lipsesc din proces, lăsând loc improvizaţiei.

14

Situaţie. În cazul unui joc teatral, se face referire la o situaţie de viaţă în care elevul este el însuşi, fără să îşi asume un rol.

Persoana – rol – personaj reprezintă triada ce semnifică procesul de transpunere a individului observat în viaţa reală, prin includerea acestuia în scenariu, într-un rol şi apoi în personaj, ca urmare a interpretării rolului de către „actor”.

Conflict – relaţie scenică – mediere constituie ansamblul de concepte care definesc atât transformarea conflictului de viaţă în relaţie scenică prin adăugarea dimensiunilor ludică şi de convenţie teatrală, cât şi soluţionarea problemei în cadrul jocului teatral .

Metoda constă din două etape: a. etapa de pregătire a grupului în cadrul căreia se vor face exerciţii de

relaxare, atenţie, comunicare, încredere. b. crearea, jucarea şi analizarea scenariilor. Se împarte colectivul clasei în

grupe de 5 – 6 elevi. Fiecare grupă creează câte un scenariu cu număr egal de roluri şi membri, după care se reprezintă scenariile. Analizarea poate fi făcută prin discuţii, dezbateri sau prin transformarea şi reinterpretarea scenariilor de către „spectatori”.

3) Brainstorming reprezintă o metodă prin care se introduce un subiect nou, se

încurajează creativitatea şi se generează idei multiple întru-un timp scurt. Ca primă etapă, se formulează problema sub forma unei întrebări cu diverse variante de răspuns. Se solicită elevilor să-şi scrie ideile pe o fişă de lucru sau pe flip chart. Se discută şi se comentează ideile, se cer detalii şi clarificări în cazul formulărilor ambigue astfel încât să se încurajeze comunicarea şi argumentarea logică.

Observaţie. Grupul de lucru nu trebuie să depăşească 15 persoane. Nu se vor cenzura ideile membrilor grupului.

4) Problematizarea este considerată o metodă prin care elevul se implică într-o

situaţie de cercetare orientată spre descoperirea şi construirea unor noi structuri ale realului. Etapele de aplicare a acesteia constau în:

a. formularea problemei b. transformarea informaţiei pe calea raţionamentului, inducţiei şi deducţiei,

intuiţiei şi analogiei, inclusiv a utilizării altor procedee în scopul identificării soluţiilor posibile.

c. luarea deciziei – opţiunea pentru soluţia optimă; d. verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor. 5) Diamantul reprezintă o metodă de lucru prin care se stimulează dezbaterile în

grupuri de lucru. Se stabileşte, pentru fiecare grup de lucru, câte un set de afirmaţii pe care elevii le vor ierarhiza argumentat în funcţie de importanţa lor din perspectiva temei date sau a soluţiei propuse pentru o anumită temă. Se va face o diagramă, în cadrul căreia se va lăsa un spaţiu liber pentru opinia individuală vis-a vis de problema/soluţia propusă.

6) Studiul de caz este o metodă care se bazează pe cercetare şi stimulează gândirea critică, ajutându-i pe elevi să raţioneze, să analizeze independent faptele şi să ia decizii. Procedura de aplicare a metodei se desfăşoară în următoarele etape:

a. stabilirea materialului suport: un caz real, o poveste, extrase din presă sau întâmplări personale, materiale deosebit de stimulative pentru elevi.

b. analizarea cazului, cu accent pe argumentarea susţinută ştiinţific. c. descoperirea soluţiei pentru rezolvarea cazului studiat, subliniindu-se

caracterul real aplicativ al acesteia.

15

7) Dilema reprezintă o metodă utilizată în stimularea şi dezvoltarea abilităţilor de susţinere şi argumentare a unei opinii. Se vor alege trei afirmaţii, subliniindu-se caracterul controversat al adevărului exprimat. Elevilor li se va cere să aducă argumente pro şi contra în demonstrarea caracterului veridic sau fals al afirmaţiilor.

8) Învăţarea experienţială. Această metodă constă într-un ciclu de învăţare

format din cinci etape: a. experimentarea – activitatea efectivă; b. raportarea – împărtăşirea reacţiilor şi observaţiilor asupra a ceea ce s-a

întâmplat; c. reflectarea – discutarea din perspectiva sentimentelor experimentate; d. generalizarea – relaţionarea cu ceea ce „lumea din afară” poate învăţa dintr-o

astfel de situaţie; e. utilizarea/aplicarea – utilizarea a ceea ce s-a experimentat în scopul

schimbării comportamentale. O condiţie importantă în utilizarea acestei metode este crearea de oportunităţi necesare

participării şi implicării elevilor. 9) Modelul „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat” Acest model de predare, elaborat

de Donna M. Ogle în 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii. Un instrument important de învăţare îl reprezintă lectura, acest model reprezentând şi o grilă de lectură pentru textul non-ficţional.

Aplicarea modelului Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat presupune parcurgerea a trei paşi (Ogle, 1986): accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi reactualizarea a aceea ce am învăţat în urma lecturii. Primii doi se pot realiza oral, pe bază de conversaţie, iar cel de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie imediat ce textul a fost parcurs integral.

Autoarea a construit o fişă de lucru, pe care elevii o completează prin activităţi de grup sau individual.

1.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

2. Categorii de informaţii pe care ne aşteptăm să le utilizăm

A.

B.

C.

D.

Etapa Ştiu implică două nivele ale accesării cunoştinţelor anterioare: un brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare. Brainstormingul se realizează în jurul unui concept cheie (de exemplu „ţestoasă de mare” şi nu „Ce ştiţi despre animalele care trăiesc în mare?”) din conţinutul textului ce urmează a fi parcurs. Întrebări generale de felul „Ce ştiţi despre...” se recomandă atunci când elevii deţin un nivel scăzut de informaţii despre conceptul în cauză. Pe baza informaţiilor obţinute în urma brainstormingului se efectuează

16

operaţii de generalizare şi categorizare. Elevilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja şi să observe pe cele care au puncte comune şi pot fi incluse într-o categorie mai generală. A ne gândi la ceea ce ştim ne ajută să ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim.

Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor întrebări, care apar prin evidenţierea punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor. Rolul acestor întrebări este de a orienta şi personaliza actul lecturii.

Etapa Am învăţat se realizează în scris, de către fiecare elev/student în parte, după ce textul a fost citit. Dacă textul este mai lung, completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment semnificativ. Elevilor/studenţilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns, iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare.

Aplicând acest model în predare se obţin: o lectură activă, rată crescută a retenţiei informaţiei, creşterea capacităţii de a realiza categorizări, interes pentru lectură şi învăţare.

10) Sistemul SINELG. La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat, elevilor li se cere să marcheze textul, însemnând pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau (√) sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-), pasajele care oferă idei noi, neaşteptate (+), şi pasajele în legătură cu care au întrebări (?).Instruiţi-i pe elevi în felul următor: “În timpul lecturii, va trebui să faceţi câteva lucruri. Pe măsură ce citiţi, faceţi nişte semne pe marginea articolului. Semnele vor fi precum urmează:

“√” Puneţi un "√" pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi.

"-" Puneţi un "-" dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi.

"+" Puneţi un "+" pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit-o este nouă pentru dvs.

"?" Puneţi un "?" pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucru.”

Astfel, pe măsură ce citesc, elevii vor pune pe margine patru semne diferite în funcţie de cunoştinţele şi înţelegerea lor. Nu e nevoie să însemneze fiecare rând sau fiecare idee prezentată, ci să folosească semnele astfel încât să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate în general. S-ar putea să fie nevoie decât de unul sau două semne pentru fiecare paragraf, sau mai multe, sau mai puţine.

Când au terminat de citit, faceţi o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat. Reveniţi la lista cu lucrurile pe care elevii le ştiau sau credeau că le ştiu. Ce cunoştinţe s-au confirmat? Ce convingeri au fost infirmate? După ce v-aţi uitat la listă, reveniţi la articol şi îndemnaţi-i pe elevi să se uite la însemnările pe care le-au făcut. Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele lor anterioare. De asemenea, ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze despre care elevii ar dori să afle mai mult.

Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicaţi. SINELG este o metodă de monitorizare a înţelegerii (Vaughan şi Estes, 1986). Numărul de semne pe care le vor face elevii în clasă va depinde de vârsta şi maturitatea lor. Pentru elevii din clasele primare se recomandă folosirea a cel mult două semne. Vă sugerăm folosirea semnului "√ ", "asta ştiu", şi "?" sau "-" pentru "asta nu ştiam". Semnele pe care le fac elevii variază, de asemenea, în funcţie de scopul lecturii şi de experienţa pe care o au în folosirea sistemului de adnotare.

SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor să-şi urmărească în mod activ înţelegerea a ceea ce citesc. Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă în

17

terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. Este cel mai bun exemplu de lectură fără înţelegere, fără implicare cognitivă activă în procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării înţelegerii. Prea adesea elevii abordează lectura sau alte experienţe de învăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă. Stadiul realizării sensului este esenţial în procesul de învăţare dar şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi dacă nu suntem implicaţi în acest proces.

Sarcina esenţială a acestei a doua etape, realizarea sensului, este, în primul rând, de a menţine implicarea şi interesul stabilite în faza de evocare. A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea propriei înţelegeri. Cei care învăţa sau citesc în mod eficient îşi monitorizează propria înţelegere când întâlnesc informaţii noi. În timpul lecturii, cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înţeleg. Cei care ascultă o prelegere pun întrebări sau notează ceea ce nu înţeleg pentru a cere lămuriri ulterior. Cei care învaţă în mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri în înţelegere, fără a sesiza confuzia, neînţelegerea sau omisiunea.

În plus, când elevii îşi monitorizează propria înţelegere, ei se implică în introducerea noilor informaţii în schemele de cunoaştere pe care le posedă deja. Ei corelează în mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Ei construiesc punţi între cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă înţelegere.

Se pot spune multe despre această fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea înţelegerii. Conversaţia trebuie să rămână, totuşi, la nivelul realizării sensului. Se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparată şi sinteza.

A treia fază a cadrului este faza reflecţiei. Adesea uitată în predare, ea este la fel de importantă ca şi celelalte. În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează activ schema pentru a include în ea noi concepte. Aceasta este faza în care elevii îşi însuşesc cu adevărat cunoştinţele noi. Aici are loc învăţarea durabilă. Învăţarea înseamnă schimbare, înseamnă a deveni cumva diferit. Indiferent dacă această diferenţă se manifestă sub forma unui alt mod de a înţelege, sau sub cea a unui nou set de comportamente, sau a unei convingeri noi, învăţarea este caracterizată de schimbare, o schimbare autentică şi durabilă. Această schimbare se petrece doar când cei care învăţa se implică activ în restructurarea schemelor lor pentru a include în ele noul.

Această etapă a fost parcursă întâi prin revizuirea listei întocmite înainte de lectură pentru a vedea ce cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate. Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne făcute în timpul lecturii cu metoda SINELG. A urmat o discuţie în grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii suplimentare. Prin aceste activităţi, cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului.

Faza de reflecţie urmăreşte câteva lucruri esenţiale. Întâi, se aşteaptă ca elevii să înceapă să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile întâlnite. Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi. Învăţarea durabilă şi înţelegerea aprofundată sunt personale. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte, în contextul nostru personal.

Înţelegerea este durabilă când informaţiile sunt plasate într-un cadru contextual care are sens (Pearson şi Fielding, 1991). Reformulând ceea ce înţelegem cu vocabularul nostru personal, se creează un context personal care are sens.

Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos între elevi, prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare, precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze în timp ce şi le construiesc pe ale lor. Antrenaţi în discuţii în etapa de reflecţie, elevii se confruntă cu o varietate de modele de gândire. Este un moment al schimbării şi reconceptualizării în procesul de învăţare. Expunerea elevilor la

18

multiple moduri de integrare a informaţiilor noi în acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexibile, care pot fi aplicate mai bine în practică.

Cele patru semne folosite pentru însemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel, elevii reuşind o mai bună monitorizare a înţelegerii textului şi o contextualizare a învăţării.

11) Turul galeriei. Această metodă se bazează pe activitate pe grupe. În grupuri

de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă, un afiş, o reprezentare grafică etc), pe cât posibil pretându-se la abordări variate. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei. La indicaţia profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile/afişele expuse. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi pe baza comentariilor făcute de colegi la adresa produsului lor.

12) Mozaicul. Întâi împărţiţi clasa în grupuri de patru elevi. După aceea, puneţi-i

pe elevi să numere de la unu la patru, astfel încât fiecare grup să aibă cate un membru cu un număr de la 1 la 4. În continuare, indicaţi elevilor pagina din manual unde se află textul pe care doriţi să îl parcurgeţi sau împărţiţi elevilor textul pe foi separate. Discutaţi pe scurt titlul textului şi tema/subiectul pe care îl va trata. Explicaţi apoi că pentru această oră, sarcina elevilor este să înţeleagă textul. La sfârşitul orei, fiecare persoană va trebui să fi înţeles întregul conţinut informaţional al textului. Acesta, însă, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente. Atrageţi atenţia că articolul este împărţit în patru părţi. Toţi cei cu numărul 1 vor primi prima parte. Numărul 2 va primi a doua parte şi aşa mai departe. Când acest lucru s-a înţeles, toţi cei cu numărul 1 se adună într-un grup, toţi cei cu numărul 2 în alt grup etc. Dacă clasa este foarte numeroasă, s-ar putea să fie nevoie să faceţi cate două grupuri de numărul 1, 2, etc. Este bine ca aceste grupuri mici să fie de maximum patru persoane. Explicaţi că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 şi 4 se vor numi de acum grupuri de experţi. Sarcina lor este să înţeleagă bine materialul prezentat în secţiunea din text care le revine lor. Ei trebuie s-o citească şi s-o discute între ei pentru a o înţelege bine. Apoi trebuie să hotărască modul în care o pot preda, pentru că urmează să se întoarcă la grupul lor originar pentru a preda această parte celorlalţi membri ai grupului. Este important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea acelei porţiuni a textului celorlalţi membri ai grupului iniţial. Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Cereţi-le apoi elevilor să se adune în grupurile de experţi şi să înceapă lucrul. Vor avea nevoie de destul de mult timp (posibil sa dureze o ora) pentru a parcurge fragmentul lor din articol, pentru a discuta şi elabora strategii de predare. După ce grupurile de experţi şi-au încheiat lucrul, fiecare individ se întoarce la grupul său iniţial şi predă celorlalţi conţinutul pregătit .Atrageţi atenţia, din nou, că este important ca la final fiecare individ din grup să stăpânească conţinutul tuturor secţiunilor articolului. E bine să noteze orice întrebări sau nelămuriri au în legătură cu oricare dintre fragmentele articolului şi să ceară clarificări expertului în acea secţiune. Dacă rămân, în continuare, nelămuriţi, pot adresa întrebarea întregului grup de experţi în acea secţiune sau profesorului. Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informaţia se transmite corect şi că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări. Dacă grupurile de experţi se împotmolesc, profesorul poate să le ajute pentru a se asigura că acestea înţeleg corect şi pot transmite mai departe informaţiile. Pentru a va asigura ca elevii îşi vor concentra atenţia pe aspectele importante ale textului pe care îl parcurg, puteţi sa pregătiţi aşa-numite fişe de expert pentru fiecare grup de experţi. Aceste fişe vor conţine întrebări care să ghideze discuţiile de înţelegere si interpretare a textului care vor avea loc în grupul de experţi. In plus,

19

ele vor fi un bun reper pentru elevii din grupul de experţi atunci când aceştia se vor întoarce la grupurile iniţiale pentru a-i învăţa şi pe ceilalţi partea din text care le-a revenit lor.

13) Proiectul reprezintă metoda fundamentată pe principiul învăţării prin acţiunea practică, cu finalitate reală. Acesta urmăreşte îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, subordonându-se unei sarcini de instrucţie şi educaţie. Datorită caracterului interdisciplinar, metoda proiectului oferă posibilitatea de testare şi verificare a capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale elevilor.

14) Lanţurile şi ciclurile de învăţare sunt definite ca o metodă complexă de cercetare care combină procedee şi tehnici de lucru diverse. Stadiile de activitate se derulează astfel:

a. formarea grupurilor de lucru (grupuri de 10 – 12 elevi), alegerea temei, prezentarea obiectivelor.

b. structurarea temei pe aspecte. Fiecare grup se va împărţi pe subgrupuri având sarcina de a dezvolta câte un aspect al temei stabilit anterior.

c. cercetarea – formarea bazei de date, culegerea de informaţii. Se vor utiliza metode ca: interviul, investigaţia, chestionarul etc.

d. concluzionarea – redactarea proiectului. Pentru a ilustra produsul final, se pot folosi diverse mijloace de prezentare.

e. auto-evaluarea – se va desfăşura în prezenţa grupurilor de lucru, analizându-se rezultatele pe baza unei fişe de evaluare realizată de profesorul îndrumător.

15) Colajul, povestea fotografică şi reprezentarea grafică reprezintă procedee

emergente metodei vizuale prin care se oferă informaţii şi se stimulează interesul. În folosirea acestora, se recomandă selectarea imaginilor relevante, diverse, dar care să formeze un set omogen. Se va discuta conţinutul propus dezbaterii, din perspectiva „realului” reprezentat. Informaţiile extrase constituie punctul de plecare pentru utilizarea altor metode.

16) Tehnica florii de nufăr – presupune deducerea de conexiuni între idei,

concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină opt idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor de nufăr.

Această tehnică se poate aplica şi grupului. Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele opt grupuri de elevi constituite. Astfel, fiecare grup lucrează, independent, la dezvoltarea uneia dintre ele, exerciţiu creator la care participă toţi membri grupului. Grupul I urmează să găsească opt idei pentru tema A, grupul II are de găsit opt idei pentru tema B ş.a.m.d.

Tehnica Lotus stimulează munca colaborativă în echipă şi efortul creativ al fiecărui membru al grupului în soluţionarea sarcinii date. Se instaurează şi în spirit emulativ, prin competiţia între grupe în procesul descoperirii celei mai potrivite idei.

17) T – CHART / Diagrama T : Asociaţii de termeni În cadrul dezbaterii unui subiect controversat, clasa organizată în diade (perechi), va

lua pe rând poziţii pro şi contra, făcând asociaţii de idei prin metoda brainstorming. Aceste polarizări vor fi înscrise în diagrama T după modelul următor:

20

T-CHART / Diagrama T

Conotaţii pozitive Conotaţii negative Mândrie etnică Lipsă de loialitate

Această metodă este utilă pentru polarizarea subiectelor abordate. Totuşi, în viaţă este

necesară abilitatea de a găsi un teren comun de discuţie prin gândirea unor termeni care să nu fie situaţi la extreme.

I. M – CHART / Diagrama M: Asociaţii pozitive, negative şi neutre

După ce elevii au completat diagrama T, li se poate cere să abordeze acelasi subiect din nou, de data aceasta folosind diagrama M, cu trei coloane, cea pozitivă, cea negativă şi cea cu termeni neutri situată în mijloc:

M – CHART / Diagrama M

Pozitiv Neutru Negativ Mândrie etnică Conştiinţă de sine Lipsă de loialitate 18) Diagrama lui Venn În dezbaterea unui subiect controversat, cum ar fi păstrarea drepturilor culturale ale

minorităţilor, se poate porni de la construirea unei diagrame Venn. Ea constă din două cercuri care se intersectează, cel din partea stângă fiind folosit pentru argumentele pro, iar cel din partea dreaptă, pentru argumentele contra. În zona intersectării cercurilor vor fi înscrise argumentele comune ambelor părţi participante la discuţie.

Mândria etnică

Lipsa de loialitate

Constiinţa de sine

21

19) Dezbaterea academică Dezbaterile au apărut înca din Grecia antică şi erau o expresie a democraţiei populare.

Dezbaterile formale, ca metodă de educaţie, au fost reintroduse la sfârşitul secolului al IX-lea, când primele competiţii de dezbateri au fost organizate în universităţi, de pe coasta de est în vestul Statelor Unite şi în California. În 1960, serile de dezbateri publice televizate dintre John F. Kennedy şi Richard Nixon au făcut această activitate extrem de populară şi sute de cluburi de dezbateri s-au înfiinţat în licee şi colegii de pe tot cuprinsul Statelor Unite, elevii de liceu şi studenţii începând să recunoască valoarea, frumuseţea şi utilitatea tehnicilor de dezbateri academice.

În decursul timpului, au apărut multe stiluri (formate) de dezbateri. Acestea se diferenţiază prin algoritmul de desfăşurare, numărul de membri ai echipei, modul în care vorbitorii se pregătesc pentru dezbatere şi prin accentul diferit pus pe diverse abilităţi cerute vorbitorilor participanţi. Orice dezbatere academică se face cu respectarea unei structuri prestabilite. Aceasta dă fiecărui participant posibilitatea de a pleda, de a pune întrebări şi de a-şi pregăti argumentele. Mai jos sunt prezentate succint cele mai importante formate de dezbateri:

Dezbaterile parlamentare (Parliamentary Debate) – un format extrem de flexibil în care se înfruntă fie două echipe, a câte doi sau trei vorbitori (în versiunile europene şi americane, respectiv în versiunea australiană), fie patru echipe a câte doi vorbitori (în versiunea britanică). Moţiunea care se dezbate este dezvăluită participanţilor cu 15 minute înainte. Accentul în acest format se pune pe persuasiune, strategii de argumentare, impactul asupra auditoriului şi mai puţin pe informaţie exhaustivă. Acesta este formatul oficial practicat în cadrul programului universitar de dezbateri.

Dezbateri tip Karl Popper – un format foarte structurat, care opune două echipe a câte trei vorbitori, tema cunoscându-se cu mult timp înaintea desfăşurării dezbaterii. Accentul cade pe dezvoltarea argumentelor pe baza dovezilor materiale (concrete) şi informaţiile precise despre subiectul dezbătut. Formatul K.P. este axat pe informaţii, structură, sinteză şi capacitatea de a identifica soluţii.

VORBITORUL TIMP ALOCAT

(1) A1 6 minute

(2) N3 intreaba pe A1 3 minute

(3) N1 6 minute

(4) A3 intreaba pe N1 3 minute

(5) A2 5 minute

(6) N1 intreaba pe A2 3 minute

(7) N2 5 minute

(8) A1 intreaba pe N2 3 minute

(9) A3 5 minute

(10) N3 5 minute

Dezbateri de tip Lincoln – Douglas – un format care opune două echipe ce dezbat o tema (în general filozofică sau etică), din punct de vedere al justeţei, respectiv valorii

22

unor concepte. Aceste dezbateri se mai numesc şi dezbateri de valoare, iar accentul cade în special pe retorică.

Dezbateri de Strategie (Policy Debate) – similare din punct de vedere al formatului cu dezbaterile Lincoln – Douglas, cu deosebirea că dezbaterea se poarta în special pe teme pragmatice care propun o acţiune sau o atitudine concretă (un plan de rezolvare a unei probleme identificate) în viaţa economico – social – politică. Accentul cade pe demonstrarea eficienţei şi a viabilităţii unor măsuri sau acţiuni, mai puţin pe conceptul de valoare sau pe performanţele retorice. Este un exerciţiu excelent de rezolvare a problemelor.

Extemporaneous Speaking – un format mai deosebit, în care un număr nelimitat de vorbitori sunt evaluaţi succesiv şi individual de către o comisie de arbitri pentru luarea unei atitudini (pro sau contra) faţă de o temă. Se prezintă un număr restrâns de teme, dintr-o arie mai largă de subiecte, din care vorbitorul îşi alege una şi are la dispoziţie 30 de minute pentru pregătirea unui discurs de 7 minute, timp în care poate consulta orice materiale bibliografice doreşte. Arbitrii evaluează abilităţile oratorice şi retorice ale vorbitorului, modul în care reuşeşte să capteze atenţia auditoriului, structura discursului şi consistenţa ariilor de analiză a temei alese.

Impromptu - “sportul extrem” al dezbaterilor. Participanţii într-un concurs de impromptu primesc o temă, de obicei foarte abstractă, pe care trebuie să improvizeze un discurs de 3 sau 5 minute, fără a li se acorda nici un timp de gândire înaintea susţinerii discursului. Pentru acest format, participanţii nu se pot pregăti doar înaintea concursurilor, ci trebuie să urmarească evenimentele curente din toate domeniile vieţii sociale, politice, economice şi culturale şi să se documenteze permanent, varietatea temelor fiind şi putând face referire la absolut orice subiect. Arbitrii urmăresc aceleaşi criterii de evaluare ca şi la formatul Extemporaneous Speaking.

• Karl Popper – adresat în principal elevilor de liceu, dar şi studentilor începători.

• Parlamentare – adresat în principal studenţilor.

În esenţă, tehnicile de dezbateri dezvoltă

Practicarea dezaterilor îi pregăteşte pe tineri

Toleranţa faţă de opiniile adverse; Gândirea critică; Persuasiunea; Concizia în exprimare; Ascultarea activă; Stilul de prezentare într-o apariţie

publică; Abilităţile de lucru în echipă.

Să acţioneze şi să participe inteligent în viaţa socială; Să investigheze şi să analizeze

probleme importante ale lumii contemporane; Să sintetizeze informaţii; Să lucreze în echipa cu colegii; Să răspundă prompt şi analitic unor

solicitări; Să fie ascultători critici.

Formatul de dezbateri Karl Popper, menţionat mai sus, practicat cu succes de elevi în activitatea extracurriculară, are anumite inconveniente din punct de vedere al utilizarii la orele de clasă:

23

dezbaterea conform algoritmului K.P. durează aproape 75-80 minute, deci nu se poate încadra în cele 50 de minute alocate unei ore de curs

sunt implicaţi în dezbaterea propriu-zisa numai 6 elevi în cele 2 echipe, ceea ce nu este în concordanţă cu principiile didactice.

Activitatea didactică de pregătire şi derulare a unei dezbateri în noul format pe o

anumită temă (rezoluţie sau moţiune) se desfăşoară pe parcursul a trei ore, cu următoarele secvenţe (tema este anunţată cu o săptamână înainte, aşa încât elevii să se poată documenta pe marginea moţiunii):

I. Secvenţa pregătitoare se va desfăşura o singură dată, pentru familiarizara

elevilor cu algoritmul şi metoda dezbaterilor. Ea consta din explicarea derularii dezbaterii şi a sarcinilor de rol ale vorbitorilor;

II. Ora a 1-a: Împărţirea elevilor pe echipe de câte 3. Fiecare echipă, sub îndrumarea profesorului, va construi două sisteme de argumentare: unul care să susţină tema (ex.: Pedeapsa capitală nu este justificată) şi unul care dovedeşte contrariul (ex.: Pedeapsa capitală este justificată).

III. Ora a 2-a: Desfăşurarea dezbaterii între două echipe desemnate, pe una din cele două poziţii referitoare la tema, de exemplu pro, şi analizarea dezbaterii de către restul echipelor (ex.: Pedeapsa capitală nu este justificată)

IV. Ora a 3-a: Desfăşurarea dezbaterii între două echipe desemnate, altele decât cele din etapa II, pe cealaltă poziţie, în cazul nostru contra, şi analizarea dezbaterii de către restul echipelor (ex. Pedeapsa capitală este justificată).

Observaţie: secvenţele II, III, şi IV se repeta ciclic pe parcursul semestrului sau anului

şcolar. 1. Alegerea moţiunii

Moţiunea este o propoziţie care reprezintă tema dezbaterii. Ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Să fie echitabilă (echilibrată), adica ea trebuie să ofere posibilitatea de argumentare ambelor echipe (să existe argumente la fel de puternice pentru ambele puncte de vedere);

Să se încadreze, atât în sfera educaţiei pentru cetăţenie democratică cât şi în cea informationala, respectiv a conţinuturilor învăţării din diferitele arii curriculare;

Să fie clară; Să existe suficiente surse de documentare pentru ambele poziţii.

Exemple de moţiuni: 1. Drepturile copilului sunt mai importante decât îndatoririle sale. 2. Integrarea şcolară a copiilor cu nevoi speciale este mai bună decât segregarea

lor. 3. Pedeapsa capitală nu este justificată. 4. Dreptul la presa liberă este mai important decât dreptul la intimitate al

persoanelor publice. 5. Globalizarea ameninţă identitatea naţională. 6. Competiţia este mai importantă în obţinerea performanţelor decât cooperarea. 7. Protecţia mediului este mai importantă decât dezvoltarea economică. 8. Comportamentul infracţional este condiţionat biologic. 9. Sectele religioase sunt periculoase pentru societate.

24

10. Cenzura subminează libertăţile fundamentale. 11. Este de dorit o dezarmare nucleară totală. 12. Ingineria genetică este justificată. 13. Legalizarea drogurilor este justificată. 14. Pedepsele mai aspre vor determina reducerea criminalităţii. 15. Televiziunea are un efect dăunator asupra societăţii. 16. O guvernare mondială va asigura mai bine pacea. 17. Părinţii anilor 2001 sunt prea îngăduitori. 18. Profesorii şi elevii ar trebui să aibă aceeaşi influenţa asupra problemelor

privind şcoala. 19. Terorismul este justificabil. 20. Reclama este împotriva eticii. 2. Strângerea dovezilor După alegerea moţiunii, profesorul o comunică elevilor îndemnându-i să se

documenteze pentru a găsi dovezi pentru ambele cazuri de susţinere a temei (pro si contra).

Dovezile (mărturii, fapte şi exemple, sondaje de opinie, statistici, citate, studii de referinţă, etc.) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Să fie relevante Să fie credibile Să fie localizabile, adică o altă persoană să fie capabilă să găsească aceleaşi

informaţii pe baza indicaţiilor bibliografice furnizate în fişa de dovezi. Se reamintesc elevilor noţiunile despre argumentare dobândite la obiectul

“Logică”: 1. Etapele în construcţia unui ARGUMENT: - afirmaţia……………….. - explicaţia………………. - dovada…………………. - concluzia………………. 2. Etapele în construcţia unui CONTRAARGUMENT: - identificarea argumentului echipei oponente. Ex. “Echipa afirmatoare, la

primul (al doilea, al treilea etc), argument susţine că… (enunţă afirmaţia primului sau celui al doilea sau al treilea argument). Noi, negatorii nu suntem de acord cu această afirmaţie deoarece considerăm că (urmează enunţarea contraargumentului, cu aceleaşi etape ca şi la construcţia argumentului)

3. Etapele în RECONSTRUCŢIA unui argument contraargument anterior: - reenunţarea afirmaţiei argumentului iniţial - reenunţarea afirmaţiei contraargumentului echipei oponente - întărirea poziţiei echipei cu noi explicaţii şi noi dovezi

25

Se explică elevilor algoritmul dezbaterii care va fi aplicat la ore. Reguli fundamentale: Echipa afirmatoare are datoria să dovedească că moţiunea supusă dezbaterii

este valabilă, de exmplu ca ” Pedeapsa capitală nu este justificată” Echipa negatoare are datoria să convingă că moţiunea susţinută de afirmatori

nu este valabilă, în cazul nostru că “Pedeapsă capitală nu este justificată” Echipa afirmatoare nu are voie să aducă noi argumente pe parcursul

dezbaterii, în afară de cele aduse de primul vorbitor. Are voie în schimb să-şi reconstruiască poziţia, folosind noi dovezi şi dezvoltându-şi explicaţiile de susţinere a argumentului propus iniţial.

Echipa negatoare nu are voie să aducă argumente de sine stătătoare, adică argumente care nu sunt contraargumente la cele enunţate de echipa afirmatoare.

Timp Activitatea echipei susţine moţiunea (echipa afirmatoare)

Activitatea care respinge moţiunea (echipa negatoare)

3 min.

Discursul primului vorbitor al echipei afirmatoare Prezintă argumentul / argumentele susţinute de explicaţii şi dovezi

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la posibile căi de contraargumentare.

1 min. Timp de gandire (pentru pregatirea contraargumentelor) – lucru in echipa

3 min.

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gandeşte la posibile căi de reconstrucţie.

Discursul primului vorbitor din echipa negatoare Contraargumentează argument cu argument valorificând dovezile proprii

1 min. Timp de gândire (pentru pregătirea reconstrucţiei cazului propriu) - lucru în echipă

3 min.

Discursul celui de al doilea vorbitor al echipei afirmatoare Reconstruieşte argumentul contraargumentat aducând noi dovezi şi explicaţii

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gandeşte la posibile căi de contraargumentare.

1 min. Timp de gândire (pentru pregătirea

contraargumentarii reconstrucţiei) – lucru în echipă

3 min.

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la modalităţi de concluzionare a dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare

Discursul celui de al doilea vorbitor din echipa negatoare Contraargumentarea reconstrucţiei (a noilor explicaţii, raţionamente şi dovezi aduse de echipa afirmatoare)

1 min. Timp de gândire (pentru pregătirea analizei dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare) – lucru în echipă

3 min.

Discursul ultimului vorbitor al echipei afirmatoare Analiza şi concluzionarea dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare. Se gândeşte la modalităţi de concluzionare a dezbaterii din punctul de vedere al echipei negatoare.

1 min. Timp de gândire (pentru pregătirea

26

Timp Activitatea echipei susţine moţiunea (echipa afirmatoare)

Activitatea care respinge moţiunea (echipa negatoare) analizei dezbaterii din punctul de vedere al echipei negatoare) – lucru în echipă

3 min.

Discursul ultimului vorbitor din echipa negatoare Analiza şi concluzionarea dezbaterii din punctul de vedere al echipei afirmatoare

Exemplificare Argument Contraargument Reconstrucţie

Pedeapsa capitală nu este un factor preventiv al criminalităţii Dat fiind faptul că omorurile sunt cel mai adesea crime pasionale, criminalul nu se gândeşte la consecinţe înainte de a comite crima.

Pedeapsa capitală descurajează crima. Cercetările asupra tinerilor în situaţie de risc, în state unde se aplică pedeapsa capitală, arată că teama de moarte îi determină pe posibilii criminali să caute alternative pentru omoruri, fapt care indica un efect de stopare a crimei

Pedeapsa capitală nu opreşte crima. Am arătat că omorurile sunt, cel mai adesea, crime pasionale. Un studiu asupra tinerilor în situaţie de risc este irelevant. De fapt dovezile arată nu numai că pedeapsa capitală nu are un efect de stopare a crimei, ci şi că în statele unde pedeapsa capitala este în vigoare, omorurile sunt cu 20% mai numeroase decât în statele în care nu există pedeapsa cu moartea.

Discursurile primilor vorbitori, fie din echipa care susţine tema, fie din echipa care o

combate, încep cu prezentarea coechipierilor şi prezentarea temei pe care o susţine echipa. Iată o formulare posibilă:

“Bună ziua, echipa afirmatoare (negatoare), formată din………….., primul vorbitor, ………,al doilea vorbitor şi…………, al treilea vorbitor, vă va convinge, prin argumentele (contraargumentele) şi dovezile prezentate, că moţiunea supusă dezbaterii, şi anume Pedeapsa capitală (nu) este justificată! În susţinerea celor afirmate mai sus, echipa noastră vă prezintă următorul sistem de argumente (următoarele contraargumente):

ARGUMENTUL NR.1…………….. sau CONTRAARGUMENTUL la

ARGUMENTUL NR.1 al echipei oponente…… ARGUMENTUL NR.2………………………………………………………

Timp Desfăşurarea orei de curs 2 min. Desemnarea echipelor participante la dezbatere

(La latitudinea profesorului şi a colectivului de elevi)

Elevii neimplicaţi direct în dezbatere vor avea rolul de arbitrii (decizia se va lua pe aceleaşi echipe formate în secvenţele anterioare)

23 min. Desfăşurarea dezbaterii Pe parcursul dezbaterii, elevii care nu sunt direct implicaţi, vor

27

lua notiţe despre cele susţinute de fiecare echipă, încercând să urmarească, să înţeleagă şi să analizeze argumentările celor două echipe. Observaţie: Profesorul sau un elev (time- keeper) cronometrează timpul şi nu permite vorbitorilor să depaşească timpul alocat algoritmului, decât cu maximum 15 secunde pentru a-şi încheia fraza. Time-keeperul are obligaţia de a-i semnala vorbitorului atunci când acesta mai are un minut la dispoziţie pentru a-şi concentra discursul .

5 min.

Întrebări din public / de la arbitrii Acestea au rolul de a ajuta arbitrii să clarifice unele aspecte cheie ale dezbaterii.

5 min. Timp de gândire pentru analiza dezbaterii, concluzionare şi acordarea deciziei – lucru în echipă.

10 min.

Discursuri de justificare a deciziei Echipele de arbitrii pot sa selecţioneze un vorbitor care să prezinte concluziile şi decizia echipei, într-un discurs de maximum trei minute

5 min. Feedback –ul profesorului

20) Starbursting (Explozia stelară). Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploxiei stelare. Cum se procedează: Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. • Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai mare concentrare. Cine? Ce? Unde? Când? De ce? 21) Metoda Frisco. Metoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol specific, care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii, abordând o problemă din mai multe perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui să joace,fiecare, pe rând, rolul consevatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului şi rolul optimistului.Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieţidin San Francisco), iar scopul ei este de a identifica problemele complexe şi dificile şi de a le rezolva pe căi simple şi eficiente. Ea are la bază brainstorming-ulregizat şi solicită din partea elevilor capacităţi empatice, spirit critic, punând accentul pestimularea gândirii, a imaginaţiei şi a creativităţii 22) Metoda PĂLĂRIILOR GÃNDITOARE (“Thinking hats” – Edward de Bono) “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul…”Edward de Bono Pălăria albastră �¨ clarifică • Pălăria albă �¨ informează • Pălăria verde �¨ generează ideile noi ? efortul • Pălăria galbenă �¨ aduce beneficii creativ • Pălăria neagră �¨ identifică greşelile • Pălăria roşie �¨ spune ce simte despre Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme. Pălăria albastră: defineşte problema; • Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema discutată;

28

• Pălăria verde: vizează soluţiile posibile; • Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse; • Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propuse. • Pălăria albă: leagăsoluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul: “Au soluţiile propuse o bază informaţională?”; • Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Cesimţiţi în legătură cu soluţiile propuse?”; • Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe 23) Metoda Predării / Învatarii reciproce (Reciprocal teachingPalinscar1986). Rezumând, Întrebând, Clarificând, Prezicând Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. După ce sunt familiarizaţi cu metoda, elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dezvoltare a dialogului elev – elev. Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa. Metoda învăţării reciproce este centrată pe patru strategii de învăţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme sociale, ştiinţifice sau un text narativ (poveşti, nuvele, legende). Aceste strategii sunt:

a. Rezumarea b. Punerea de întrebări c. Clarificarea datelor d. Prezicerea (Prognosticarea)

Etapele: 1.Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii; 2. Împărţirea rolurilor elevilor: 3. Organizarea pe grupe. 4. Lucrul pe text. 5. Realizarea învăţării reciproce. 6. Aprecieri, completări, comentarii. 24) Tehnica 6 / 3 / 5. Tehnica 6/3/5 este asemănătoare branstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pefoile de hărtie care circulă între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metodabrainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există: - 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte - 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de - 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup) 25. Alte metode A. Metode de predare-învăţare interactivă în grup

Cascada (Cascade); STAD (Student Teams Achievement Division) Metoda învăţării pe grupe mici; TGT (Teams/Games/Tournaments) Metoda turnirurilor între echipe; Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);

B. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:

Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);

29

Matricele; Fishbone maps (scheletul de peşte); Diagrama cauzelor şi a efectului; Cartonaşele luminoase;

C. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:

Caruselul; Multi-voting; Interviul de grup; Incidentul critic; Phillips 6/6; Controversa creativă; Fishbowl (tehnica acvariului); Patru colţuri (Four corners); Sinectica; Metoda Delphi.

În scopul optimizării şi eficientizării metodelor didactice prezentate mai sus, s-au

recomandat următoarele forme de organizare: • activitate pe perechi; • activitate în grup; • activitatea în echipă; • focus group.

30

V. EVALUARE Având în vedere finalităţile educaţionale ale Programului naţional de Educaţie pentru

cetăţenie democratică – formarea de abilităţi şi capacităţi socio-participative menite să susţină şi să întărească atitudini moral – etice, esenţiale modelării comportamentale pro democratice, modalităţile de evaluare a obiectivelor şi strategiilor didactice propuse au fost selectate astfel încât să măsoare şi să aprecieze atât calitatea informaţiei şi cea a demersurilor metodologice, cât şi nivelul performanţelor.

Relaţia evaluării cu transformarea elevului ca subiect al propriei formări pune în evidenţă necesitatea de a depăşi practicile evaluării reduse la notare şi de a promova un mod de apreciere menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor în calitate de coparticipanţi la perfecţionarea actului instructiv – educativ – evaluativ. Racordat la cele mai recente direcţii metodologice, obiectul de studiu Educaţia pentru cetăţenia democratică va iniţia procedeul evaluării „fără notă”, dar a cărui „greutate” evolutivă va oferi suportul întemeiat pentru acordarea binecunoscutei „note la purtare”. Raţiunea alegerii acestei alternative rezită în faptul că schimbarea comportamentală necesită observarea sistematică de durată, factor esenţial pentru o dimensiune a personalităţii, prin excelenţă, calitativă.

În sens larg, proiectarea evaluării Programului naţional de Educaţie pentru cetăţenie democratică se structurează pe două coordonate de bază:

a. evaluarea internă ce vizează relevanţă internă : teme-obiective - metodologie, relaţia profesor – elev, caracter concret, aplicabil, diversitatea activităţilor, caracterul de diseminare la mai multe nivele: copii, părinţi, organizaţii guvernamentale, non-guvernamentale, comunitate;

b. evaluarea externă absolut necesară finalităţii ultime a programului: formarea copiilor şi tinerilor din perspectiva devenirii lor ca agenţi sociali activi. Pe de o parte eficienţa externă va releva orientarea activităţii pedagogice către obiectivele esenţiale: integrarea socială şi autorealizarea elevilor, contribuind la perfecţionarea cadrelor didactice, şcoala devenind astfel racordată la nevoile de dezvoltare ale societăţii, transformându-se în cel mai sensibil senzor al cerinţei de schimbare. Pe de altă parte, va reflecta domeniile educaţionale în care se impun măsuri de îmbunătăţire.

În sens restrâns, procesul de evaluare al Programului naţional de Educaţie pentru cetăţenie democratică redus la sfera activităţilor de învăţare avansate se va concentra pe:

a. validitatea cunoştinţelor din perspectiva selectării lor în conformitate cu cerinţele vieţii sociale;

b. aplicabilitatea informaţiilor ce vizează valoarea instrumentală şi operaţionalitatea lor în efectuarea de noi demersuri cognitive şi acţiuni practice. Specifice acestei sfere sunt metode de evaluare ca:

- evaluarea procesului de aplicare; - evaluarea produsului; - evaluarea proiectului. c. dezvoltarea capacităţilor intelectuale ce se pot aprecia printr-o activitate de

evaluare globală a acţiunilor mintale, dar şi analitică. d. formarea trăsăturilor de personalitate şi conduită. Această componentă

reflectă cu preponderenţă aspectul calitativ al procesului instructiv – educativ. Întrucât Programul naţional de Educaţie pentru cetăţenie democratică dezvoltă un

proces educaţional complex de formare comportamentală bazată pe cunoaştere şi aplicare conştientă, logică şi argumentată, metodele de evaluare au fost selecţionate astfel încât să reflecte evoluţia :

1. abilităţilor de comunicare

31

2. gradului de integrare : acceptare şi respect 3. gradului de sociabilitate : relaţionare şi interacţionare socială – activităţile

pe grupe 4. gradului de participare – cooperare 5. gradului de implicare – iniţiativă şi creativitate în oferta de soluţii 6. capacităţii de autoevaluare obiectivă şi co-evaluare. Metode: a. Observarea sistematică a comportamentului elevului constă în investigarea

sistematică, pe baza unui plan dinainte elaborat, a capacităţii elevilor de acşiune, relaţionare, a competenţelor şi ablităţilor lor, cu ajutorul unor instrumente adecvate, ca:

- fişa de evaluare calitativă – este completată de către profesor, înregistrând date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul la identifică în modul de comportament sau în modul de acţiune al elevilor săi. La acestea se adaugă interpretările profesorului supra celor întâmplate.

- scara de clasificare – însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării, însoţit de un anumit tip de scară, de obicei scara Likert. Potrivit acestui tip de scară, elevului îi sunt prezentate un număr de enunţuri în raport de care acesta trebuie sa-şi manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între cinci trepte. Lista enunţurilor trebuie să conţină un număr aproximativ egal de enunţuri pozitive şi negative, fiecare enunţ urmând a fi exprimat clar pozitiv sau clar negativ.

- lista de control/verificare – indică prezenţa sau absenţa unei caracteristici, comportament etc., fără a emite o judecată de valoare.

b. Investigaţia reprezintă o modalitate de a aplica în mod creator cunoştinţele şi de a

explora situaţii noi de învăţare. Se solicită elevului îndeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care îşi poate demonstra, practice, un întreg complex de cunoştinţe şi capacitate. Se urmăreşte formarea unor tehnici de lucru in grup si individual, precum şi atitudinii elevilor implicate in rezolvarea sarcinilor.

c. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex ce include experienţa si

rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode de evaluare. Acesta reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acţionând ca un factor de dezvoltare a personalităţii şi urmăreşte progresul global înregistrat de elev, nu numai în ceea ce priveşte cunoştinţele achiziţionate pe unitate mare de timp, ci si atitudinile acestuia.

Portofoliul ar putea cuprinde: - lucrări scrise curente; - texte criteriale; - răspunsuri la chestionare/interviuri,elaborare de chestionare interviuri; - redactări/eseuri pe teme date ; - compuneri libere; - creaţii literare proprii; - postere ,colaje , machete ,desene, caricaturi; - jurnal personal; - contribuţii la reviste şcolare. d. Proiectul este o activitate mai amplă, ce permite o apreciere complexă şi nuanţată a

învăţării, ajutând la identificarea unor calităţi individuale, fiind si puternic motivantă pentru elevi, deşi implică un volum de munca sporit – inclusiv activitate individuală în afara clasei.

32

Această metodă reprezintă o formă de evaluare complexă, care conduce la aprecierea unor capacităţi şi cunoştinţe superioare, precum:

- alegerea unor metode de investigaţie ştiinţifice (căutarea si utilizarea bibliografiei necesara, a dicţionarului);

- găsirea unor soluţii de rezolvare originale; - organizarea si sintetizarea materialului; - generalizarea problemei; - aplicarea soluţiei la un câmp mai vast de experienţe; - prezentarea concluziilor. Elementele de conţinut ale proiectului se pot organiza după următoarea structură:

pagina de titlu, cuprinsul, introducerea, dezvolatrea elementelor de conţinut, concluziile, bibliografia, anexele.

Pentru realizarea unei evaluări obiective a proiectului trebuie avute în vedere următoarele criterii generale de evaluare, criterii ce ţin de aprecierea calităţii proiectului:

- validitatea proiectului, - completitudinea proiectului; - elaborarea şi structurarea proiectului; - calitatea materialului utilizat; - creativitatea. În complementaritate, se vor stabili criterii de evaluare a calităţii activităţii elavului,

vizând: - raportarea elevului la tema proiectului; - performarea sarcinilor; - documentarea; - nivelul de elaborarea şi comunicare; - greşeli; - creativitate; - calitatea rezultatelor. e. Autoevaluarea îşi propune să dezvolte elevilor capacitatea de : - autocunoaştere şi evaluare ; - comparare a nivelului la care au ajuns cu nivelul cerut de descriptorii de

performanţă şi de standardele educaţionale; - elaborare a unui program propriu de învăţare; - autoevaluarea şi valorizarea atitudinilor şi comportamentelor. Se vor avea în vedere câteva condiţii necesare formării capacităţii de autoevaluare a

elevilor: - prezentarea obiectivelor curriculare şi de evaluare pe care trebuie să le atingă

elevii; - încurajarea pentru a-şi pune întrebări legate de mocul de rezolvare a unei

sarcini de lucru; - stimularea evaluării în cadrul grupului de lucru; - completarea, la sfârşitul unei sarcini de lucru, a unui chestionar. Autoevaluarea comportamentelor se poate realiza şi prin : - chestionare cuprinzând întrebări cu răspunsuri deschise; - scări de clasificare. e. Examinarea 1. orală – vizează cunoştinţele, capacitatea de comunicare, logica şi

argumentarea;

33

2. scrisă – reflectă capacităţile de analiză, sistematizare, rezolvare de probleme. g. Jurnalul reflexiv cuprinde însemnările elevului asupra activităţii desfăşurate. Se

înregistrează, în mod regulat, experienţele, sentimentele, opiniile, gândurile împărtăşite cu un punct de vedere critic. Această metodă alternativă de evaluare reprezintă o modalitate de reflectare reflexivă regulată, deschisă, flexibilă, care permite profesorului să-l ajute pe elev şi să ridice calitatea instruirii.

h. Jocul teatral reprezintă o metodă alternativă de evaluare care are la băză temele

abordate de către elevi. Acestora li se cere să realizeze scenarii în care se poate urmări atingerea unora dintre obiectivele programului.

Profesorul/învăţătorul urmăreşte la fiecare elev participant : • formarea trăsăturilor de personalitate şi conduită; • dezvoltarea abilităţilor de comunicare; • dezvoltarea gradului de integrare : acceptare, respect şi toleranţă • dezvoltarea gradului de sociabilitate : relaţionare şi interacţionare socială în

activităţile de grup; • dezvoltarea gradului de participare – cooperare; • dezvoltarea gradului de implicare – iniţiativă şi creativitate în oferta de soluţii.

i. Reflecţia Dezbaterea unui subiect controversat nu este o activitate în sine. Ea poate fi urmată de

o discuţie retrospectivă asupra modalităţii în care a decurs dezbaterea: prezentarea premizelor de la care s-a plecat în abordarea subiectului, a dovezilor, logica argumentării, contra - argumentarea şi reconstrucţia cazului din perspectiva pro sau contra, etc.

Este posibil să se ajungă la o dezbatere pe marginea dezbaterii. Ar fi utilă schimbarea rolurilor: din actori ai dezbaterii, elevii vor deveni spectatori şi vor privi prin prisma publicului, reanalizând astfel subiectul discutat. In consecinţă, ei vor răspunde la întrebări de genul:

Ce am învăţat despre subiectul pe care l-am dezbătut? Ce aspecte noi au fost relevate? A fost posibil ca una din cele doua părţi să “câştige” dezbaterea cu adevărat? Care a fost cel mai puternic argument referitor la subiectul dezbătut, indiferent

de rolul jucat de elevi (pro sau contra)? Ce concluzii se pot desprinde în urma unei analize “la rece” a subiectului

discutat ? Cum putem aplica în viaţă ce am învăţat ?

34

CLASA A VA

CAPITOL

TEMATICĂ Nr. ore

I. ELEMENTE DE COMUNICARE ŞI EDUCAŢIE MASS MEDIA

1. Dialogul: o fereastră către lume 2. Imaginea şi cuvântul 3. Şi tu poţi avea dreptate! 4. Convinge-mă! 5. Puterea stă în decizia noastră

1h 1h 1h 1h 1h

A. 1. Dreptul de a fi ascultat 2. Toţi copiii au dreptul la opinie! 3. Diferiţi, dar egali! 4. Toleranţă şi solidaritate 5. Liniştea planetei, liniştea noastră! 6. Violenţa 7. Şansa mea – educaţia! 8. Învaţă sa mă creşti! Casa de copii nu e acasă! 9. Realitate, adevăr, soluţii

1h 1h 1h 1h 1h 1h 2h 1h 4h

II. DREPTURILE COPILULUI PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

1. Drepturile copilului in România 2. Cine ne apără drepturile? 3. Apără-i dreptul!

1h 1h 2h

III. PROTECŢIA CIVILĂ

1. Natura, prieten sau duşman? 2. Copiii şi conflictele armate

2h 2h

IV. MUNCA, VALOARE FUNDAMENTALĂ

1. Eu, managerul timpului meu! 2. Respectându-ne munca, ne respectăm unii pe alţii 3. Comunitatea

1h 1h 2h

35

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1. Modelarea comportamentelor relaţionale şi consolidarea atitudinilor civice pozitive

a. să formuleze şi să îşi exprime argumentat opinia

b. să îşi dezvolte capacitatea de a construi un dialog

c. să accepte diversitatea opiniilor 2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi responsabilităţilor copilului

a.să identifice drepturile copilului şi responsabilităţile emergente a. să relaţioneze drepturile copilului b. să identifice situaţiile de încălcare a

drepturilor copilului c. să acţioneze pentru respectarea

drepturilor copilului d. să cunoască instituţiile abilitate e. să identifice situaţii şi cazuri de

competenţa acestor instituţii g. să înţeleagă modalitatea de soluţionare a cazurilor

3. Formarea comportamentelor civice pozitive de reacţie în situaţii conflictuale, calamităţi şi dezastre

a.să identifice calamităţile naturale şi tipuri de conflicte armate a. să acţioneze corect şi eficient în situaţii

de calamităţi naturale şi conflicte armate c. să descopere soluţii pentru prevenirea conflictelor armate

4. Educaţie antreprenorială Formarea unei atitudini corecte faţă de munca de calitate

a.să recunoască importanţa socială a muncii b.să-şi formeze o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de muncă

36

CAPITOLUL I - ELEMENTE DE COMUNICARE ŞI EDUCAŢIE MEDIA

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Dialogul, o fereastră către lume” TEME : Comunicare, incluziune socială, acceptarea diversităţii OBIECTIVE : Dezvoltarea abilităţilor de comunicare OBIECTIVE SPECIFICE: - să dobândească cunoştinţe referitoare la modalităţi alternative de comunicare; - să diferenţieze modalităţi alternative de comunicare; - să-şi dezvolte abilitatea de a utiliza modalităţi alternative de comunicare; - să-şi dezvolte capacitatea de a stabili relaţii sociale prin dialog. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1.Jocul mimic “Chipuri, atitudini, cuvinte”. Suntem fascinaţi de cele mai multe ori de ceea ce descoperim dincolo de ecranul

cotidianului, chiar în banalul, firescul sau monotonul vieţii de zi cu zi. Bucuria este la un pas de noi, poate chiar în noi, aşteptând să fie trezită de plăcerea de a ne cunoaşte, înţelegându-i mai întâi pe cei de lângă noi.

Uneori cuvântul este mult prea sărac pentru suflet. Alteori este vinovat pentru greşeli. Însă alături un zâmbet, de o lacrimă sau de un gest poate însemna mai mult decât un discurs.

Comunicarea fără cuvinte, cunoscută sub denumirea de comunicare non-verbală, este comunicarea prin poziţia, mişcările corpului şi mimica. Aceasta a început să trezească interesul cercetătorilor şi să fie studiată prin anul 1960 şi primele cărţi despre acest subiect au apărut în anul 1970. Descoperirea care a revoluţionat comunicarea a fost că doar 10% din comunicarea interumană este vorbire, iar 90% este non-verbală, fiind comunicarea poziţiei corpului, a poziţiei membrelor, a grimasei feţei.

Se împarte colectivul de elevi în cinci grupe şi se distribuie imagini cu

chipuri/atitudini exprimând diverse stări. Fiecare grupă va avea sarcina de a analiza şi detalia mimic/atitudinal imaginea dată, de a crea contextul ce ar putea genera expresiile fizionomice ilustrate şi de a verbaliza stările prezentate în imagini. În final se va discuta ponderea gestului/cuvântului în exprimarea diverselor atitudini/stări sufleteşti. CHIPURI ATITUDINI

NU UITA!

Oamenii comunică oricum! Modalităţi de comunicare: Comunicarea reprezintă acţiunea de a transmite şi de a face schimb de informaţii, de gânduri şi de sentimente. Chipuri: limbajul non-verbal Atitudini : limbaj corporal Semne universale : OK, V, Comunicare non-verbală reprezintă acţiunea de a transmite şi de a face schimb de informaţii, de gânduri şi de sentimente cu ajutorul mişcărilor corporale sau al altor mijloace non-verbale. Comunicarea verbală se realizează cu ajutorul cuvintelor, în scris şi oral.

37

2. Se organizează jocul : “Eu sunt cuvântul meu!” cu tot colectivul de elevi . Elevii au sarcina de a alege un cuvânt reprezentativ pentru personalitatea lor şi de a

argumenta succint opţiunea făcută. B. EVALUARE: Analizarea personalităţii copilului în urma activităţii şi compararea

perspectivei colectivului cu cea individuală : “I s-a potrivit cuvântul?” C. RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini, panou: aprecieri, critici – semnate de

elevi în scopul responsabilizării opiniei. D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE 1. Aplicaţie : Săptămâna fericită a colegului meu! Elevii vor fi organizaţi în grupe

de câte doi şi vor avea sarcina de a pregăti câte o surpriză plăcută partenerului în fiecare zi. Aplicaţia se va finaliza cu concursul „Cea mai reuşită surpriză”.

2. Se poate inaugura panoul clasei pe care se vor afişa mulţumirile/nemulţumirile, aprecierile/criticile elevilor.

38

1.2. COMUNICARE SI MASS-MEDIA

ACTIVITATE DE INVATARE - comunicare şi mass media TEMA – Comunicare, educaţie media SCOP - Familiarizarea cu mijloace si modalitati moderne de comunicare in masa OBIECTIVE - să definească conceptul de mass – media, - să identifice caracteristicile mass – mediei - să discrimineze diferite tipuri de mesaje media.

NR. ORE – 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICA Indiferent cât de mult ne atrag tentaţiile secolului XXI, cea mai la modă fiind

Internetul, ne regăsim mereu curioşi de a vedea pozele din cărţile cu poveşti sau fascinaţi de imaginile din filmele de animaţie ale lui Walt Disney. Cum ar fi putut acestea încânta atât de multe generaţii dacă nu ar fi fost transpuse pe hârtie sau pe ecran?

La început personajele ieşeau din cărţi prin vocea celui care ne citea, iar imaginaţia putea să le vadă. În timp, cuvântul, vocea şi imaginea s-au unit pe ecranul televizorului, al cinematografului sau al computerului, aducând mitul, legenda şi povestea în prezent şi perpetuându-le în viitor.

1.Tehnica Brainstorming. Profesorul solicită elevilor să grupeze imaginile din lecţie în funcţie de sursa de transmitere a mesajelor (audio, video, audio-video, scrise). Imaginile reprezintă: ziar, revista, TV, radio, PC, CD-player, manual, articol de presă, casetofon. Se solicită:

o argumentarea clasificării făcute; o necesitatea şi adresabilitatea acestora;

• Se va dezbate pro – contra tema „ Mesajul între necesitate şi banal” Profesorul propune elevilor să formuleze definiţia conceptului de mass – media;

toate propunerile se scriu pe tablă (flip-chart). In colaborare cu elevii, se alege varianta cea mai apropiată de definiţia din manual.

NU UITA!

Caracteristicile mass – mediei

• Mass media reprezintă ansamblul mijloacelor şi modalităţilor moderne de comunicare în masă: presa scrisă; televiziune, radio, internet.

• Mass media scrisă este un mijloc de transmitere a informaţiilor cu ajutorul cuvantului scris şi al ilustraţiilor.

• Mass media nescrisă este mijlocul de transmitere cu ajutoul sunetelor şi imaginilor.

B.EVALUARE. Profesorul pune în discuţie următoarele teme pe trei grupe de lucru:

1.1.Comunicarea se transmite unui public larg 1.2. Ce emisiuni/reviste/filme/reclame publicitare ar trebui transmise copiilor de

vârsta voastră? 2.1. Mass media selectează numai anumite evenimente, în funcţie de interesul publicului,

de resursele financiare etc.

39

2.2. Ce emisiuni/articole predomina? 3.1. Mass media are un rol informativ, de divertisment şi educativ. 3.2. Ce emisiuni şi articole au un impact educativ mai mare? C. ACTIVITATI EXTRASCOLARE

1. Se împart elevii în grupe de cate 5 – 6, fiecare gruăa urmărind, pe o perioada

determinată, unul dintre următoarele mijloace mass – media: cotidian local/ national, TV şi radio. Elevii vor căuta să evidenţieze emisiuni, articole sau filme care abordează poblematica drepturilor copilului.

2. Realizarea unui poster în care să se prezinte sursa de informare preferată. 3. „Fii reporter pentru o zi” – activitate independentă sau de grup, care va urmări

realizarea unui reportaj scris sau în imagini şi sunet, difuzat ulterior în revista şcolii, staţia de amplificare, video sau în colaborări cu ziare reviste, statii radio şi TV locale etc.

40

1.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Şi tu poţi avea dreptate!” TEME : Opinie vs. argument,toleranţă, incluziune socială OBIECTIVE : Dezvoltarea abilităţilor de comunicare OBIECTIVE SPECIFICE: - să diferenţieze noţiunile de opinie şi argument pe baza cunoştinţelor

asimilate; - să-şi formeze capacitatea de a emite o opinie ; - să-şi formeze capacitatea de a construi şi susţine un argument. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ De ce Einstein nu a fost fotbalist? De ce Columb nu a fost poet? De ce Eminescu nu a fost matematician? Simplu: fiecăruia i-a plăcut altceva. Mie îmi place literatura, ţie istoria, lui fizica….. . E minunat să-ţi placă ceva, să ai o pasiune, să –ţi doreşti ceva şi să poţi avea sau deveni ceea ce vrei! Tuturor şcoala ne-a întors privirea către noi înşine, ne-a ajutat să ne descoperim talentele, construind temelia viitorului nostru. Cu toţii urcăm trepte numite generic : muncă, perseverenţă, sinceritate faţă de noi înşine până ajungem în vârf unde visele devin realitate.

1. Studiu de caz - o realitate şcolară “Copiatul: adevăr sau minciună?” . Argumentare pro – contra : Pe cine minţim? Pe mine sau profesorul?

NU UITA!

2. Elevii vor fi organizaţi în 3 grupe. Fiecărei grupe i se va da sarcina de a aduce argumente pro – contra în vederea alegerii uneia dintre variantele propuse, pe baza imaginilor prezentate: - adevăr vs. minciună,

- poveste vs. realitate, - imagine vs. reflectare

B. EVALUARE . Exerciţiu! Cu ce personaj prezentat în imaginile de mai sus te-ai identifica? Argumentează-ţi opţiunea!

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: Imagini grafice .

Argument= o construcţie logică care evidenţiază o concluzie din una sau mai multe premise. Argument = raţionament, dovadă adusă în sprijinul unei afirmaţii. Contraargument = un argument care se opune altuia. Opinie = enunţ cu privire la un punct de vedere faţă de un fapt, eveniment, relaţie.

41

2.2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Convinge-mă!” TEME : Opinie vs. argument,toleranţă, incluziune socială OBIECTIVE : Dezvoltarea abilităţilor de comunicare OBIECTIVE SPECIFICE: - să dezvolte capacitatea de a construi şi susţine un argument; - să identifice valori de grup şi individuale; - să utilizeze valorile de grup în crearea profilului moral al membrului grupului

. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Oamenii comunică….. monologhează sau…poate dialoghează. Unii afirmă, alţii neagă; unii aprobă, alţii critică. Fiecare persoană este un individ unic şi are propria lui idee, propria convingere. La mijloc se află opinia, părerea, argumentul, binele, răul, adevărul. Greşeala sau eşecul sunt umane. Învaţă să vorbeşti, să asculţi, să accepţi sau să recunoşti. Niciodată nu-i prea târziu să încerci!

1. Dezbatere pe tema variantei alese în ora anterioară . 2.Problematizare: Ajută-l să nu greşească! Elevii sunt organizaţi în cinci grupe, având ca sarcină de lucru găsirea soluţiilor în vederea eliminării “copiatului”. Se va porni de la două întrebări cheie: De ce îl ajuţi ? Cum îl ajuţi ? 3. La finalul activităţii se vor analiza soluţiile propuse, urmând ca acestea să se fundamenteze pe criterrile valorilor de grup.

NU UITA!

B. EVALUARE. Aplicaţie : Elaborarea şi completarea unui chestionar necesar alegerii liderului grupului/clasei. Elevii vor trebui să distingă 3-5 atribute/calităţi pentru descrierea profilului membrului grupului de lucru în corelaţie cu valorile grupului. Chestionarul va fi structurat pe următoarele puncte:

1. Relaţii cu colegii 2. Calităţi morale 3. Spirit de iniţiativă şi acţiune (grad de participare, asumare de

responsabilităţi, spirit de iniţiativă) 4. Creativitate în acţiune ( originalitate, prezenţă de spirit, respect faţă de

ceilalţi). C. RESURSE EDUCAŢIONALE : Foi A0, marker, imagini grafice.

Individ= persoană privită ca unitate distinctă faţă de alte persoane. Grup = ansamblu de persoane reunite pe baza unei comunităţi de interese, concepţii, valori. Societate= totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legaţi între ei prin raporturi economice, sociale, culturale. Valoare = aprecierea pe care o persoană o manifestă faţă de un obiect, o altă persoană, o relaţie. Valori de grup - solidaritate, respect, bunătate, toleranţă, întrajutorare, spirit de iniţiativă, responsabilitate, spirit de echipă, respect faţă de tradiţie, deschidere, sinceritate, încredere, onestitate, adevăr.

42

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : APLICAŢIE „ Puterea stă în decizia noastră!”

TEME : Comunicarea, valori de grup şi individuale,toleranţă, acceptarea diversităţii opiniilor OBIECTIVE : Dezvoltarea abilităţilor de comunicare OBIECTIVE SPECIFICE:

- să utilizeze noţiunile acumulate referitoare la comunicare, opinie şi argumentare, valori morale de grup şi individuale; - să-şi dezvolte abilităţile de comunicare; - să-şi dezvolte capacitatea de a susţine un dialog argumentat; - să-şi formeze spiritul democratic, tolerant şi de solidaritate. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Vă aduceţi aminte de povestea Ridichea uriaşă? Rescrieţi morala povestirii folosind un proverb! Analizaţi împreună cu colegii voştri motivul pentru care s-au aliat personajele.

1. Pe baza chestionarului realizat în activitatea anterioară, se organizează aplicaţia : Cum ne alegem reprezentanţii?, simulând organizarea şi desfăşurarea alegerilor electorale. NU UITA!

2. Exerciţiu. Eu, o parte din noi

Alcătuieşte, împreună cu colegii tăi, codul de valori al grupului de lucru din care faci parte.

Alcătuiţi codul de valori al clasei . Identifică-ţi între trei şi cinci calităţi similare cu cele ale colectivului. Unde te consideri acum: în cadrul sau în afara grupului? Argumentează!

Valori etice de grup Solidaritate – sentiment ce decurge din comunitatea de interese, idei, credinţe generatoare ale unui mod unitar de acţiune. Toleranţă – – îngăduinţa unei persoane de a nu interveni în credinţele, atitudinile, acţiunile altora, în pofida lipsei de simpatie sau antipatie faţă de ele. Mutualitate – acord, solidaritate, ajutor reciproc. Egalitate – toţi membri unui grup social sunt trataţi la fel din punctul de vedere al drepturilor, obligaţilor şi accesului la resursele colective. Respect – preţuire, consideraţie faţă de o persoană, valori, societate

Democraţie – modalitate de conducere a unui sistem social caracterizat prin participarea, în diferite forme, a membrilor respectivului sistem la procesul de conducere. Alegerea electorală, ca bază a democraţiei, reprezintă formă legală prin care întreaga populaţie sau doar o parte a ei desemnează prin vot anumite persoane/partide ce urmează să facă parte din organismele reprezentative ale unui stat. Votul Campania electorală – eforturile unui candidat de a câştiga voturi în perioada preelectorală, în care să existe efectiv libertatea cuvântului, a organizării, a dreptului la campanie.

43

3.Colectivul clasei este împărţit în aceleaşi grupe ca în activitatea de învăţare anterioară şi se vor parcurge următoarele etape de lucru:

a. Utilizarea chestionarului în alegerea liderului de grup şi definitivarea codului de valori al grupului de lucru.

b. Analizarea profilului liderului ales – din perspectiva valorile grupului de lucru.

c. Alegerea liderului clasei – din perspectiva întrunirii a cât mai multor valori ale tuturor codurilor grupurilor de lucru.

B. RESURSE EDUCAŢIONALE: Foi A0, marker, cutii, plicuri.

C. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Elaborarea codului etic de valori al clasei, prin selectarea valorilor preponderent alese de elevi.

44

CAPITOLUL II - DREPTURILE COPILULUI

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – “Dreptul de a fi ascultat”

TEME : Dreptul la libertatea de exprimare, comunicare,diversitate, incluziune socială OBIECTIVE : cunoaşterea, conştientizarea şi respectarea drepturilor copilului din Convenţia ONU privind drepturile copilului OBIECTIVE SPECIFICE:

- să dobândească cunoştinţele referitoare la dreptul la libertatea de exprimare, - să identifice cazuri de violare ale acestui drept, - să dezvolte abilităţile de comunicare - să dezvolte capacitatea de cooperare; - să dezvolte capacitatea de creaţie contextuală; - să accepte diversitatea opiniilor NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ 1. Jocul dilemei. Elevii vor fi împărţiţi în trei grupe şi vor vor primi sarcina de a aduce argumente pro şi contra pentru următoarele afirmaţii:

a. Omul nu este o insulă pustie. b. Tăcerea e de aur. c. Crede şi nu cerceta. În final se vor asocia prima afirmaţie cu ideea de comunicare, a doua cu dreptul la opinie, a treia cu dreptul la informaţie.

NU UITA!

2. Vizionarea filmului tematic „Învaţă să asculţi” focalizat pe comunicarea parţială, datorată diverselor circumstanţe.

Convenţia ONU privind drepturile copilului Articolul 13. Dreptul la libertatea de exprimare Copilul are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a difuza informaţii şi idei de orice natură, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită sau artistică, ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului. Acest drept poate fi limitat de către lege, în măsura în care ameninţă : a. respectarea drepturilor, reputaţiei şi demnităţii altora; b. securitatea statului/ naţională; c. ordinea publică; d. sănătatea publică; e. moralitatea societăţii. Dreptul la libertatea de exprimare înseamnă “a asculta” şi “a fi ascultat”. Responsabilităţi: a. a asculta opinia altei persoane; b. a accepta altă persoană; c. a respecta dreptul la libertatea de exprimare altei persoane.

45

3. Exerciţii: Viaţa este altfel! Elevii vor fi organizaţi pe trei grupe de lucru, fiecare grupă urmînd să realizeze câte una din cerinţele următoare: -crearea de postere pe tema respectării sau încălcării acestui drept – exemple luate din realitatea imediată; - crearea de mini- scenarii organizări de campanii; - crearea de articole în presă. B. EVALUARE

Identificarea în mass-media scrisă a unui articol ce tratează un caz de violare a dreptului la libertatea de exprimare,

Redactarea unui articol replică la încălcarea dreptului la libertatea de exprimare.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE : imagini grafice, film, articole din ziare, scene din filme pe tema lipsei de comunicare, a interzicerii accesului la informaţie D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE “Binele nostru depinde de fiecare dintre noi!” - Luarea deciziilor de către colectivul de elevi referitoare la programul de activităţi extraşcolare al clasei.

46

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Toţi copiii au dreptul la opinie!”

TEME : Dreptul de a exprima liber opinia, comunicare, multiculturalitate, solidaritate, incluziune socială OBIECTIVE : cunoaşterea, conştientizarea şi respectarea drepturilor copilului din Convenţia ONU privind drepturile copilului OBIECTIVE SPECIFICE:

-să dobândească cunoştinţele referitoare la dreptul de a exprima liber opinia, - să identifice cazuri de violare ale acestui drept, - să dezvolte abilităţile de comunicare; - să dezvolte capacitatea de cooperare; - să dezvolte capacitatea creativă contextuală; - să accepte diversitatea multiculturală a opiniilor

NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Pământul este mare…..De fapt, este singurul loc în care putem trăi.Şi ce dacă eu sunt alb, tu eşti negru sau el este galben ? Toţi avem ceva de spus…. Copil, tânăr, bătrân ne deschidem sufletul şi inima. Cel mai rău este când te simţi ignorat, când nimănui nu îi pasă de părerea ta. Nici măcar aproapelui tău.

Dar speranţa din noi ne spune mereu: cineva acolo pe mapamond are nevoie de tine!

1. a. Activitate pe grupuri de lucru . Se va organiza o dezbatere pe grupuri de lucru intitulată ”Este ascultat?” pe baza imaginilor prezentate, analizându-se reacţiile imaginare ale grupului în momentul relaţionării sociale.

6 656 929( a. De ce nu este ascultat? Se discută cauzele ignorării şi marginalizării/excluziunii sociale : indiferenţă, marginalizare, izolare, ignorare, marginalizare, stare socială precară, rasă, etnie etc.

NU UITA!

b. Exerciţii : Găseşte soluţii să fie ascultat! Cum îi ajutăm ? Se vor aplica valorile de grup : solidaritate, acceptare, toleranţă, egalitate,

respect.

Convenţia ONU privind drepturile copilului Articolul 12. Dreptul de a exprima liber opinia

Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupraoricărei probleme care îl priveşte. Opiniile copilului vor fi luate în considerareţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul său de maturitate. În acest scop,copilului I se va da posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură legală care îlpriveşte, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent înconformitate cu regulile de procedură din legislaţia naţională.

47

c. Exerciţii: Schimbă imaginea ! Fiecare grup de lucru va avea sarcina de a modifica imaginea astfel încât să

sugereze întrajutorarea, colaborarea, incluziunea, acceptarea, respectul, toleranţa.

B. EVALUARE Evaluarea imaginilor redesenate

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini grafice

D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE Identificarea în mass - media a acceptării/ respingerii mascate a opiniilor

Concurs de măşti - “ Opinia mascată” – - evaluarea produselor: măşti care să sugereze diferite ipostaze de mascare a opiniei: televiziune, presa scrisă, aspecte din realitatea imediată.

48

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Diferiţi, dar egali!”

TEME : Dreptul la egalitate, non-discriminare, multiculturalitate, toleranţă, cultura diversităţii

OBIECTIVE : cunoaşterea, conştientizarea şi respectarea drepturilor copilului din Convenţia ONU privind drepturile copilului

: respectarea şi aplicarea drepturilor copilului în situaţii contextuale date.

OBIECTIVE SPECIFICE: -să dobândească cunoştinţele referitoare la dreptul la egalitate - să identifice cazuri de violare ale acestui drept, - să dezvolte abilităţile de comunicare; - să dezvolte capacitatea de cooperare; - să dezvolte capacitatea creativă contextuală; - să accepte diversitatea multiculturală.

NR. ORE : 1 h A.STRATEGIA DIDACTICĂ Vi se pare firesc să întâlniţi, zilnic, chipuri diferite. Sunteţi surprinşi când vedeţi câte o faţă

asemănătoare cu a voastră. Cum ar arăta lumea dacă oamenii ar fi identici? Ce confuzie ar fi; nimeni nu ar ştii sigur cine este cu adevărat. Diferenţa ne îmbogăţeşte şi diversitatea face lumea atât de frumoasă. Unică!

1. Activităţi pe 5 grupe Colajul : Mapamondul de lângă noi : Idealitate vs. realitate a. Fiecare grupă primeşte conturul unui continent pe care trebuie să-l populeze cu chipuri de copii specifice rasei preponderente. b. Se va reconfigura întregul mapamond, în urma dezbaterii diferitelor fenomene, ca : războiul, refugiul, emigraţie, migraţia etc.

2. Vizionarea filmului referitor la discriminare

NU UITA!

3. Dezbatere pe tema egalităţii drepturilor copiilor indiferent de locul de rezidenţă. NU UITA!

Convenţia ONU privind drepturile copilului Articolul 2. Non-discriminarea Copiii sunt egali , indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţioanlitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al lor, al părinţilor sau al reprezentanţilor lor legali. Copiii vor fi protejaţi împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancţionare pe motive juridice, activităţile, opiniile declarate sau convingerile părinţilor, ale reprezentanţilor lor legali sau ale membrilor familiilor lor.

Discriminare – acţiune de constatare a deosebirilor pe criterii ca: rasă, religie, sex, naţionalitate, statut social, opinie. Tipuri: a. explicită

b. disimulată Interculturalitate – co-existenţa şi interferenţa mai multor culturi într-un grup sau spaţiu social

49

4. Exerciţii: Daţi exemple de obiceiuri şi tradiţii, particularităţi culturale,geografice, de civilizaţie, evenimente istorice specifice unei anumite ţări .

B. EVALUARE Activitate pe 5 grupe : Decalogul lumii fericite în imagini! Fiecare grup de lucru va elabora un colaj (continentul iniţial) cu soluţii la problemele cu care se confruntă copiii din anumite ţări de pe continentul studiat. Anterior, elevii vor trebui să identifice cazuri de încălcare a dreptului la egalitate, specifice unor anumite zone de pe mapamond şi să elimine prejudecăţile rasiale, etnice, de sex, religioase, socio- profesionale.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: harta lumii, harta continentelor, marker, hârtie, foarfece. D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

Proiect documentar Harta interculturală a localităţii/regiunii tale.

50

4. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Toleranţă şi solidaritate”

TEME : egalitatea drepturilor, nondiscriminarea, interculturalitate, multiculturalitate, abuz. OBIECTIVE : să aplice respectarea drepturilor copilului în situaţii contextuale de încălcare a acestora. OBIECTIVE SPECIFICE: - să utilizeze cunoştinţele referitoare la drepturile studiate - să identifice cazuri de violare ale acestor drepturi - să dezvolte abilităţile de comunicare; - să dezvolte capacitatea de cooperare; - să dezvolte capacitatea creativă contextuală; - să accepte diversitatea multiculturală. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Priveşte ochii unui copil, cei care nu ştiu încă să ascundă nimic. Te iubesc, te

idolatrizează, te acceptă aşa cum eşti, cu căldură, chiar dacă îi faci să sufere. Ei sunt singurii care te iartă. Pentru că tu eşti tot ceea ce au; te au numai pe tine, pe tine, părinte! 1. a. Studiu de caz pe tema încălcării drepturilor copilului.Vizionarea unui film prezentând imagini - încălcări ale drepturilor copiilor.

NU UITA!

2. Exerciţii: Identificaţi forme de abuz prezentate la buletinele de ştiri ale diverselor canale de televiziune.Activitate pe trei grupe: Identificarea rolului opiniei publice în stoparea fenomenelor de abuz, în cazuri în care:

- copilul este obligat să muncească noaptea; - copilul este trimis la cerşit; - copilul este bătut.

B.EVALUARE: Identificarea de soluţii în vederea restrângerii fenomenului de practicare a cerşetoriei printre copii.

Abuz - acţiuni care împiedică dezvoltarea armonioasă a personalităţii omului şi a manifestării acesteia. Tipuri de abuz: a. fizic - actul prin care se provoacă o suferinţă fizică şi care se poate manifesta prin:

bătaie, izolare, obligarea la prestarea diferitelor munci ilegale şi umilitoare,condiţionarea asigurării nevoilor de supravieţuire (hrană, apă, adăpost, îngrijiremedicală etc)

b. emoţional – actul prin care se induc trăiri, emoţii şi sentimente negative, ca: frica, incertitudinea, nefericirea, izolarea, umilirea, ameninţarea.

c. sexual – actul prin care o persoană este obligată la practicarea diferitelor activităţi cu caracter sexual împotriva voinţei sale.

51

A. RESURSE EDUCAŢIONALE: film, imagini, postere. B. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE . Organizarea unei campanii împotriva muncii ilegale a

copiilor ( realizarea de postere, leaflets, fluturaşi etc.)

52

5. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Violenţa”

TEME : educaţie pentru pace, comunicare, solidaritate, cooperare, sistem de valori OBIECTIVE : să aplice respectarea drepturilor copilului în situaţii contextuale de încălcare a acestora : să promoveze spiritul pacifist : să-şi formeze abilităţi de mediere a conflictelor. OBIECTIVE SPECIFICE:

- să identifice diferite tipuri de violenţă; - să-şi formeze atitudinea tolerantă; - să dezvolte abilităţile de comunicare NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Dreptate, pace, bunăstare, ajutor… cuvinte pe care le auzim zilnic. În numele lor apare şi reversul medaliei: conflict,, război, ură, sărăcie, discriminare. Puterea le guvernează pe toate, ca un drept privilegiat! Ceea ce ne rămâne tuturor este speranţa care, în timp, va spulbera întrebarea „Noi de ce suntem de vină?” 1. a. Elevii sunt organizaţi pe grupe de lucru, fiecărei grupe revenindu-i sarcina de a elabora o povestire/scenariu pe baza uneia dintre imaginile prezentate - ilustrând tipuri de conflict: război, familial, fizic, verbal.

2. Explicarea noţiunilor de violenţă şi conflict, tipuri de conflict

NU UITA!

Managementul conflictului

Violenţă – utilizarea forţei şi a constrângerii de către un individ, grup, clasă socială în scopul impunerii voinţei asupra altora. Tipuri de violenţă: a. fizică – utilizarea forţei în scopul provocării suferinţei fizice b. psihică – utilizarea unui limbaj care influenţează negativ dezvoltarea personalităţii unei persoane c. instituţională-exista când o instituţie neagă drepturile fundamentale ale unora dintre membrii ei; când violenţa este instituţionalizată, ea devine o parte a culturii şi este acceptată. Conflictul - Un dezacord între două sau mai multe persoane sau idei Tipuri de conflict a. interne-acele conflicte care apar in mintea noastră,conflictele cu noi insine; b.comunitate-conflictele care apar in cadrul comunitatii sau care o afecteaza; c. familiale- apar in cadrul familiei sau care o afecteaza; d.ambientale-apar in mediu sau afecteaza mediul inconjurator.Aceste conflicte sunt adeseori legate de dependenta fata de mediu a omului si a animalelor in perspectiva supravietuirii; e. şcolare-conflicte care apar in scoala sau care ii afecteaza pe cei din interiorul ei;

53

NU UITA! B. EVALUARE . Pornind de la imaginile iniţiale, fiecare grup de lucru are sarcina de a găsi posibilităţi de soluţionare a conflictului. C. RESURSE EDUCAŢIONALE : imagini

Soluţionarea conflictului presupune facilitarea comunicării între părţile aflate în dispută în scopul medierii dezacordului.Există câteva condiţii cheie ale comunicării :

- conştientizează cauzele şi consecinţele dezacordului; - ascultă cu atenţie şi vorbeşte în aşa fel încât să fii înţeles; - rămâi o persoană atentă şi corectă pe tot parcursul conflictului.

Şi voi puteţi media conflicte! Medierea=este o negociere controlotă al cărei scop este găsirea soluţiilor împăciuitoare/conciliante. Principalele etape ale medierii unui conflict sunt:

a. Prezentaţi-vă ca mediator. Mediatorul trebuie să fie netru. El va servi ca punte de legătură pentru înţelegerea reciprocă, fiind necesar să stabilească reguli de bază şi să menţină respectarea acestora.

b. Întrebaţi părtile implicate în conflict dacă doresc să participe la mediere pentru a-şi soluţiona problema.

c. Cereţi fiecărei părţi implicate să povestească ce s-a îmtâmplat. d. Întrebaţi fiecare parte, pe rând, dacă ar fi făcut la fel şi ce ar fi făcut altfel. e. Întrebaţi fiecare parte ce ar face acum pentru a ajuta la soluţionarea problemei. f. Ajutaţi-i pe cei în dispută să găsească o soluţie cu care să poată fi de acord amândoi.g. Felicitaţi-i!

54

6. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Liniştea planetei, liniştea noastră”

TEME : educaţie pentru pace,toleranţă, solidaritate, educaţie pentru drepturile omului OBIECTIVE : să aplice respectarea drepturilor copilului în situaţii contextuale de încălcare a acestora : să promoveze spiritul pacifist OBIECTIVE SPECIFICE: - să identifice cazuri de încălcare a drepturilor copilului, - să identifice cazuri de violenţă, agresiune în viaţa cotidiană; - să dezvolte conceptul de pace. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Nu poţi să subjugi un om legându-i mâinile la spate. Pacea durabilă nu se obţine cu ajutorul forţei . David Borenstein 1. Se vor analiza imagini şi extrase din articolele prezente în presa scrisă referitoare la conflicte internaţionale, al căror accent cade pe consecinţele acestora asupra vieţii oamenilor . Particularizare : consecinţele conflictelor internaţionale asupra dezvoltării copiilor – cazuri de încălcare a drepturilor copiilor.

2. Exerciţii : Concurs de postere anti război. Elevii vor fi împărţiţi în grupuri de lucru,

fiecare grup având sarcina de a crea câte un poster reprezentând unul sau mai multe drepturi ale omului încălcate de conflictele armate.

B. EVALUARE. Evaluarea posterelor prin evidenţierea prevenirii conflictelor din punctul de vedere al consecinţelor asupra copiilor

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini, extrase din presa scrisă, postere, foi A 0, marker, lipici, foarfece. D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

a. Proiecte de campanii anti război; b. Elaborarea unor scrisori deschise către forumurile internaţionale; c. Activităţi organizate ămpreună cu copii refugiaţi.

55

7. 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Şansa mea, educaţia!”

TEME : dreptul la educaţie, comunicare, solidaritate, toleranţă, cooperare, ajutor mutual OBIECTIVE : să cunoască şi să conştientizeze cauzele şi consecinţele încălcării dreptului la educaţie OBIECTIVE SPECIFICE: - să acumuleze cunoştinţe referitaore la dreptul la educaţie, la vacanţă, la odihnă, la viaţa culturală şi artistică; - să identifice cauzele încălcării dreptului la educaţie; - să acumuleze cunoştinţe despre formele ilegale de exploatare a muncii

copiilor; - să acumuleze cunoştinţe referitoare la fenomenul copiilor străzii; - să identifice consecinţele încălcării dreptului la educaţie. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Educaţia - această zestre invizibilă, dar sensibilă la fiecare gest, la fiecare pas, a cerut de-a lungul timpului un continent de nervi, o mare de transpiraţie şi un ocean de iubire. 1. Dezbatere pe problema egalităţii drepturilor copilului, a accesului sau obstrucţionării accesului la drepturile copilului universal recunoscute.

NU UITA!

Convenţia ONU privind drepturile copilului Articolul 28. Dreptul la educaţie Toţi copii au dreptul la educaţie pe baza egalităţii de şanse. Tututor copiilor trebuie :

- să li se asigure învăţământul primar, obligatoriu, gratuit; - să li se permită accesul la diferite forme de învăţământ secundar; - să li se asigure accesul la învăţământul superior, în funcţie de capacităţile fiecăruia; - să li se pună la dispoziţie şi să li se permită accesul la informaţie şi orientare şcolară şi

profesională; - să li se asigure condiţii de frecventare a şcolii cu regularitate necesare reducerii ratei

abandonului şcolar; - să li se creeze condiţii de cooperare internaţională.

Articolul 29 Scopul educaţiei Educaţia copilului trebuie să urmărească:

- dezvoltarea deplină a personalităţii, vocaţiilor, a aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului.

- cultivarea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale; - formarea copilului în spiritului respectului faţă de părinţii săi, de limba maternă, de

identitatea şi valorile culturale naţionale, precum şi faţă de civilizaţiile diferite de a sa; - pregătirea copilului pentru a-şi asuma responsabilităţile vieţii într-o societate liberă; - formarea copilului în spiritul de înţelegere, de toleranţă, egalitate între sexe şi prietenie

între toate popoarele. Articolul 31 Dreptul la timp liber şi recreere Toţi copii au dreptul la odihnă şi la vacanţă, dreptul de a practica activităţi recreative propriei vârstei sale, de a participa liber la viaţa culturală şi artistică în condiţii de egalitate.

56

2.Vizionarea unui film prezentând cauzele pentru care copiii nu merg la şcoală. Se vor analiza cauzelor care generează abandonul, absenteismul, neşcolarizarea, printre care se pot aminti: exploatare, absenţa familiei naturale, indiferenţa părinţilor, discriminarea.

3. Explicarea termenilor: munca, drept de muncă, muncă ilegală, copiii străzii, etnie minoritară

NU UITA!

4. Exerciţii. Ce se va întâmpla cu ei? Elevii vor fi organizaţi pe grupe de lucru, fiecare grupă având sarcina de a identifica consecinţele următoarelor fenomene asupra dezvoltării copiilor din punctul de vedere al încălcării dreptului la educaţie.

a. exploatarea muncii ilegale b. copiii străzii c. discriminare

B. EVALUARE. Grupele de lucru vor realiza postere sub egida „Copii pentru copii” în scopul eliminării acestor tare ce afectează dezvoltarea copiilor. Posterele vor fi afişate în şcoală în scopul sensibilizării comunităţii şcolare.

Se vor evalua soluţiile propuse şi mesajul posterelor realizate din perspectiva impactului asupra colectivelor de elevi.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE : Foi A O, marker, Film, imagini, lipici, foarfece D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

„Întinde-i mâna” – proiectul clasei pentru prevenirea abandonului şi absenteismului şcolar.

Muncă– activitate fizică sau intelectuală depusă de minor corespunzătoare gradului lor de dezvoltare fizică şi psihică. Copiii au drept de muncă, în calitate de angajaţi, la împlinirea vârstei de 16 ani, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale. Forme de muncă interzise: servitutea pentru datorii, munca de servitor, oferirea minorului în scopul prostituţiei, munci în condiţii vătămătoare, grele ,

1. Forme de muncă a copilului – activitate fizică sau intelectuală depusă de minor fie încadrul unei unităţi de învăţământ, fie în mediul familial.

2. Forma uşoară de muncă a copilului– activitate fizică sau psihică depusă de minor, fără a fi susceptibilă de a-i dăuna sănătăţii, securităţii şi moralităţii.

Munca ilegală a copiilor – activitate fizică sau psihică depusă de minor care este susceptibilă de a-i afectează negativ sănătatea, moralitatea, securitatea şi dezvoltareapericuloase, desfăşurate pe timp de noapte, care contravin frecventării obligatorii a unei forme de învăţământ. Factori care determină folosirea copiilor la muncă: nivelul scăzut de educaţie al părinţilor, tradiţia culturală, situaţie financiară precară, excluziune socială. Grupuri minoritare: etnia rroma, refugiaţi, emigranţi, copii instituţionalizaţi, cu dizabilităţi etc.

57

7. 2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Nu-ţi rata şansa!”

TEME : dreptul la educaţie, comunicare, solidaritate, toleranţă, cooperare, ajutor mutual OBIECTIVE : să cunoască şi să conştientizeze cauzele şi consecinţele încălcării dreptului la educaţie OBIECTIVE SPECIFICE: - să identifice soluţii pentru perevenirea abandonului şi absenteismului

şcolar; - să identifice soluţii pentru reintegrarea copiilor care au abandonat şcoala

sau se află sub incidenţa absenteismului şcolar. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Influenţa educaţiei lasă urme foarte importante în evoluţia tânărului. Nicolae Iorga 1. Explicarea termenilor

NU UITA!

2. Joc de situaţie . Elevii sunt organizaţi pe grupe de lucru. Fiecare grup de lucru va elabora un scenariu reprezentând cazuri de discriminare, marginalizare, excluziune socială. După performarea scenariilor, fiecare membru al grupurilor de lucru va prezenta sentimentele şi/sau impresiile trăite/acumulate în timpul jocului. B. EVALUARE Ce pot face pentru colegul meu? Grupele de lucru vor elabora activităţi de întrajutorare a copiilor aflaţi sub incidenţa abandonului şi absenteismului şcolar .

Abandon şcolar – fenomenul de ignorarea sau renunţare la frecventareacursurilor organizate în instituţii de învăţământ. Absenteism – fenomenul de diminuare a frecvenţei şcolare.

Discriminare – orice diferenţiere, exluderea, restricţionarea sau alegereapreferenţială bazate pe considerente rasiale, de culoare, descendenţă, naţionalesau etnice, al căror scop este anularea sau desconsiderarea drepturiloruniversale ale omului, a libertăţilor fundamentale ce operează în viaţa politică,socială, culturală sau alt domeniu al vieţii publice. Marginalizare - fenomen social care decurge din privarea de resurse, neintegrare socială sau socializare deficitară. Excluziune socială - fenomen social extrem prin care o persoana dintr-un grup al cărui membru natural este izolată social şi / sau legal.

58

8. 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Învaţă să mă creşti!”

TEME : dreptul la familie, comunicare, sisteme de valori, egalitate, solidaritate, toleranta OBIECTIVE : sa cunoasca, sa constientizeze si sa promoveze drepturile si responsabilitatile membrilor familiei.

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la tipurile de familie si relatiile

familiale; - sa cunoasca dreptul la familie; - sa identifice valorile morale ale familiei; - sa identifice drepturile si responsabilitatile membrilor familei; - sa acumuleze cunostinte referitoare la alternativelel familiale; - sa identifice solutii pentru stenuarea impactului negativ al lipsei unei

familii naturale asupra copiilor privati de acest drept. NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Într-o lume tot mai tulbure, copiii au nevoie să fie cât mai bine pregătiţi pentru viaţă de către părinţi. Marea provocare este educarea copiii cu dragoste. 1. Ce înseamnă acasă?Brainstorming / Tehnica Lotus pe baza imaginilor

Se va porni de la dezbaterea cu intregul colectiv de elevi, iar apoi elevii vor fi impartiti pe grupe de lucru, fiecare grupa urmand sa faca profilul unei familii in conformitate cu valoarea aleasa, atribuita familiei.Se vor analiza componenta si relatiile din cadrul famiilor.

Se vor explica urmatorii termeni:

NU UITA!

Familia – grup social format dintr-un cuplu căsătorit şi copiii acestuia. În cadrul familiei ,membri trăiesc împreună, cooperează şi au grijă de copii. Tipuri de familie a. tradiţională – formată din soţ, soţie şi urmaşii acestora, locuind într-un spaţiu comun. b. monoparentală – formată dintr-un singur adult ( fie soţ, fie soţie) şi copii acestuia. c. adoptivă – formată din ambii soţ, soţie şi copii nenaturali.

Conventia ONU privind drepturile copilului Articolul 18 Dreptul la familie – orice copil are dreptul la familie. Ambii părinţi saureprezentanţii săi legali sunt principalii responsabili de creşterea şi dezvoltareacopilului şi trebuie să acţioneze, în primul rând, în interesul suprem alcopilului.

59

2. Exercitii . " Spre o familie fericită" .Elevii vor fi organizaţi pe trei grupe de lucru. Fiecare grup va trebui să scrie : a. drepturi ale membrilor familiei; b. responsabilităţi ale membrilor familiei; c. Eu - drepturi şi responsabilităţi. B.EVALUARE . Completarea chestionarului "Noi suntem o familie fericită?" De către părinţi: 1. Când râdem acasă? 2. Cum ne ajutăm? 3. Când şi cum comunicăm în familie? 4. Ne înţelegem? 5. Cum luam deciziile? Analiza chestionarului. Completarea chestionarului de către elevi. 1. De câte ori râdem împreună? 2. De ce ne ajutăm? 3. Avem secrete? 4. Avem nevoie de sprijin? 5. Părerile noastre, ale copiilor, contează? 6. Suntem fericiţi împreună? Aduceţi doua argumente în favoarea răspunsului ales. Se vor compara cele două chestionare, după care se vor contura răspunsurile referitoare la famiile ce promovează valori şi relaţii armonioase, conflictuale, indiferente etc. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini, chestionare.

60

8. 2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Casa în care nu eşti acasă”

TEME : dreptul la familie, comunicare, sisteme de valori, egalitate, solidaritate, toleranta OBIECTIVE : sa cunoasca, sa constientizeze si sa promoveze drepturile si responsabilitatile membrilor familiei.

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la tipurile de familie si relatiile

familiale; - sa cunoasca dreptul la familie; - sa identifice valorile morale ale familiei; - sa identifice drepturile si responsabilitatile membrilor familei; - sa acumuleze cunostinte referitoare la alternativelel familiale; - sa identifice solutii pentru stenuarea impactului negativ al lipsei unei

familii naturale asupra copiilor privati de acest drept. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ În interiorul fiecărui copil, există un «rezervor afectiv» care de-abia aşteaptă să fie umplut cu iubire. 1. Problematizare : De ce nu toti copii pot avea o casa? Se vor discuta cauzele pentru care copii sunt institutionalizati.

NU UITA!

2 . Se vor prezenta locatiile in care aceste categorii de copii sunt institutionalizati. Se va cauta un numitor comun al lor: lipsa de afectiune

"Casa fara suflet!"

NU UITA!

Copil orfan – copil lipsit de unul sau de ambii părinţi naturali. Copil abandonat – copil părăsit de către părinţii naturali. Copil instituţionalizat – copil încredinţat spre protecţie/ocrotire, creştere şi educare unor instituţii specializate în protecţia copilului. Copil refugiat – copil obligat să părăsească ţara sa de origine datorită persecuţiei sau temerii de persecuţie pe motive discriminatorii de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un grup sau opinie politică.

Centru de plasament – instituţie specializată de ocrotire a copilului, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Centru de zi - un spaţiu destinat copiilor în care se organizează activităţi de ocrotire şi resocializare şi se acordă asistenţă socială. Totodată se organizează şi activităţi de recuperare pentru copii cu nevoi speciale şi consiliere pentru familiile lor. Adăpost social - centru de intervenţie rapida pentru copii aflaţi în situaţie de risc.

61

3. Exercitii. Casa este sufletul tau! Cum poti sa te simti acasa?

Elevii vor fi impartiti pe grupe de lucru. Fiecare grup de lucru are sarcina de a-si imagina traiul intr-un centru de plasament/ centru de zi/ campus pentru refugiati si de a elabora mini – proiecte pentru amenajarea spaţiului individual alternative - de " a te simţi acasa".

B. EVALUARE. Se vor evalua elementele cheie alemini-proiectelor elaborate. C. RESURSE EDUCATIONALE : coli, imagini, marker, carioca, lipici, foarfece, materiale textile refolosibile. D. ACTIVITATI EXTRASCOLARE

a. Vizite la centre de plasament, campusuri pentru refugiaţi b. Activităţi desfăşurate împreună cu copiii refugiaţi şi de la centre de plasament

Familie socială - familie căreia îi sunt încredinţaţi copii din centre instituţionalizate spre îngrijire şi creştere. O familie socială poate primi mai mulţi copii. Campus pentru refugiaţi - spaţiu de locuit şi ocrotire pus la dispoziţie persoanelor solicitante de azil pe perioada de procesare a cererii lor.

62

9. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Realitate, adevar, solutii” - Aplicaţie TEME : dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la educaţie, dreptul la familie, comunicare, sisteme de valori, egalitate, solidaritate, toleranţă, educaţie pentru pace. OBIECTIVE : să conştientizeze, să respecte şi să promoveze drepturile copilului

OBIECTIVE SPECIFICE: - să aplice drepturile copiilor în situaţii contextuale diferite; - să-şi dezvolte abilităţi de comunicare; - să-şi formeze atitudini de cooperare, toleranţă, solidaritate în cadrul

grupului căruia îi aparţin. NR. ORE : 4 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1."Şi el este ca noi!" - Egalitatea drepturilor - 1h

Activitate pe patru grupe. Fiecare grupă de lucru va avea câte o sarcina distinctă: a. realizarea unui colaj : De ce suntem toţi la fel? Prezentări grafice ale

opiniilor referitoare la universaliatatea drepturilor copilului. b. continuarea unui desen intitulat "Copilul universal". c. elaborarea unui eseu intitulat "Chipul de lânga noi" care să conţină

urmatoarele cuvinte: a asculta, a întelege, a accepta, a ajuta, oglindă. d. realizarea unui colaj "Copiii lumii" - ilustrând tradiţii şi obiceiuri specifice

diferitelor popoare. 2."Povestea creionului" - Dreptul la educaţie! 1h

Activitate pe trei grupe de lucru. Fiecare grupă de lucru trebuie să creeze o poveste pornind de la trei afirmaţii: Ai avut!, Ai!, Ce bine ar fi să ai!

3. "Lumea - universul meu" - Dreptul la familie, apartenenţa la un grup, valori de grup 1h

Activitate pe patru grupe de lucru. Elaborarea de postere prezentând: a. Familia mea b. Şcoala c. Strada d. Mapamondul

4. "Lăsaţi porumbeii să zboare!" - Educaţie pentru pace - 1h Activitate pe cinci grupe de lucru. Fiecare grupă va elabora un desen complementarizat cu un desen grafic ilustrând mesajul eseului. Concurs de grafică şi eseuri ce vor fi evaluate şi jurizate după criterii ca: titlu, originalitatea conţinutului, originalitatea punctului de vedere, relevanţa titului, armonizare eseu - imagine graficâ.

B. EVALUARE

- evaluarea cunoştinţelor referitoare la drepturile copiilor, comunicare, interculturalitate, toleranţă, solidaritate, respect;

- evaluarea abilitatilor de comunicare; - evaluarea spiritului participativ si cooperativ. -

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini, coli, marker, foarfece, materiale refolosibile, lipici.

63

CAPITOLUL III - PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Drepturile copilului in Romania”

TEME : protectia drepturilor copilului OBIECTIVE : sa cunoasca principalele documente nationale si internationale in domeniul protectiei copilului

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la legislatia nationala si internationala

in vigoare legata de protectia drepturilor copilului. - sa inteleaga importanta aplicarii si respectarii legislatiei nationale si

internationale in vigoare legate de protectia drepturilor copilului NR. ORE : 1 h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ Se va explica elevilor cadrul legal de punere in aplicare si respectare a drepturilor copiilor.

NU UITA! La nivel international

Declaratia Universala a Drepturilor Omului In anul 1948, Natiunile Unite au adoptat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dar nevoile specifice ale copiilor au impus elaborarea unui document legislativ distinct. Ideea elaborarii unui document special care sa cuprinda drepturile copilului îi apartine lui Englatyne Jebb, fondatoarea organizatiei Salvati Copiii, care a înteles ca exista nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declaratie de cinci puncte care a fost adoptata de Liga Natiunilor în 1924 sub numele de „Declaratia de la Geneva”. La 20 noiembrie 1989 a fost adoptata Conventia ONU privind Drepturilor Copilului care a devenit lege internationala, fiind structurata pe patru principii - drepturi de baza: a. interesul superior al copilului; b. dreptul la supravietuire si dezvoltare; c. non - discriminarea; d. dreptul la participare. Pâna în prezent ea a fost adoptata de 191 de tari,membre ale Natiunilor Unite (cu exceptia SUA si a Somaliei. România a fost printre primele state care au ratificat Conventia Drepturilor Copilului, în anul imediat urmator adoptarii sale în cadrul Natiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. Dupa semnarea Conventiei, România si-a propus îmbunatatirea situatiei copiilor si asigurarea celor mai bune conditii pentru ca ei sa creasca sanatosi, sa aiba o educatie de buna calitate si sa participe activ la viata comunitatii

64

La nivel naţional

B EVALUARE .

1. La ce drepturi fac referire urmatoarele paragrafe extrase din Constitutia României:

a. Cenzura de orice fel este interzisa. b. Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. c. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. d. Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. e. Munca fortata este interzisa. f. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor g. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.

Constitutia - lege fundamentala a unui stat care are forta juridica superioara celorlaltorlegi si care cuprinde principiile esentiale ale organizarii acestuia, structura si atributiileorganelor de stat. Prin constitutie sunt stabilite drepturile si responsabilitatile principaleale cetatenilor, reflectand nivelul de organizare, stadiul de dezvoltare economica, socialasi politica a unui stat respectiv la un moment dat. Lege - act normativ prin care se reglementeaza anumite relatii sociale.

65

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Cine ne apără drepturile?”

TEME : protectia drepturilor copilului OBIECTIVE : sa cunoasca principalele institutii si structuri internationale, nationale: guvernamentale si non-guvernamentale cu activitate in domeniul protectiei copilului

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la principalele institutii si structuri

internationale, nationale: guvernamentale si non-guvernamentale cu activitate in domeniul protectiei copilului;

- sa relationeze institutia responsabila cu respectarea si protejarea drepturilor copilului cu drepturile specifice domeniului de activitate monitorizat de acestea.

NR. ORE : 1 h A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1.Institutii nationale abilitate sa apere respectarea drepturilor copilului

a. Guvernamentale

b. Administratia locală . Autoritatea administratiei publice responsabilă cu coordonarea activitatilor consiliilor comunale si orasenesti este Consiliul judetean. Consiliile comunale si

Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie este institutia guvernamentalã responsabilă cu coordonarea activităţii de protectie a copilului aflat în dificultate. Avocatul poporului - este denumirea constitutionala sub care este organizat si functioneaza, in Romania, Ombudsman -ul. Acesta este responsabil cu apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor si este numit de Senat pe o perioada de patru ani. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului reprezintă instituţia de specialitate, în subordinea Guvernului, responsabilă cu asigurarea şi garantarea exercitării dreptului la educaţie. Ministerul Sanatatii reprezintă instituţia de specialitate, în subordinea Guvernului, responsabilă cu asigurarea stării de sănătate a cetăţenilor unui stat, protecţia şi garantarea dreptului la sănătate a acestora. Ministerul Afacerilor Interne reprezintă instituţia de specialitate, în subordinea Guvernului, responsabilă cu asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor acestuia Ministerul Apararii Naţionale este organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, prin care este condusa activitatea in domeniul apararii nationale, potrivit prevederilor legii si strategiei de securitate nationala, pentru garantarea suveranitatii, independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale. Ministerul Afacerilor Externe reprezinta institutia de specialitate a administratiei centrale care pune in aplicare politica externa a Romaniei şi contribuie la securitatea Romaniei prin dezvoltarea de relatii pasnice cu toate statele, promovarea cooperarii internationale, promovarea valorilor si culturii romanesti in lume şi intarirea cooperarii internationale impotriva amenintarilor neconventionale (crima organizata, coruptie, terorism, trafic ilegal de arme, droguri si substante interzise, migratie ilegala). Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, având rol de sinteza pentru asigurarea si coordonarea aplicarii strategiei si politicilor Guvernului în domeniile: muncii; solidaritatii sociale; protectiei sociale şi familiei.

66

orasenesti, consiliile judetene si primarii sunt ales prin vot universal, direct si secret. In fiecare judet, Guvernul numeste un prefect. c. Nonguvernamentale. Organizaţiile nonguvernamentale sunt structuri din sfera societăţii civile, care îşi propun găsirea unor soluţii pentru problemele societăţii, edificând astfel o societate democratică. Activitatea organizaţiilor neguvernamentale reflectă eforturile unor cetăţeni preocupaţi, dornici să rezolvare problemele cu care se confruntă la nivel local sau naţional. Existenţa unui grup de persoane, ce împărtăşesc aceleaşi preocupări şi dorinţa de a rezolva problemele prin intermediul unor activităţi constituie fundamentul în crearea unei organizaţii non-guvernamentale. Organizaţiile non-guvernamentale au apărut ca o consecinţă a dreptului la libera asociere şi sunt o expresie a societăţii civile, democratice.

2.Instituţii internaţionale abilitate să apere respectarea drepturilor copilului

3. Exercitii.

Organizatia Natiunilor Unite - organizatie internationala formata din 126 de tari, al carei sediu central se afla la New York. Principalele responsabilitati sunt: promovarea pacii internationale, securitatii si cooperarii in conformitate cu carta semanata la San Francisco in anul 1945. UNICEF - Fondul National al Natiunilor Unite pentru Copii - a fost creat, in anul 1946, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru ajutorarea copiilor. Din anul 1953 a devenit structura permanenta a Natiunilor Unite, avand ca principal rol intrajutorarea copiilor care traiesc in saracie, reducerea mortalitatii infantile, protejarea copiilor impotriva dezastrelor naturale si cele provocate de conflicte armate. UNICEF sustine toti copii in alegerea unei decizii juste asupra viitorului lor si lupta pentru crearea unei lumi in care toti copii sa traiasca in demnitate si securitate. UNESCO -Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura - a fost infiintata in anul 1945, fiind formata din 188 de state memebre. Principalele obiective ale acestei agentii vizeaza elaborarea si administratea programelor in vederea promovarii colaborarii intre natiuni in domeniul educatiei, stiintei, culturii si comunicarii in spiritul respectului universal al drepturilor omului si libertatilor fundamentale, fara discriminare, in spriritul Cartei Natiunilor Unite. UNHCR - Inaltul Comisariat pentru refugiati - a fost infiintat in anul 1950 de catre Adunarea generala a Natiunilor Unite. Aceasta agentie este responsabila cu coordonarea actiunilor internationale menite sa protejeze refugiatii, in scopul apararii drepturilor acestora, al exercitarii dreptului la azil si refugiu sigur in alt stat, al integrarii si restabilirii in alta tara, mentinandu-si, totdata, optiunea de a reveni in statul natal in mod voluntar. Consiliul Europei – este o organizaţie interguvernamentală care urmăreşte protecţia drepturilor omului, promovarea şi încurajarea dezvoltării identităţii şi diversităţii culturale a Europei, elaborarea de soluţii pentru problemele cu care se confruntă acest continenet (discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, protecţia mediului, lupta împotriva SIDA, a drogurilor, a crimei organizate etc), consolidarea democraţiei prin susţinerea reformelor politice, legislative, constituţionale. România a devenit stat memebru al Consiliului Europei la / octombrie 1993, alăturandu-se celorlalte 44 state constituenete ale organizaţiei. Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO ) – agenţie specializată a Naţiunilor Unite a fost creată în anul 1919, în scopul promovării justiţiei sociale şi a drepturilor omului şi ale muncii internaţional recunoscute. Organizaţia formulează standarde internaţionale pentru drepturile muncii, urmărind respectarea drepturilor omului, eliminarea muncii forţate, promovarea egalităţii oportunităţilor. În mai puţin de trei ani, 132 de ţări, printre care şi România, au ratificat Convenţia nr. 182 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii care solicită luarea de măsuri immediate pentru eliminarea celor mai grave forme de muncă a copiilor.

67

1. Identificaţi ţări în care copiii nu au drepturi sau le sunt încălcate drepturile/ care nu sunt protejaţi de stat.

2. Ce instituţii sunt abilitate sa apare următoarele drepturi: a. accesul egal la educaţie b. sprijin financiar pentru copii provenind din familii cu stare financiara precara c. protecţie împotriva relelor tratamente d. dreptul la familie e. protecţie împotriva exploatării ilegale a muncii f. dreptul la siguranţă şi securitate g. dreptul la cooperare internaţională h. dreptul la libertatea de exprimare i. dreptul la azil

B. EVALUARE. Se vor evalua cunoştinţele referitoare la relaţionarea instituţiei responsabile cu respectarea şi protejarea drepturilor copilului cu drepturile specifice domeniului de activitate monitorizat de acestea.

68

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Apără-i dreptul!” - Aplicaţie

TEME : protecţia drepturilor copilului OBIECTIVE : să utilizeze cunoştinţele referitoare la principalele documente naţionale şi internaţionale în domeniul protecţiei copilului : să utilizeze cunoştinţele referitoare la principalele instituţii şi structuri internaţionale, naţionale: guvernamentale şi non-guvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei copilului : ăa utilizeze mecanismele de protecţie a drepturilor copilului.

OBIECTIVE SPECIFICE: - să identifice situaţii de încalcare a drepturilor copilului; - să utilizeze cunostinţele referitoare la principalele documente, instituţii naţionale şi internaţionale şi mecanisme de acţiune ţn domeniul protecţiei copilului;

- să conştientizeze comunitatea asupra respectării drepturilor copilului; - să identifice modalităţi de soluţionare a situaţilor de încălcare a drepturilor copilului depistate. NR. ORE : 2 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ

1 Exerciţii . Studiu de caz Elevii vor fi organizaţi pe patru grupe de lucru. Fiecărei grupe i se va cere să identifice

dreptul încălcat pe baza imaginilor prezentate şi modalităţi de soluţionare a acestor situaţii. a. dreptul la educaţie b. dreptul la familie c. dreptul la sănătate d. dreptul la protecţie. Li se vor oferi elevilor următoarele punte de reper: a. Ce drept este încălcat? b. Cine apără acest drept? c. Unde mă adresez? d. Cum acţionez?

Fiecare grup de lucru va prezenta "cazul studiat" şi se va supune analizei corectitudinea şi validitatea soluţiilor propuse.

2. Exercitii Tehnica mozaicului

Identificarea cazurilor de încălcare a drepturilor copiilor în cadrul comunităţii, pe baza propriei experienţe sau mediatizate şi elaborarea de soluţii.

B. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE 1. Colaborarea cu presa locală şi iniţierea unei rubrici destinate iniţiativei şi opiniilor

copiilor „Micul Cetăţean”. 2. Colaborarea cu canalele de radio locale şi crearea unei emisiuni realizate de copii -

"Adulţi în miniatură".

69

CAPITOLUL IV - PROTECŢIE CIVILA 1. 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „ Natura, prieten sau duşman?"

TEME : educatie de mediu OBIECTIVE : sa cunoasca formele de manifestare a calamitatilor si catastrofelor naturale / provocate de om; : sa cunoasca regulile de comportare in cazul catastrofelor si calamitatilor naturale / celor provocate de om.

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la formele de manifestare a

calamitatilor si catastrofelor naturale/ provocate de om; - sa acumuleze cunostinte referitoare la posibilitatile de prevenire a

calamitatilor si catastrofelor naturale/ provocate de om; - sa identifice solutii de prevenire a fenomenelor negative ce afecteaza

mediul natural. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Dacã vrem ca totul sã rãmânã neschimbat în mintea noastrã trebuie neapãrat sã ne schimbãm noi. Aceasta deoarece lumea înconjurãtoare se schimbã oricum (Giuseppe Tomasi di Lampadusa).

1.Jocul dilemei : Natura - prieten sau dusman?

Se vor aduce argumente : • pro - sursa a vietii, de hrana, de aer, apa, energie, dezvoltare, recreeere; • contra - fenomene naturale distructive: cutremure, inundatii, alunecari de teren,

incendii, uragane, tornade; - fenomene provocate de om: poluare, incendii etc. 2.Definirea termenilor: NU UITA!

3. Elevii for fi organizati pe grupe de lucru. Fiecare grup de lucru va identifica, pe baza imaginilor prezentate, consecintele distructive asupra prevalentei mediului artificial.

4 Exercitii "Conservăm, protejăm, ne apărăm!" Se vor alege zone geografice de risc şi se vor propune soluţii pentru stoparea

fenomenelor negative ce afectează mediul natural (încetarea defrişărilor, a experimentelor chimice, nucleare; protecţia speciilor pe cale de dispariţie; replantare, utilizarea surselor de energie neconvenţionale, renunţarea la utilizarea, în exces, a îngrăşămintelor chimice etc).

Elevii, organizaţi pe grupe de lucru, vor crea colaje, proiecte, machete ale soluţiilor pe care le vor identifica.

B.EVALUARE.

Mediul natural - este format din totalitatea elementelor naturale, ca atmosfera, ape, relief, sol, resurse de subsol, vegetatie, fauna, in cadrul carora se desfasoara viata omului. Acesta poate favoriza sau frana ritmul dezvoltarii sociale. Mediul artificial - constituie rezultatul activitatii omului de prelucrare a mediului natural.

70

Identificarea zonelor cu probleme ecologice şi propunerea de soluţii adecvate. Utilizarea cunoştinţelor de la alte obiecte de studiu. Sensibilizarea comunităţii prin mesajul transmis pe plăcutele destinate protejării

spaţiilor verzi . C. RESURSE EDUCATIONALE: imagini, marker, reviste (National Geographic,

Arborele Lumii, atlase geografice, filme de specialitate, lipici, foarfece, materiale refolosibile etc).

D. ACTIVITATI EXTRASCOLARE 1. Crearea de plăcuţe destinate protejării spaţiilor verzi . 2. Identificarea spaţiilor neamenajate şi elaborarea de proiecte specifice pentru a fi

propuse primăriilor.

71

1. 2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „ Natura, prieten sau dusman?" Aplicaţie

TEME : educatie de mediu OBIECTIVE : sa cunoasca formele de manifestare a calamitatilor si catastrofelor naturale / provocate de om; : sa cunoasca regulile de comportare in cazul catastrofelor si calamitatilor naturale / provocate de om.

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la formele de manifestare a

calamitatilor si catastrofelor naturale / provocate de om; - sa acumuleze cunostinte referitoare la posibilitatile de prevenire a

calamitatilor si catastrofelor naturale / provocate de om; - sa identifice solutii de prevenire a fenomenelor negative ce afecteaza

mediul natural. NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1. Vizionarea unui film referitor la calamitati si catastrofe naturale / provocate de om. Elevii, organizati pe grupe de lucru, vor:

- identifica tipul de calamitati / catastrofelor naturale / provocate de om; - relationa tipul de calamitate/ catastrofa cu regulile de actiune specifice

diferitelor tipuri de calamitati si catastrofe naturale/ provocate de om;

NU UITA!

Cum trebuie să acţionezi în caz de: a. Incendiu Dacă te afli într-o clădire incendiată, ieşi imediat în aer liber.

Dacă eşti încuiat în casă, închide uşa încăperii unde s-a produs incendiul. Intră într-oaltă cameră şi dacă poţi suna la telefon, formează 981 şi anunţă pompierii despreincendiu.Dacă nu, deschide geamul şi strigă după ajutor, fără să te apleci în afară. In nici un caz să nu te ascunzi sub pat sau în dulap. Nu folosi ascensorul. Nu încerca să stingi tu însuţi focul. O dată ajuns afară, nu te mai întoarce înăuntru, chiar dacă ai uitat acolo jucaria preferată.Parinţii îţi vor cumpăra alta. Viaţa ta este cea mai importantă. O dată ajuns în aer liber, vei anunţa imediat un adult despre incendiu sau vei telefona lanumărul 981. b. Cutremur Din momentul vibraţiei şi până la zguduirile cele mai puternice când va apărea pericoluldărâmării vor trece 15 – 20 secunde. In acest timp trebuie să alegi metoda adecvata depurtare: fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase din interior. Dacă reuşeşti, deschide uşa de la intrare. Păzeşte-te de obiectele ce pot cădea. Dacă ai hotărât să părăseşti clădirea, fă-o repede, dar atent. Nu folosi de ascensor. Dacă te afli pe stradă, rămâi acolo. Alege un loc deschis la distanţa de 10 - 20 metri declădiri şi linii electrice.

72

2. Exercitii. Simulare. Activitati pe doua grupe: o grupa simuleaza un tip de catastrofa, iar cealalta actioneaza in conformitate. B. EVALUARE. Identificarea tipului de calamitate/catastrofa. Relationarea corecta a tipul de catastrofa/ calamitate cu cel de actiune. Actionarea corecta, rapida si eficienta in conformitate cu tipul de calamitate. C. RESURSE EDUCATIONALE: film, imagini, planşe.

Dacă te afli într-un automobil în mişcare, frânează uţor şi opreşte-te într-un loc deschis, mai departe de blocurile înalte, păduri, estacade, liniile de electricitate. c. Inundaţie În caz de inundaţie: Transferaţi la etajul de sus sau în podul casei obiectele mai preţioase. Închideţi gazul, apa, electricitatea. Înainte de plecare, încuiaţi uşa cu cheia. Luaţi obiectele de preţ, actele, lucrurile de primă necesitate, mijloacele de salvare pregătite şi vă îndreptaţi spre punctul de evacuare, unde o să vi se indice ruta şi unitatea de transport. Feriţi-vă de cablurile rupte, de liniile de comunicaţii, de sectoarele de drum afectate. d. Furtună, vijelii Acestea sunt fenomene rezultate din mişcarea foarte rapidă, puternică, cu foarte distrugătoare şi de lungă durată a aerului. În caz de furtună şi vijelie: Inchideţi bine uşile, geamurile, cerdacurile, orificiile pentru ventilare. Nu vă apropiaţi de obiectele metalice, de pilonii de tensiune înaltă, de paratrăsnet. Nu luaţi în mâini nimic metalic, ca să nu vă transformaţi într-un paratrăsnet mobil. Staţi mai departe de copacii izolaţi. Dacă vijelia v-a găsit pe loc deschis, nu fugiţi, mai bine e să vă ascundeţi într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, să vă lipiţi strâns de pământ, stângeţi la corp mâinile şi acoperiţi capul cu ele. e. Alunecări de teren Reprezintă deplasări ale rocilor, ce formează versanţii dealurilor. Deplasările se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, prăbuţiri ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pamânt), sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.In caz de alunecare de teren: Ieşiţi imediat din încăpere pe un teren drept. Inştiintaţi şi vecinii despre cele întamplate, ajutaţi pe cei ce au nevoie. Dacă e necesar, apelaţi la serviciile specializate (poliţie, pompieri, salvarea). Luaţi măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale. Nu se permite intrarea pe teritoriul cu alunecări de teren ţi apropierea de clădiri, până când nu există permisiunea reprezentanţilor competenti ai protecţiei civile sau a puterii publice locale.

73

2. 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „ Copiii şi conflictele armate"

TEME : educaţie pentru pace, educaţie pentru drepturile copilului, solidaritate, cooperare. OBIECTIVE : sa constientizeze efectele negative ale conflictelor armate asupra respectarii drepturilor copilului; : sa promoveze spiritul pacifist;

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la consecintele conflictelor si

manifestarilor conflictuale, din perspectiva respectarii drepturilor copilului; - sa-si formeze abilitati de solutionare a conflcitelor; - sa-si formeze atitudine de solidaritate cu copiii aflati in situatii

conflictuale/ conflicte armate; - sa -si formeze atitudini pacifiste. -

NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Pericolul a fost mereu o prezenţă incontestabilă în viaţa omului. Am văzut că florile nu opresc exploziile, poate le alină parţial pe cele sufleteşti. Trebuie să domolim turbulenţele lumii ce ne înconjoară, care tind să ne înghită!

1.Vizionarea unui film referitor la efectele calamităţilor naturale şi conflicte armate.

2. Dezbatere a consecintelor acestora: pierdereri materiale si de vieti omenesti, mutilare, privare de drepturi: hrana, protectie, servicii medicale, educatie etc.

3. Explicarea urmatorilor termeni: NU UITA!

NU UITA! 4. Exercitii. " Miting impotriva razboiului!" Organizarea şi simularea unui miting împotriva razboiului. Realizarea de pancarte specifice unui miting anti-război.

Conflictul armat – confruntare între două persoane, state, grupări opuse care fac uz de arme. Războiul – confruntare armată între două sau mai multe Terorism – se manifestă prin acţiuni care ameninţă viaţa săvârşite de grupări substatale motivate politic. Trafic de persoane – fenomen considerat versiunea modernă a sclaviei prin care copiii sau adulţii sunt cumpăraţi şi vânduţi în scopul obţinerii de profituri financiare, al producerii de materiale indecente sau al folosirii lor în activităţi de risc.

Ţine minte legea celor 4 “NU” pentru tine:

1. Niciodată NU vorbi cu necunoscuţii, nu lua de la ei dulciuri, cadouri, bani, nu te fotografia cu ei.

2. Niciodată NU te urca în maşina unui necunoscut.

3. Niciodată NU te juca în drum de la şcoală spre casă.

4. Niciodată NU te plimba după ce se întunecă.

74

B.EVALUARE Evaluarea mesajelor inscriptionate pe pancarte, a manifestării atitudinii de solidaritate, a spiritului pacifist.

C. RESURSE EDUCATIONALE: film, coli, carton, suport de lemn, postere, carioca, lipici, foarfece.

75

2.2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „ Copiii si conflictele armate" - Aplicaţie

TEME : educaţie pentru pace, educaţie pentru drepturile copilului, solidaritate, cooperare. OBIECTIVE : să constientizeze efectele negative ale conflictelor armate asupra respectarii drepturilor copilului; : sa promoveze spiritul pacifist.

OBIECTIVE SPECIFICE: - sa acumuleze cunostinte referitoare la consecintele conflictelor si

manifestarilor conflictuale, din perspectiva respectarii drepturilor copilului; - sa-si formeze abilitati de solutionare a conflcitelor; - sa-si formeze atitudine de solidaritate cu copiii aflati in situatii

conflictuale/ conflicte armate; - sa -si formeze atitudini pacifiste. -

NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Pacea nu e absenţa războiului. Este o virtute , o dispoziţie spre bunăvoinţă, încredere,

dreptate. Baruch Spinoza 1. Joc teatral. Profesorul va propune tema " Tribunalul : acuzati razboiul si

terorismul" 2. Se va viziona un film/ videoclipuri referitore la consecintele razboiului si ale

terorismului asupra copiilor. 3.Elevii vor fi organizaţi în patru grupe: acuzaţi, acuzatori, martori, completul de

judecată. Fiecare din cele două grupe: acuzaţii şi acuzatorii, va trebui sa găseasca argumente pentru susţinerea punctului de vedere. In final, completul de judecată şi martorii vor da sentinţa.

B.EVALUARE. Evaluarea argumentelor cuprinse in pledoariile celor doua grupuri, a sentintei, a manifestarii spiritului pacifist, anti-razboi.

76

CAPITOLUL IV – MUNCA, VALOARE FUNDAMENTALĂ

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Eu, managerul timpului meu”

TEME : educaţia pentru munca de calitate OBIECTIVE : optimizarea activităţii de învăţare, odihnă şi recreere ;

OBIECTIVE SPECIFICE: - să înţeleagă valoarea timpului bine administrat şi utilizat, - să-şi formeze deprinderi de planificare eficientă a activităţilor zilnice; - să realizeze un raport echilibrat între muncă – odihnă – recreere.

NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ Munca, atunci când este cu folos, poate fi o sursă de fericire. Sam Goldwin 1. Jocul : Ceasul

Colectivul de elevi va fi împărţit în trei grupe de lucru, fiecare grupă de lucru având sarcina să aleagă : - numărul de ore destinate studiului - numărul de ore destinate odihnei - numărul de ore destinate relaxării, activităţilor distractive/ sportive, argumentând alegerea făcută.

2. Afişarea regimului de lucru elaborat în conformitate cu standardele medicale 3. Motivaţia creării unui regim de lucru echilibrat – echilibrarea efortului intelectual, fizic, de relaxare

4. Exerciţii . Elaborarea propriului orar, în conformitate cu informaţiile asimilate. B. EVALUARE Corectarea şi îmbunătăţirea orarului prin analizarea şi evaluarea acestuia de către elevi. C. RESURSE EDUCAŢIONALE : Ceas confecţionat de elevi, afiş cu regimul de

lucru elaborat în conformitate cu standardele medicale.

Munca – exercitarea de către o persoană a unei acţiuni transformatoare asupra unor obiecte materiale. Tipuri:

a. fizică b. intelectuală

Eficienţă – randamentul utilizării efortului. Eficacitate - măsura în care o activitate satisface o necesitate, realizează un obiect, îndeplineşte o funcţie. Calitate

77

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Respectându-ne munca, ne respectăm unii pe alţii”

TEME : educaţia pentru munca de calitate, respectul pentru valori, educaţie pentru protecţia consumatorului OBIECTIVE : formarea atitudinii pozitive faşă de munca de calitate;

OBIECTIVE SPECIFICE: - să –şi formeze atitudinea de respect pentru orice tip de muncă, pentru

munca proprie şi munca celorlalţi, - să promoveze valorile muncii, - să –şi formeze o atitudine pozitivă pentru depunerea oricărui tip de muncă.

NR. ORE : 1 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1. Creare de scenarii. Dezbatere. Colectivul de elevi va fi divizat în patru grupe de activitate. Fiecare grupă va imagina un scurt scenariu. Pe baza acestora, se va iniţia iniţia o dezbatere, pornind de la câteva întrebări: „Cine e vinovat?”, „Ce simţi?” , „Cum te simţi?”( nerespectat , înşelat, minţit, vinovat, afectat, ruşinat).

NU UITA!

2. Exerciţii . Fiecare grupă de lucru va trebui să creeze un poster - răspuns aferent imaginilor analizate, însoţit de un mesaj pentru prevenirea lucrului de calitate inferioare sau a dispreţului faşă de muncă..

B. EVALUARE. Se vor evalua soluţiile propuse, precum şi mesajele transmise, din punctul de vedere al impactului asupra reacţiei colectivului de elevi.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: coli, marker, carioca, lipici, imagini. D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE . Crearea de postere/plăcuţe, fliers pentru

întreţinerea curată a clasei şi a şcolii.

Valori ale muncii: respect, cinste, apreciere, grijă. Atitudine – orientare personală care exercită influenţe de direcţionare şi motivare asupra comportamentului. Manifestarea comportamentală derivă din elemente de cunoaştere şi afective.

78

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : Comunitatea şcolară. Comunitatea - Aplicaţie TEME : educaţie antreprenorială, educaţie pentru munca în folosul comunităţii, educaţia pentru voluntariat, promovarea valorilor comunitare OBIECTIVE : formarea atitudinii pozitive faţă munca în folosul comunităţii şi voluntariat.

OBIECTIVE SPECIFICE: - să elaboreze proiecte de utilitate pentru comunitate; - să promoveze ridicarea standardelor calităţii vieţii comunităţii, - să –şi formeze o atitudine pozitivă pentru depunerea oricărui tip de muncă

şi pentru activităţile de voluntariat. NR. ORE : 2 h

A. STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Analogie. Realizarea unui proiect este similară cu construcţia/decorarea

unei case: • necesitatea (nevoi: locuinta, renovare, modernizare etc) • posibilităţi de realizare: umane, materiale şi financiare; • beneficiari; • eşalonarea etapelor de lucru; • timing.

2. Elevii vor avea sarcina de a elabora planul unui proiectşsi vor construi împreună cu profesorul algoritmul de realizarea a acestuia.

Titlul proiectului.................................... Scopul proiectului................................... Perioada de desfăşurare................................. Beneficiari:........ Desfăşurarea activităţilor:

Nr.crt. Activitatea Perioada Cine realizează

Cine răspunde

Resurse materiale........ Resurse financiare.......... Diseminarea iniţiativelor şi a modelelor de bune practici în media.

3. Elevii sugerează diferite teme de proiect: decorarea sălii de clasă/ holuri/

sala festivă 4. Elevii lucrează pe grupe de lucru, fiecare grupă de lucru având sarcina de

a elabora o activitate din proiect, pe baza planului distribuit. 5. Se afisează proiectele elaborate, iar elevii, prin vot,aleg proiectul care va fi

pus in practică.

B. RESURSE EDUCAŢIONALE : coli, marker, lipici, postere cu modele de artă Feng Shui, scobitori, bucăţi de lemn, unelte adecvate decorării parcurilor

C. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE . Activităţi de amenajare şi curăţare a parcurilor, a spaţiilor destinate petrecerii timpului liber al copiilor.

79

CLASA A VI A

CAPITOL TEMATICA Nr. ore

I.COMUNICAREA ŞI EDUCAŢIA MEDIA

1.Reportajul-forma modernă de comunicare 2.Comunicarea prin dezbateri 3.Jocuri de comunicare

2 h 1 h 1 h

1. E dreptul meu ! 2. Mediul meu de viaţă

2 h 1 h

II. DREPTURILE COPILULUI PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI

1. Ce este mai bine pentru mine ? 2. Pentru noi 3. Copil in dificultate

2 h 1 h 1 h

III. ABUZ ŞI EXPLOATARE

1. Nu violenţei ! 2. Nu exploatării

2 h 2 h

IV. TRAFIC DE FIINTE UMANE

1. A fost odata si inca mai este 2.Fii atent , ţi se poate întâmpla!

2 h 2 h

V. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ

1. Este vreo deosebire? 2. E bine că nu suntem la fel ! 3. O Europă comună !

1 h 1 h 2 h

VI. SISTEME DE

VALORI

1. Există lucruri fără preţ şi... lucruri nepreţuite 2. Lumea în care trăim este o minune

1 h 1 h

VII. EDUCAŢIA PRIN SPORT

1. „Citius, altius, fortius” 2. „Nu te supăra frate !”

1 h 1 h

VIII. EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ

1 Ideile mele 2. Îmi place locul în care trăiesc

1 h 2 h

80

OBIECTIVE CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare (prin mijloace clasice şi moderne)

a.să cunoască modul de comunicare prin internet b. să formuleze şi să-şi exprime argumentat opinia

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi responsabilităţilor copilului

a.să identifice drepturile copilului şi responsabilităţile emergente b.să identifice situaţii de încălcarea a drepturilor copilului c.să acţioneze pentru respectarea drepturilor copilului d.să identifice măsuri de protecţie speciale prevăzute în Convenţia cu privire la drepturile copilului e. să identifice cazuri de nerespectare ale acestor drepturi

3. Formarea comportamentelor civice pozitive de reacţie în situaţii de necesitate

a.să identifice situaţii de abuz şi exploatare ale copiilor b.să acţioneze corect şi eficient în aceste situaţii c.să ştie cum să se apere şi căror instituţii să se adresez

4. Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de valorile culturale ale fiecărui grup în parte

a.să accepte diversitatea formelor de manifestare culturală b. să-şi formeze o atitudine de receptare pozitivă a valorilor specifice diferitelor culturi

5. Formarea unei atitudini corecte faţă de conceptul de valoare

a.să identifice valori b. să raporteze sistemul propriu de valori, la cel social unanim acceptat

6. Dezvoltarea personală prin acceptarea pozitivă a competiţiei

a.să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţiile interpersonale b.să accepte şi să respecte regulile colectivitaţii

7.Formarea abilităţilor antreprenoriale a.să înţeleagă rolul cheie al antreprenorului în societate b.să înţeleagă utilitatea realizării unui proiect sau plan de afaceri

81

CAPITOLUL I -ELEMENTE DE COMUNICARE 1.ACTIVITATEA DE ÎNVAŢARE- Iniţierea în tehnicile de comunicare prin dezbaterile academice Karl Popper TEMA MULTIPLA: comunicare, capacitate de documentare, de a lucra în echipă, gândire critică, acceptarea diversităţii, toleranţă, respect SCOP: -dezvoltarea unei viziuni deschise şi flexibile asupra subiectelor de orice tip OBIECTIVE:

- Să cunoască diferite tehnici de comunicare

- să-şi însuşească algoritmul dezbaterii Karl Popp - să aplice diferite tehnici de comunicare adecvate unor contexte social concrete - să-şi formeze deprinderi de a se documenta - să-şi dezvolte abilităţi de a lucra eficient în echipă

Nr. ore : 1h

A. STRATEGIA DIDACTICA:

1. Dezbaterea Karl Popper- format adaptat pentru gimnaziu În acest format se întâlnesc 2 echipe numite afirmatori şi respectiv negatori, fiecare având în componenţă câte 3 vorbitori. Alţi doi elevi vor cronometra timpul de vorbire, alocat discursurilor, întrebărilor încrucişate şi timpul de gândire ce revine fiecarei echipe Un număr impar de elevi sau toţi ceilalţi care nu joacă pot fi arbitrii. Ei vor decide , prin vot deschis care echipă a susţinut mai bine tema dezbaterii.Unii dintre elevi vor fi solicitaţi să-şi susţină decizia aducând argumente .

1. Prezentarea algoritmului dezbaterii Karl Popper

Durata Activitatea echipei care susţine tema- echipa afirmatoare

Activitatea echipei negatoare

4 min A1- este cel care prezintă poziţia echipei afirmatoare

Ascultî si notează argumentele echipei afirmatoare.

2 min A1-răspunde la întrebările puse de N3 4 min Ascultă şi notează argumentele

echipei negatoare N1- Contraargumentează cele susţinute de afirmatori , argument cu argument. Acceptă definiţiile termenilor cheie din tema afirmatorilor sau propune , motivat, altele.Totodată prezintă cazul negator, care reflectă viziunea echipei asupra temei.

2 min. N1 răspunde la întrebările puse de A3

3 min. A2- Reconstruieşte cazul afirmator după atacul negator. Dezvoltă ideile lui A1 şi contraargumentează cazul negator

Ascultă si notează argumentele lui A 2

82

Durata Activitatea echipei care susţine tema- echipa afirmatoare

Activitatea echipei negatoare

2 min. A2 răspunde la întrebările puse de N1 3 min Ascultă si notează argumentele lui N2 N2- Continuă contraargumentarea

propusă de N1 , referindu-se şi la ceea ce a dezvoltat A2. În ceea ce priveste cazul propriu, dezvoltă argumentele şi le susţine cu dovezi

2 min N2- răspunde la întrebările puse de A1

3 min. A3- are rolul de a concluziona dezbaterea din punctul de vedere al afirmatorilor

Ascultă şi notează argumentele echipei afirmatoare.

3 min. N3- concluzionează dezbaterea din punctul de vedere al echipei negatoare.

4 min Fiecare echipă beneficiază de acest timp pentru consultări, pe care il pot utiliza cum doresc.

2.Iniţierea dezbaterii

Se alege tema ( moţiunea ) dezbaterii din timp ( vezi anexa cu temele propuse sau consultă site-ul www.idebate.com )

3.Se discută cu elevii modul de pregătire al viitoarei dezbateri a. documentarea, care presupune citirea activă de către toţi elevii a bibliografiei

recomandate pentru tema propusă b. definirea termenilor cheie din tema ( motiunea ) dezbaterii- pe baza cărora se

va interpreta moţiunea apelând la cele mai noi dicţionare c. Împărţirea elevilor în grupe de câte trei. Unele grupe vor construi cazul afirmator ( care susţine tema) , iar altele cazul negator ( care susţine tema negată).

- Cazul afirmator include definiţiile termenilor cheie, structura de argumente şi dovezile

- Cazul negator conţine contraargumente la cazul afirmator şi un caz propriu structurat ca cel afirmator

d. Alegerea echipelor prin tragere la sorţi- una afirmatoare, cealaltă negatoare e. Alegerea a 2 elevi care vor cronometra timpul de vorbire f. Ceilalti elevi din clasa constituie arbitrii. g. Desfăşurarea dezbaterii într-o oră ulterioară

83

NU UITA:

ŞTIAŢI CĂ: ♣deciziile în problemele importante ale comunităţii umane , în vremurile preistorice, erau luate în urma unor dezbateri. ♣în Grecia antică, ţară care a inventat sistemul democratic, dezbaterile durau, uneori, o zi întreagă şi puteau lua cuvântul oricare dintre cetăţeni, dacă era autorizat de Adunare ♣Tot în Grecia antică, tinerilor li se preda arta dezbaterilor în şcoli ♣ Socrates a fost filozof grec ( 469-399 î. Hr. ) renumit ca mare profesor şi gânditor. El a fost condamnat la moarte de atenieni, fiind considerat „ periculos” pentru tinerii pe care îi îndemna să cerceteze mereu adevărul , să-l caute în mintea lor şi pentru că punea întrebări multe şi incomode. Adeseori afirma „ ştiu că nu ştiu nimic „. ♣În Evul mediu, dezbaterile şi-au pierdut rolul în conducerea societăţii, dar au devenit un element de bază în educaţie. ♣în Statele Unite ale Americii sunt răpândite dezbaterile electorale. ♣Sir Karl Popper (1902-1944) a fost filozof şi logician englez de origine austriacă. ♣în România, există programe de dezbateri, in licee si universităţi.

B. EVALUAREA : - observarea directă a elevului - evaluare între grupe reliefând 3 puncte slabe şi trei puncte tari

• Familiarizarea cu algoritmul dezbaterii se face o singură dată şi se aplică la diverse teme

• Discursurile nu pot fi întrerupte de către ceilalţi participanţi sau de arbitru. Întrebările se pun numai în timpul alocat dezbaterii sau după încheierea acestuia

• Formatul de dezbateri Karl Popper a fost creat pentru dezbaterile din societatea democratică

• Participanţilor la dezbateri li se cere să găsească răspunsuri la probleme importante şi reale de natură socială

• Poţi şi tu să joci într-o astfel de dezbatere! • Să consulţi anexa ghidului!

84

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: bibliografia, cazul afirmator, cazul negator, fisa de observare a celor care dezbat D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: -solicitaţi să vă întâlniţi cu echipe din alte clase şi dezbateţi teme de interes general -publicul pot fi colegii din diverse clase, profesorii voştrii, părinţii sau alţi invitaţi , în funcţie de scopul evenimentului

85

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: Reportajul,forma modernă a comunicării TEMA: Educaţia -media

SCOP:Dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin intermediul reportajului

OBIECTIVE: - Să-şi însuşească algoritmul comunicării prin reportaj

- Să-şi dezvolte capacitatea de a lucra în echipă - Să cultive respectul pentru valorile umane : toleranţă, respect, înţelegere. NR. ORE: 2 h

A.STRATEGIA DIDACTICA:Reportajul,turul galeriei,observaţia

1.Profesorul prezintă elevilor,folosindu-se de un televizor,un casetofon şi un ziar/o revistă, 3 reportaje pentru televiziune, radio şi presa scrisă - Elevii primesc, ca sarcinăde lucru, să reţină din materialele vizionate, următoarele

aspecte,pe care vor trebui să le prezinte pe 3 postere: 1 Unde şi când se petrec evenimentele din reportaj?

2 Cine sunt personajele? 3 Care a fost scopul pentru care reporterul a făcut acest material, dacă el a fost

realizat şi în ce măsură?

- Elevii, prin liderii desemnaţi,prezintă materialele realizate pe postere. prin metoda turul galeriei sunt evaluate cele 3 postere.

- Profesorul prezintă elevilor etapele elaborării şi structura unui reportaj.

REŢINEŢI :

Etapele elaborarii unui reportaj sunt: Structura unui reportaj: - Identificarea surselor de informaţie Motivaţia este prezentată obligatoriu de

- Colectarea informaţiilor reporter la începutul materialului - Redactarea materialului Conţinutul reportajului:conţinut

narativ,comentariul materialului - Prezentarea lui pe post interviuri realizate Concluzia prezentată în mod obligatoriu de reporter, dacă scopul propus a fost realizat

- Elevii, împărţiţi în grupe de lucru elaborează, pe parcursul celei de a doua ore, reportaje

pentru televiziune,radio şi presa scrisa

B.EVALUARE • Elevii evaluează posterele expuse prin turul galeriei • Profesorul evidenţiază aspectele pozitive ale materialelor realizate de elevi.

C.RESURSE EDUCATIONALE • Televizor.casetofon,ziare,reviste,carton A/3,markere,carioci,lipici.

86

D.ACTIVITĂŢI EXRAŞCOLARE : • Prezentarea pe posturile TV,Radio si in presa scrisa a materialelor realizate de elevi • Invitarea unor reprezentanti ai posturilor locale de radio,TV si ai presei scrise in

vederea realizareaunor dezbateri avand ca tema Reportajul-o solutie a problemelor contemporane

87

CAPITOLUL II – DREPTURILE COPILULUI. PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: PENTRU NOI TEMA: - să cunoască principalele instituţii naţionale şi internaţionale care sunt abilitate să apere respectarea drepturilor copilului SCOP : - să conştientizeze că familia şi anumite instituţii naţionale, internaţionale sunt abilitate să protejeze copiii OBIECTIVE : - să identifice şi să numească principalele instituţii şi structuri internaţionale, naţionale: guvernamentale şi non-guvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei copilului - să cunoască activitatea structurilor naţionale şi internaşionale în domeniul drepturilor copilului

- să evidenţieze rolul familiei - să definească adopţia şi să identifice cauzele care duc la această formă de

protecţie a copilului

NR. ORE: 1 h A.STRATEGIA DIDACTICĂ : joc de comunicare, activitate pe grupe

1. Joc de comunicare : Elevii se aşează în cerc ţinându-se de mână şi explică jocul : fiecare elev va închide ochii şi va transmite mai departe strângerea de mână – „ puls „ venită din stânga lui. Jocul durează 5 min. Ca regulă a jocului se stabileşte sensul de transmitere al „ pulsului” şi faptul că nimeni nu trebuie să vorbească. Atmosfera trebuie să fie relaxată şi plăcută. Ei vor simţi că aparţin unui întreg . 2. Profesorul organizează copiii în 8 grupe de lucru , care poartă ca semn de identificare

denumirile prescurtate ale următoarelor organizaţii: - ONU- Organizaţia Naţiunilor Unite - UNICEF- Fondul Naţional al Naţiunilor Unite pentru Copii - UNESCO- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ştiinţă şi Cultură - UNHCR- Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi - CE- Consiliul Europei - ILO- Oragnizaţia Internaţională a Muncii - ONG- Organizaţie Non-guvernamentală - DPC- Direcţia pentru Protecţia Copilului

Grupele de elvi formate vor avea următoarele sarcini : o Să dea denumirea completă a instituţiei reprezentată prin iniţialele

prezentate anterior o Să menţioneze unul din scopurile acestor organizaţii o Să- şi exprime opinia în scris în legătură cu :

- Ce este familia pentru tine? - Din ce cauză ajunge un copil să fie adoptat?

( dispariţia, absenţa părinţilor, abandon, calamităţi naturale, conflicte armate )

° Elevii sunt rugaţi să comenteze afirmaţia: „ Părinţii sunt şi cei care te cresc, nu doar cei care ţi-au dat viaţă”

88

Fiecare lider de grup , prezintă frontal răspunsurile., scoţându-se în evidenţă multitudinea situaţiilor şi diversitatea opiniilor, toate fiind rodul experienţei personale a elevilor. EXERCIŢII :

- realizarea unui poster „ Familia mea „; - elevii, împărţiţi în grupele de lucru, sunt solicitaţi să scrie o scrisoare, un

articol pentru ziar, sau un interviu radio în care să prezinte diferite situaţii, cum ar fi :

„ Povestea unui copil părăsit”, „ Povestea unui copil al străzii „, „ Povestea unui copil refugiat”, „Povestea unui copil orfan”, „ Povestea unui copil în cărucior cu rotile” . Sugeraţi copiilor ca poveştile lor să fie veridice, să sugereze soluţii pentru situaţia descrisă şi să spună cum I-ar oferi prietenia şi sprijinul său.

B.RESURSE EDUCAŢIONALE :

- hârtie A4 cu iniţialele instituţiilor, marker, culori, carioca C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

- invitaţi un reprezentant al autorităţii locale al DPC sau al unui ONG şi iniţiaţi discuţii despre acţiunile concrete , proiectele realizate pentru protecţia copiilor

menţionaţi în poveştile de mai sus: - solicitaţi colaborarea cu DGPC sau ONG locale sau naţional care are ca

grup ţintă copiii menţionaţi mai sus.

89

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: COPIL ÎN DIFICULTATE TEMA : educaţia pentru drepturile copilului, toleranţă, discriminare, marginalizare, excluziune socială SCOP: Să găsească soluţii în cazul încălcării unor drepturi ale copilului; OBIECTIVE: -să dobândească cunoştinţe cu privire la drepturile copilului manţionate în articolele: 16,18,19( vezi anexa); -să identifice cauze ale încălcării acestor drepturi; -să definească concepte precum. discriminare,marginalizare, excluziune socială NR DE ORE : 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ: activitate pe grupe, exerciţiul 1.Profesorul solicită elevilor să citească textul din manual.(10 minute) apoi, clasa este organizată în 5-6 grupe şi elevilor li se propune să realizeze o scenetă pe tema textului prezentat.(10 minute). „ Bobby este un băieţel foarte simpatic, pus pe şotii în fiecare secundă. Îi plac glumele şi i-ar plăcea să se joace cât e ziua de lungă. El locuieşte cu mama sa în blocul de alături. Prietenii lui Bobby nu l-au văzut niciodată pe tatăl lui, dar acesta nu este un lucru deosebit ( e plecat) şi Bobby nu ştie când se întoarce. Duminica, toţi colegii de joacă ai lui Bobby sunt foarte fericiţi pentru că merg cu taţii la meci.

Ce mult şi-ar dori Bobby să aibă şi el cu cine să meargă, pentru că mama lui n-are timp niciodată.” Grupele îşi prezintă scenetele în faţa clasei şi apoi se discută cu realizatorii fiecărei scenete ideea care a stat la baza realizării ei. Profesorul solicită apoi elevilor, în scris, răspunsuri la următorul chestionar scris pe tablă:

1. Ai vrea/ Ţi-ai dori să ai un prieten ca Boby? Dacă da, l-ai invita să meargă cu tine şi cu tatăl tău la meci? Dacă nu, de ce?

2. Ce titlu ia-ţi da povestirii menţionate în manual? 2.EXERCIŢII: Elevii aflaţi în aceleaşi grupe de lucru au sarcina să identifice consecinţele unor fenomene asupra dezvoltării lor sub aspectul încălcării drepturilor lor,cum ar fi: discriminarea, marginalizarea, excluziunea socială.

Opiniile scrise ale fiecărui grup vor fi menţionate pe tablă şi consecinţele identice vor fi puse în evidenţă cu ajutorul aceleiaşi culori contrastante (roşu, albastru sau galben).

B.EVALUARE : Se evaluează creativitatea elevilor în realizarea scenetelor, a soluţiilor

propuse

90

C.RESURSE EXTRAŞCOLARE: hârtie, markere,casetă video-film cu copii din zonele de conflict ale lumii; D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: -vizionarea unei casete video, - înfrumuseţarea unui loc de joacă intr-un parc dintr-un cartier mărginaş-zona de joacă a unui campus de refugiaţi, - a unui centru de plasament- a propriei şcoli.

91

ACTIVITATE DE INVĂTARE :’’ CE ESTE MAI BINE PENTRU MINE?’’ TEME: dreptul copiilor la timp liber, recreere şi activităţi culturale, dreptul copiilor de a fi protejaţi împotriva exploatării economice, comunicare, solidaritate SCOP: Munca copiilor.Drepturile si educaţia copiilor OBIECTIVE:

- Cunoaşterea, conştientizarea şi respectarea drepturilor copiilor menţionate în Convenţia ONU privind respectarea drepturilor copilului;

- Cunoaşterea cauzelor care -i determină pe copii să accepte diferite munci; - Cunoaşterea instrumentelor OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) de combatere

a muncii copilului; NR.ORE: 2h A.STRATEGIE DIDACTICA 1.Dilema Profesorul împarte elevii in grupe de câte 3 copii. Fiecare grupă primeşte câte o fişă care cuprinde un text în care este descrisă o situaţie dilematică privitoare la încălcarea drepturilor copilului . Timp de 15 minute elevii discută pe marginea textului primit, identifică siuaţiile conflictuale, oferă soluţii argumentate, precizând ce articole din Conventia Drepturilor copilului sunt încălcate. La expirarea timpului fiecare grup îşi desemnează un lider care prezintă soluţia aleasă şi argumentată în faţa colectivului. Prin vot deschis elevii decid care este soluţia cea mai bună. FISA NR.1 Mărioara a împlinit 9 ani şi este în curtea casei împreună cu fraţii ei mai mici şi udă florile din grădină.Pe strada se aud iarăşi glasurile copiilor care se întorc de la şcoală. Mărioara ar fi vrut să fie cu ei dar, ştie că trebuie să-şi ajute mama să pună răsadurile de roşiii la cămp. Ar vrea să nu fie nevoie să se ducă în fiecare zi cu mama deşi ştie că nu are cine să o ajute. Când, uneori are timp să se joace cu ceilalţi copii de vârsta ei, îi este ruşine când aceştia râd de ea că nu ştie să scrie şi să citeascâ. FISA NR.2 Pe strada florilor s-a deschis încă un bar. Patronul este un personaj cam ciudat: fumează tot timpul, privirea lui este permanent în căutare de ceva dar oricum ştie tot ce se întâmplă în jurul lui. Copiii din cartier privesc cu mare admiraţie la toţi patronii şi ar vrea să fie ca ei-puternici şi importanţi. Ştefan are 11 ani şi lucrează deja la noul bar deschis chiar lângă casa lui. Munceşte destul: spală paharele clienţilor barului, mătură şi strânge toate resturile de ţigări. Munca aceasta îi ia mult timp: începe la 7 dimineaţa şi uneori rămâne pâna la 10 seara după ce pleacă ultimul client. La început, când s-a angajat, Ştefan era un băieţel cu ochi strălucitori, foarte iute- de aceeia patronul a acceptat să muncească el la bar.

92

Acum zi de zi, Ştefan devine tot mai palid, este foarte obosit şi zâmbeşte arareori. Răsplata pentru munca făcută este departe de promisiunea făcută. Visul lui Ştefan a fost să-şi cumpere o bicicletă şi să le demonstreze că poate contribui şi el cu ceva. FISA NR.3 Carmen trăieşte într-un Centru de plasament Merge la şcoală, împreună cu ceilalţi copii din centru. Încă din clasa I a îndragit-o foarte mult pe dna învăţătoare şi s-a străduit să fie între copiii cei mai buni pentru a-I câstiga iubirea. Mai târziu toţi profesorii au constatat înclinaţiile ei literare şi întotdeauna compunerile ei erau citite în clasă şi date ca exemplu. Cu toate acestea la faza pe şcoală a olimpiadei de română, deşi toţi colegii se aşteptau ca ea să participe totuşi , nici măcar nu a fost selecţionată. EXERCIŢII:

- realizaţi o întâlnire cu echipe de dezbateri din celelalte clase de a VIa şi dezbateţi temele:” Prevenirea fenomenului muncii copiilor este justificată ” şi “ Munca copiilor ar trebui combătută “- vezi anexa

B.EVALUAREA: votul deschis al elevilor

- redactarea cazurilor afirmatoare şi negatoare - calitatea argumentării, fluenţa exprimării

C.RESURSE EDUCATIONALE - lista cu Drepturile copilului din anexă - textele de analizat din fişele 1,2,3 - materiale despre munca copiilor, articole din ziar sau publicaţii de specialitate

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

- fotografierea si intervievarea copiilor, care muncesc în comunitate - colecţionarea articolelor apărute cu aspecte privind munca copiilor - realizarea unor desene care să înfăţişeze munci periculoase, efectuate de copiii din

comunitate - redactarea unor eseuri cu tema “ Cum vezi tu o viaţă mai bună, pentru copiii care

muncesc”

93

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE- E DREPTUL MEU!

TEMA : educaţia pentru drepturile copilului, drepturile copilului art. 2, 3, 5, 21, 25, 26 ; opinia personală, spirit de echipă

SCOP: - Familiarizarea participanţilor cu conţinutul Convenţiei în funcţie de domeniile de referinţă ale articolelor

OBIECTIVE SPECIFICE:

- să cunoască drepturilor copilului din Convenţia ONU - să identifice cazuride încălcare a lor, în situaţii contextuale concrete - să dezvolte abilităţi de comunicare - Să dezvolte capacitate de cooperare

NR.ORE : 2h A.STRATEGIA DIDACTICA: problematizarea, conversaţia 1 Se împart elevii în echipe de 3-4 membri. Fiecare echipă primeşte un exemplar din Convenţia asupra Drepturilor Copilului. Li se acordă un timp de 20 min. pentru studierea acestora.

1. Membrii grupului discută şi exclud drepturile studiate în clasa aVa 2. Profesorul sugerează alegerea articolelor care să se constituie în grupurile tematice:

„Principii generale”, „Mediul familial şi îngrijirea alternativă” , „ Sănătate”. 4. Profesorul împarte fiecarei grupe un set de întrebări . De exemplu.

- Cine este autorul acestor documente ? - Când au fost elaborate? - Care este scopul lor? - Sunt respectate aceste drepturi? - Care este responsabilitatea noastră faţă de aceste documente?

Fiecare lider de grup prezintă răspunsurile echipei sale .Se discută răspunsurile. 5. Fiecare lider de grup prezintă concluziile şi divergenţele sau dificultăţile survenite în timpul activitaţii pe grupe Se compară variantele obţinute. 6. Concluziile grupelor sunt comparate cu modelul din anexă. Se analizează diferenţele 2.EXERCIŢII: ♦Joc de interior Profesorul distribuie fiecărei echipe un plic conţinând toate cuvintele din care este alcătuit articolul 2, 3, 5, 21,25, 26 ( un articol de grup). Căştigă echipa care a refăcut cel mai rapid articolul respectiv

Sau

♦ Se aşează elevii pe scaune formând un cerc. Se cere elevilor să aducă informaţii din mass media despre respectarea sau nerespectarea articolelor mai sus amintite. Se dezbat articolele respective, aducând argumente pro şi contra.

94

sau

♦ dezbateţi , aplicând formatul Karl Popper, tema „ Integrarea copiilor seropozitivi în comunitate este justificată”-vezi anexa

B.EVALUARE:

♦ identificarea în mass media scrisă a unor articole ce tratează situaţii de încălcare a drepturilor copilului prezentate în lecţie

♦ observarea modului de colaborare în echipă

C.RESURSE EDUCAŢIONALE:

♦ Convenţia ONU cu privire la Drepturile copilului ♦ Plicuri, hârtie, articole din ziar, cretă, minge, indicaţii bibliografice

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

♦ Jocuri de socializare, întreceri sportive, desene pe asfalt, desfăşurate cu copiii refugiaţi, copiii din centrele de plasament, copiii romi, copiii seropozitivi etc.

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE- MEDIUL MEU DE VIAŢĂ !

TEMA: educaţia pentru drepturile copilului, comunicare, non discriminare

SCOP: Cunoaşterea şi conştientizarea problematicii drepturilor copilului

OBIECTIVE:

• Să dobândească cunoştinţe referitoare la aceste drept • Să dezvolte abilitaţi de comunicare • Să dezvolte capacitate de cooperare • Să conştientizeze necesitatea îngrijirii sănătăţii şi a mediului • Să aplice principalele reguli pentru menţinerea sănătăţii

NR.ORE: 1h

A.STRATEGIA DIDACTICA: fishbone map

1. se împart elevii în echipe de câte doi, prin tragere la sorţi 2. se distribuie fiecărei echipe o fişă de lucru care conţine

• scheletul de peşte care prezintă nişte căsuţe care trebuie completate • se afişează fiecare fişă de lucru şi se prezintă de către un membru al echipei

95

3. se dezbat argumentele prezentat Argumente pro Asistenţă medicală îngrijirea mediului programe de sprijin îngrijirea sănătăţii

Argumente contra

Statul ar trebui să adopte măsurile corespunzătoare pentru a ajuta ca oricare copil să aibă un nivel de viaţaă decentnivel de viaţă adecvat

96

NU UITA !

Art. 27 :

1. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială

2. Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilitaţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţile de viaţă necesare în vederea dezvoltării copilului.

3. Datoria statutului de a asigura ca această responsabilitate să fie întâi realizabilă şi apoi realizată, la nevoie, prin recuperarea pensiei alimentare.

B.EVALUARE :

- Activitate pe grupe: fiecare grup de lucru va elabora un colaj cu situaţii cu care se confruntă copiii din lume sau chiar din propria comunitate în prezent.Urmează apoi discutarea situaţiilor prezentate şi identificarea unor soluţii posibile.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE:

- Convenţia pentru Drpeutirle copilului, harta continentelor, marker, hârtie, foarfece, fotografii, imagini din reviste, ziare

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE

• Proiect documentar • Scrisoare deschisă în presa locală privind sprijinul comunităţii şi al colectivului

de elevi sau al şcolii pentru familiile aflate în dificultate, care sunt în imposibiliatea de-a respecta art.27

97

CAPITOLUL III. ABUZ ŞI EXPLOATARE. TRAFICUL DE FIINŢE UMANE ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : NU EXPLOATĂRII ! TEMA : educaţia pentru drepturile copilului, munca copilului, solidaritate, pace SCOP: prevenirea fenomenului de exploatare a copiilor OBIECTIVE :

- să cunoască forme de exploatare a copiilor - să identifice cauzele care duc la fenomenul exploatării - să identifice soluţii pentru cazurile de exploatare observate

NR.ORE : 2 h A. STRATEGIA DIDACTICĂ: problematizarea, dezbaterea, turul galeriei

1.a.Proefesorul solicită elevilor să analizeze imagini şi articole din presa scrisă în care se reflectă cazuri de exploatare: munca ilegală, exploatarea sexuală, pornografia, prostituţia b. Consecinţele acestor forme de exploatare asupra copiilor se vor dezbate frontal. c.Se poate iniţia , pe parcursul unei alte ore, o dezbatere în formatul Karl Popper, având ca model cazurile din anexă. NU UITA ! EXPLOATARE – MUNCI PERICULOASE- sunt considerate după recomandarea OIM nr.190 a. muncile care îi expun pe copii la riscuri fizice, psohologice sau sexuale b. muncile care se efecutează sub pământ, sub apă, la înălţimi periculoase sau în spaţii

restrânse c. muncile care se efectuează cu maşini, materiale sau instrumente periculoase sau care

implică manipularea sau transportul unor greutăţi d. muncile care se efectuează într-un mediu nesănătos , care pot, spre exemplu, să îi

supună pe copii la acţiunea unor substanţe, agenţi sau proceduri periculoase sau unor condiţii de temperatură, de zgomot sau vibraţii care le-ar prejudicia sănătatea:

e. muncile care se efectuează în condiţii deosebit de dificile, spre exemplu , pe parcursul mai multor ore sau în timpul nopţii sau pentru care copilul este reţinut în mod nejustificat la sediul patronului.

Art. 32, 34, 36, 37, 40, 41 din Convenţia pentru Drepturile copilului

2.EXERCIŢII : Elevii împărţiţi în 4-5 grupe vor crea câte un afiş în format A3 , care să reflecte propria viziune faţă de exploatare, având ca slogan „ Nu explaotării ! „

98

B.EVALUARE : Expunerea afişelor pentru „ Turul galeriei „ Elevii vor decide care este afişul cel mai reprezentativ pentru această temă. C.RESURSE EDUCAŢIONALE : ziare, reviste, imagini foto, hârtie A3 , carioca, marker, foarfecă, scotch, casetă Video D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

- elaborarea unui manifest împotriva exploatării care să fie publicat în presa locală, distribuit în şcoli, afişat în locuri punblice vizibile

- invitarea unei persoane din cadrul DGPC ( Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului )pentru discuţii şi prezentarea de soluţii la cazurile prezentate.

99

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – ,, A FOST ODATĂ ŞI ÎNCĂ MAI ESTE” TEMA: educaţia pentru drepturile copilului,forme ale exploatării umane SCOP: familiarizarea elevilor cu fenomenul traficului de fiinţe umane ca un pericol real actual

OBIECTIVE: - să identifice forme de exploatare a fiinţelor umane în care acestea pot deveni o marfă; - să conştientizeze pericolul pe care îl prezintă traficul de fiinţe umane pentru

securitatea lor; - să găsească soluţii pentru pregătirea fenomenului

NR. ORE : 2h

A. STRATEGIA DIDACTICA : studiul de caz, dezbaterea, turul galeriei 1.Profesorul împarte colectivul de elevi în grupuri de câte 4-5 copii; • Profesorul împarte elevilor textul şi le solicită să citească textul şi să răspundă în

scris la întrebările menţionate sub text; • Elevii dezbat în cadrul grupelor textul şi îşi aleg un reprezentant care scrie

răspunsurile la tablă; • Profesorul dirijează dezbaterea în plen a răspunsurilor scrise pe tablă şi sunt

selectate răspunsurile care întrunesc cele mai multe adeziuni. “ A fost odată şi încă mai este….”

Era o căldură insuportabilă. La marginea oraşului era o mulţime de oameni cu ochii îngroziţi, care stăteau într-un ţarc asemenea animalelor. În jurul lor forfoteau oameni bine îmbrăcaţi ce purtau pe cap pălării albe şi fumau în continuu, aruncând câte o privire cercetătoare fiinţelor din ţarc. Le priveau atent statura, muşchii şi chiar dinţii. Hamdi avea doar 5 ani şi încă îşi aduce aminte: “ O ţineam strâns de mână pe mama, o femeie puternică şi încă tânără. În mulţimea din locul acela îngrădit, ca un ţarc, simţeam ca mă sufoc şi nu mai ştiam unde sunt fraţii mei mai mari. Vedeam doar cum unul câte unul, oamenii din jur, erau vânduţi si plecau cu cumpărătorii lor .Deodată mama m-a strâns tare de mână:’ Ce se intamplă?’ După încă o strângere de mână, am vâzut că pleacă şi ea uitându-se cu ochii îngroziţi la mine…La sfârşit şi pe mine m-a cumpărat cineva şi m-a dus undeva departe unde nu cunoşteam pe nimeni şi nimeni nu avea grijă de mine. Ştiu doar că aveam voie să ascult, să mă supun şi să nu obosesc niciodată.”

Poze : atmosfera coloniala, palmieri, corabie,negrii… ● Ce au devenit oamenii din ţarc în urma vânzării ? Dar Hamdi ? ● Cine erau cumpărătorii? ● Ce ştiţi despre sclavie ? ● Mai există sclavie ? ● În literatura studiată aţi întâlnit astfel de poveşti adevărate ? Dar în filme?

“ Ea nu putea alege, tu poti…”

100

NU UITA: • Sclavia, vânzarea sau comerţul cu copii, servitutea pentru datorii şi

munca de servitor, precum şi munca forţată sau obligatorie , inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a copiilor în vederea utilizării lor în conflictele armate este una din cele mai grave forme ale muncii copiilor

• Munci periculoase efectuate de copii sunt activităţile sau ocupaţiile care, prin natura sau formele lor au produs sau produc efecte negative asupra siguranţei, sănătăţii ( fizice sau mentale) şi dezvoltării morale a copilului

B.EVALUARE :

• Crearea unor postere cu tema “Colonialismul şi sclavia- forme de exploatare umană”.Posterel vor fi afişate în şcoală în scopul sensibilizării comunităţii şcolare. Se va evalua mesajul posterelor precum şi soluţiile care se desprind din ele.

C. RESURSE EDUCATIONALE:

• imagini, poze, textul distribuit D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

• Lectura unor fragmente din romanul “ Coliba unchiului Tom” sau vizionarea filmului inspirat din acest roman

• Joc teatral- dramatizarea unor scene inspirate de roman • Dezbatere în formatul Karl Popper pe tema “ Traficul de fiinţe umane aparţine

trecutului”

101

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: Fii atent!..Ţi se poate întâmpla… TEMA: Forme ale exploatării umane SCOP: Conştientizarea elevilor asupra pericolului pe care îl reprezintă traficul de copii; OBIECTIVE: -să identifice motivele traficării copiilor; -să cunoască formele pe care le îmbracă traficarea copiilor;

NR.ORE: 2h A.STRATEGIA DIDACTICĂ: Brainstorming; dezbaterea

1.Profesorul distribuie elevilor textul “Fii atent !…Ţi se poate întâmpla…” „ Era vară şi Kati se juca împreună cu prietenii ei. Lângă locul de joacă ,dintr-o maşină luxoasă a coborât un bărbat care mânca o ciocolată. S-a aşezat pe bancă şi a început să asculte discuţia copiilor. Le-a oferit ciocolată, a vorbit frumos despre locuri minunate...I-a întrebat despre părinţi...Apoi i-a întrebat dacă le-ar place să vină cu el în astfel de locuri. Copii erau încântaţi şi unii au spus că îşi vor întreba părinţii, dacă îi lasă să se ducă.... Kati era fascinată şi l-a rugat pe domnul acela aşa de bun să o ducă chiar acum să vadă câte ceva din ce povestise. Domnul a acceptat şi i-a spus că se vor întoarce tocmai mâine. Kati n-a stat pe gânduri – mama era în delegaţie, tata la serviciu, aşa că..... Dar nu s-a întors a doua zi..., de fapt nu s-a mai întors....”

• Profesorul solicită elevilor impresii asupra conţinutului povestirii, opinii, soluţii. Se

discută frontal acestea. • Profesorul scrie pe tablă termenul trafic şi, prin metoda” mind map” se completează

sensul termenului cu posibile asocieri pe care copiii le fac cu noţiunea prezentată; • Profesorul împarte elevilor o fişă în care sunt infăţişate copiilor condiţiile în care o

fiinţa umană poate deveni marfă;

102

FIŞA DE LUCRU:

Se dezbate cu elevii fişa de lucru şi se solicită îmbunătăţirea ei cu opiniile acestora; • Se vizionează un film documentar despre traficul de fiinţe umane • Profesorul solicită din partea elevilor impresii, opinii, soluţii şi le discută frontal.

NU UITA:

TRAFIC 1. Totalitatea transporturilor de mărfuri şi persoane pe o anumită cale de comunicaţie în condiţii precizate Ex. trafic rutier 2. Activitate economică care are ca scop schimbul de mărfuri şi de valori

Ex. trafic de mărfuri 3. Comerţ ilicit : în afara legislaţiei existente 4. Trafic de persoane : considerarea oamenilor ( în special copii, adolescenţi şi femei) ca mărfuri de pe urma cărora se poate obţine un profit

TRAFICANT = persoană care face comerţ illicit Art. 34, 35, 36 din anexa ghidului- cu privire la Convenţia pentru Drepturile Copilului

PRADA USOARA PENTRU

ATENTIEI CELOR DIN

EDUCATIEI

LIPSA

TRAFICANT

COMUNICARII INFORMATIEI

103

B. EVALUARE: Discutaţi, în perechi, tema . „ În ce condiţii o persoană se poate transforma din fiinţă umană în marfă?” Realizaţi un panou pe coridorul şcolii cu răspunsurile voastre. Adăugaţi imagini din diverse reviste, ziare etc. C.RESURSE MATERIALE: fişe de lucru, reviste, ziare, carton pentru panou, marker D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

• Selectaţi articole şi imagini din presa cotidiană referitoare la traficul de persoane. • Imaginaţi mici scenete în care un copil este atras în cursă de un posibil traficant.

Dezbateţi situaţiile propuse în scenete şi evidenţiaţi posibile măsuri de prevenire, soluţii

• Cu părinţii şi membrii comunităţii ,care sunt implicaţi în apărarea drepturilor copiilor şi în acţiuni de prevenire şi eliminare a muncii copiilor, cu accent pe traficul de fiinţe uman - iniţiaţi proiecte, discuţii pentru familiarizarea colegilor cu această realitate.

• Lansarea unei campanii de eliminare a traficului de fiinţe umane la nivel local- în şcoli, comunitate locală- naţional şi internaţional

NU UITA !

“……. la vârsta ta, mulţi copii cred că nu sunt înţeleşi sau iubiţi destul, că alţii sunt fericiţi şi nu ei. Uită-te în jur cu atenţie şi ai să vezi oameni cu adevărat nefericiţi ; atunci vei descoperi cât de mici sunt propriile tale probleme. Să înveţi despre drepturile copilului însemnă să ştii să recunoşti durerea altora înainte de a te gândi la tine.”

104

CAPITOLUL IV EDUCATIA INTERCULTURALA ACTIVITATEA DE INVATARE: ESTE VREO DEOSEBIRE? TEMA: educaţia pentru drepturile copilului, interculturalitate, toleranţa,non-discriminare SCOP: Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de valorile culturale,acceptarea diferenţelor culturale; OBIECTIVE: - să cunoască drepturile copilului -să accepte diversitatea formelor de manifestare culturală; -să dobândească cunoştinţe referitoare la dreptul copiilor din cadrul Art. 22; -să dezvolte abilităţi de cooperare;

NR.ORE-1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ: activitate pe grupe 1.Profesorul prezintă elevilor posterul cu omuleţii foarte asemănători, deşi foarte puţin diferenţiaţi.

• Profesorul explică elevilor articolul 22 din Convenţie ( vezi aneza ), precum şi noţiunea de refugiat.

• Se solicită elevilor, împărţiţi în grupe să răspundă la întrebările de sub text: o Sunt toţi omuleţii la fel ? o Suntem toţi oamenii identici? o Ţi-ai dori să cunoşti obiceiuri şi tradiţii pe care le aduc aceşti oameni cu ei? o Ai dori să ai un prieten dintre ei?

• Elevii discută textul în cadrul fiecărei grupe şi răspund la întrebări. Fiecare grupă îşi desemnează un reprezentant care prezintă poziţia grupului şi scrie răspunsurile grupului la tablă.

• Profesorul valorifică răspunsurile elevilor referitoare la obiceiurile şi tendinţele diferitelor popoare şi etnii, propunându-le elevilor să explice următorii termeni scrişi pe tablă: cultură;subcultură;intreculturalitate;multiculturalitate.

• În urma discuţiilor sunt alese variantele cele mai apropiate de definiţiile di ghidul metodologic.

NU UITA ! Refugiat – persoană care, din cauza unei temeri bine întemeiate de a fi persecutată din cauza rasei, religiei, naţionalităţii, aparteneţei la un anumit grup social sau opiniei politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau, datorită acestei temeri ,nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. Cultură - reprezintă un ansamblu de mituri, valori, norme, obiceiuri , tradiţii, comportamente şi atitudini care devin manifeste între membrii unei societăţi permiţându-le să trăiască împreună Subcultura - reprezintă cultura unui grup mai restrâns în comparaţie cu o cultură dominantă- cultura unei minorităţi etnice, membrii unei generaţii

105

Interculturalism - „ recunoaşterea valorilor , a modurilor de viaţă , a reprezentărilor simbolice la care se raportează oamenii, societăţile, în interacţiunea lor cu altul şi în înţelegerea lumii, recunoaşterea importanţei lor...” ( Micheline Rey, 1984, p.13) Art.22 din Convenţia pentru Drepturile copilului

B.EVALUARE: Observaţia sistematică Realizarea pe grupe a unor colaje cu obiceiuri şi tradiţii din diferite culturi; C.RESURSE EDUCAŢIONALE: Anexa cu Drepturile Copilului; Imagini decupate din diverse articole apărute în presă privind existenţa refugiaţilor; exemple de personalităţi marcante din diferite domenii care au trăit experienţa refugiului.(anexa de la sfârşitul manualului poate include foto Nadia, Palade, Enescu, Einstain). D.ACTIVITAŢI EXTRAŞCOLARE:

• Realizarea unui chestionar, cu sprijinul presei locale, privitor la refugiaţi/ etniile locale, cu 7-8 întrebări

• Vizite de documentare la sediile comunităţilor cu refugiaţi/etnice/ minorităţi din localitate

• Dezbatere , pe baza informaţiilor din media cu privire la soarta copiilor refugiaţi • Expoziţie cu postere inspirate din viaţa copiilor refugiaţi • Organizarea unei expoziţii culinare cu mâncăruri tradiţionle diferitelor etnii • „Seara prieteniei”- învăţarea unor dansuri , cântece etc.specifice diverselor etnii

106

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : E BINE CĂ NU SUNTEM LA FEL ! TEMA: educaţia pentru drepturile copilului, cooperarea şi instaurarea încrederii în mijlocul grupului, toleranţă faţă de opiniile diferite, luarea de decizii în chip democratic, dialog cultural SCOP: conştientizarea dimensiunii interculturale ale fiecărei personalităţi OBIECTIVE:

- să dobândească respect faţă de diversele culturi - să utilizeze cunoştinţele referitoare la drepturile copilului studiate - să dezvolte abilităţi de comunicare

NR. ORE : 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ : activitate pe grupe 1.Profesorul împarte elevii în grupe de 4 elevi. Fiecare grup îşi alege ca nume o personalitate din lumea politică şi un numar de la 1 la 10. Elevii din grupele cu număr par sunt solicitaţi să citească textul 1 din manual: „ Rasa galbenă, se ştie, Are piele argintie Şi părul extrem de lung Şi lucrează la un strung! Rasa neagră, cum se ştie, Are pielea alburie Şi părul extrem de lung Şi lucrează la un strung! Rasa albă, cum se ştie, Are pielea vişinie Şi părul extrem de lung Şi lucrează la un strung! Asta este dragi nepoţi Toţi sunt oameni, oameni toţi!”

NICHITA STĂNESCU Ei vor scrie răspunsurile la întrebările de mai jos pe o hârtie format A0 .

1. Sunteţi de acord că toţi oamenii sunt egali, aşa cum reiese din poezie? 2. Dacă ar fi să alegi dintre un om negru şi unul alb, ce ai allege să fii şi

de ce? 3. Dacă ar fi să trăieşti în mijlocul altor rase de oameni / minorităţi , ai

accepta sau ţi-ar fi teamă de aceştia ? 4. Dacă ai fi medic, ai îngriji şi oameni din alte rase/ minorităţi ?

107

- Elevii din grupele de lucru cu număr impar sunt solicitaţi să citească textul 2 din manual :

When I was born Când m-am nascut I was black Eram negru When I grew up Când am crescut I was black Am rămas tot negru When I am cold Când mi-e frig I am black Sunt negru When I am sick Când mi-e rău I am black Sunt negru When I am hot Când mi-e cald I am black Sunt negru When I die Când mor I am black Sunt tot negru. When You were born Când Tu te-ai născut You were pink Erai roz When You grew up Când ai crescut You are white Ai devenit alb When You are cold Când ţi-e frig You go blue Te albăstreşti When You are sick Când ţi-e rău You go purple Te-nvineţeşti When You hot Când ţi-e cald You go red Te-nroşeşti You go green. Te-nverzeşti. When You die Când mori And yet, You Şi, totuşi, Still have the cheek Ai indrâzneala To call me Să-mi spui COLOURED. Că eu sunt DE CULOARE. ANOMIM Elevii vor răspunde în scris la întrebările de mai jos. Răspunsurile lor se trec pe o hârtie A0 :

1. Încearcă să înlocuieşti, în prima strofă, nonculoarea neagră cu culorile

care ţi se potrivesc în stările menţionate ( alte culori decât cele din strofa a II a )

2. De ce este îndrăzneală să afirmi că deşi eşti negru, eşti “ de culoare”? 3. Când eşti copil eşti alb ( pur, inocent, sensibil ) sau negru ( gol,

neştiutor ) ? 4. Defectele se pot transforma în calităţi ? Albul poate deveni negru şi

viceversa? Argumentaţi-vă părerea.

- Elevii din fiecare grup se gândesc ce soluţii ar propune personalitatea pe care şi-au ales-o pentru convieţuirea în armonie a oamenilor din diferite rase/

108

etnii/minorităţi într-o ţară imaginară .timp de lucru pentru prima parte a activităţii 20 min.

- Liderii din fiecare grup vor afişa răspunsurile lor şi le vor prezenta pe rând. - Se dezbat ideile, soluţiile . Afişele rămân în clasă până la ora următoare de

dirigenţie.

NU UITA!

Minor- persoana sub 18 ani Minoritate -persoana care face parte dintr-o colectivitate fiind în număr foarte mic faţă de aceasta Minoritate naţională – grup de persoane de aceeaşi etnie şi limbă, care se deosebesc de cele ale majorităţii locuitorilor teritoriului unui stat Etnic – referitor la apartenenţa la un popor; privitor la formele de cultură şi de civilizaţie specifice unui popor

B.EVALUARE : În grupurile de lucru elevii sunt solicitaţi să scrieo poezie cu 2 strofe pornind de la cuvintele : prietenie, tărâm, zig-zag, dans, ritm, alb, negru. C.RESURSE EDUCAŢIONALE : hârtii A0 , carioca, marker, scotch D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

- Lectura selectivă din romanul “ Aventurile lui Hucklebery Finn “ sau vizionarea filmului inspirat din acest roman

- Realizarea unei emisiuni pe posturile locale TV sau Radio , având invitaţi din rândul diferitelor minorităţi/ etnii

- Invitarea unor personalităţi aparţinând diferitelor etnii/minorităţi aparţinând comunităţii locale

- Iniţierea unor spectacole comune.

109

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : O EUROPĂ COMUNĂ Motto : „ Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea e jocul ! ” Tânărul cântă : „ Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea ! ” Bătrânul tace: „ Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea !” ( Lucian Blaga – Trei feţe; Poemele iubirii ) TEMA : sisteme de valori, toleranţă, acceptarea diversităţii culturale, comunicarea SCOP : formarea spiritului democratic, tolerant şi de solidarite OBIECTIVE :

• Să utilizeze noţiunile acumulate în lecţiile anterioare ale acestui capitol • Să se raporteze la valorile morale de grup şi individuale • Să-şi dezvolte abilităţi de comunicare

NR.ORE : 2 h A.STRATEGIA DIDACTICĂ : jocuri de construcţie de grup

• În aceste două ore profesorul va exersa cu elevii noţiunile acumulate în lecţiile anterioare şi va contribui la consolidarea relaţiilor de grup, la destinderea atmosferei , apelând la simpla metoda a jocului. Pentru aceasta vă sugerăm următoarele jocuri:

• „ O Europă comună” - joc de interior Materialele necesare sunt: o hartă a Europei,carton colorat, creioane, bandă adezivă Conducătorul de joc trebuie să pregătească jocul din timp. Va copia, la o dimensiune convenabilă şi pe cartoane de culori diferite, o parte din ţările europene, pe care le va decupa într-un anumit număr de bucăţi în funcţie de numărul participanţilor. Aceştia vor trage la sorţi câte o bucăţică de carton şi se vor grupa în funcţie de culori, urmând să recompună ţara respectivă şi să poziţioneze capitala acesteia pe harta rezultată. Prima echipă care este gata fixează pe harta Europei ţara respectivă, câştigând jocul. Jocul poate continua, echipele mimând ceva specific ţării respective ( un monument, un personaj celebru, un fel de mâncare, un dans, etc.) • „ Să jucăm teatru „ - joc de interior sau dacă timpul permite, putem ieşi într-un parc

liniştit Materiale necesare: pentru fiecare echipă se pregăteşte un sac în care se găsesc aceleaşi obiecte ( de exmplu: un ghem de lână, un pieptene, un ziar, un creion, un morcov, o batistă etc.) Echipelor li se acordă un anumit interval de timp, pentru a pregăti o scurtă scenetă, folosind noţiunile din lecţiile anterioare.Sceneta se va prezenta sub formă de mimă, folosindu-se în mod obligatoriu toate obiectele primite şi la care trebuie să participe cu toţii.Spectatorii, ceilalţi elevi, vor trebui să ghicească titlul scenetei. Se pot discuta situaţiile prezentate, soluţiile identificate.

• „ Fotografia vie „ - joc de interior

110

Materiale necesare: mai multe fotografii sau imagini care să reprezinte grupuri sau activităţi diverse , din diferite ţări, continente ( cântăreţi de muzică, o nuntă, premierea unor sportivi, o echipă de pompieri, o întrunire politică, o serbare, o trupă de dansuri, etc. Conducătorul de joc aşază fotografiile cu faţa în jos, invitând câte un reprezentant din fiecare echipă să aleagă una din ele. Echipele trebuie să păstreze secretul fotografiei alese.

Rând pe rând fiecare echipă va reprezenta fotografia aleasă, încercând să imite cât mai fidel poziţia şi activitatea personajelor. După ce subiectul fotografiei va fi ghicit , conducătorul de joc arată fotografia celorlaţi participanţi, care vor compara fidelitatea fotografiei vii cu originalul. • „ O construcţie originală „ - joc de interior Materiale necesare : se vor folosi cutii goale de Coca-cola, de chibrituri, tuburi de carton, ambalaje, dopuri, pixuri, creioane, scotch, plastilină, sfoară, ruletă, centimetru de croitorie, boabe de fasole Fiecare echipă primeşte un număr egal de materiale de construcţie, bandă adezivă şi plastilină pentru a executa într-un timp stabilit o construcţie cât mai înaltă , stabilă, care să fie specifică unei ţări .Fiecare participant va primi un număr gal de boabe de fasole, care reprezintă banii cu care se vor cumpăra construcţiile. Participanţii sunt încurajaţi să se sfătuiască în cadrul echipelor asupra alegerii obiectului şi a modului de execuţie. În final câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă construcţia, explicând scopul, importanţa acesteia în cadrul comunitaţii, calităţile estetice, etc.După aceste prezentări urmează vânzarea construcţiilor prin licitaţie. Aceasta este condusă de conducătorul jocului. La licitaţie participă toţi jucătorii folosind boabele de fasole.Dacă mai mulţi jucători sunt de acord, ei pot licita în comun, beneficiind de o sumă mai mare de bani. Se premiază în funcţie de :înălţime, stabilitate, prezentare, numărul de boabe de fasole obţinut la licitaţie. Acest joc poate dura destul de mult timp, conducătorul de joc trebuind să prevadă minimum două ore pentru desfăşurarea acestuia. • A. B. C –ul conducătorului de joc este în anexa ghidului. B. EVALUARE: Discuţii de genul : s-au respectat toate regulile, ce am învăţat, cum am reuşit să învingem anumite dificultăţi, care a fost partea cea mai amuzantă, dacă ne-am simţit bine, etc. C.RESURSELE EDUCAŢIONALE : au fost menţionate la fiecare joc. D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE : • încercaţi să aplicaţi aceste jocuri în excursiile voastre • antrenaţi în aceste jocuri sau altele, copiii refugiaţi sau din diverse minorităţi, etnii cu

care colaboraţi în diverse proiecte. Care sunt rezultatele în urma jocului dinre voi?

111

CAPITOLUL VI. SISTEME DE VALORI ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: „ Există lucruri fără preţ şi...lucruri preţuite” TEME:-educatia pentru recunoaşterea valorii;

- educaţia pentru cunoaşterea sistemului de valori

SCOP:-formarea capacităţii de diferenţiere a valorii de non-valoare OBIECTIVE: - să identifice tipurile de valori -să recunoască şi să aprecieze importanţa valorilor; -să îşi definească propriul sistem de valori; -să raporteze propriul sistem de valori la valorile universale; - să conştientizeze importanţa respectării valorii

NR.ORE:1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ:-Conversaţia;eseul(creare de poveşti); 1.Profesorul împarte colectivul în grupe de 4-5 elevi şi fiecare grupă îşi desemnează un lider.

- Fiecare grupă va imagina şi scrie un eseu, o povestire (10-15 rânduri) pe baza următoarelor cuvinte: preţios,adevăr, cufăr, zână, copil, insulă, dinozaur,copie, important, muncă(ordinea cuvintelor menţionate este aleatorie).

- Profesorul solicită elevilor să sublinieze cuvintele care exprimă valori în cadrul poveştii create .

- Liderul fiecărui grup va prezenta povestea creată şi valorile subliniate. - Se discută în plen tipurile de valori subliniate urmărindu-se o departajare-valori

spirituale şi materiale,valori despre oameni şi despre lucruri); - Profesorul introduce conceptul de valoare(citit sau enunţat) - Fiecare grupă de elevi este solicitată să-şi aleagă una dintre maximele, aforismele

de mai jos şi să le comenteze: :

Dăruirea, folosinţa şi pierderea sunt cele trei stări ale averii; cine nici nu dă, nici nu foloseşte, aceluia îi rămâne starea a treia- pierderea;

Aceasta este perla mea, aceasta este averea mea, aceasta este tot ce am;aceasta este viaţa mea….Ramayana Ce folos îi aduce averea celui fără minte?Căci nu poate cumpăra cu ea înţelepciune.

Trebuie noi să-i poruncim banului, nu să-i fim robi.

Preţul real al muncii este ştiinţa şi virtutea;bogăţia şi petrecerea sunt numai semnele lor. Aceste semne, ca şi moneda de hârtie, pot fi imitate sau furate; însă ceea ce reprezintă ele, anume ştiinţa şi virtutea, nu poate fi imitat sau furat.

Se întâmplă adesea ca să fim stimaţi în măsura în care ne stimăm noi înşine.

112

NU UITA !

Valoare- suma calităţilor caracteristice unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen

Valori fundamentale- adevărul, binele, frumosul

Valori materiale- totalitatea bunurilor şi serviciilor care sunt utilizate de către indivizi în scopul asigurării unui nivel de viaţă cât mai înalt. Ex. bani, bijuterii, maşini, imobile…

Valori spirituale- produse ale artei, muzicii şi literaturii care se adresează laturii spirituale, sensitive a individului; concepte filozofice, etice, religioase Ex: tablouri, lucrări ştiinţifice, literare, filozofice, norme morale şi civice

B.EVALUARE. Evaluarea povestirilor create din punct de vedere a coerenţei, fluenţei, a valorilor promovate, a simbolurilor folosite. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: creion, caiet, tablă D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE :

- “Comunitatea în care trăiesc?!” – identificaţi în comunitatea voastră clădiri, monumente etc. , purtătoare de artă şi cultură. Fotografiaţi-le şi realizaţi o expoziţie în holul unei clădiri importante din comunitate. În dreptul fiecărei fotografii treceţi un mic comentariu- povestea clădirii, o impresie, creaţi o poezie etc. Invitaţi pe toţi cei apropiţi şi mass – media

- Identificaţi în comunitatea voastră clădiri, monumente etc.semnificative din punct de vedere cultural, neîngrijite şi iniţiaţi o campanie de sensibilizare a opiniei publice prin care să reuşiţi să găsiţi soluţii care să “ salveze” obiectivul găsit.

113

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumea în care trăim e o minune TEMA:-educatia valori SCOP:-Formarea capacităţii de recunoaştere a valorilor; OBIECTIVE: -să identifice tipurile de valori; -să inteleaga importanţa valorilor materiale şi spirituale; -să îşi dezvolte capacitatea de comunicare; -să îşi argumenteze opiniile ; NR.ORE:1h A.STRATEGIA DIDACTICA: Conversaţia, problematizarea, mind-map;

- Profesorul împreună cu elevii vizionează diapozitive/ casetă video/albume de artă, atlase cu minunăţiile create de oameni de-a lungul timpului - picturi celebre, sculpturi, oameni celebrii , precum şi peisaje din natură, flori etc.Activitatea va dura 20 min.

- Profesorul distribuie 2 fişe de lucru cu mind-map, iar elevii sunt solicitaţi să lucreze în perechi şi să completeze /adauge alte valori similare folosind imaginile văzute sau din propria cultură generală.Timp de lucru 15 min.

- Se discută frontal- timp de 15 min.- asupra imaginilor adăugate cerând elevilor să argumenteze alegerea făcută.

NU UITA ! Minune - lucru cu însuşiri excepţional de frumoase, care uimeşte, produce admiraţie ; minunăţie Artă- formă a activităţii umane care are drept scop producerea unor valori estetice; îndemânare deosebită, pricepere Creativ- care este capabil de a inventa, de a-şi imagina, de a realiza, ceva nou sau original

B.EVALUARE:

- Faceti o listă cu lucrurile cele mai valoroase în viaţă pentru voi.Discutaţi cu colegul de bancă opţiunile voastre. Prezentaţi şi în faţa clasei lista acestora, argumentându-vă opiniile.

- Care dintre valorile pe care voi le apreciaţi, aţi fi de acord să le împărţiţi cu un copil care are mai puţin decât voi? Dezbateţi între voi.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: manual, diapozitive, albume de artă, film video, folii de retroproiector

114

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: - Invitarea unui pictor, actor, medic pentru discuţii referitoare la valori de ieri şi de azi; - Vizionarea unor filme video (documentare despre cele 7 minuni ale lumii, etc.) -Imagini cu cele 7 minuni ale lumii, cărţi celebre, tablouri celebre, bijuterii, Khohi-noor, oameni de valoare...

Fişa 1-Valori materiale

Bijuterii

Clădiri celebre

Sculpturi Celebre

Poza Taj-Mahal

Templul Cambogian

Figuri din insula

Paştelui

Tablouri Celebre

Valori materiale

115

Fişa 2: Valori spirituale ? ?

Cărţi celebre

Zâmbet, Floare

îmbrăţişare+respect

încredere, solidaritate, acceptare, respect,inteleger

Strângere de mână

zâmbet

Figuri Oameni ştiinţa

Poezii celebre

Valori Spirituale

116

CAPITOLUL VI-EDUCATIA PENTRU SPORT ACTIVITATEA DE INVĂŢARE : CITIUS. ALTIUS. FORTIUS. TEMA: Comunicare, prietenie, pace, toleranţă, respect SCOP : Cunoaşterea semnificaţiei jocurilor olimpice OBIECTIVE:

- să identifice simbolurile olimpice; - să identifice valorile promovate de jocurile olimpice - să dezvolte abilităţi de comunicare interpersonală

NR. DE ORE:1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ: conversatia, explicatia, metoda „ ştiu, vreau să ştiu, am învăţat” Profesorul împarte elevii în grupe şi distribuie acestora fişele de lucru : ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Elevii completează rubrica „ŞTIU” cu răspunsurile de la următoarele întrebări: -Care sunt simbolurile olimpice? -Ce ştiţi despre jocurile olimpice? -Care este scopul jocurilor olimpice? Profesorul solicită elevilor să completeze rubrica „VREAU SĂ ŞTIU” Pentru completarea rubricii „AM ÎNVĂŢAT” elevii parcurg materialul „Simbolurile olimpice’’: Flacăra olimpică-simbol al soarelui şi vieţii; Ştafeta flăcării olimpice –simbol al întoarcerii permanente în Olympia, originea jocurilor

olimpice Steagul olimpic constituit din cinci inele- simbol al infratirii celor cinci

continente(culorile cercurilor olimpice sunt prezente în toate steagurile naţionale); Jurământul olimpic este rostit de reprezentantul ţării organizatoare; Imnul olimpic antic a fost înlocuit cu imnuri compuse special de fiecare ţară gazdă; Satul olimpic-simbol al înţelgerii între popoare

NU UITA!

117

CITIUS=mai repede ALTIUS=mai sus FORTIUS=mai puternic JURĂMÂNTUL SPORTIV: Jurăm că vom lua parte la jocurile olimpice în luptă dreaptă, respectând regulamentele şi dornici să ne întrecem în spiritul adevăratei sportivităţi pentru gloria ţării noastre şi a sportului.

ŞTIAŢI CĂ: In antichitate :

- locul de desfăşurare a acestor jocuri era Olympia şi de aceea jocurile s-au numit Olimpiade? - au avut loc 293 de Olimpiade de-a lungul a XII secole? - olimpiadele se desfăşurau din 4 in 4 ani, în cursul lunii august şi durau 5

zile? - 30-40000 de spectatori asistau în fiecare zi la desfăşurarea jocurilor?

- cele mai disputate probe erau: alergare,lupte,pentatlon şi întrecerea cu care de luptă? - Jocurile Olimpice erau considerate cea mai mare sărbătoare a tinereţii?

Jocurile moderne: - 1896, la Atena, are loc prima ediţie a Jocurilor Olimpice Moderne. - Pierre de Coubertin este iniţiatorul acestora - In 1924 sunt introduse Jocurile Olimpice de iarnă.

B.EVALUARE. Implicarea elevilor în documentarea pe tema dată şi realizarea eseurilor

C.RESURSE EDUCATIONALE

- fişe de lucru, imagini, casete video D.ACTIVITATI EXTRAŞCOLARE

- creare de postere pe tema simbolurilor olimpice - eseuri despre figuri celebre din istoria J.O.

118

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE: NU TE SUPĂRA FRATE ! TEME: comunicare, fair-play, solidaritate, SCOP: -aplicarea principiului fair-play-ului la viaţa cotidiană OBIECTIVE:

- să identifice principiile fair-play-ului - să aplice aceste principii în viaţă - să dezvolte comunicarea interpersonală

NR. ORE : 1 h A.STRATEGIA DIDACTICĂ: joc Acest joc urmăreşte construcţia unei victorii comune. Fiecare echipă reprezintă o ţară care participă la jocurile olimpice. Participanţii pot depune chiar un jurământ olimpic, promiţând că vor respecta regulile de fair play sportiv.O anumită seriozitate va oferi mai mult haz probelor inedite care urmează să aibă loc. După ceremonia de deschidere, conducătorul de joc- preşedintele comitetului olimpic- va prezenta probele olimpice. Acestea vor fi trecute pe un panou în felul următor:

Proba olimpică Ţara Reprezentantul Locul obţinut

1. Aruncarea cu greutatea 2. Ştafeta combinată 3. Aruncarea cu suliţa 4. Trasul la ţintă 5. Ştafetă în doi 6. Proba specială

Fiecare ţară urmează să îşi aleagă participanţii la probele olimpice şi numele acestora se trece pe panou, în dreptul ţării respective. Echipele se aliniază ca pentru o ştafetă în dreptul liniei de start. Înaintea fiecărei probe, preşedintele comitetului olimpic explică în ce constă aceasta.

1. Aruncarea cu greutatea se va executa după regulile acestui sport, însă greutatea este o minge făcută din vată!

2. Ştafeta combinată solicită participarea întregii echipe: traseul la dus se execută târâş, iar la întors într-un picior

3. Aruncarea cu suliţa, care este de fapt un pai. 4. Trasul la ţintă, într-un panou punctat, cu o minge de ping-pong muiată în vopsea. 5. Ştafeta în doi se execută pe echipe, se aleargă în perechi ţinând un balon umflat între

frunţile jucătorilor 6. Proba specială este o surpriză pentru toţi jucătorii. Reprezentantul fiecărei echipe

capătă un castronaş cu boabe de mazăre, un pai şi un alt castronaş gol. Într-o limită de timp de 3min., acesta trebuie să mute cu ajutorul paiului cât mai multe boabe dintr-un castronaş în celălalt.

119

Punctajele fiecărei echipe se totalizează, după care urmează medalierea echipelor cu aur, bronz şi argint. Medaliile respective se confecţionează din hârtie colorată. Preşedintele comitetului olimpic nu va uita să felicite toţi participanţii acestei neobişnuite întreceri sportive.

NU UITA!

Fair play înseamnă:

- a respecta regulile jocului - a-ţi apăra şansele în mod cinstit - a-ţi respecta adversarul şi coechipierii - a nu te dopa - a nu influenţa arbitrii - a te purta sportiv cu publicul - a te comporta frumos cu ziariştii - a-ţi rămâne credincios ţie însuţi şi sportului pe care l-ai îndrăgit

ŞTIAŢI CĂ :

♦ începând din 1965, la sediul UNESCO se înmânează an de an „Trofeul Internaţional Fair play” de către „Comisia Internaţională Fair play” care poartă numele lui Pierre de Coubertin.

♦ printre sportivii care au primit acest premiu sunt: Eugenio Monti, Lia Manoliu, Bobby Charlton, echipa de fotbal a Japoniei, a spaniolilor, Stan Smith , Pele, Zatopek, Ion Moina etc.

B.EVALUARE : Observarea comportamentului în timpul jocului.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: mingi de ping-pong, mingi mici, paie, baloane, cartoane, marker.

120

D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

♦ invitarea unui sportiv cu rezultate deosebite

♦ invitarea unui om de afaceri , a primarului etc şi discutarea modului în care aplică principiile fair-play-ului în viaţa lor de zi cu zi

♦ realizati postere pe tema „ Fair play în viaţa mea”

♦ redactaţi eseuri despre situaţii de fair play din diverse competiţii sportive

121

CAPITOLUL VII - EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ „ Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de viaţă” ( Dr. John G. Hibben, fostul preşedinte al Universităţii din Princeton”) ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – IDEILE MELE ! TEMA- educaţia pentru muncă, cultivarea spiritului de iniţiativă, gândirea critică pozitivă SCOP - dezvoltarea spiritului întreprinzător

OBIECTIVE • Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de muncă • să-şi formeze abilităţi antreprenoriale • să-şi formeze capacitatea de-a analiza situaţii şi de a lua decizii • să-şi dezvolte abilităţi de comunicare

NR.ORE : 1 h A. STRATEGIA DIDACTICĂ : problematizarea , brainstorming

• Profesorul cere elevilor să numere de la 1 la 5; toţi elevii cu acelaşi număr vor face parte dintr-o grupă.

• Fiecare grupă va analiza textul din manual şi va răspunde, în scris, cerinţelor de sub text.

„ Cu ani în urmă, un sărman imigrant olandez se vedea nevoit să cureţe ferestrele unei brutării după orele de şcoală, pentru a-şi ajuta familia. Părinţii lui erau atât de săraci încât, în fiecare zi, el obişnuia să iasă pe stradă cu un coş pentru a aduna bucăţelele rătăcite de cărbune care cădeau în şanţuri din camioanele care îl livrau consumatorilor casnici. Acel băiat, Edward Bok, n-a avut ocazia să studieze mai mult de şase ani; totuşi , a reuşit să devină unul dintre cei mai vestiţi editori de reviste din istoria ziaristicii americane. Cum a făcut? ......A părăsit şcoala la treisprezece ani şi a devenit curier pentru Western Union, dar n-a renunţat nici o clipă la idealul unei educaţii. A început să se autoeduce. A economisit banii de transport şi s-a lipsit de prânz până a adunat destul încât să cumpere o enciclopedie a biografiilor americanilor remarcabili- şi apoi a făcut ceva de care nu mai auzise nimeni până atunci. A citit povestea vieţii fiecărui om vestit şi apoi le-a scris acestora, solicitându-le amănunte suplimentare despre copilăria lor. Ştia să asculte... Mulţi l-au invitat acasă şi au povestit împreună... .Aceşti oameni i-au insuflat o perspectivă şi o ambiţie care i-au schimbat destinul...” ( Secretele succesului –Dale Carnegie ) Întrebări posibile pentru discuţie:

1. Care este cheia succesului lui Edward Bok? ( grupa 1 ) 2. Ce calităţi apreciaţi la el ? Evidenţiaţi dacă a dat dovadă de spirit de iniţiativă! (

grupa 2 ) 3. Ce este autoeducaţia ? când se încheie acest proces în viaţa unui om?(grupa 3 )

122

4. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul lui Edward Bok? ( grupa 4 ) 5. Cunoaşteţi cazuri asemănătoare în viaţa cotidiană ? Daţi exemple. Ce este un VIP în opina voastră ? ( grupa 5 )

• Liderul de grup prezintă clasei răspunsurile grupei pe care o reprezintă. • Se discută aceste răspunsuri. • Profesorul scrie pe tabla ( flip-chart ) cuvântul antreprenor şi solicită

elevilor răspunsuri. Acestea se scriu pe tablă şi se compară cu definiţia din manual.

NU UITA !

Antreprenor derivă din lb. Franceză şi înseamnă întreprinzător sau cel care întreprinde o activitate. Antreprenorul – îşi dedică energia, timpul, cunoştinţele, abilităţile manageriale şi înfruntă riscuri pentru a conduce o afacere particulară, pentru a produce bunuri şi servicii cerute de consumatori Afacere- activitate de comerţ, meserie, proces ( business (engl.), affaire ( franceza ) Geschaff ( germ. )

Exploreze viitorul inoveze viseze

ANTREPRENORUL trebuie să Fie empatic fie generos lupte

B. EVALUARE : • Comentaţi în grupele de lucru citatul:

„Prin bani se măsoară succesul unei persoane sau a unei ţări” Descrieţi ultima decizie economică luată de voi –exemplu: cumpărarea unei băuturi răcoritoare, a unei jucării, a unei cărţi, a unui CD, a unei dischete etc. Este o decizie bună pentru viitor? Argumentaţi răspunsul.

Se discută frontal răspunsurile.

C. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE:

Organizaţi o ieşire la iarbă verde, dar nu uitaţi să luaţi cu voi şi jocurile: „ Metropoly” sau „ Capitaly – locul plasamentelor financiare europene”

123

Iniţiaţi , într-o după amiază, o expoziţie cu vânzare a jucăriilor de care nu vă mai folosiţi. Stabiliţi-vă obiective precise pentru cheltuirea banilor obţinuţi. Poate realizaţi şi un fond din care să faceţi cumpărături pentru membrii unui azil de bătrâni, copii ai străzii etc.

Rugaţi părinţii să discutaţi într-o după-amiază despre cheltuielile curente ale familiei: chiria sau întreţinerea casei, curentul electric, alimentaţia etc.

Invitaţi la o masă rotundă oameni realizaţi, întreprinzători particulari, poate chiar dintre părinţii voştri. Întrebaţi-i despre copilăria lor, cum au răzbit în viaţă, cum au obţinut rezultatele pe care le au.

124

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE : ÎMI PLACE LOCUL ÎN CARE TRĂIESC ? TEMA : educaţia pentru muncă, cultivarea spiritului de iniţiativă, cooperare, comunicare, creativitate SCOP : dezvoltarea ingeniozităţii şi a spiritului practic OBIECTIVE :

- să manifeste a atitudine pozitivă faţă de muncă - să promoveze soluţii originale - să dezvolte abilităţi antreprenoriale

NR ORE : 1 h A. STRATEGIA DIDACTICĂ : elaborarea de proiecte şi punerea lor în practică

• Profesorul distribuie elevilor planul unui proiect • Profesorul explică elevilor etapele planului proiectului:

TITLUL PROIECTULUI : SCOPUL PROIECTULUI: OBIECTIVE PROPUSE SPRE REALIZARE ÎN URMA PROIECTULUI: DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR: Nr.crt. Activitatea

propusă Perioada Cine o

realizează Cine răspunde

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE:

• Elevii lucrează pe grupe câte un proiect, pe baza planului explicat. • Profesorul propune teme posibile de proiect, cum ar fi : „ O stradă mai frumoasă „, „ Un loc de joacă, ca în vis ! „, „ Triunghiul albastru, cercul galben, pătratul roşu „- acţiune de marcare a unui traseu turistic, etc. B.EVALUARE : se vor evalua soluţiile propuse în proiecte din punct de vedere al realismului şi eficienţei lor C.RESURSE EDUCAŢIONALE : hârtie, marker, carioca

125

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE : - Contactarea factorilor de decizie locali în vederea asigurării bazei materiale: puieţi de

pomi, răsaduri de flori, vopsea, unelte etc.,pentru punerea în practică a proiectului ales;

- Invitarea unui om de afaceri local care să relateze despre copilăria lui, despre modul cum a reuşit în viaţă şi care, eventual, să devină sponsor pentru punerea în practică a proiectelor.

126

CLASA A VII A Nr.crt.

Pachet tematic Activităţi Nr. ore

1. Poduri între inimile noastre 1 2. O imagine cât o mie de cuvinte 1 3. Frumuseţea gestului mărunt 1

1. ELEMENTE DE COMUNICARE

4. Gândul, vorba, fapta 1 1. Diferiţi - împreună 1 2. EDUCATIA

INTERCULTURALA 2. Punţi către înţelegere 1 1. Un sport tolerant, loial, democratic 1 3. SISTEME DE

VALORI. EDUCATIA PRIN SPORT

2. Numai un minut 1

1. Dacă vrei pace, pregăteşte pacea 2 2. Atentate împotriva dreptului la viaţă 2

4. EDUCAŢIA PENTRU PACE

3. Care este preţul violenţei armate ? 1 1. Violenţa- formă particulară a agresivităţii 1 2. Toleranţa - arta de a face faţă conflictelor 1

5. MANAGEMENTUL CONFLICTULUI

3. Dialogul generaţiilor 1 1. Introducere- Scara valorilor şi drepturile omului

1

2. Şi părerea ta contează ( Dreptul la opinie)

1

3. Unu va fi întotdeauna egal cu unu ( Egalitatea în drepturi)

1

4. Şcoala noastră - un loc al respectării drepturilor omului

1

5. Cine sunt eu, cine este ea? (Egalitatea între sexe)

1

6. Oameni printre oameni ( Dreptul refugiaţilor )

1

7. Om bogat , om sărac (Dreptul la securitate socială)

1

8. Porţi mereu deschise (Dreptul la educaţie şi învăţătură )

2

6. DREPTURILE OMULUI

9. Drepturile omului ne privesc pe toţi ( Documente, instituţii) – evaluare

2

7. EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ

1. Cum să devii un mic „ întreprinzător ”? 1

127

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA

Modelarea comportamente-lor în comunicarea şi promovarea atitudinilor civice pozitive

a.să – şi formeze abilităţi de comunicare; b.să – şi însuşească modele de comportament civilizat în comunicare; c.să descopere modalităţi noi, creative de exprimare.

Înţelegerea, respectarea şi promovarea valorilor interculturale

a.să cunoască noţiunile de cultură, interculturalitate, comunităţi etnice; b.să înţeleagă şi să accepte diferenţele socio – culturale între comunităţi etnice; c.să cultive capacităţi de comunicare şi cooperare între membrii grupurilor socio – culturale diferite.

Conştientizarea şi cultivarea comportamentului civic, tolerant, de fair –

play prin activităţile sportive

a.să identifice drepturile omului în cadrul întrecerilor sportive; b.să ia atitudine în cazul aspectelor de excluziune socială în practicarea sportului; c.să – şi dezvolte capacitatea de cunoaştere şi comunicare interpersonală în cadrul activităţilor sportive.

Înţelegerea importanţei menţinerii păcii în faţa provocărilor lumii contemporane

a.să înţeleagă semnificaţiile diferite ale păcii şi aplicarea acestora în viaţa cotidiană; b.să identifice conceptele de violenţă, violenţă armată, terorism; c.să – şi formeze un spirit de solidaritate cu victimele acţiunilor teroriste; d.să cunoască documentele şi instituţiile internaţionale implicate în menţinerea păcii.

Formarea abilităţilor de rezolvare a situaţiilor conflictuale care apar în

comunitate

a.să identifice şi să explice sursele principale ale conflictelor; b.să adopte comportamente nonviolente în plan individual şi colectiv; c.să precizeze modalităţile de rezolvare a conflictelor în contexte diferite.

Cunoaşterea şi conştientizarea drepturilor omului, a semnificaţiei valorilor acestora

în lumea contemporană

a.să cunoască drepturile omului; b.să înţeleagă caracterul universal şi de interdependenţă al drepturilor omului; c.să dezvolte competenţe pentru participare, democraţie, comunicare; c.să conştientizeze valorile educaţiei în dezvoltarea personalităţii; d.să identifice documentele şi instituţiile care apără drepturile omului.

Descoperirea personală, a lumii exterioare şi formarea deprinderilor antreprenoriale

a.să exerseze comunicarea interpersonală; b.să exploreze noi căi de comunicare în relaţiile cu ceilalţi, să - şi asume responsabilităţi; c.să - şi formeze abilităţi antreprenoriale.

128

129

CAPITOLUL I – ELEMENTE DE COMUNICARE „Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumuseţea şi adâncimea gândurilor, limbajul trebuie să-i apropie pe oameni, nu să-i îndepărteze. ”

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „ Poduri între inimile noastre” TEMĂ: cunoaşterea de sine, autoexprimarea, comunicarea nonverbală SCOP: descoperirea personală şi a lumii exterioare prin transmiterea emoţiilor, sentimentelor şi gândurilor. OBIECTIVE:

- să exerseze comunicarea interpersonală a unor emoţii şi stări sufleteşti; - să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare; - să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a

celorlalţi; - să-şi formeze abilităţi de comunicare.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!!

Comunicarea este prezentă în tot ce facem în viaţă! Comunicarea umană operează cu trei categorii de limbaje (mijloace de transmisie, moduri de conduită verbală sau simbolică):

limbaj verbal – cuvântul rostit sau scris; limbaj paraverbal – vocea (volum, ton, ritm, dicţie, accent, râs, tuse etc); limbajul trupului – postură, distanţe, mimică, gestică, privire, vestimentaţie.

Vocea şi trupul indică atitudini, emoţii, sentimente. Cuvântul indică idei, noţiuni, concepte. Cuvintele transportă conţinutul informaţional al mesajelor iar vocea şi trupul definesc relaţia care ia naştere între interlocutori. Relaţia se dezvoltă în plan emoţional şi poate fi:

pozitivă (grijă, atenţie, iubire, prietenie, simpatie, etc.) neutră (indiferentă) negativă (respingere, dezaprobare, duşmănie, dispreţ, etc.)

Comunicarea are o mulţime de înţelesuri, o mulţime de scopuri şi tot atâtea metode de exprimare şi manifestare (comunicarea nonverbală este generată de oricine transmite un mesaj iar oamenii transmit mesaje prin: expresiile faciale, expresiile emoţionale, modulaţiile vocii, gesturile şi poziţiile corpului, îmbrăcămintea). Comunicarea eficientă este condiţionată de înţelegerea comună a mesajului. Mesajul reprezintă conţinutul comunicării: idei, sentimente transpuse în simboluri, semne, coduri.

Sentimentele sunt stări afective moderate ca intensitate, cu o durată lungă de exprimare: plăcerea/neplăcerea, iubirea/ura, mândria/umilinţa etc.

Emoţiile sunt definite ca stări afective de intensitate mare, cu o durată scurtă de exprimare, stări zguduitoare: mânie, furie, spaimă, frică, bucurie, tristeţe. Faptele au şi ele semnificaţie în comunicare: „Faptele spun mai mult decât vorbele!”

130

Coduri: - verbale: prin cuvinte - nonverbale: prin gesturi, mimică, poziţia corpului etc. Scopul comunicării:

să atenţionăm pe alţii; să informăm pe alţii; să explicăm ceva; să distrăm; să descriem; să convingem ; să ne câştigăm încrederea de sine.

A. STRATEGIA DIDACTICĂ

a) Exerciţiu - joc: „Prezentarea – poarta spre sufletul celuilalt” Vor fi distribuite trei bileţele de culori diferite (roşu, verde, albastru); fiecare elev va nota: pe cel verde o calitate a sa, pe cel roşu un sentiment, şi pe cel albastru o pasiune. Pe baza însemnărilor, se vor alcătui patru echipe (echipa verde – elevi care au aceleaşi calităţi, echipa roşie – elevi animaţi de aceleaşi sentimente, echipa albastră – elevi cu aceeaşi pasiune şi o echipă neutră - cea a observatorilor).

b) Joc teatral „Registrele comunicării”: Fiecare echipă va avea ca sarcină de lucru realizarea portretului colectivului, va exersa comunicarea interpersonală a sentimentelor, pasiunilor şi calităţilor, exclusiv la nivel verbal şi în combinaţie cu celelalte niveluri: vocal, mimică, gestică. Astfel echipa verde va mima trei calităţi, echipa roşie va realiza un grup statuar care să sugereze trei sentimente, echipa albastră va realiza reclame care să sugereze trei pasiuni iar cu ajutorul echipei observatorilor se va evalua măsura în care:

- se folosesc propriile mijloace şi abilităţi de comunicare; - se exprimă sensibilitatea prin mijloacele de comunicare; - există abilitate în emiterea mesajelor (expresie/emisie) şi în recepţionarea

mesajelor (recepţie/sensibilitate). Se vor completa grilele de mai jos de către fiecare jucător, pentru fiecare registru al comunicării (vocal – informaţie transmisă prin tonul, ritmul şi inflexiunile vocii; mimică - informaţie transmisă prin gest, privire şi mimica feţei; gestică - informaţie transmisă prin limbajul trupului):

EMISIE / EXPRESIE NIVEL VOCAL MIMICĂ GESTURI

1 absent absent absent 2 slab slab slab 3 bun bun bun 4 excelent excelent excelent

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicării, se va putea evalua modul în care fiecare s-a făcut înţeles, pe o scară de la 1 la 4.

RECEPŢIE / SENSIBILITATE NIVEL VOCAL MIMICĂ GESTURI

131

1 absent absent absent 2 slab slab slab 3 bun bun bun 4 excelent excelent excelent

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicării, se va putea evalua modul în care fiecare s-a conectat la persoană din faţă, pe o scară de la 1 la 4 B. EVALUARE: Fiecare grupă de elevi va răspunde la următoarele întrebări: Cum apreciaţi comunicarea în cadrul colectivului vostru? Există bariere de comunicare elev-elev sau profesor-elev? Cum se pot elimina? Exemplificaţi. Profesorul îi va ajuta pe elevi să înţeleagă efectul benefic pe care îl are exprimarea în mod adecvat a sentimentelor prin gestică, mimică sau prin orice alte metode. De asemenea, el poate interveni atunci când elevii au dificultăţi în a exprima ceea ce simt. Totodată elevii utilizează imaginaţia pentru a exprima în mod plastic sentimentele şi calităţile personale de care au nevoie pentru a intra în relaţii adecvate cu ceilalţi. Analizarea modalităţilor de exprimare şi de interpretare a mesajelor în vederea formării abilităţilor de comunicare. Stiaţi că…

Există un limbaj al florilor, al culorilor, al iubirii, al timpului, al tăcerii? Încercaţi să-l descoperiţi! Cuvântul este sunet şi culoare, e mesagerul gândului uman? Alegeţi un

cuvânt – asociaţi o culoare şi o melodie. Credeţi că se potrivesc? De ce? Important este cum şi cât comunicăm? Explicaţi! Excesul în gesturi distrage sau devine plicticos? Daţi exemple. A înţelege un sentiment înseamnă mai întâi a-l trăi, a pătrunde în

misterele lumii formelor, a culorilor şi a luminii? C. RESURSE EDUCAŢIONALE: marker, carton, foi colorate, grile.

D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Realizarea în cadrul Consiliului elevilor a unui Cod al comunicării interumane care să cuprindă un set de reguli, norme şi mesaje de promovare a imaginii colectivului, prin respect şi înţelegere. Acesta va reprezenta un ghid de modelare permanentă a comportamentelor şi atitudinilor.

132

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – “O imagine cât o sută de cuvinte”

“Să fim atenţi la mesajele pe care le primim, să nu devenim prizonierii imaginilor!”

TEMĂ: educaţia mass-media, comunicarea SCOP: dezvoltarea capacităţilor de receptare şi interpretare a mesajelor mass media. OBIECTIVE:

- să-şi cultive sensibilitatea pentru realitatea surprinsă prin imagini; - să-şi dezvolte capacităţi de selecţie a mesajelor mass media; - să cultive respectul pentru valorile umane; - să-şi formeze o atitudine critică faţă de conţinuturile mesajelor mass media.

NR. ORE. 1 h Nu uita!!! Mass media răspunde şi nevoilor fireşti ale tinerilor:

- nevoia de a comunica; - curiozitatea; - dorinţa de a trăi experienţe inedite; - interesul faţă de o gamă largă de mesaje; - evadarea din realitate; - participare afectivă intensă.

Mijloace de comunicare: mijloace tipărite (cărţi, reviste, ziare, afişe) mijloace bazate pe film (fotografia, cinematograful) mijloace electronice (radio, televiziune, fax, telefon, calculator)

Schema comunicării: Emiţător ------Mesaj ----- Mijloc ---------------Receptor--------Impact Cine? Ce spune? Prin ce mijloc? Cui? Cu ce efect? Mass media transmite o multitudine de idei/imagini care informează, instruiesc, cultivă şi delectează. Impresiile şi atitudinile formate în urma receptării mesajelor determină şi influenţează comportamentul. Mass media construieşte modele de comportament. Depinde în primul rând de voi ce veţi alege! Pentru a fi siguri că nu greşiţi, nu ezitaţi să cereţi sfatul! Sfaturile nu costă nimic, dar pot oferi totul! A.STRATEGIA DIDACTICĂ a) Exerciţiu: Elevii îşi vor spune părerea prin completarea rândurilor de mai jos: 1. Dacă ar fi să realizaţi un film despre şcoală, ce subiect aţi alege? De ce? 2. Cum aţi reda o stare de încordare sau o stare de linişte? Aţi apela la culoare şi muzică? Dacă da, justificaţi şi exemplificaţi. 3. Printre personajele filmelor voastre preferate aţi identificat eroi îndrăgiţi? Îi consideraţi modele de urmat în viaţă?

133

4. Cum comentaţi atitudinea unor colegi care uită să treacă pe la şcoală, preferând să-şi petreacă timpul la Internet café? b) Joc de rol: Se vor forma patru echipe de elevi care vor avea ca sarcină: Echipa A: Stabilirea grilei de programe la un post de televiziune privată, pentru o zi de week-end (emisiuni şi subiecte care să asigure un rating ridicat). Echipa B: Realizarea unui jurnal care să surprindă evenimente inedite din viaţa şcolii (utilizarea de fotografii). Echipa C: Crearea unei posibilităţi de prezentare a echipei pe Internet, pentru a câştiga câţi mai mulţi prieteni virtuali. Echipa D: Revizuirea produsele celor trei echipe şi va analiza impactul mesajelor transmise n cele trei situaţii. B. EVALUARE: Exerciţiu: Se propun celor 4 echipe, 6 fotografii din ziare şi reviste. Fiecare echipă va nota pe o foaie de hârtie 2 titluri (unul pozitiv şi altul negativ) pentru fiecare fotografie şi va asocia titlul fiecărei fotografii. Se vor compara titlurile. Profesorul va analiza împreună cu elevii modul în care imaginea reflectă realitatea, modul în care se folosesc fotografiile pentru a transmite informaţii, pentru a stârni emoţie sau pentru a provoca simpatii. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, fotografii D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Invitaţi la o dezbatere un reprezentant al unui post local de televiziune, unui post de radio şi unui ziar pentru a aborda subiecte legate de calitatea programelor, ştirilor şi de concurenţa între posturi şi ziare în scopul atrageri unui număr cât mai mare de telespectatori, ascultători şi cititori.

134

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - „Frumuseţea gestului mărunt”

„Nu poţi învăţa pe nimeni ceea ce ştii, nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eşti”

(C. Brâncuşi) TEMĂ: comunicarea prin gesturi, autoexprimarea, modele de comportament SCOP: formarea modelelor de comportament civilizat ca modalitate de comunicare eficientă. OBIECTIVE: - să-şi însuşească modele de comportament civilizat; - să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare; - să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a celorlalţi; - să se exprime civilizat în limbaj, gesturi, atitudine.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!!

Conduita civilizată, politeţea se învaţă şi se educă!

A fi politicos înseamnă a fi natural. Politeţea nu trebuie să fie o mască, ci o trăsătură de caracter. Politeţea înseamnă: limbaj, gest, atitudine respecta pe ceilalţi şi a te respecta pe tine însuţi.

Gestul reprezintă mişcarea exterioară a corpului, cu ajutorul căreia se exprimă un gând, un sentiment sau include un act sau o faptă. Gesturile se învaţă, se imită sau se educă:

ţinuta vestimentară - adevărata eleganţă se observă dintr-un acord perfect între haină, împrejurare şi personalitatea celui ce o poartă; comportamentul în grup – caracterizat prin bună-cuviinţă, respect şi

amabilitate în relaţiile cu ceilalţi; atitudinile în locuri publice – arta de a fi tu însuţi şi ai cunoaşte pe ceilalţi.

Viaţa socială presupune existenţa şi respectarea unor norme şi reguli: - scrise (regulamente şi legi) - nescrise (ţin de fireasca şi normala desfăşurare a relaţiilor dintre oameni)

Ştiaţi că… Limbajul cadourilor – plăcerea de a oferi, bucuria de a primi… Cadoul este un mesaj extrem de personalizat pe care o persoană îl trimite altei persoane, şi pe care aceasta din urmă îl retransmite „în oglindă” prin intermediul atitudinii sale. Să mergi la sigur când e vorba să oferi un cadou…

Nu te simţi obligat să faci cadouri. Ele sunt obligatorii pentru anumite ocazii: Crăciun, aniversări, etc. Trebuie să ştii că şi o dovadă de atenţie, o favoare, un cuvânt amabil sunt cadouri. Dacă nu suporţi să faci cadouri cu aceste ocazii şi să te supui „ritualurilor” sociale, nu le face dar asumă-ţi responsabilitatea actului!

135

Alege cu atenţie cadoul, gândindu-te la cealaltă persoană şi la relaţia cu aceasta. Nu oferim cadouri pentru sine, pentru a satisface propriul ego, ci pentru a oferi bucurie şi o dovadă de ataşament. Fiecare cadou este un simbol. Nu aştepta un cadou în schimbul celui oferit. A dărui este un act gratuit!

A învăţa să accepţi un cadou…

Exprimă-ţi sentimentele. Nu ştii să spui „mulţumesc”? Dacă simţi că nu ţi-ai exprimat îndeajuns bucuria sau recunoştinţa, de ce să nu dai un telefon sau să scrii un scurt bilet prin care să o faci? Refuză cadoul dacă crezi că este necesar. Dacă cadoul nu îţi place (sau dacă ai

deja acel obiect) şi vine din partea unei persoane apropiate, este mai bine să îi aduci acest lucru la cunoştinţă cu gentileţe!

A.STRATEGIA DIDACTICĂ a) Studiu de caz: 1. Imaginează-ţi că eşti invitat la o aniversare a celui mai bun prieten. Acolo sunt şi alţi colegi, dar şi necunoscuţi. Alege prietenul la care eşti invitat. Spune câteva lucruri despre acest coleg (calităţi şi defecte) în aşa fel încât ceilalţi să-l recunoască. Motivează alegerea. Ce cadou crezi că i se potriveşte? Ce ţinută crezi că va fi potrivită pentru această ocazie? Cum te vei comporta cu colegii tăi, cu părinţii prietenului tău, cu necunoscuţii? Ce gesturi crezi că ar putea să lase o bună impresie şi care, dimpotrivă, te-ar pune într-o lumină nefavorabilă? Crezi că gesturile unei persoane pot configura în timp „personalitatea acesteia”? 2. Imaginaţi-vă o situaţie în care toate regulile de politeţe ar fi suspendate. Cum s-ar purta colegii tăi? Dar tu? Cine ar avea de câştigat? Cum s-ar purta membrii grupului după aceea?

b) Exerciţiu - joc: Se vor forma cinci echipe care vor analiza comportamentul tânărului: la şcoală, la spectacol, pe stradă, la discotecă, în mijloacele de transport. B. EVALUARE: Se vor sublinia gesturile considerate deosebite şi cele care contravin unui comportament normal. Se vor stabili câte 5 reguli de comportament pentru fiecare situaţie în parte. Se va construi modelul tânărului civilizat. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Se va realiza un concurs de eseuri cu tema „Pledoarie pentru o comunicare eficientă” care să conţină următoarele cuvinte: politeţe, apreciere, iubire, refuz, model, mesaj, frumuseţe, respect, gest.

136

4. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Gândul, vorba, fapta”

„Sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai astfel

vei obţine echilibrul statornic între tine şi lumea din afară” (L. Rebreanu)

TEMĂ: cunoaşterea de sine, comunicarea în cadrul grupului SCOP: să-şi formeze abilităţi de comunicare şi modele de comportament OBIECTIVE:

- să descopere modalităţi noi, creative de autoexprimare; - să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie şi a celorlalţi; - să-şi formeze atitudini şi comportamente.

NR.ORE. 1 h IMPORTANT!

Ajutaţi o persoană să se simtă liberă să vorbească! Încercaţi să vă apropiaţi şi să vă cunoaşteţi mai bine! Fiţi deschişi, sinceri şi toleranţi! Arătaţi interes! Fiţi constructivi! Fiţi răbdători! Păstraţi-vă calmul! Fiţi circumspecţi cu critica şi argumentările! Puneţi întrebări!

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

a) Exerciţiu-joc: Elevii vor completa sarcinile din fişa de lucru:

Fişa de lucru

1. „Cine sunt eu?” Completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt………………………………

Mă simt mândru de mine pentru că ………………………………………

Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt………………………………

Îmi doresc să ………………………………………………………………..

Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ………………….

Îmi propun să ………………………………………………………………

Prefer să ………………………….decât să ……………………………….

2. „Cum ar arăta un afiş publicitar despre tine?” Desenează-l! Sunt colegii tăi de acord ? Ce lipseşte sau ce este prea îndrăzneţ în acest afiş?

3.„Faţa umană” - Desenaţi profilul unei feţe umane şi poziţionaţi răspunsurile la următoarele întrebări acolo unde consideraţi că se regăsesc ca reacţie în interiorul feţei.

137

E ţii i ti t

Filmul care ţi-a plăcut cel mai mult?

Cea mai interesantă idee pe care am auzit-o?

Cel mai frumos lucru pe care l-am văzut!

Cartea care ţi-a plăcut cel mai mult!

Muzica preferată!

Cel mai urât lucru pe care l-am văzut sau auzit!

Cea mai fericită zi din viaţa mea!

Mâncarea preferată!

Discutaţi despre ce s-a întâmplat şi cu ce aţi rămas: Ca grup?, Ce v-a surprins?, Pe ce v-aţi bazat primele impresii? Prezentaţi exemple de situaţii în care v-aţi format o prima impresie complet greşită despre cineva.

Ce ne spune această activitate despre noi înşine?

b) Se vor organiza patru grupe de elevi. Fiecare grupă va avea ca sarcină de lucru să găsească exemple care să ilustreze mesaje transmise prin cântec, reclamă, ştire, opere de artă. Se vor identifica diferenţele dintre mesajele pozitive şi cele negative. Se vor clarifica modalităţile de transpunere a mesajului şi de înţelegere a acestuia. Se vor comenta capacităţile de interpretare.

c) Se va completa următoarea schemă:

Gesturi

Trăsături Aspiraţii intime, Fapte Cunoaşterea dorinţe realităţii B. EVALUARE: Se va organiza un concurs la care vor participa toţi elevii împărţiţi în două grupe. Probele concursului vor consta în identificarea a două modalităţi noi de comunicare, respectiv două modalităţi noi de autocunoaştere. Se vor analiza cele mai eficiente modalităţi de comunicare şi de autocunoaştere. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

Model

138

D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Se va organiza un concurs între clase la care vor participa câte 4 elevi (2 fete şi doi băieţi). Juriul va fi alcătuit din câte un elev de la fiecare clasă, diriginţi şi preşedintele juriului va fi consilierul educativ. Probele concursului: 1. Proba teoretică care va consta într-un test grilă cu 10 întrebări legate de modalităţi de comunicare.

139

2. Menţionaţi greşeli de comportament în următoarele situaţii: la dans, la spectacol, pe stradă, în clasă. 3. Cum vorbim la telefon?

- cu dirigintele; - cu un părinte; - cu un prieten; - cu un necunoscut;

4. Cum ne informăm? 5. Realizaţi un spot publicitar al clasei voastre care să cuprindă text şi imagine. Textul va include următoarele cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barieră, culoare, exuberanţă, apreciere.

140

CAPITOLUL II – EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ “Descoperirea altora înseamnă descoperirea relaţiilor şi nu a barierelor”

( Claude Levi-Strauss)

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Diferiţi împreună” TEMĂ: interculturalitate, multiculturalitate, toleranţă, comunicare, cooperare, non-discriminare. SCOP: formarea unui comportament tolerant privind respectarea principiului egalităţii între oameni indiferent de limbă, nationalitate, grup socio-cultural. OBIECTIVE: - să cunoască semnificaţia conceptelor: cultură, interculturalitate, comunităţi etnice; - să-şi formeze capacităţi de comunicare şi cooperare între membrii unor grupuri socio-culturale diferite; - să înţelegă şi să accepte pozitiv diferenţele socio-culturale dintre comunităţile etnice. NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Cultura unei societăţi/grup social este dată de mai multe coordonate, între care:

spaţiul geografic; contactele cu alte grupuri umane; istoria comună trăită de-a lungul generaţiilor; limba vorbită; religia sau religiile la care aderă membrii grupului; structura(organizarea) grupului respectiv; obţinerea şi exercitarea puterii; concepţia despre lume şi despre fiinţa umană; modalităţi de petrecere a timpului liber.

Multiculturalitatea face trimitere la un nivel larg, social, în care diferite grupuri socio- culturale trăiesc într-un spaţiu fizic comun. Comunitaţile multiculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase etc. care trăiesc în acelaşi spaţiu, întreţin relaţii deschise de interacţiune, schimb şi recunoaştere mutală, respectând valorile, tradiţiile şi modurile de viaţă ale fiecăruia. Discriminare – constatare a deosebirilor pe criterii de rasă, religie, sex, naţionalitate, statut social, opinie. Non-discriminare – acceptarea deosebirilor pe criterii ca: rasă, religie, sex, naţionalitate, statut social, opinie. A. STRATEGIA DIDACTICĂ 1. Exercitiu: Elevii vor fi împărţiţi pe grupe de câte 6-8 elevi. Fiecare grupă va forma un cerc şi îşi va alege un elev observator şi un alt elev care intenţionează să intre în cerc (outsider = persoană din afara cercului ). Outsiderul va încerca să intre în cerc nefiind lăsat de ceilalţi. Observatorul va nota atât strategiile celor din cerc pentru a-l împiedica pe outsider să intre în cerc, cât şi strategiile outsiderului de a pătrunde în cerc. Totul se va realiza contracronometru. După 3 minute,

141

indiferent dacă a reuşit sau nu să intre în cerc outsiderul se schimbă. Activitatea se încheie în momentul în care toţi elevii care au dorit, au forţat cercul. După terminarea exerciţiului, elevii vor organiza o dezbatere bazată pe următoarele teme: Cum v-aţi simţit când eraţi în cerc? Cum v-aţi simţit ca outsideri? Cei care nu au reuţit să intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reuşit? Întrebări pentru observator: Ce strategii au folosit outsiderii? Dar membrii cercului? Consideraţi că aceste strategii au fost corecte şi morale? B. EVALUARE: Întrebare frontală: Când vă simţiţi în minoritate sau ca outsideri in viată şi când apreciaţi că faceţi parte din grup sau din majoritate? C. RESURSE EDUCAŢIONALE: hârtie, creioane, cronometru. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Daţi exemplu de o situaţie reală din clasă/şcoală/comunitate în care un copil/elev a fost sau este respins de grup pe motive etnice şi culturale.

142

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Punţi către înţelegere” TEMA: interculturalitate, multiculturalitate, toleranţă, comunicare, cooperare. SCOP: formarea unui comportament tolerant privind respectarea principiului egalităţii între oameni indiferent de limbă, naţionalitate sau grup socio-cultural. OBIECTIVE:

- să cunoască semnificaţia conceptelor: etnie, comunităţi etnice; - să-şi formeze capacităţi de comunicare şi cooperare între membrii unor grupuri socio-culturale diferite; - să înţeleagă şi să accepte pozitiv diferenţele socio-culturale dintre comunităţile etnice;

NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Etnie = reprezintă un grup minoritar de oameni care interacţionează cu alte grupuri sau cu un grup majoritar, în termenii apartenenţei lor la un singur grup A.STRATEGIA DIDACTICĂ 1. Exerciţiu: Elevii vor completa câte o fişă de lucru, cu trei asemănări şi trei deosebiri care îi individualizează în raport cu anumite grupuri socio-umane.

FIŞA DE LUCRU PENTRU ELEVI CATEGORIA ASEMĂNARI DEOSEBIRI Membră/ membru al familiei

1. 2. 3.

Oameni care au altă religie 1. 2. 3.

1. 2. 3.

Oameni care au altă etnie 1. 2. 3.

1. 2. 3.

Oameni de altă rasă 1. 2. 3.

1. 2. 3.

Consideraţi că asemănările şi deosebirile descoperite vă apropie sau vă depărtează de oamenii din grupurile menţionate? B. EVALUARE: Identificaţi soluţii prin care pot fi eliminate prejudecăţile şi atitudinile răuvoitoare existente uneori între oameni care aparţin unor grupuri etnice – culturale diferite. Cunoaşteţi cazuri din viaţa cotidiană prin care diferenţele culturale, de religie, etnice şi rasiale au generat conflicte ? C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, pixuri. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ Realizaţi o expozitţie in cadrul şcolii cu elemente reprezentative( imagini, fotografii, desene, port tradiţional, unelte etc.) ale diferitelor etnii, culturi existente pe teritoriul României.

143

CAPITOLUL III – SISTEME DE VALORI.

EDUCAŢIA PRIN SPORT 1. ACTIVITATE DE INVATARE - "Un sport tolerant, loial, democratic" TEMĂ: sport, comunicare, cooperare, toleranţă, drepturile omului SCOP: conştientizarea şi promovarea înţelegerii, comportamentului civic, toleranţei şi solidarităţii prin practicarea sportului OBIECTIVE:

- să identifice drepturile omului în cadrul întrecerilor sportive; - să cultive capacităţile pentru munca în colectiv şi cooperare; - să acţioneze în cazul aspectelor de excluziune socială în practicarea sportului; - să dezvolte cunoaşterea şi comunicarea interpersonală.

NR. ORE: 1 h. Reţineţi !!! "Practicarea sportului face parte din drepturile omului. Fiecare are posibilitatea de a practica un sport în funcţie de aptitudinile sale. " (Cartea Olimpică - Principiul nr. 8)

Este sportul un drept al omului? Documentele internaţionale referitoare la drepturile omului nu conţin menţiunispecifice privind practicarea sportului sau accesul la sport. Totuşi, putem considera sportul ca o componentă esenţială a celor două drepturi: dreptul la educaţie şi dreptul la cultură.

Sportul apropie persoanele şi comunităţile. Echipele sportive sunt, deseori, compuse din persoane care au naţionalităţi şi confesiuni diferite. Spectatorii, la rândul lor, sunt de origini diferite. În consecinţă, sportul contribuie la depăşirea barierelor şi încurajează dialogul, eliminând prejudecăţile, ignoranţa, intoleranţa, discriminarea. A.STRATEGIA DIDACTICÃ: 1. Dezbatere centrată pe un eveniment sportiv real, desfăşurat în cadrul şcolii voastre: finala campionatului de fotbal pe şcoală.

Elevii vor alcătui trei grupe, care vor reprezenta: jucătorii, organizatorii şi suporterii. Vor fi analizate aspectele de organizare şi implicare a conducerii şcolii şi a cadrelor

didactice, arbitrajul prestat, modul de cooperare şi comunicare între participanţi, incidentele din teren (violenţe fizice şi verbale) şi cele din afara terenului (spectatori, galerie). Se propune oferirea diplomelor pentru cea mai bună echipă de fotbal, cel mai tehnic jucător şi premii speciale fair - play oferite jucătorilor şi spectatorilor.

B. EVALUARE: Jucătorii vor analiza prestaţia arbitrajului şi a suporterilor. Suporterii vor aprecia corectitudinea arbitrilor şi modul de implicare al jucătorilor. Organizatorii şi arbitrii vor prezenta prestaţia jucătorilor şi a suporterilor.

Elevii vor sublinia importanţa respectării principiilor de toleranţă şi a spiritului de fair – play. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, cronometru. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Realizaţi medalioane şi articole de presă care să cuprindă activitatea unor sportivi celebri (de exemplu: Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaş, Leonard Doroftei, Pele, Ronaldo).

144

DOCUMENTAR 1. ACŢIUNEA "OPEN FUN FOOTBALL SCHOOL"

"Open Fun Football School" este o Asociaţie umanitară din Danemarca. Scopul acestei asociaţii se bazează pe principiul "Sportul pentru toţi", îşi propune antrenarea copiilor şi a adolescenţilor care aparţin unor comunităţi etnice şi religioase diferite în întreceri sportive.

In ultimii ani Asociaţia "Open Fun Football School" a organizat 15 manifestaţii sportive în stradă, adică mini-întreceri de cartier între copii, întreceri care s-au bucurat de o largă participare. Acţiunea a fost extinsă şi în Kosovo, o zonă extrem de tensionată, ca urmare a conflictelor interetnice între comunităţile sârbă şi albaneză. Cu toate greutăţile întâmpinate, în prezenţa Forţelor Internaţionale de Menţinere a Păcii (KFOR), ca urmare a programului "Sportul în stradă", mai mult de 6.000 de copii şi tineri între 14 şi 18 ani, sârbi şi albanezi, au participat la întreceri sportive ce s-au desfăşurat pe străzile localităţilor din Kosovo, într-o atmosferă de înţelegere, toleranţă şi fair - play. 2. SPORTUL şi POLITICA

Uneori, sportul a fost un mijloc de a lupta în mod paşnic împotriva injustiţiei. Astfel, la Jocurile Olimpice din 1968 din Mexic, sportivii John Carlos şi Tommie Smith au înapoiat medaliile cucerite, protestând astfel împotriva discriminării negrilor din Statele Unite.

Sportul poate fi, din păcate, utilizat în mod abuziv de mişcările naţionaliste, extremiste. În timpul Jocurilor Olimpice de la Munchen, din 1972, opt terorişti palestinieni au pătruns, înarmaţi, în cantonamentul delegaţiei israeliene şi au omorât doi sportivi. În luptele ulterioare cu forţele de securitate germană au mai fost asasinaţi de către terorişti încă noua persoane, luate ca ostatici. 3. SPORTUL şi VIOLENŢA

În anul 1985, pe stadionul Heysell din Bruxelles, s-a desfăşurat un meci decisiv, în cadrul Cupei Campionilor la fotbal, între o echipă britanică şi una italiană. In timpul meciului, au avut loc incidente grave între suporterii celor două echipe. Zidul despărţitor între cele două galerii a cedat, înregistrându-se violenţe greu de descris. In urma acestor incidente dramatice, aproape 100 de suporteri, în majoritate italieni, au fost ucişi şi mai multe mii au fost răniţi.

În luna martie 2004, în timpul desfăşurarii unei partide importante de fotbal, pe un stadion din Roma, a fost lansat zvonul (ulterior neconfirmat), privind moartea accidentală a unui suporter - copil pe una din străzile din jurul stadionului. Au început brusc incidente grave, meciul a fost întrerupt, iar străzile Romei au fost devastate. In ciocnirile care au avut loc între suporteri şi forţele de ordine, au fost răniţi 39 de poliţişti.

La 21 septembrie 2001, Gaston Taument, atacantul echipei S.K. Viena, a fost obiectul unei insulte rasiste în timpul meciului dintre S.K. Viena şi F.K. Belgrad, desfăşurat în cadrul Cupei UEFA. Originar din Surinam (Antilele olandeze),Taument, a fost timp de 15 meciuri căpitanul echipei naţionale a Olandei. 4. INSTITUTII SI INSTRUMENTE INTERNATIONALE PRIVIND SPORTUL

Consiliul Europei pentru dezvoltarea sportului (COOS) este o instituţie europeană care îşi propune promovarea sportului pentru toţi ca modalitate de ameliorare a calităţii vieţii, de facilitare a înţelegerii sociale, a toleranţei prin intermediul sportului.

Carta europeană a sportului pentru toţi, elaborată în 1975 şi actualizată în 1992, este instrumentul internaţional al activităţii sportive şi vizează practicarea pe scară largă a sportului moral, viguros şi sănătos, precum şi o cooperare cât mai extinsă cu putinţă. Conferinta Mondiala asupra Educaţiei şi Sportului pentru o cultura a păcii, UNESCO - Paris, 9 iulie 1994.

145

2. ACTIVITATEA DE INVĂŢARE - "Numai un minut" * TEMĂ: sport, toleranţă, educaţia pentru drepturile omului, diversitate, comunicare SCOP: cultivarea spiritul de toleranţă, înţelegere şi comportament civic prin practicarea sportului OBIECTIVE:

- să relaţioneze cunoştinţele privind sportul şi drepturile omului; - să înţeleagă faptul că drepturile omului sunt universale şi indivizibile; - să dobândească încredere în exprimarea opiniilor personale.

TIMP: 1h Nu uita!!! Toleranţa este îngăduinţa unei persoane de a nu interveni în credinţele, atitudinile, acţiunile altora, în pofida lipsei de simpatie sau antipatie faţă de ele. Fair – play reprezintă adoptarea unei atitudini de respect, de apreciere faţă de adversar. Excluziunea în sport este un fenomen extrem prin care un sportiv este izolat, îndepărtat de echipă. A. STRATEGIA DIDACTICĂ: 1. Activitate pe grupe:

Participanţii trebuie să facă proba rapidităţii şi inventivităţii, discutând timp de un minut despre legăturile dintre sport şi drepturile omului. Ei se vor aşeza într-un cerc şi vor primi în mod aleator o fişă de lucru ce cuprinde o afirmaţie legată de sport şi drepturile omului. Ei au la dispoziţie 5 minute pentru a pregăti o expunere de un minut asupra afirmaţiei conţinute în biletul primit. Regulile sunt următoarele: fără nici o ezitare, fără nici o repetiţie.

Fiecare grupă va fi invitată să-şi susţină expunerea. După fiecare expunere, va avea loc o dezbatere pe marginea expunerilor prezentate.

Fişe de lucru Fişa nr. 1 - SPORTUL ŞI DREPTURILE OMULUI Poliţia are dreptul să oprească intrarea în stadion a suporterilor agitaţi şi agresivi care au venit din altă ţară pentru a asista la meciul echipei lor favorite? Este aceasta o încălcare a dreptului liberei circulaţii, a dreptului de asociere? Fişa nr. 2 - SPORTUL ŞI COPIII Ce spuneţi voi părinţilor ambiţioşi şi antrenorilor care supun copiii la grele şi nesfârşite ore de antrenament? Cine are dreptul de a decide în privinţa sănătăţii unui tânar şi a dreptului acestuia de a dispune de timpul său liber? Fişa nr. 3 – SPORTUL ŞI DREPTURILE SOCIALE Credeţi că sportivii şi sportivele trebuie să beneficieze de dreptul de a forma sindicate? Fişa nr. 4 - SPORTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Amenajarea unor terenuri sportive presupune scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe cultivate sau împădurite, precum şi folosirea unor cantităţi importante de apă şi pesticide. Este aceasta o problemă legată de drepturile omului?

* activitate preluată şi adaptată din „Manualul privind educaţia privind drepturile omului în rândul tineretului”, Ediţie a Consiliului Europei, 2002, pag. 115

146

Fişa nr. 5 - SPORTUL ŞI EGALITATEA SEXELOR Consideraţi că echipa olimpică a unei ţări trebuie să cuprindă mai multe femei sau mai mulţi bărbaţi? Fişa nr. 6 - SPORTUL ŞI CETĂŢENIA Multe persoane născute într-o ţară, devin, pe parcurs, cetăţenii altei ţări. Cu toate acestea, ele continuă să susţină echipele naţionale ale ţărilor în care s-au născut, în detrimentul echipei din ţara unde s-au stabilit. Care consideraţi că este echipa pe care aceştia ar trebui să o susţină? Fişa nr. 7 - SPORTUL ŞI DISCRIMINAREA În ce măsură Jocurile Olimpice pentru persoane handicapate contribuie la lupta împotriva prejudecăţilor şi sprijinul acestor persoane? Fişa nr. 8 - SPORTUL ŞI EDUCAŢIA Consideraţi că sportul trebuie să fie obligatoriu în perioada anilor de şcoală? Fişa nr. 9 – SPORTUL ŞI SĂNĂTATEA Ce se poate face pe plan local pentru a împiedica utilizarea drogurilor în sport? Fişa nr. 10 – SPORTUL ŞI MEDIA Consideraţi că dreptul de a transmite întrecerile sportive poate fi cumpărat de o singură societate de televiziune? Elevii vor analiza desfăşurarea activităţii, pe baza următoarelor întrebări: Este dificil să vorbim despre aceste subiecte într-un timp scurt? Care au fost aspectele cele mai delicate ? De ce? Care au fost cele mai controversate ? De ce? Care dintre participanţi a rămas cel mai surprins? B. EVALUARE: Elevii vor selecta cazuri concrete din mass media din care să reiasă încălcarea drepturilor omului în sport. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Participarea elevilor clasei la o întrecere sportivă cu echipe profesioniste din camionatul naţional

147

CAPITOLUL IV – EDUCAŢIA PENTRU PACE * 1. ACTIVITATEA DE ÎNVÃŢARE - „Dacă vrei pace, pregăteşte pacea ! „ TEMĂ: educaţia pentru pace, solidaritate, educaţia pentru drepturile omului SCOP: conştientizarea importanţei stării de pace în relaţie cu drepturile omului OBIECTIVE:

- să înţeleagă interdependenţa dintre diferitele dimensiuni ale păcii; - să identifice semnificaţiile diferite ale păcii şi aplicarea acestora în viaţa cotidiană; - să cunoască documentele de referinţă şi instituţiile internaţionale implicate în menţinerea păcii.

NR. ORE: 2 h. A.STRATEGIA DIDACTICĂ 1.Exerciţiu: Această activitate se compune din două părţi: în prima parte trebuie completată « Roata păcii », iar în a două, este comentată tematica de pace abordată. Partea I: Completaţi « Roata păcii » La început se prezintă elevilor « Roata păcii » (formatul I), cu zonele sale diferite (pacea individuală, pacea cu alţii, pacea cu natura). Pentru a completa, ei trebuie să găsească 21 de termeni care se regăsesc în proverbe şi zicători din lumea întreagă. Se vor constitui trei grupe de elevi. Fiecare grupă va primi câte un exemplar din « Roata păcii » şi câte un exemplar din pagina cu proverbe şi zicători şi le vor completa. Partea a II-a: Discuţii despre pace Fiecare grupă va primi un exemplar al ghidului de dezbatere pe care îl vor comenta fără a pierde din vedere valorile asociate cu « Roata păcii ». În comentariu vor fi incluse răspunsurile la următoarele întrebări:

• Cuvintele lipsă au fost dificil de găsit ? Câte proverbe şi zicători cunoşteaţi ? « Cuvintele de înţelepciune » sunt folositoare în activitatea noastră cotidiană ? • Cuvintele din cercul interior reprezintă valori universale ? • Există alte valori esenţiale care nu sunt prezentate aici ?

B.EVALUARE: Se va face o analiză privitoare la divergenţele de opinii referitoare la pace. De ce există aceste divergenţe ? Care sunt relaţiile între problemele dezbătute şi drepturile omului ? Pacea este o condiţie necesară şi prealabilă pentru o cultură a drepturilor omului ? C. RESURSE EDUCATIONALE: fişe de lucru, ghid de discuţie D. ACTIVITATE EXTRASCOLARA: Având în vedere componentele conceptului de pace,

se va organiza un concurs de eseuri pe această temă.

FISA DE LUCRU PROVERBE SI ZICATORI Cuvintele care trebuie introduse sunt: frumuseţe, corp, compasiune, cooperare, cultură, economie, emoţie, mediu natural, perseverenţă, armonie, sănătate, individ,

* activitate propusă de „Manualul privind educaţia privind drepturile omului în rândul tineretului”, Ediţie a Consiliului Europei, 2002, pag. 272

148

informaţie, bucurie, dreptate, cunoaştere, viaţă, dragoste, spirit, respect, viaţă socială, societate, solidaritate, esenţă, adevăr, bunăstare, înţelepciune. Zona 1 – Experienţa este mama ________________ Zona 2 a) – Acolo unde există ________________, nu există întuneric. b) ________________ şi perseverenţa au efectul magic de-a face să dispară dificultăţile şi obstacolele. c) Omul poate să vâneze ________________ din tot sufletul, dar Dumnezeu nu o va face niciodată. d) Nu promite nimic când eşti ________________; nu răspunde scrisorilor când eşti mânios. (proverb chinezesc) Zona 3 – Cel care are ________________ este bogat. Zona 4 – Îndoiala este cheia tuturor ________________ (proverb persan) Zona 5 – Dacă vrei să fii respectat, trebuie să ai ________________ pentru tine (proverb spaniol) Zona 6 – A atinge pământul înseamnă a fi în ________________ cu natura (proverb al indienilor din America) Zona 7 – Pentru ________________ celorlalţi este la fel de important să nu neglijezi propria ________________ (proverb budist). Zona 8 – Guvernarea şi ________________ sunt peste tot legile vieţii; anarhia şi competiţia sunt legile morţii. Zona 9 a) – ________________ fără înţelepciune este ca o floare în noroi (proverb românesc). b) Mai devreme sau mai târziu, ________________ va ieşi la iveală (proverb olandez). c) ________________, ________________ încă _______________ totdeauna, căci unirea înseamnă putere! d) Când violenţa intră în casă, ordinea şi _____________ vor ieşi afară prin sobă (proverb turc) Zona 10 – ________________ spiritului trebuie supusă sufletului (Mahatma Ghandi) Zona 11 – ________________ şi înţelegerea trebuie să fie împreună. Zona 12 – Nu poţi avea ________________ fără eficienţă. Zona 13 – Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţa lucrurilor, căci prezentarea nu este sinonimă cu ________________ (proverb englez) Zona 14 – Un moment de răbdare poate evita o mare catastrofă şi un moment de nerăbdare vă poate ruina întreaga _______________ (proverb chinezesc) Zona 15 – Unde se găseşte înţelepciunea pe care noi am pierdut-o în cunoştinţă ? Unde se găseşte cunoştinţa pe care noi am pierdut-o în ________________ ? Zona 16 – Este mai uşor de a supune _______________ decât voinţa (proverb chinezesc) Zona 17 – Ascunzând _______________ noi devenim fără umor, mai rigizi şi cu stereotipuri. De aceea trebuie să le cultivăm, pentru că ele parfumează viaţa. Zona 18 – Priveşte cu _______________, ascultă cu sufletul (proverb kurd) Zona 19 – Omul se formează de-a lungul deciziilor sale, care formează _______________ său. Zona 20 – Fiecare inimă este inima altuia. Fiecare suflet este sufletul altuia. Fiecare imagine este imaginea altuia _______________ este o iluzie. Zona 21 – Poţi judeca valoarea unei ______________ după cantitatea de deşeuri pe care o reciclează.

149

FORMATUL I – “ROATA PĂCII”

150

GHID DE DISCUŢIE

GRUPA 1. PACEA CU TINE INSUTI Ce semnifică pacea cu tine însuţi ? Care sunt acţiunile şi cuvintele noastre cotidiene care arată că noi suntem în război cu noi înşine şi că nu avem o calitate a păcii interioare ? Există o relaţie între corp, spirit şi emoţie ? Cum putem noi să dezvoltăm calităţile care ne ajută să fim în pace cu noi înşine ? Există posibilitatea de a avea o relaţie pozitivă cu alţii fără a fi în pace cu noi înşine ? Grupa 2. Pacea cu alţii Suntem noi capabili de a trăi în pace cu alţii ? Absenţa războiului înseamnă că noi suntem în pace cu alţii ? Putem noi să învăţăm să fim paşnici cu alţii în viaţa noastră cotidiană? Cum ? Care sunt raţiunile care ne fac să sperăm că lumea de mâine va fi paşnică ? Putem să uităm rănile războiului pentru a trăi în pace ? Grupa 3. Pacea cu natura Societatea ţine la mediul înconjurător ? Ce înseamnă a trăi în armonie cu natura ? Cum trebuie să avem grijă de mediul înconjurător ?

RĂSPUNSURI LA JOCUL « ROATA PĂCII » Zona 1 – Înţelepciune Zona 2 – Dragoste Perseverenţă Compasiune Bucurie Zona 3 – Sănătate Zona 4 – Cunoaştere Zona 5 – Respect Zona 6 – Armonie Zona 7 – Bunăstare Zona 8 – Cooperare Zona 9 – Frumuseţe Adevăr Solidaritate Justiţie Zona 10 – Cultură Zona 11 – Viaţă socială Zona 12 – Economie Zona 13 – Esenţă Zona 14 – Viaţă Zona 15 – Informaţie Zona 16 – Corp Zona 17 – Emoţie Zona 18 – Spirit Zona 19 – Mediul înconjurător Zona 20 – Individ Zona 21 – Societate

151

“ROATA PĂCII” COMPLETATĂ

152

DOCUMENTAR „EDUCAŢIA PENTRU PACE – AXA PRINCIPALĂ A EDUCAŢIEI PENTRU VALORILE UMANE” « PACEA PENTRU RĂZBOI ESTE CA SĂNĂTATEA PENTRU BOALĂ » Concepte: dreptul la pace, pacea negativă, pacea pozitivă

Dreptul la pace face parte din ceea ce numim « a treia generaţie a drepturilor omului » sau drepturi legate de solidaritate.

UNESCO reprezintă principala instituţie care acţionează pentru promovarea dreptului la pace. Comisia pentru Drepturile Omului a adoptat, la începutul anului 2001, « Rezoluţia privind promovarea dreptului popoarelor la pace ».

Politologul norvegian Johan Galtung, cercetător de valoare în acest domeniu, consacra în dreptul internaţional conceptele de « pace negativă » şi « pace pozitivă ».

Pacea negativă semnifică absenţa războiului. Pacea pozitivă reprezintă un concept global care cuprinde nu numai absenţa războiului

sau conflictului violent ci, în primul rând, presupune dezvoltarea popoarelor în armonie, apărarea, promovarea şi dezvoltarea drepturilor omului, democraţie, dezarmare, cultura păcii care înlocuieşte cultura violenţei.

O nouă perspectivă asupra păcii se referă la cele trei componente: pacea interioară, pacea socială şi pacea cu natura.

Pacea interioară constituie un mod de viaţă care semnifică respectul propriei demnităţi şi echilibrul emoţional şi comportamental. Pacea interioară urmăreşte dezvoltarea abilităţilor sociale care ne ajută să comunicăm la nivel afectiv, să ne înţelegem, să ne manifestăm sentimentele, să învăţăm să câştigăm şi să pierdem.

Pacea cu ceilalţi (socială) pune în valoare şi cultivă drepturile fundamentale ale omului. De altfel, « Declaraţia Universală a Drepturilor Omului » reprezintă un mare pas înainte pentru o cultură a păcii.

Pacea cu natura nu poate fi separată conceptului general de pace. Mediul social nu poate fi rupt de mediul naţional. Pământul este un patrimoniu al întregii omeniri. Copiii, oamenii au datoria de a lăsa moştenire generaţiilor viitoare un Pământ în care dreptul la viaţă nu trebuie distrus.

Educaţia pentru pace nu este suficientă în sine pentru a garanta pacea. Ea reprezintă o condiţie necesară pentru a o consolida.

Pacea reprezintă una dintre cele mai nobile aspiraţii ale umanităţii. Pacea este singura cale posibilă pentru progresul popoarelor, persoanelor şi al tuturor valorilor umane.

Educaţia pentru pace este o educaţie militantă, transformatoare. O persoană este pacifistă pentru că este destul de sensibilă şi conştientă să înfrunte injustiţia şi atacul la demnitatea umană.

O persoană pacifistă este o persoană care luptă şi care nu suportă fatalitatea destinului.

153

Nu uita!!! În a treia zi de marţi a lunii septembrie se sărbătoreşte « Ziua internaţională a păcii » În luna mai 1999, 10.000 de militanţi pentru pace s-au reunit în Olanda, în localitatea La Haye, cu scopul de a studia noile strategii pentru instaurarea păcii secolului al XXI-lea. Printre ei, au fost prezenţi 1.500 de tineri şi copii. « Programul de la La Haye pentru pace şi justiţie în secolul XXI », prezentat de Khofi Annan, secretarul general al ONU, a devenit document oficial al ONU; Deceniul 2001-2010 a fost proclamat de UNICEF « Deceniul internaţional pentru o cultură a păcii şi nonviolenţei pentru copiii din lumea întreagă ».

EEDDUUCCAATTIIAAPPEENNTTRRUU

PPAACCEE

154

2. ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE – „Atentate împotriva dreptului la viaţă” TEMĂ: dreptul la viaţă şi la securitatea persoanei, acceptarea diversităţii, dialogul multicultural şi religios. SCOP: conştientizarea pericolului grav al terorismului şi al violenţei în lumea de astăzi OBIECTIVE:

- să identifice şi să compare conceptele de violenţă, violenţă armată, terorism; - să exprime argumentat opinia personală; - sa formeze spiritul de solidaritate cu victimele acţiunilor teroriste; - să identifice forme de prevenire a acţiunilor teroriste.

NR. ORE: 2 h. A.STRATEGIA DIDACTICÃ: 1. Studii de caz: a. « Două întâmplări adevărate » 1. 11 septembrie 2001. O zi liniştită şi senină de toamnă la New York. Pe cerul albastru se zăreau la orizont clădirile uriaşe ale metropolei americane. Mike, un copil de 12 ani, era elev într-o şcoală din Manhattan. Tocmai se terminase a doua oră de curs, când a sunat alarma. Direcţiunea a dispus evacuarea urgentă a sălilor de clasă şi gruparea elevilor în incinta exterioară a şcolii. Pe străzi, toată lumea alerga agitată şi speriată în toate părţile. La orizont, două coloane uriaşe de fum se conturau deasupra celebrilor "gemeni", clădiri emblematice din World Trade Center, din New York. Două avioane, deturnate de terorişti, au fost direcţionate şi s-au prăbuşit peste aceste construcţii. Treceau într-un ritm infernal maşini de politie, salvare, pompieri. Imediat, gândurile lui Mike au zburat spre tatăl său, care era ofiţer - pompier în cadrul municipalităţii. In momentul când cele două clădiri imense s-au prăbuşit, într-un nor imens de praf care a acoperit întreg oraşul, Mike a avut un presentiment. A ajuns acasă, mai mult alergând. Mama îl aştepta cu ochii în lacrimi. In seara zilei de 11 septembrie 2001, primarul New York-ului, Rudolph Giuliani, a confirmat printr-o declaraţie televizată că aproximativ 300 de pompieri şi poliţişti au căzut la datorie încercând să salveze vieţi omeneşti. Si nu au fost puţine. Mai mult de 3.000 de oameni au murit în acest incalificabil act de barbarie. In următoarele zile colegii, prietenii, profesorii au fost alături de Mike, l-au îmbărbătat, au încercat să fie solidari cu el. Personal, preşedintele SUA i-a strâns mâna, spunându-i că trebuie să fie mândru de tatăl său. La câţiva ani de la această zi de 11 septembrie, data care a schimbat practic nu numai viaţa lui Mike, dar şi întregul curs al istoriei, acesta se întreabă: "De ce, pentru cine, în numele cui?" au fost săvârşite aceste acte de terorism, care au lăsat, fără de părinţi, unii copii. 2. 11 martie 2004. Dimineaţa, ora 7:30. Maria se grăbea să ajungă la şcoală, împreună cu o colegă de clasă. Familia Mariei locuia într-o localitate lângă Madrid. Venise cu aproape trei ani în urmă dintr-un sat de pe malul Siretului. Părinţii lucrau şi erau împreună multumiţi de situaţia lor. Câştigau relativ bine şi se gândeau să strângă bani pentru a cumpăra o locuinţă în ţară. Doreau din toată inima să se reîntoarcă acasă, peste câţiva ani. Maria îşi amintea mereu de foştii ei colegi de clasă, de bunicii rămaşi singuri în ţară. În acest an au dorit să sărbatorească Paştele în România. Se întorceau, pentru prima dată după trei ani, pentru o scurta vacanţă.

155

Nu a fost să fie aşa. O mână criminală a curmat viaţa mamei sale. Mai multe bombe au explodat în trenurile din gările Madridului. Un atentat terorist a făcut peste 200 de morţi şi 1.000 de răniţi. Printre cei ucişi în atentat au fost 16 cetăţeni români. Guvernul român a declarat imediat zi de doliu naţional în memoria victimelor atentatului. Guvernul spaniol, solidar, a acordat sprijin material şi cetăţenie spaniolă rudelor victimelor. Maria se întreabă, ca şi Mike: "De ce, pentru cine, în numele cui?" a murit mama, şi, oare, aceşti terorişti demenţi, criminali, nu au şi ei copii?

B. EVALUARE:

Elevii vor identifica drepturile omului şi ale copilului încălcate în aceste acţiuni teroriste. Vor prezenta elementele care caracterizează actele de terorism şi violenţă, prin prisma metodelor şi consecinţelor acestora. Se vor menţiona alte zone şi state unde au avut loc acţiuni teroriste.

C. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Pe baza celor două cazuri, elevii vor redacta o scrisoare de solidaritate pentru Mike şi Maria.

Terorismul loveşte Europa „Cei ce se mai legănau în iluzia – periculoasă – că terorismul mondial este un fenomen limitat la sfidarea ucigaşă şi demenţială a unor fundamentalişti fanatici împotriva unei Americi – după părerea lor – arogantă şi autodominatoare au primit o tragică şi necruţătoare infirmare. „Joia neagră” a atentatelor din Spania avertizează că terorismul a devenit, încă de la 11 septembrie 2001, un flagel global, iar principala înfruntare a epocii este între lumea raţională – din fericire, covârşitoare – şi un mănunchi de sceleraţi mistuiţi de instincte ucigaşe obscure, care-i mână să ucidă şi să terorizeze în primul rând vieţi inocente, adică a căror singură vină este că sunt fiinţe umane. Nu pretinse idealuri politice, etnice, religioase, sociale îi îndeamnă să ucidă cu sânge rece pe aceşti scutieri ai Apocalipsei, ci doar minţile lor bolnave, înfierbântate şi constituite într-un pericol global printr-o gregaritate criminală. Planisfera e tot mai însângerată. În măreaţa Americă, în fermecătoarea insulă Bali, în Locurile Sfinte, în vatra unor străvechi civilizaţii asiatice, iar acum în însorita Spanie, teroriştii au lovit şi au ucis fără a şovăi o clipă. La Madrid, după Irak, România a plătit, din nou , un dureros tribut de vieţi sacrificate. Dacă, totuşi, cineva s-ar mai fi putut întreba pentru ce îşi riscă viaţa militarii români în Irak sau Afganistan, carnagiul din 11 martie le dă o lecţie cumplită. Mărăşeştii sunt astăzi la Nassiria şi Basra, munţii Tatra sunt astăzi munţii Afganistanului, locurile de vitejie în luptă din istoria românilor sunt astăzi oriunde războiul mondial antitero le necesită prezenţa pentru a reîntrona pacea şi normalitatea. Globalizarea, inerentă în acest stadiu de civilizaţie al umanităţii, are, din păcate, insinuate perfid, în impresionanta sa zestre de capacităţi şi potenţialităţi benefice şi salutare, excrescenţele virulente ale terorismului care se ambiţionează, şi el, să devină omniprezent. Globalizarea eforturilor de a nimici această încrengătură mondială nefastă este, de aceea, o condiţie obligatorie pentru supravieţuirea, la standarde umane, a omenirii.”

(Ziarul Timpul, 23 martie 2004) Nu uita!!! Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Articolul 3 - Dreptul la viaţă: "Orice fiinţă are dreptul la viaţă, la libertatea şi la securitatea sa."

156

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat de Adunarea generală a ONU la 16 decembrie 1966 la New York, Articolul 6: "Dreptul la viaţă este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar." Convenţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, Consiliul Europei, Articolul 2: "Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal, în cazul în care infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege."

157

CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU REPRIMAREA TERORISMULUI, RATIFICATĂ LA STRASBOURG LA 27 IANUARIE 1977

Statele membre al Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii, considerând că scopul Consiliului Europei este să realizeze o uniune mai strânsă între membrii noi, conştiente de neliniştea crescândă cauzată de înmulţirea actelor de terorism, dorind să se ia măsuri eficace pentru ca autorii unor astfel de acte să nu scape de urmărire şi de pedeapsă, convinse că extrădarea este un mijloc deosebit de eficace pentru a se ajunge la acest rezultat, au convenit după cum urmează: Articolul 1. Pentru cerinţele extrădării între statele contractante nici o infracţiune menţionată mai jos nu va fi considerată infracţiune politică:

- infracţiunile cuprinse în câmpul de aplicare privind capturarea ilicită de aeronave; - infracţiunile grave constând într-un atac împotriva vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor; - infracţiunile care au ca obiect răpirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegală; - infracţiunile care au ca obiect folosirea de bombe, grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori sau colete - bombă.

b. « Alarmă falsă » „Într-o unitate de învăţământ este primit un telefon anonim prin care se anunţă existenţa în interiorul clădirii a unei bombe. Evident se procedează la evacuarea imediată a elevilor. Anunţate operativ, sosesc unităţile specializate în acţiuni antiteroriste ale Politiei. După mai bine de două ore de cercetări, s-a dovedit că telefonul de ameninţare a constituit o glumă cât se poate de nefericită a unuia dintre elevii şcolii. În cele din urmă, autorul telefonului anonim a fost descoperit. El şi părinţii săi vor suporta consecinţele extrem de aspre ale legislaţiei referitoare la ameninţarea cu acte de terorism”. Exerciţiu

Elevii vor dezbate acest caz, identificând drepturile copiilor ameninţate, evaluând consecinţele materiale şi emoţionale ale unui asemenea act necugetat. Care trebuie să fie opinia, atitudinea noastră în faţa unor asemenea cazuri? Identificaţi soluţii pentru eliminarea unor astfel de fapte grave. Nu uita!!! Terorismul reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii internaţionale. Acţiunile teroriste pot fi reduse la trei tipuri fundamentale: acţiuni contra bunurilor – distrugerea cu explozivi a clădirilor, a bunurilor, a maşinilor; acţiuni contra persoanelor, a libertăţii lor – răpiri, sechestrări, luări de ostatici individuale sau colective, sau a integrităţii lor fizice, asasinate sub diferite forme; acţiuni combinate împotriva bunurilor şi persoanelor – deturnări de avioane, maşini – capcană şi altele. A devenit tot mai evident că după momentul 11 septembrie 2001, terorismul este o problemă a tuturor statelor lumii. Terorismul internaţional poate să se manifeste practic oriunde în lume. Din acest motiv, principala îndatorire a comunităţii internaţionale este întărirea solidarităţii internaţionale pentru a permite o luptă eficientă în toate zonele lumii.

158

19 septembrie 2001 – Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptă decizia de participare a ţării ca aliat de facto al NATO la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cu cele militare. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: articole de presă D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Realizarea unei expoziţii de afişe, postere, fotografii care să transmită un mesaj împotriva actelor teroriste şi a consecinţelor acestora. 3. ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE – “Care este preţul violenţei armate?” TEMĂ: dreptul la viaţă şi la securitatea persoanei, acceptarea diversităţii, dialogul multicultural şi religios. SCOP: conştientizarea pericolului grav al terorismului şi al violenţei în lumea de astăzi OBIECTIVE:

- să identifice şi să compare conceptele de violenţă, violenţă armata, terorism; - să exprime argumentat opinia personală; - sa formeze spiritul de solidaritate cu victimele acţiunilor teroriste; - să identifice forme de prevenire a acţiunilor teroriste.

TIMP: 1 h. STRATEGIA DIDACTICĂ: De reţinut !!! Gravele încălcări ale drepturilor omului în timpul celui de-al Doilea război mondial şi dorinţa instaurării păcii, sunt la originea realizării documentului fundamental în problematica drepturilor omului. Adunarea Generală a ONU a adoptat la 10 decembrie 1948 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor familiilor umane şi a drepturilor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii ìn lume, considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor beneficia de libertatea cuvântului şi a convingerilor, eliberate de teroare şi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului… Preambul (fragment) - Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

Pentru a exista, orice individ sau grup social trebuie să apere valorile fundamentale şi, în primul rând, dreptul la viaţă. Orice act împotriva dreptului la viaţă este un act de violenţă împotriva omului. Violenţa, în general, este un act brutal, în afara normelor şi legilor, care lezează integritatea fizică, psihică şi morală şi, totodată, semnifică negarea existenţei unei persoane.

Există numeroase definiţii şi forme ale violenţei. Ne propunem să prezentam aspectele legate de violenţa directă (violenţa fizică) şi violenţa indirectă (violenţa structurală). Violenţa indirectă poate fi definită prin sărăcie, exploatare, nedreptate socială, absenţa democraţiei, intoleranţă etc. Violenţa directă 1. Al Doilea Război Mondial a făcut aproximativ 50 milioane de victime umane;

159

2. În Bosnia – Herţegovina, în pofida acordului de pace din 1995, în timpul conflictului, circa 1,2 milioane de persoane au fost forţate să-şi părăsească domiciliul şi să se refugieze; mai mult de 17.000 de persoane sunt considerate dispărute; 3. In cursul conflictului din Rwanda (Africa) au fost ucise peste 800.000 de persoane; 4. Intre anii 1990 – 2000 conflictele armate diverse au avut ca urmări 6 milioane de răniţi şi peste 50 de milioane de refugiaţi; 5. Minele terestre au omorât peste 800 de persoane pe lună în Afganistan, Angola, Irak, Violenţa indirectă 1. Mai mult de 17 milioane de persoane mor în fiecare an datorită lipsei de medicamente; 2. Aproximativ 24.000 de persoane mor zilnic din cauza foametei; 3. Mai mult de 300.000 de copii mor anual din cauza unor boli care ar fi putut fi prevenite; 4. 100 de milioane de copii nu sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ; 5. 150 de milioane de copii suferă de foame şi alimentaţie săracă; 6. Cheltuielile militare mondiale în anul 2001 au depăşit 756 miliarde de dolari; 7. Pentru eliminarea foametei în ţările sărace ar fi suficiente 5 miliarde dolari. A. a) Exerciţiu: Urmărind aspectele violenţei directe şi indirecte prezentate mai sus, identificaţi care dintre drepturile omului au fost încălcate. Nu uita !!! Genocid – exterminarea sistematica a unei comunităţi umane, lipsită de apărare; Crime împotriva umanităţii – uciderea, exterminarea, asasinarea, deportarea şi orice act inuman comis împotriva populaţiei civile înainte sau în timpul războiului; Holocaust – ansamblul genocidurilor şi crimelor comise de nazişti şi aliaţii acestora împotriva evreilor şi a altor categorii de victime. “ O lume demnă pentru noi „ - Sesiunea Specială dedicată Copiilor a Adunării Generale a ONU - 2002 … Vedem încheierea tuturor războaielor. Conducătorii lumii rezolvă conflictele prin dialog paşnic în loc să recurgă la forţă. Copiii refugiaţi şi copiii – victime ale războiului se bucură de toate formele de protecţie şi dispun de aceleaşi oportunităţi cu toţi ceilalţi copii. Dezarmare, eliminarea comerţului cu arme şi renunţarea la folosirea copiilor ca soldaţi… CONVENŢIE ASUPRA IMPRESCRIPTIBILITĂŢII CRIMELOR DE RĂZBOI ŞI A CRIMELOR CONTRA

UMANITĂŢII, ADOPTATĂ DE ADUNAREA GENERALĂ ONU LA 26 NOIEMBRIE 1968 Preambul Considerând că în nici una din declaraţiile solemne, actele sau convenţiile privind urmărirea şi pedepsirea criminalilor de război şi a crimelor contra umanităţii nu au fost prevăzute limite de timp, Considerând că crimele de război şi crimele contra umanităţii sunt printre cele mai grave crime de drept internaţional; Convinse că pedepsirea efectiva a crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii este un element important în prevenirea unor astfel de crime, în protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, de natură să încurajeze încrederea, să stimuleze cooperarea între popoare şi să favorizeze pacea şi securitatea internaţională…

160

Instituţii implicate în menţinerea păcii: - ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite, creată în 1945 prin adoptarea Cartei de la San Francisco. Principalele obiective ale ONU sunt: menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea relaţiilor amicale între naţiuni pe principiul egalităţii în drepturi şi al autodeterminării, realizarea cooperării internaţionale în plan economic, social şi umanitar. România a devenit membru al ONU din 14 decembrie 1955. - OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. A fost instituţionalizată prin « Carta de la Paris pentru o noua Europă », în noiembrie 1990. Urmăreşte cu prioritate menţinerea păcii şi securităţii în Europa pe baza respectării principiilor dreptului internaţional: respectarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept. Are un rol important în prevenirea şi stoparea conflictelor pe continentul nostru. - NATO – Organizaţia Tratatului Nord - Atlantic, alianţă cu caracter defensiv, creată în 1949, la Washington. Preşedintele de atunci al SUA, Henry Truman, în discursul rostit cu ocazia semnării tratatului, menţiona: “Acest tratat este o garanţie a dorinţei de libertate şi pace a popoarelor şi a oamenilor”. La 29 martie 2004, în cadrul unei ceremonii la Washington, România devine membru de facto al NATO. La 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles, în prezenţa Secretarului General NATO, Jaap de Hoop Scheffer, este înălţat steagul României. b) Aplicaţie: Se vor analiza imagini ce conţin copii soldaţi, sărăcie, violenţă, refugiaţi, identificându -se componentele violenţei indirecte şi stabilindu-se relaţiile între acestea. B. EVALUARE: Realizaţi un eseu cu titlul «Ce este pacea?», folosind datele din discursul de mai jos. PREMIUL NOBEL PENTRU PACE: - este decernat personalităţilor şi organizaţiilor pentru merite deosebite în promovarea idealului de pace în lume. O distinctie cum este Premiul Nobel pentru pace îţi oferă, încă o dată, ocazia să-ţi pui întrebarea: «Ce este pacea?» « … Astăzi pacea presupune o evoluţie ascendentă de la simpla coexistenţă la colaborare şi conlucrare a ţărilor şi popoarelor. Pacea este o mişcare către universal a civilizaţiei mondiale. Pacea este unitate în diversitate, convieţuire şi bună înţelegere între ceea ce este diferit. Pacea înseamnă absenţa violenţei, etica înălţată la valoarea supremă. » (Mihail Gorbaciov – Discurs ţinut la Oslo la 5 iunie 1991, cu prilejul acordării Premiului Nobel pentru pace) C. RESURSE EDUCAŢIONALE: documente, convenţii internaţionale, filme D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Imaginaţi-vă că aţi devenit Secretarul General al ONU. Ce măsuri aţi lua în domeniul asigurării păcii în lume ?

161

CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL CONFLICTULUI „Ce nu opreşte legea, opreşte buna cuviinţă ” 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Violenţa – formă particulară a agresivităţii” TEMĂ: educaţia pentru drepturile omului, managementul conflictului, combaterea agresivităţii şi violenţei SCOP: să recunoască violenţa şi să adopte comportamente nonviolente OBIECTIVE:

- să definească ce este agresiunea şi violenţa; - să conştientizeze urmările şi aspectele negative ale agresivităţii umane; - să deosebească formele de agresivitate umană; - să adopte comportamente nonviolente individuale şi colective; - să identifice acţiunile violente la care sunt expuşi şi cauzele acestora; - să ia atitudine împotriva actelor violente şi/sau comportamentelor violente.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Agresivitatea umană este o modalitate de a intra în relaţie cu alţii; reprezintă o expresie a acţiunilor şi proiectelor individului şi nu se transformă obligatoriu în atitudini sau comportamente violente. În sens pozitiv, agresivitatea este îndreptăţită atâta timp cât nu prejudiciază natura, viaţa şi demnitatea omului (dorinţa de a trăi, dinamism, capacitatea de afirmare, de schimbare, de adaptare) În sens negativ, agresivitatea are efecte distrugătoare asupra unei persoane sau unui grup, afectând relaţiile interumane. Cum putem combate agresivitatea? Prin:

Semnale de liniştire Un zâmbet prietenos O strângere de mână Cadouri Cultura (lectura, muzica, pictura) Sportul Prietenia

Violenţa reprezintă deteriorarea relaţiilor interumane presupunând lezarea integrităţii fizice, psihice şi morale; utilizarea forţei şi a constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinţei asupra altora. Unde poate fi întâlnită violenţa?

• În familie (violenţa domestică) • In şcoală (violenţa între elevi; violenţa profesori-elevi) • În grupul de prieteni • În societate(comportament antisocial, comportament infracţional)

162

A. STRATEGIA DIDACTICĂ A Exerciţiu - joc: Fiecare elev va găsi un simbol pentru violenţă şi-l va prezenta în faţa clasei explicând semnificaţia acestuia. Elevii vor lucra în 4 echipe pentru a îndeplini sarcinile menţionate în fişele de lucru: Fişă de lucru în echipă

Analizaţi semnificaţia următoarelor acţiuni şi precizaţi formele agresivităţii în care se pot încadra: Îmbrâncire vs rănire accidentală Poreclă vs diminutiv Sentimente rănite vs afectivitate

Intrigă vs surpriză Furt vs dăruire

Identificaţi acţiuni violente şi încadraţi-le în schema de mai jos: Violenţa fizică ………………………………………………… (intenţii materializate) psihică ……………………………………………….. (deteriorarea imaginii de sine)

instituţională ……………………………………………….. (negarea drepturilor)

Există sporturi agresive sau violente? Justificaţi şi exemplificaţi. Fiecare echipă va analiza pe rând fiecare caz propus şi va completa

următorul tabel.

Violenţa observată

Cauzele ce au dus la întâmplarea

relatată

Persoane/ împrejurări

Modalităţi de

rezolvare

Cum aţi continua

povestirea?

Cazul I. De mai multă vreme, elevul C. îi spunea colegului lui „grăsanul” Acest lucru se întâmpla nu numai între ei, între colegi, dar şi în curtea şcolii, în pauze, încât şi elevii din celelalte clase au început să i se adreseze la fel. L-a rugat o dată, de două ori, să înceteze, dar degeaba. Când i-a repetat să înceteze, l-a lovit şi astfel s-a iscat bătaia, deşi erau prieteni…. Cazul II. Un elev din clasa a VIII-a şicana un elev mai mic. Îi punea piedică, îl înghiontea, îl urmărea, îi lua mâncarea şi banii … până când un coleg i-a luat apărarea celui mic şi a început bătaia….. Cazul III. Un elev foarte bun nu a dat colegului său tema să o copieze, deşi acesta nu o cerea prima dată. De data asta însă, s-a iscat şi bătaia… Cazul IV. Un simplu mesaj pe telefonul mobil – un act de teribilism. De aici a fost un pas până la bătaie între doi colegi care au apelat şi la „găştile” de cartier …. B. EVALUARE: Se vor analiza fişele fiecărei echipe şi se vor fixa cauzele care au generat aceste situaţii: lipsa comunicării, lipsa respectului, a afecţiunii, a voinţei.

163

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

D. ACTIVITĂTE EXTRAŞCOLARĂ Realizaţi o dezbatere pe tema „Mass media şi violenţa” la care să participe un reprezentant al unui ziar local, al unui post de televiziune, un psiholog şi elevi de la clasele a VII-a şi a VIII-a şi o expoziţie cu imagini, publicaţii care să ilustreze acest lucru, puse la dispoziţie de către elevi.

164

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Toleranţa - arta de a face faţă conflictelor”

„Multe conflicte ar putea fi evitate dacă în momentul declanşării ne-am întreba pe noi înşine cine a greşit ”

TEMĂ: managementul conflictului, educaţia pentru pace, toleranţă SCOP: să recunoască şi să evite conflictele folosind alte mijloace decât cele violente. OBIECTIVE:

- să identifice sursele principale ale conflictelor; - să descrie modul în care pot fi rezolvate conflictele în contexte diferite; - să-şi formeze o atitudine tolerantă şi responsabilă; - să înţeleagă cum le influenţează propriile valori căile pe care le aleg pentru rezolvarea conflictelor.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Societatea ne influenţează sistemul de valori, principii şi credinţe, comportamentul şi punctele de vedere asupra conflictelor. Conflictul este o realitate a vieţii sociale şi a proprie vieţi. Cauzele agravării conflictului pot fi: disconfortul, incidentele, neînţelegerile, tensiunea şi criza. Conflictul poate fi soluţionat pe căi pozitive (devine o sursă de maturizare şi învăţare, ajută la descoperirea propriilor valori şi credinţe) sau negative (devine o sursă de distrugere în plan emoţional, spiritual şi fizic) Sursele conflictelor:

nevoile fundamentale insuficiente (aer, apă, hrană); valorile diferite (oamenii fac parte din culturi diferite şi împărtăşesc credinţe

diferite); percepţiile diferite (oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit

despre el); interesele diferite (oamenii au preocupări diferite); resursele limitate; nevoile psihologice alterate(iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine şi

corectitudinea ). Conflictele pot fi soluţionate atunci când suntem mai toleranţi ( să înţelegem, să aflăm ce doreşte cel de lângă noi, ce vrea să facă) Toleranţa nu înseamnă însă umilinţă, laşitate, acceptare de a se încălca drepturile, pasivitate, indiferenţă, superioritate. 16 noiembrie – Ziua Internaţională a Toleranţei A. STRATEGIA DIDACTICĂ a) Brainstorming: Fiecare elev va asocia un cuvânt termenului „conflict” şi unul termenului „toleranţă” pe o foaie de hârtie comună, care va circula pe la fiecare într-un timp foarte scurt (1 minut). Cine a reuşit să-şi înscrie ideile pe coală? Cine nu a reuşit? Ce i-a împiedicat? S-ar putea numi această situaţie de „conflict”?

b) Exerciţiu-joc: Prima impresie poate fi foarte înşelătoare. Ea este foarte importanta, şi e foarte uşor să faci presupuneri greşite la adresa celor pe care nu-i cunoşti.

165

Alegeţi imagini din reviste cu oameni care au feţe interesante / şocante / diferite. Lipiţi figurile pe o foaie de hârtie şi lăsaţi spaţiu mult dedesubt.

Cereţi-le să se uite la imagine şi să noteze LA CAPATUL PAGINII, prima impresie despre persoană din imagine. Apoi să îndoaie capătul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris şi să o dea persoanei următoare. Următorul scrie şi el prima impresie pe care o are despre persoană din imaginea pe care a primit-o, ascunde ceea ce a scris şi dă mai departe foaia. Acest procedeu se repetă până când toţi elevii din grupă au văzut toate imaginile. Desfaceţi apoi foile şi lăsaţi-i pe toţi să compare “primele impresii”.

c)Se grupează elevii în 3 grupe. Se propun următoarele situaţii. Fiecare grupă va analiza apariţia conflictului şi va încerca să găsească modalităţi de rezolvare:

Toleranţă etnică

Marian, un băiat de etnie romă, îi fură lui Silviu, banii de buzunar. Silviu se ceartă cu Marian şi toată clasa sare de partea lui Silviu ca să-l bată pe Marian, deoarece „toţi rromii fură”.

Toleranţă religioasă La şcoală se fac pregătiri pentru sărbătoarea de Crăciun. Ahmed este musulman şi stă deoparte, fără a participa alături de colegii săi.

Toleranţă între generaţii "Există un bloc în apropiere. Unul dintre apartamente e închiriat unui grup de tineri care are deseori musafiri şi organizează frecvent petreceri. Câţiva vecini, în special cei care locuiesc în apartamentele apropiate de cel al tinerilor sunt deranjaţi şi se plâng că aceştia fac zgomot, nu-i lasă să se odihnească ”. Fiecare grupă îşi va prezenta după aceea răspunsul, motivând alegerea soluţiei pentru rezolvarea problemei. Persoanele trebuie să ştie să comunice, să fie sensibile la nevoile altora, şi să aibă imaginaţie şi încredere astfel încât să poată explora problemele în mod cinstit. E mai uşor când persoanele discută despre interesele lor şi încearcă să găsească un teren comun sau consens pentru câştigul comun.

Fiecare grupă va da exemplu de conflicte întâlnite: în clasă, în şcoală, în comunitate, în familie, între prieteni. Ce comportamente aţi aborda în aceste situaţii? Cum se poate împiedica un astfel de conflict?

B. EVALUARE: Exerciţiu: Fiecare grupă de elevi va alege cinci idei de pe fişa următoare, pentru a stabili reguli de a face faţă conflictelor. „Când este vorba de un conflict, cei mai mulţi oameni:

- se ceartă - se ajută - au încredere - se mint - strigă unii la alţii - îşi zâmbesc - se află în competiţie - colaborează - se lovesc - se înşeală - lucrează împreună - se ascultă - înţeleg ce simt alţii - sunt suspicioşi - se iartă - încearcă să câştige - cer ajutor - se înfurie. ”

După aceea, se va realiza „arborele lui Daniel Sapiro”:

Solul – mediile sociale în care izbucnesc conflicte Rădăcina – cauzele conflictelor Tulpina – părţile implicate

166

Scorbura – problema clară a conflictelor Florile – emoţiile celor implicaţi în conflicte

Frunzele – acţiunile concrete ale persoanelor implicate Fructul – soluţia rezolvării conflictelor.

Elevii vor fi conştienţi şi vor şti să facă diferenţe între atitudinile pe care le adoptăm faţă de străini sau de persoanele care sunt diferite şi modul în care tratăm problemele de zi cu zi ce implică abilităţi de comunicare şi interpretare. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

D. ACTIVITĂTE EXTRAŞCOLARĂ Desemnarea în cadrul clasei a unui comitet reprezentativ, care se va implica în rezolvarea şi prevenirea conflictelor. El va fi susţinut de consilierul psihopedagog al şcolii. Se va lansa un concurs de afişe pe calculator cu tema „toleranţă vs intoleranţă”.

167

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Dialogul generaţiilor”

„Există un copil în fiecare dintre noi şi bineînţeles că toţi am avut o copilărie. Cum a fost? Privind la copilăria cuiva

e un mod interesant de a-i înţelege şi respecta pe ceilalţi” TEMĂ: managementul conflictului, comunicare, educaţia pentru valori SCOP: să aprofundeze rolul familiei, deosebirile de atitudini şi aspiraţii, calea de comunicare. OBIECTIVE:

- să identifice problemele cu care familia se confruntă în societatea actuală; - să descrie modul în care pot fi rezolvate conflictele între generaţii; - să-şi formeze atitudinea de înţelegere faţă de membrii grupului; - să dezvolte creativitatea, ca implicare a adaptabilităţii şi flexibilităţii gândirii; - să înţeleagă cum le influenţează propriile valori căile pe care le aleg pentru a dezvolta dialogul între generaţii.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Transmiterea valorilor morale, a ideilor fenomenelor culturale şi artistice generaţiilor care urmează a fost una din preocupările fundamentale ale generaţiilor adulte. Ce putem transmite generaţiilor de mâine?

- atitudinea de a învăţa, formarea capacităţii de a elabora răspunsuri noi la situaţii noi; - o lume locuibilă, scutită de greşeli ireparabile, cu resurse nesecate; - un mod de selecţie reală a valorilor; - progresul ştiinţei şi tehnicii; - certitudinea că sunt mai capabili, mai adaptaţi; - încrederea şi năzuinţa spre colectivitatea umană.

Însă: totul cu măsură şi la timpul său! A. STRATEGIA DIDACTICĂ a) Exerciţiu - elevii vor răspunde la următorul test: Ce asemănări găsiţi între voi şi părinţii voştri? (fizice, morale, temperamentale) Numiţi câteva lucruri pe care le consideraţi deosebit de utile, învăţate de la părinţi. Motivaţi-le utilitatea! Ce vi se pare nepotrivit, în sensul că vă deranjează ori că vă provoacă reacţii de neasimilare, din ceea ce vise cere. Cum le explicaţi? Aveţi rude, prieteni, cunoscuţi, prin care, cunoscând realităţile vieţii, să adăugaţi şi să adânciţi îndemnurile şi sfaturile părinţilor? Arătaţi câteva din aceste idei, considerate de voi a vă fi de folos şi argumentaţi în ce constă utilitatea lor! Spuneţi, în esenţă, ce reprezintă pentru fiecare dintre voi părinţii!

b) Brainstorming: Se vor forma 4 echipe. Fiecare echipă va stabili un set de responsabilităţi ale unui adult şi libertăţi ale unui tânăr şi în final se va realiza un portret al copilului de astăzi – adultul de mâine. c) Jocul „Copacul vieţii”:

168

Partea A 1. Se va reaminti grupului definiţia conceptului de arbore genealogic. 2. Elevii vor fi întrebaţi dacă s-au gândit vreodată să-şi facă arborele genealogic sau dacă cineva din familie are unul. 3. Elevii vor desena “copacul vieţii”, după ce au cules informaţii de la părinţi, bunici, rude apropiate. 4. Profesorul îi va anunţa din timp şi le va sugera o parte din întrebările pe care elevii le vor adresa părinţilor.

Partea B Elevii îşi vor împărtăşi descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru poate fi făcut în diverse moduri: 1. Participanţii să-şi arate copacul, punctând până unde se întinde, în timp. 2. Participanţii nu-şi arată copacul, dar discută despre lucrurile găsite despre familia lor pe care nu le-au ştiut.

Partea C 1. Fiecare elev să se gândească la 3 evenimente publice care i-au marcat viaţa, şi să-şi scrie numele în dreptul anului în care au avut loc evenimentele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale. 2. Elevii să spună de ce le consideră importante, ce semnificaţia au acestea şi de ce le-au ales. B. EVALUARE: Depinzând de mărimea grupului, această activitate poate fi făcută prima data în grupuri mai mici. Fiecare grup spune lucruri comune pe care le-au descoperit. Vor răspunde la întrebări precum: Cum crezi că ar trebui să fie familia ideală? Există momente când simţi nevoia să fi singur? Este familia exclusă total în astfel de momente? Crezi că e normal să ridici bariere faţă de nevoile oamenilor de a găsi alte oportunităţi în alte locuri sau în alte ţări? Dacă ai putea să-ţi alegi altă familie, al cui copil ai dori să fii ? Cum te-ai simţi dacă nu ai putea să: iţi practici religia, să vorbeşti limba ta, sau să ai drepturi mai puţine decât alte persoane? C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru

D. ACTIVITĂTE EXTRAŞCOLARĂ Organizarea unui lectorat cu părinţii cu tema „Adultul de astăzi – copilul de ieri; Copilul de astăzi – adultul de mâine”.

169

CAPITOLUL VI – DREPTURILE OMULUI 1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - “Scara valorilor şi drepturile omului“ TEMA: educaţia pentru drepturile omului, drepturile copilului, comunicare, educaţia pentru valori; SCOP: cunoaşterea şi conştientizarea drepturilor omului, a semnificaţiei valorilor acestora; OBIECTIVE:

- să dobândească cunoştinţe referitoare la drepturile omului; - să înţeleagă caracterul universal şi de interdependenţă al drepturilor omului; - să încurajeze dreptul la opinie, să accepte dialogul constructiv.

NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIA DIDACTICĂ: a) Exerciţiu: Activitatea presupune constituirea a cinci grupe de lucru; fiecare grup îşi alege 3 drepturi din „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, pe care le consideră cele mai importante, subliniind caracterul indivizibil şi de interdependenţă al drepturilor pe care acest document le conţine. Ei decupează cele 3 drepturi din fişa de lucru pusă la dispoziţie. Elevii clasează cele 3 drepturi într-o ordine decrescătoare, conform părerii lor asupra importanţei drepturilor respective şi le plasează pe o hârtie mare, sub forma unei scări. Fiecare grupă va prezenta scările şi motivele amplasării drepturilor în ordinea respectivă. În urma discuţiilor de grup ei pot modifica ordinea drepturilor pe scară şi pot folosi noi drepturi din plic (se pot decide să nu schimbe nimic). Elevii reuniţi într-un singur grup, pot crea un panou pe perete sau pot alege orice alt mod de a-şi ilustra percepţia asupra drepturilor omului, în cadrul grupului. Indiferent de circumstanţe, este important să arătăm că toate drepturile omului sunt importante şi inseparabile. b) Aplicaţie: Ţinând cont de clasificarea drepturilor omului, unde aţi încadra următoarele drepturi:

- dreptul la libertate şi la securitate; - dreptul la viaţă; - dreptul la educaţie; - dreptul la respectarea vieţii de familie şi a vieţii private; - libertatea de întrunire; - libertatea de gândire, de conştiinţă şi de credinţă religioasă; - dreptul la pace; - dreptul la muncă; - dreptul la hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, asistenţă medicală.

170

FIŞĂ DE LUCRU DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI (VARIANTA SIMPLIFICATĂ)

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi

conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea sa.

Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie, nici în robie; sclavia şi traficul de sclavi sunt

interzise sub toate formele lor. Nimeni nu va fi supus la tortură, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau

degradante. Toti oamenii sunt egali în faţa legii şi au dreptul fără deosebire la o protecţie egală

împotriva oricărei discriminări. Nimeni nu poate fi arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar.

Nimeni nu va fi supus unor imixtiuni arbitrare în viaţa sa particulară, în familia sa, în

domiciliul său ori în corespondenţă. Orice persoană are dreptul la cetăţenie.

Orice persoană are dreptul la proprietate.

Orice persoană are dreptul la libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei.

Orice persoană are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare.

Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi asociere paşnică.

Orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor politice ale ţării.

Orice persoană, în calitate de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială;

ea este îndreptăţită să obţină satisfacerea drepturilor economice, sociale, culturale. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii.

Orice persoană are dreptul la odihnă şi la timp liber.

Orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă corespunzător asigurării sănătăţii sale,

bunăstării proprii şi a familiei, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală. Orice persoană are dreptul la învăţătură; învăţământul trebuie să fie gratuit, cel puţin

în ce priveşte învăţământul elementar şi general.

171

Orice persoană are dreptul să ia parte în mod liber la viaţa colectivităţii. Fiecare om are îndatoriri faţă de colectivitatea în care trăieşte, numai în cadrul

acesteia fiind posibilă dezvoltarea rapidă şi liberă a personalităţii sale. Nu uita!!! Drepturile omului sunt inalienabile → inerente existenţei fiinţei umane. Drepturile omului nu se cumpără, nu se vând şi nu se transmit ereditar; ele se numesc „inalienabile” pentru că nimeni nu are dreptul să le ia vreunei persoane pentru nici un motiv. Drepturile omului sunt universale → se aplică în mod egal tuturor oamenilor şi peste tot în lume, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, limbă, opinie politică, origine socială, bogăţie etc. Drepturile omului sunt interdependente şi inseparabile.

CATEGORII DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI În ordinea în care au fost instituite şi recunoscute de către comunitatea internaţională, putem structura, în general, drepturile omului în trei categorii: Drepturi de prima generaţie (drepturi civile şi politice): dreptul la viaţă, libertate şi securitatea persoanei; dreptul la protecţie egală în faţa legii; interzicerea sclaviei, a torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane, degradante; libertatea de opinie şi exprimare; libertatea de gândire, conştiinţă şi de religie; dreptul de vot; libertatea de întrunire şi de asociere; Drepturi de a doua generaţie (drepturi economice, sociale şi culturale): dreptul la muncă; dreptul la bunăstare; dreptul la securitate socială; dreptul la educaţie; dreptul la odihnă şi recreere; dreptul la hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, asistenţă medicală; dreptul de a participa la viaţa culturală a comunităţii; Drepturi de a treia generaţie (drepturi colective, participative, de solidaritate): dreptul la pace; dreptul la dezvoltare; dreptul minorităţilor; dreptul la un regim democratic. De reţinut! 10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului B. EVALUARE: Se va identifica interdependenţa dintre următoarele articole din “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului“: Articolul 3, Articolul 23 şi Articolul 26. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului“ (varianta simplificată), plicuri, foi mari de hârtie. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: În cadrul Consiliului Elevilor, elaboraţi o Convenţie a drepturilor şi responsabilităţilor elevilor din şcoală.

172

2. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Părerea ta contează ” „Tăcerea este alegerea cea mai cuminte

pentru cel care nu are încredere în el însuşi” (La Rochefoucauld)

TEMĂ: libertatea de exprimare, comunicare, dreptul la opinie, solidaritate, toleranţă, incluziune socială, diversitate, multiculturalitate; SCOP: cunoaşterea, conştientizarea şi respectarea dreptului la libera exprimare şi la opinie prevăzute în Declaraţia universală a drepturilor omului; OBIECTIVE:

- să identifice situaţii de încălcare a dreptului la libertatea de exprimare şi la opinie; - să accepte diversitatea de opinii; - să dezvolte capacitatea de cooperare; - să – şi dezvolte capacităţi şi abilităţi de comunicare.

NR.ORE. 1 h Nu uita!!! Declaraţia universală a drepturilor omului Articolul 19: Orice individ are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare, ceea ce implică dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale şi acela de a căuta, de a primi şi de a răspândi, fără consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin orice mijloc de exprimare. Constituţia României Articolul 30:

1. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. 2. Cenzura de orice fel este interzisă. 3. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. 4. Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării. 6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. 7. Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

A.STRATEGIA DIDACTICĂ 1) Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Fiecare grupă va realiza o compunere despre un caz real sau imaginar în care este încălcat dreptul la libera exprimare şi la opinie, în care personajul principal să fie un copil. După citirea fiecărei compuneri, se vor căuta soluţii pentru ca acest drept să nu mai fie încălcat.

173

2) Studiu de caz: a) Directorul interzice elevilor să iasă din curtea şcolii în timpul pauzelor, chiar dacă nu există chioşc alimentar. Ionel a încălcat regula, a fost prins şi pedepsit. A încercat să explice directorului motivul pentru care a ieşit din curtea şcolii în pauză, dar acesta i–a interzis să vorbească. b) Într – o familie se discută viitorul copilului, ce va face după ce va termina liceul. Tatăl vrea ca fiul să devină inginer, mama vrea ca fiul să devină profesor, iar bunicii vor să fie muzician.Copilul i–a ascultat pe toţi, mirându–se că pe el nu–l întreba nimeni ce şi–ar dori să facă şi, după ce s–a gândit, a încercat să le spună că ar vrea să devină doctor. Nimeni nu l–a ascultat şi nu l–a băgat în seamă aşa că nu i–a rămas decât să tacă. Se dovedeşte astfel lipsa de încredere a părinţilor în posibilităţile copilului şi ignorarea dorinţei acestuia. Analizând cele două cazuri, precizaţi: Ce drepturi au fost încălcate ? Cine apără aceste drepturi ? Cum acţionaţi şi ce soluţii găsiţi pentru astfel de situaţii ? Nu uita!!! Valori etice de grup Egalitate = toţi cetăţenii sunt trataţi la fel din puct de vedere al drepturilor, obligaţiilor şi accesului la resurse colective; Mutualitate =ajutor reciproc, solidaritate, acord; Solidaritate = unitate ce decurge din comunitatea de interese, idei, credinţe; Respect = preţuire, consideraţie faţă de o persoană, valori, societate; B. EVALUARE: Identificarea în presa scrisă a trei ( cinci ) articole care tratează încălcarea dreptului la libera exprimare şi la opinie. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: afişe, pliante, articole din ziare, imagini grafice D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Realizarea unui sondaj de opinie în cadrul şcolii şi al comunităţii locale privind încălcarea dreptului la opinie, la libertatea de exprimare. Prezentarea concluziilor acestui sondaj se va face în revista şcolii, în mass – media. Reţine: „Vorbeşte căci şi tu poţi ajuta.” „Vorbeşte fără teamă.” „Doar libertatea este în stare să cunoască adevărul şi să–l rostească.” „Dreptul de a spune şi a tipări ceea ce gândim este dreptul oricărui om liber, pe care nu l–am putea lipsi de el fără să exercităm cea mai odioasă tiranie.” „Opinia guvernează lumea, dar înţelepţii călăuzesc până la urmă această opinie.” „A te declara pentru opinia unuia, împotriva opiniei altuia înseamnă a lua partea unei grupări ca într–un război civil.”

174

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - “Unu va fi întotdeauna egal cu unu“ TEMĂ: egalitatea în drepturi, non-discriminare, toleranţă, comunicare SCOP: formarea unui comportament tolerant, a unei atitudini ferme în domeniul respectării principiului egalităţii între oameni, indiferent de rasă, culoare, limbă, origine naţională OBIECTIVE:

- să-şi formeze competenţe participativ-democratice; - să promoveze responsabilitatea, solidaritatea; - să încurajeze interesul pentru drepturile omului axate pe respectarea principiului egalităţii; - să-şi formeze o atitudine critică privind discriminarea de orice fel.

NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIA DIDACTICĂ: 1. Studiu de caz

„Elevii unei şcoli intră în clasă după recreaţie. Profesorul o întreabă pe Dana: „Ce-ai făcut în recreaţie?”. Dana îi răspunde: „M-am jucat în curte”. Profesorul răspunde: „Bine, scrie la tablă, şi dacă scrii corect <<curte>>, te iert”.

Apoi profesorul îl întreabă acelaşi lucru pe Mihai, care răspunde: ”In recreaţie m-am jucat cu Dana”. Profesorul îi spune: „Foarte bine. Dacă scrii corect cuvântul <<recreaţie>> te voi ierta”.

Apoi, profesorul cere elevului Ismail să-i spună ce a făcut. Acesta îi răspunde: „Am încercat să mă joc cu Dana şi Mihai, dar ei au aruncat cu pietre în mine şi m-au jignit spunându-mi <<înapoiat>>”. Profesorul întreabă: „Au aruncat cu pietre şi te-au jignit? Este o discriminare rasială nejustificată. Dacă poţi scrie pe tablă << discriminare rasială nejustificată>>, te iert...”

Pornind de la această întâmplare, răspundeţi la următoarele întrebări: Cum apreciaţi comportamentul lui Mihai şi al Danei? A fost corectă decizia profesorului faţă de cele întâmplate? Ce atitudine ar trebui să luaţi faţă de cele întâmplate? Cum credeţi că s-a simţit Ismail în urma faptei celor doi colegi? Cum v-aţi simţi voi dacă aţi fi fost în locul lui Ismail? Ce atitudine ar fi necesar să adoptaţi la nivelul clasei în cazul de faţă? Cum puteţi împiedica situaţiile în care se manifestă atitudini antirasiale? Care sunt consecinţele la nivelul comunităţii locale în urma unor astfel de manifestări

antirasiale? De reţinut!!! Rasismul este credinţa privind superioritatea unei „rase” asupra celorlalte.

Ideea principala a acestei concepţii este aceea conform căreia „rasa superioară” are dreptul de a domina toate celelalte rase ca fiind „inferioare” şi de a exercita puterea asupra acestora. Totodată, rasismul presupune puncte de vedere, comportamente colective şi individuale specifice.

A fi rasist înseamnă a crede că anumite caracteristici particulare (în general fizice) ale unor grupe din ambele sexe le fac superioare sau inferioare altora. Comportamentul rasist iese în evidenţă prin tratamentul acordat oamenilor în funcţie de culoarea şi rasa lor. Comportamentul rasist generează discriminarea rasială şi, în mod inevitabil, marginalizarea, excluziunea, exploatarea, hărţuiala. Acesta este justificat, de adepţii rasismului, prin „incompatibilitatea” culturală, religioasă şi de civilizaţie.

175

DOCUMENTAR A. COMBATANŢI PENTRU DREPTURILE OMULUI I. Nelson Mandela – simbol al luptei împotriva discriminării populaţiei de culoare din Africa de Sud S-a născut în 1918 într-un sat apropiat de Umtata, în Africa de Sud. După terminarea studiilor juridice a devinit unul dintre conducătorii Congresului Naţional African. A luptat contra apartheid-ului, a sistemului rasist promovat de guvernanţii albi. In anul 1964 a fost arestat şi condamnat pe viaţă. A fost închis 26 de ani într-o închisoare de maximă siguranţă. In 1990 a fost eliberat, dar a continuat hotărât lupta împotriva discriminării rasiale. In 1993, visul său s-a fost împlinit. In faţa opiniei publice mondiale, regimul de apartheid a fost abolit. În anul 1993 a primit Premiul Nobel pentru pace. Este, şi în prezent, una dintre personalităţile unanim recunoscute şi respectate în plan mondial pentru dârzenia şi credinţa sa. „M-am bătut toata viaţa contra dominaţiei albilor şi mă voi bate împotriva dominaţiei negrilor. Am dorit idealul unei societăţi libere şi democratice, în care fiecare să trăiască în armonie şi să se bucure de aceleaşi sanse. Acesta a fost idealul vieţii mele, dar un ideal pentru care am fost pregătit să mor, în caz de eşec”. (Nelson Mandela) II. Martin Luther King - născut la Atlanta, în Georgia (SUA), în 1925, într-o perioadă în care legea interzicea negrilor să ocupe în autobuz sau în sălile de spectacol locurile rezervate numai albilor. A înfiinţat, la vârsta de 28 de ani, o organizaţie religioasă a negrilor, în calitate de pastor, încurajând marşurile şi manifestaţiile non-violente contra segregaţiei rasiale. A fost arestat după o manifestaţie la Birmingham, în Alabama, şi condamnat. După ce a fost eliberat, în anul următor a fost asasinat prin împuşcare. A rămas simbolul luptei populaţiei de culoare din SUA pentru drepturi şi demnitate. B. DECLARAŢIA DE LA VIENA – adoptată la 9 octombrie 1993 „Noi, şefi de stat şi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, Convinşi că diversitatea tradiţiilor şi culturilor constituie de secole una dintre bogăţiile Europei şi că principiul toleranţei este garanţia menţinerii în Europa a unei societăţi deschise şi respectuoase privind diversitatea culturala, căreia îi suntem ataşaţi; Convinşi că realizarea unei societăţi democratice şi pluraliste, respectând egalitatea demnităţii tuturor fiinţelor umane, rămâne unul dintre obiectivele principale ale construcţiei europene; Alarmaţi de recrudescenţa actuală a fenomenelor rasismului, xenofobiei şi antisemitismului, de dezvoltarea unui climat de intoleranţă, de multiplicarea actelor de violenţă, mai ales cu privire la migranţi şi persoane provenite din imigrări, tratamente degradante şi practicile discriminatorii care le însoţesc; Alarmaţi, de asemenea, de recrudescenţa naţionalismului agresiv şi de etnocentrism, care constituie noi expresii ale xenofobiei; Neliniştiţi de degradarea condiţiilor economice care ameninţă coeziunea societăţilor europene, provocând forme de excluziune susceptibile de a favoriza tensiuni sociale şi manifestări xenofobe;

176

Convinşi că fenomenele de intoleranţă ameninţă societăţile democratice şi valorile lor fundamentale şi că ele subminează bazele construcţiei europene; Confirmând Declaraţia din 14 mai 1981, a Comitetului de Miniştri, prin care a condamnat deja în mod solemn toate formele de intoleranţă, precum şi pe cele de violenţă care le produc; Reafirmând valorile de solidaritate care trebuie să inspire pe toti membrii societăţii în vederea reducerii marginalizării şi excluderii sociale; Convinşi de surplusul pe care viitorul Europei îl cere din partea indivizilor şi grupurilor, dincolo de toleranţă, o voinţă de a acţiona împreună combinând aportul lor divers, Condamnăm de maniera cea mai ferma rasismul, sub toate formele, xenofobia, antisemitismul, ca şi intoleranţa şi toate formele de discriminare religioasă; Încurajăm statele membre să continue eforturile deja întreprinse în vederea eliminării acestor fenomene şi ne angajăm să întărim legile naţionale şi instrumentele internaţionale şi să adoptăm măsuri apropriate pe plan naţional şi european; Ne angajăm să acţionăm împotriva tuturor ideologiilor, politicilor şi practicilor care incită la ura rasială, la violenţă şi la discriminare, precum şi contra oricărui act sau limbaj, de natură a întări temerile şi tensiunile între gupe de apartenenţă rasială, etnică, naţională, religioasă sau socială diferite; Lansăm un apel presant popoarelor, grupurilor, cetăţenilor europeni şi, mai ales, tinerilor, pentru ca ei să se angajeze în mod hotărât în lupta contra tuturor formelor de intoleranţă şi să participe activ la construirea unei societăţi europene democratice, tolerante şi solidare, pe baza valorilor comune. Date semnificative: 21 martie – Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale 8 aprilie – Ziua internaţională a Rromilor 2 decembrie – Ziua internaţională a abolirii sclaviei B. EVALUARE: În urma analizei materialului documentar, identificaţi alte situaţii privind manifestările rasiale care au făcut subiectul unor evenimente reale prezentate în filme. Exemplificaţi personalităţi artistice implicate în lupta contra rasismului. C. RESURSE EDUCATIONALE: Foto şi imagine film (UNICEF) D. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Realizaţi un grupaj de presă privind cazurile concrete de discriminare rasială.

177

4. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - “Şcoala noastră - loc al respectării drepturilor omului“ TEMĂ: educaţia pentru drepturile omului, participare, solidaritate; SCOP: conştientizarea importanţei şcolii, a comunităţii şcolare în formarea competenţelor şi atitudinilor pozitive în domeniul respectării drepturilor omului; OBIECTIVE: - să înţeleagă că drepturile omului presupun în mod egal şi obligaţii; - să dezvolte capacitatea de participare şi opinie. NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIA DIDACTICĂ: 1.Dezbatere legată de modalităţile de respectare a drepturilor omului în şcoală. Şcoala poate fi, uneori, locul „lipsei drepturilor” sau a „încălcării” lor. Cum transformăm şcoala noastră într-un loc al respectării drepturilor? Se distribuie elevilor o listă ce cuprinde unele întâmplări reale petrecute în şcolile din lume. După ce aceştia vor citi lista, se vor constitui în şase grupe de discuţie. Solicitaţi fiecărui grup să aleagă trei evenimente prezentate şi să identifice ce drepturi au fost încălcate şi cum. Moderatorul dezbaterii va pune accentul pe modalităţile cum ar putea fi prevenite asemenea situaţii. Totodată, va fi pusă în discuţie implicarea comunităţii locale, a părinţilor, a administraţiei şcolare în transformarea şcolii într-un loc de respectare a drepturilor şi a demnităţii.

FIŞĂ DE LUCRU

EVENIMENTE REALE CARE AU AVUT LOC ÎN ŞCOLILE DIN LUME Elevii unei şcoli primare au fost insultaţi, bătuţi şi apoi excluşi pentru douăzeci şi patru de ore pentru că nu au măturat clasa înaintea venirii profesorului. Nişte fete au fost insultate, respinse sau hărţuite de băieţi. Un elev supraponderal este batjocorit de colegii lui. Un profesor îşi numeşte elevii imbecili şi îşi bate joc de cei care au dificultăţi şcolare. Un director de şcoală susţine necondiţionat adulţii atunci când există altercaţii cu elevii. Un profesor a aplicat scotch pe gura unui elev de 14 ani care vorbise neîntrebat. Un mare număr de elevi absenţi de la şcoală a doua zi după o sărbătoare religioasă au primit nota 2 pentru că profesorul a decis să dea o lucrare scrisă în acea zi. Directorului şcolii îi este frică să pedepsească elevii care au atacat un profesor care îşi făcea datoria. Un elev de 9 ani este pedepsit şi obligat să scrie pe douăzeci de pagini: „Eu nu trebuie să râd la şcoală”.

178

Într-o şcoală gimnazială un profesor de istorie a afirmat că holocaustul nu a existat niciodată. Directorul unei şcoli solicită unui elev care a furat să facă publică această „crimă” în faţa întregii şcoli special adunată în recreaţie în acest scop. Directorului unei şcoli nu îi plăcea faptul că băieţii îşi prindeau părul la spate cu un elastic. Într-o zi, el a tăiat coada unui elev care se comportase într-un mod neconvenţional. Două fete musulmane sunt date afară din şcoală pentru că au refuzat să-şi dea jos baticurile în clasă. Un elev a denunţat alţi elevi că fumau în şcoală. În recreaţie, un număr de camarazi l-a insultat. În parcarea şcolii, un profesor şi-a găsit maşina acoperită cu graffiti şi cu pneurile înţepate. B. EVALUARE: Elaboraţi un Cod al drepturilor şi responsabilităţilor în şcoala în care învăţaţi. Nu uita!!! Drepturile omului presupun în mod necesar responsabilităţile care decurg din ele. „Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale”. (“Declaraţia Universală a Drepturilor Omului“ – articolul 24) C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, film D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Un club al drepturilor omului Se propune constituirea unui club al drepturilor omului, în care elevii au rolul central în programarea şi desfăşurarea activităţilor. Trebuie avut în vedere:

- definirea clară a obiectivelor şi modalităţile de activitate; - personalizarea răspunderilor pentru membrii clubului; - lansarea unui concurs pentru alegerea unei embleme a clubului; - realizarea unor legitimaţii de aderent cu această emblemă; - instalarea unor panouri de afişare, prezentare, privind cunoaşterea activităţii clubului; - informarea, documentarea privind activitatea unor cluburi şi asociaţii cu preocupări comparabile în plan naţional şi internaţional (adrese, corespondenţă, publicaţii); - constituirea, în cadrul clubului, a unui punct de informare şi documentare pe problematica drepturilor omului cu materiale de la Consiliul Europei, Uniunea Europeană, UNESCO, UNICEF, UNHCR etc.; - alcătuirea unui program concret de activităţi, care să cuprindă tematica, obiectivele, modalităţile de realizare, mijloacele educaţionale, invitaţi etc. Activităţile programate a se desfăşura vor avea un caracter atractiv, atât ca tematică,

cât şi ca formulă de realizare. Se recomandă organizarea unor concursuri, a unor activităţi recreative, muzicale, de dans, hobby etc. în funcţie de vârstă, preocupări, mediu social – economic.

179

5. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE - „Cine sunt eu? Cine este ea?”

„Eu sunt ceea ce sunt, tu eşti ceea ce eşti, ea este ceea ce este... în mod sigur

noi avem multe lucruri în comun” TEMA: egalitatea între sexe, non-discriminare, xenofobie, comunicare; SCOP: formarea unui comportament civic, bazat pe respectarea principiului egalităţii între sexe; OBIECTIVE:

- să promoveze dreptatea, respectul şi solidaritatea; - să identifice trăsăturile comune; - să acţioneze pentru afirmarea principiului egalităţii între sexe; - să aplice dreptul la non-discriminare în situaţii contextual adecvate; - să manifeste atitudine critică în cazuri de discriminare de gen.

NR. ORE: 1 h. A. STRATEGIE DIDACTICĂ: Nu uita!!! 8 martie este ziua Naţiunilor Unite pentru drepturile femeii 25 noiembrie este Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei contra femeii „Inegalităţile şi diferenţele între femei şi bărbaţi în materie de drepturi ale persoanei umane sunt contrare principiului unei democraţii adevărate”. (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Rezoluţia 1216/2000) „Vor fi luate următoarele măsuri pentru: abolirea legilor, obiceiurilor, reglementărilor şi practicilor care constituie o discriminare cu privire la femei...; asigurarea, fără discriminare, a dreptului femeilor de a vota şi de a alege; asigurarea femeii măritate sau nemăritate a egalităţii drepturilor cu bărbatul; asigurarea drepturilor egale cu bărbaţii în ceea ce priveste educaţia la toate nivelele; asigurarea drepturilor egale în privinţa dreptului la muncă, egalităţii remuneraţiei şi egalităţii serviciilor sociale.” (Declaraţia ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare cu privire la femei, 1979) A. Studiu de caz pe tema respectării principiului egalităţii între sexe Cadru de discuţie: Băieţii şi fetele sunt diferiţi şi totodată egali. Această egalitate nu este întotdeauna acceptată. Uneori, băieţilor le este greu să accepte că fetele pot obţine performanţe mai mari, că pot fi depăşiţi. La rândul lor fetele reproşează băieţilor că nu le „protejează” şi că le exclud din anturajul lor. Cucerirea de către femei a dreptului la egalitate a fost lungă şi dificilă. În lume, cele două sexe, aproximativ egale ca număr, nu sunt egale şi în drepturi. În multe ţări, femeia este considerată inferioară bărbatului... Exemple de încălcare a drepturilor femeilor a) Violenţa domestică

180

Forma cea mai comună de violenţă în privinţa femeilor este violenţa domestică. Aceasta este nu numai o formă a violenţei fizice şi psihologice, ci şi o formă de atac direct al drepturilor omului. Cifrele privind violenţa în rândul femeilor sunt surprinzătoare. Astfel, în Europa, zilnic, o femeie din cinci este victima violenţei. În fiecare an, 14.500 de femei din Rusia mor în urma violenţelor fizice executate asupra lor. Conform unui studiu făcut de o instituţie de protecţie a femeii, 95% din actele de violenţă se produc în cadrul domiciliului familial sau conjugal. b) Discriminarea femeilor la locul de muncă

Problema referitoare la inegalitatea de remuneraţie a muncii diferă de la ţară la ţară. Femeile au fost întotdeauna defavorizate în domeniul economic, social şi politic. Discriminarea în domeniul muncii începe încă din momentul recrutării şi angajării femeilor. Ea se materializează prin existenţa unor salarii inferioare în comparaţie cu cele ale bărbaţilor.

B.EVALUARE: Pornind de la exemplele prezentate, răspundeţi la următoarele întrebări:

- Ce alte drepturi ale omului au fost încălcate în cazurile de violenţă domestică menţionate? - Aceste forme de discriminare a femeilor au justificare în lumea contemporană? - De ce pentru aceeaşi calitate şi cantitate a muncii, bărbaţii sunt mai bine plătiţi în comparaţie cu femeile? - Cum se manifestă în clasa şi şcoala în care învăţaţi, încălcarea principiului egalităţii între sexe?

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: documente internaţionale, Constituţia României D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Organizaţi un concurs complex cu următoarele probe: cultură generală şi activităţi sportive, între echipaje separate de fete şi băieţi. Apoi, acelaşi concurs se va organiza cu echipe mixte. Comentaţi şi comparaţi rezultatele obţinute în cele două cazuri.

181

6. ACTIVITATEA DE INVATARE - „Oameni printre oameni” TEMĂ: egalitatea în drepturi, toleranţa, incluziunea socială, comunicarea; SCOP: formarea unui comportament tolerant faţă de refugiaţi, bazat pe respectarea drepturilor omului OBIECTIVE:

- să cunoască cauzele pentru care refugiaţii pleacă din locurile lor de origine; - să înţeleagă caracterul universal al drepturilor omului; - să promoveze solidaritatea, cooperarea, acceptarea şi toleranţa.

NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIE DIDACTICĂ: A. Descoperiţi, pe baza posterelor concepute de UNHCR (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi), elementele de referinţă ale statutul refugiatului - o persoană care, datorită unui motiv bine întemeiat de persecuţie din motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un grup social sau opinie politică, îşi părăseşte ţara de origine şi nu poate beneficia de protecţia ţării sale de origine. Referindu-vă la postere, răspundeţi care dintre articolele Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului sunt relevante pentru refugiaţi şi oamenii din ţările gazdă. Răspunsurile pot include Art. 14 (Dreptul la azil); Art. 1 (Dreptul la egalitate); Art. 2 (Libertate şi discriminare) şi multe altele menţionate explicit în textele posterului – de exemplu Art. 3 (Dreptul la viaţă, libertate şi securitate personală); Art. 5 (Libertatea faţă de tortură şi de tratamente degradante); Art. 9 (Libertatea faţă de arestul arbitrar, exilul). Incălcarea oricărui articol a cauzat plecarea oamenilor din ţările de origine. B. EVALUARE: Elevii vor răspunde la următoarele întrebări:

Cum sugerează UNHCR, prin aceste postere, că populaţia poate ajuta refugiaţii? Sunteţi solidari cu această categorie de oameni? Ce altceva pot face guvernele pentru a proteja drepturile refugiaţilor? Ce responsabilităţi credeţi că pot avea refugiaţii în ţările gazdă? Care dintre drepturile omului au legătură directă cu statutul şi situaţia refugiaţilor?

Nu uita!!! Cine este refugiat? Un refugiat este o persoană care, „din cauza unei temeri bine întemeiate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un grup social sau opiniei politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări”. (din Convenţia din 1951 privind Statutul de Refugiat). Cauze: Oamenii devin refugiaţi pentru că unul sau mai multe dintre drepturile de bază ale omului au fost încălcate sau ameninţate. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului subliniază că „toate persoanele au dreptul să caute în altă ţară şi să beneficieze de azil contra persecuţiilor”. Drepturile refugiaţilor = drepturile omului Un refugiat are dreptul la un azil sigur. Totuşi, protecţia internaţională cuprinde mai mult decât siguranţa persoanei. Refugiaţii trebuie să primeasca cel puţin aceleaşi drepturi şi ajutor de bază ca oricare alt străin care este rezident legal, inclusiv anumite drepturi fundamentale ale fiecărui individ. Refugiaţii beneficiază de drepturile civile fundamentale, inclusiv libertatea de gândire şi de mişcare, libertatea faţă de tortură şi tratament degradant. În

182

acelaşi mod, refugiaţilor li se aplică drepturi economice şi sociale la fel ca şi celorlalţi indivizi. Fiecare refugiat trebuie să aibă dreptul la muncă. Nici un copil refugiat nu trebuie să fie lipsit de educaţie, sau să fie recrutat pentru serviciul militar sau prostituţie. Pe de altă parte, refugiaţii au şi anumite obligaţii. Ei trebuie în special să respecte legile ţărilor de azil. De reţinut!!! Care este rolul UNHCR? In 1951, când s-a înfiinţat Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (United Nation High Comissioner for Refugees – UNHCR), exista un număr de 1 milion de refugiaţi care trebuiau protejaţi, majoritatea fiind europeni. În prezent, UNHCR protejează aproape 22,4 milioane de oameni, dintre care 12 milioane sunt refugiaţi, cea mai mare parte din Africa şi Asia. 80% dintre ei sunt femei şi copii. Pe lânga fuga individuală de persecuţie, forma pe care o iau astăzi mişcările refugiaţilor este şi cea a exodului, cauzat de conflictele etnice şi de violarea drepturilor minorităţilor. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: Postere Lego de dimensiune obişnuită şi casete video cu „Drepturile Refugiaţilor sunt Drepturile Omului” sunt puse la dispoziţie gratuit pentru profesori/şcoli de către UNHCR. Toate materialele pot fi livrate în maximum 4-6 săptămâni. Va rugăm scrieţi pe adresa: Public Information Section, UNHCR, PO Box 2500, Geneva 2, Elveţia. Pentru alte informaţii despre UNHCR şi activităţile sale, vă rugăm vizitaţi pagina de web la adresa: www.unhcr.ch D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Realizaţi o scrisoare deschisă către copiii refugiaţi, proveniţi din zonele de conflict în care îşi exprimă solidaritatea cu aceştia.

183

7. ACTIVITATEA DE INVATARE - „Om bogat, om sărac...” TEMA: sărăcia, mondializarea, securitatea umană, educaţia pentru dreptul la securitate socială, incluziune socială SCOP: cunoaşterea aspectelor şi a consecinţelor sărăciei în relaţie cu drepturile omului OBIECTIVE:

- să promoveze principiile de justiţie socială, demnitate şi responsabilitate; - să înţeleagă şi să identifice urmările sărăciei; - să promoveze respectarea drepturilor omului; - să identifice soluţii de incluziune socială; - să dezvolte capacitatea de comunicare.

NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIE DIDACTICĂ: 1. Dezbatere: Se vor constitui două grupe de elevi care simbolizează una sărăcia şi cealaltă bogăţia. Dezbaterea se va baza pe următorul plan de discuţie:

Ce înţelegeţi prin termenul de sărăcie? Ce înţelegeţi prin termenul de bogatie? O persoană poate fi considerată bogată într-o ţară săracă şi săracă într-o ţară bogată? In societatea noastră, din ce cauză unele persoane sunt bogate şi unele sunt sărace? Sunt oamenii responsabili de situaţia lor de sărăcie? Copilul care provine dintr-o familie săracă poate rămânr sărac sau poate deveni bogat? Sărăcia face, deseori, pereche cu situaţiiile de sănătate precară, foame, malnutriţie, lipsa educaţiei, şomajul?

Cum trebuie să privim oamenii în situaţiie de sărăcie când discutăm despre drepturile omului? In ce măsură educaţia este un mijloc de a reduce sărăcia în lume? Identificaţi drepturile şi libertăţile omului afectate de sărăcie. Care sunt instituţiile internaţionale implicate în combatere fenomenuluide sărăcie?

Nu uita!!! Sărăcia este un fenomen mondial care se accentueaza ca amploare din zi în zi. Zonele cele mai afectate sunt Africa, Asia şi America Latină; chiar în Europa, sărăcia afectează milioane de persoane. Noţiunea de sărăcie este strâns legată de tradiţii, norme, valori existente în fiecare regiune a lumii. În prezent se recunoaşte de către organismele internaţionale că „sărăcia este un fenomen multidimensional, având componente social – economice, psihologice, politice, culturale”. Sărăcia are mai multe faţete; ea poate fi urbană, rurală, permanentă sau temporară. O altă dimensiune a sărăciei este „feminizarea sărăciei’. Aceasta înseamnă că femeile sunt predominant plasate în categoria „săracilor”. UNICEF – Forumul Naţiunilor Unite pentru Copii, instituţie specializată a ONU, se ocupă cu protecţia copiilor din ţările în curs de dezvoltare, acordă asistenţă medicală, hrană, educaţie, etc;

184

UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată autonomă, creată în 1946. Activitatea este coordonată de Consiliul Economic şi Social al ONU. Cuprinde patru sectoare: educaţie, ştiinţe naturale; ştiinţe umanitare şi cultură; informaţii şi schimburi internaţionale. România a devenit membru în anul 1956. Reţine!!! - o cincime din populaţia lumii, considerată bogată, consumă 86% din veniturile, serviciile şi bogăţia de pe planetă; - 130 de milioane de copii din lume, care urmează să înceapă şcoala, nu au condiţiile necesare pentru aceasta. 75 de milioane dintre aceştia sunt fete; - 150 de milioane de copii suferă de malnutriţie; - 10 milioane de copii în vârstă pâna la 5 ani mor anual de foame; - 2 milioane de oameni nu au acces la condiţiile de salubritate şi igienă minime; - 13 milioane de copii rămân, în fiecare an, orfani, numai din cauza maladiei SIDA. 17 octombrie – Ziua internaţională pentru eliminarea sărăciei 22 martie – Ziua internaţională a apei 7 aprilie – Ziua internaţională a sănătăţii 15 iunie – Ziua internaţională împotriva foamei 16 noiembrie – Ziua internaţională a toleranţei (UNESCO) B. EVALUARE: Identificaţi modalităţi de sprijin pentru colegii voştri aflaţi în dificultate socială care manifestă dorinţă şi interes pentru activitatea instructiv-educativă. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: documente ale instituţiilor internaţionale care luptă împotriva sărăciei D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Plecând de la motto-ul următor, realizaţi o compunere pe tema sărăciei şi bogăţiei materiale. Motto: “ În viaţă cei mai mulţi se luptă pentru realizarea visurilor lor, alţii pentru bogăţie şi putere”

185

8. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – „Porţi mereu deschise”

„Există două feluri de a împrăştia lumina: să fii lumânarea sau să fii oglinda care o reflectă”

(Edith Wharton) TEMĂ: educaţie, comunicare, solidaritate, toleranţă, mondializare, cetăţenie, cooperare, ajutor mutual SCOP: conştientizarea importanţei dreptului la educaţie şi învăţătură în contextul general al drepturilor omului OBIECTIVE:

- să identifice documentele şi instituţiile naţionale şi internaţionale care apără dreptul la educaţie şi la învăţătură; - să conştientizeze valorile educaţiei în dezvoltarea personalităţii sale; - să - şi formeze o atitudine critică asupra accesibilităţii la o educaţie de bună calitate; - să argumenteze pro şi contra modul în care educaţia este influenţată de anumiţi factori; - să-şi dezvolte abilităţi de comunicare.

NR.ORE. 2 h Nu uita!!!

A.STRATEGIA DIDACTICĂ 1. a) Joc de caz: Elevii sunt organizaţi pe grupe de lucru. Fiecare grupă va identifica modalităţile prin care se poate face educaţie şi relaţiile existente între educaţie şi alţi factori care pot influenţa educaţia (ex: educaţie-bani; educaţie-alimentaţie; educaţie-internet; educaţie-mediu; educaţie-egalitate; educaţie-sport etc. ). b) Exerciţiu: Imaginaţi-vă o poveste cu tema: „Şcoala viitorului”. Menţionaţi disciplinele pe care doriţi să le studiaţi în 2010.

d) Dezbatere pe tema: „ Vor fi profesorii înlocuiţi de computere? ”. Argumentaţi pro şi contra.

Declaraţia universală a drepturilor omului Articolul 26: 1. Orice persoană are dreptul la educaţie. Educaţia trebuie să fie

gratuită, cel puţin în ce priveşte învăţământul elementar şi de bază. Învăţământul elementar este obligatoriu. Învăţământul tehnic şi profesional trebuie să fie accesibiltuturor; accesul la studii superioare trebuie să fie deschis tuturor pe baza deplineiegalităţi, în funcţie de merit.

2. Educaţia trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului pentru drepturile omului şi pentrulibertăţile fundamentale. Ea trebuie să stimuleze înţelegerea, toleranţa şi prietenia întretoate popoarele şi între toate grupările rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.

3. Părinţii au, cu prioritate, dreptul să alegă felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor lor.

186

Nu uita!!!

B. EVALUARE: Grupele de lucru vor căuta motivele pentru care o mare parte din copii nu au acces la educaţie şi vor găsi soluţii pentru ca toţi copiii să poată învăţa. În conformitate cu articolul 26 din Declaraţia universală a drepturilor omului, învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Consideraţi că şcoala voastră răspunde acestor dorinţe? Motivele şi soluţiile vor fi realizate pe afişe. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: imagini, postere, markere, foi D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Concurs de postere care să reprezinte rolul familiei, şcolii şi al comunităţii în educaţie. Reţine: „Învăţătura, mai mult decât orice invenţie de origine umană, este marele egalizator al condiţiei umane – balanţa maşinăriei sociale.” „Să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru toţi.” „Poţi învăţa în patru feluri: pentru şcoală, pentru viaţă, pentru tine şi pentru oricine.” „ A şti carte nu înseamnă a şti înţelepciune.” „Copiii învaţă bunătatea de la natură iar răutatea de la oameni.” “ Uunde educaţie nu este, apare ignoranţa.” “Educaţia este cea mai buna garanţie a libertaţii.” Nu uita !!! Asigurarea unui învăţământ de calitate: “Educaţia estre un drept al omului şi un element esenţial pentru reducerea sărăciei şi muncii în rândul copiilor, dar şi pentru promovarea democraţiei, păcii, toleranţei şi dezvoltării. Totuşi, peste 100 de milioane de copii de vârsta şcolii primare, majoritatea fete nu sunt cuprinşi în şcoli. Alte câteva milioane învaţă în şcoli ce au cadre didactice fără pregătire adecvată şi care sunt prost plătite, în săli de clasă supraaglomerate, nesănătoase şi slab dotate.

Constituţia României Articolul 32 : 1. Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu , prin învăţământul liceal şi cel profesional, prin învăţământul superior,precum şi prin alte forme de instrucţie şi perfecţionare.

2. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română . În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională .

3. Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate;modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege .

4. Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celorinstituţionalizaţi, în condiţiile legii .

5. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat , particulare şi confesionale , în condiţiile legii .

6. Autonomia universitară este garantată . 7. Statul asigură libertatea învăţământului religios , potrivit cerinţelor

specifice fiecărui cult . În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

187

Iar o treime dintre copii nu ajung să termine nici măcar cinci clase, numărul minim de ani de şcoală pentru asigurarea alfabetizării. Vom urmări ca, până în anul 2015, toţi copiii să aibă acces şi să poată absolvi învăţământul primar gratuit, obligatoriu şi de bună calitate şi asigurarea progresivă a învăţământului secundar pentru toţi copii.” (O lume demnă pentru copii - Sesiunea Specială dedicată Copiilor a Adunării Generale a O.N.U., mai 2002)

8 septembrie –Ziua Internaţională a alfabetizării 5 octombrie - Ziua Internaţională a educaţiei

188

9. ACTIVITATEA DE INVATARE - “Drepturile omului ne privesc pe noi toţi” TEMĂ: educaţia pentru drepturile omului, drepturile copilului, comunicare, educaţia pentru valori SCOP: cunoaşterea activităţii instituţiilor internaţionale ce veghează la respectarea drepturilor omului; a documentelor de referinţă privind drepturile omului OBIECTIVE:

- să dobândească cunoştinţe referitoare la activitatea Consiliului Europei; - să înţeleagă sistemul de garantare juridică al drepturilor omului; - să cunoasca regulile şi normele care definesc “cetăţenia europeană”. - să aplice concret, la nivelul clasei şi al comunităţii locale drepturile omului.

NR. ORE: 1 h. A.STRATEGIE DIDACTICĂ: 1. a) Exerciţiu: Se formează 3 grupe de lucru în funcţie de cele trei categorii de drepturi ale omului: civile şi politice; economico-sociale şi culturale; colective şi de participare. Se prezintă obiectivele, structura funcţională şi activitatea Consiliului Europei. Este realizată o comparaţie între cele două documente fundamentale care stau la baza drepturilor omului: “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” şi “Convenţia Universală a Drepturilor Omului”. b) Aplicaţie: Se dau următoarele afirmaţii: Bărbaţii au mai multe drepturi decât femeile. Drepturile omului funcţionează în mod abstract, ele nu sunt concrete. Tinerii nu au nevoie să li se vorbească despre drepturile omului, ei vor doar să fie respectate de adulţi. Drepturile omului sunt un lux pe care şi-l pot permite numai ţările bogate. Nu ne putem bucura de drepturile omului atâta timp cât nu avem ce mânca. Nu este treaba mea să protejez drepturile omului; este treaba guvernului. Nu trebuie protejate drepturile toxicomanilor pentru că ei încalcă legea. Precizaţi care dintre aceste afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false, argumentând alegerea făcută.

DOCUMENTAR 1. Scurta istorie a Consiliului Europei Consiliul Europei a fost creat în anul 1949 şi a reprezentat materializarea voinţei istorice a popoarelor europene de a trăi într-o Europă a unităţii, cooperării şi înţelegerii. Intr-un discurs celebru, pronunţat la Zurich în anul 1946, Winston Churchill propunea constituirea unei structuri care să garanteze libertatea şi prosperitatea statelor europene, sugerând înfiinţarea unui "Consiliu al Europei". La 5 mai 1949, la Londra, zece state - Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia şi Suedia - semnau tratatul prin care se înfiinţa Consiliul Europei. Statutul Consiliului Europei, semnat cu acest prilej, defineşte cu claritate locul şi rolul instituţiei.

"Convinse că edificarea păcii, bazată pe justiţie şi cooperare internaţională, este de interes vital pentru păstrarea societăţii umane şi civilizaţiei,

189

Reafirmând ataşamentul lor pentru valorile spirituale şi morale care sunt moştenirea comună a popoarelor lor şi sursa reală a libertăţii individuale, a libertăţii politice şi a statului de drept, principii care formeaza baza oricărei democraţii autentice,

Convinse că, pentru menţinerea şi realizarea pe mai departe a acestor idealuri şi interesul progresului economic şi social, se impune o unitate mai strânsă între ţările europene care sunt animate de aceleaşi sentimente,

Considerând că, pentru a răspunde acestor necesităţi şi aspiraţiilor manifestate în această privinţă de popoarele lor, este necesar a crea un organism care să grupeze statele europene într-o asociaţie mai strânsă, au decis, în consecinţă, să înfiinţeze un Consiliu al Europei..." Constituit din dorinţa întăririi unităţii continentului şi a garantării demnităţii cetăţenilor Europei, prin respectarea valorilor umane fundamentale, democraţia, drepturile omului, Consiliul Europei va cuprinde, treptat, în cei peste 50 de ani de existenţă, toate statele libere de pe continentul nostru. Anul 1989, an de referinţă în istoria Europei, va marca decisiv şi istoria Consiliului Europei. Dispariţia Zidului Berlinului şi a regimurilor comuniste totalitare vor crea condiţiile primirii de noi state din Centrul şi Estul Europei. Astăzi, pentru prima data în istorie, aproape întreaga Europă este unită în mod liber sub un singur acoperiş, cel al Consiliului Europei. Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este oraşul Strasbourg. Actualul Palat al Europei, un monumental edificiu, a fost inaugurat la 27 ianuarie 1977 de către preşedintele de atunci al Frantei, Valery Giscard d'Estaing. România a devenit membră a Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, o dată cu depunerea instrumentului de aderare la Statutul organizaţiei. In prezent, România este reprezentată în toate structurile organizatorice ale Consiliului Europei şi a dovedit că este un factor important în demersurile Consiliului de a instaura stabilitatea, democraţia şi securitatea în Sud-Estul Europei şi în întreaga zonă balcanică. 2. Obiectivele şi activitatea Consiliul Europei constituie cea mai veche organizaţie interguvernamentală şi interparIamentară europeană. Un stat poate să devină membru al Consiliului Europei cu condiţia acceptării principiului supremaţiei legii. Obiectivele Consiliului Europei sunt: - Apărarea drepturilor omului şi principiilor democratice; - Găsirea de soluţii pentru problemele majore cu care este confruntată societatea europeană (intoleranţa, rasismul, discriminarea faţă de minorităţi, excluderea socială, abuzul de droguri, corupţia, protecţia mediului etc.); - Promovarea conştientizării identităţii europene şi dezvoltarea înţelegerii reciproce între popoare şi culturi diferite; - Sprijinirea statelor din Estul şi Centrul Europei în procesul materializării şi consolidării reformelor politice, legislative şi constituţionale, ajutorul unor importante programe de cooperare. Competenţele şi responsabilitatea Consiliului Europei sunt foarte întinse. Cu excepţia aspectelor militare, Consiliul este abilitat să se preocupe de cele mai importante probleme: drepturile omului, democraţia pluralistă, supremaţia legii, activităţile locale şi regionale, educaţia, sănătatea, cultura, mass-media, sportul, tineretul etc. Drepturile omului reprezintă nucleul activităţilor Consiliului Europei. Principala realizare în acest sens este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, document definitoriu al Consiliului Europei care urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor 800 de milioane de cetăţeni europeni. Orice persoană care consideră că au fost încăIcate

190

drepturile sale garantate de convenţie poate depune o plângere, după ce a epuizat căile legale naţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Coeziunea sociaIă şi caIitatea vieţii. Consiliul Europei este ferm angajat în apărarea şi garantarea drepturilor sociale. Cartea Socială Europeană vizează promovarea următoarelor drepturi de bază ale omului: dreptul la muncă, drepturile femeii, protecţia copilului, interzicerea angajării în muncă a minorilor, dreptul la învăţământ. Această preocupare este însoţită de o politică fermă de protejare a mediului înconjurător în beneficiul tuturor. Consiliul Europei a creat "diplomele europene", destinate să ocrotească cele mai frumoase regiuni şi zone ecologice din Europa. Coeziunea culturală şi pluralismul cultural. Programele Consiliului Europei în sfera educaţiei şi culturii sunt coordonate de Consiliul de Cooperare Culturală şi vizează problemele educaţiei, învăţământului, culturii şi patrimoniului cultural. Ele urmăresc transmiterea către tânăra generaţie a valorilor democratice şi pregătirea acesteia pentru a trăi într-o Europă pluriculturală, promovarea unei identităţi culturale europene şi protecţia patrimoniului. Consiliul Europei acordă o deosebită importanţă problemei educaţiei, considerată o investiţie de viitor a Europei. Au fost iniţiate mari proiecte în domeniul învăţământului secundar şi superior şi în domeniul educaţiei adulţilor, sunt promovate relaţii şi schimburi pentru cunoaşterea reciprocă, au fost elaborate, împreună cu UNESCO, convenţii referitoare la recunoaşterea diplomelor acordate de sistemele educative europene, au fost publicate studii, manuale şi alte lucrări destinate factorilor de decizie şi cadrelor didactice. Elocvent este programul “un învăţământ secundar pentru Europa”, care îşi propune a studia modul în care şcolile secundare au datoria să pregatească tinerii pentru studii, formarea profesională, muncă, mobilitate, petrecerea timpului liber şi viaţa cotidiană, într-o Europă democratică şi pluriculturală. În scopul amplificării înţelegerii, cooperării şi mobilităţii internaţionale, Consiliul Europei a contribuit la punerea la punct a unei abordări comunicative a învăţării şi predării limbilor moderne pentru a favoriza "libera circulaţie a persoanelor şi ideilor". Lucrările au fost utilizate în reformarea programelor de învăţământ, a conceperii cursurilor şi manualelor şcolare şi a formării cadrelor didactice. În prezent, funcţionează la Gratz, în Austria, Centrul European pentru Limbi Moderne. Cooperarea juridică. Consiliul Europei a contribuit substanţial la crearea unui spaţiu juridic european prin armonizarea legislaţiilor naţionale ale statelor membre. Există peste 170 de convenţii şi acorduri europene care stau la baza cooperării juridice europene. Această cooperare se bazează pe urmatoarele coordonate: Prevederea principiului primatului dreptului în relaţiile sociale şi internaţionale; Modernizarea şi armonizarea legislaţiilor naţionale; Eficientizarea justiţiei; Lupta împotriva criminalităţii organizate, a corupţiei şi a altor forme noi de criminalitate informatică, daune provocate mediului înconjurător. Consiliul Europei se defineşte ca un deschizător şi inspirator al justiţiei europene a secolului al XXl-lea. 3. Simbolurile Europei Imnul Europei În anul 1972, Consiliul Europei adopta imnul european. Acesta constituie un aranjament orchestral fără versuri al preludiului la "Oda Bucuriei" din Simfonia a 9-a de Beethoven, aranjament semnat de Herbert von Karajan. Fiecare ţară îşi păstreaza imnul naţional.

191

Ziua Europei Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei a hotărât ca data de 5 mai (aniversarea creării Consiliului Europei) să devină Ziua Europei. Scopul acestei zile este de a implica cetăţenii mai puternic în unificarea europeană. Premiul Europa Premiul reprezintă cea mai înaltă distincţie pe care o poate primi o localitate pentru contribuţia ei la cooperarea europeană. Comisia de mediu, amenajare a teritoriului şi a puterilor locale ale Adunării Parlamentare desemnează localitatea laureată. Premiul este în valoare de 40.000 de franci francezi, care sunt destinaţi tinerilor din localitatea premiată. Ziua europeană a şcolilor Această manifestare anuală recompensează cele mai bune eseuri şi cele mai bune desene realizate de copii pe o temă anume, cu caracter european. Scopul acestui concurs este de a cultiva interesul pentru Europa al şcolarilor.

192

CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI VERSIUNEA SIMPLIFICATĂ A UNOR ARTICOLE DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ A

DREPTURILOR OMULUI Articolul 1. Obligaţia de a respecta drepturile omului Statele membre trebuie să recunoască tuturor persoanelor drepturile conţinute de Convenţie. Articolul 2. Dreptul la viaţă Dreptul fiecărei persoane la viaţă este protejat de lege. Articolul 3. Interzicerea torturii Nimeni nu are dreptul să rănească sau să tortureze pe cineva. Chiar şi în detenţie, demnitatea umană trebuie respectată. Articolul 4. Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate Nimeni nu poate fi tratat ca un sclav sau forţat să muncească. Articolul 7. Nici o pedeapsă fără temei legal Nu puteţi fi judecat ca vinovat de o infracţiune daca acţiunea incriminată nu constituia o infracţiune în momentul în care a fost comisă. Articolul 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie Toate persoanele au dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei lor. Articolul 9. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie Toate persoanele au dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. Puteţi practica liber religia dumneavoastră acasă sau în public şi puteţi să o schimbaţi dacă doriţi. Articolul 10. Libertatea de exprimare Fiecare are dreptul să spună şi să scrie ce gândeşte, să primească sau să transmită informaţii. Acest drept include libertatea presei. Articolul 11. Libertatea de întrunire şi de asociere Toate persoanele au dreptul de a lua parte la reuniuni paşnice şi de a crea asociaţii, inclusiv sindicate şi de a adera la acestea. Articolul 12. Dreptul la căsătorie Toate persoanele au dreptul la căsătorie şi să întemeieze o familie. Articolul 13. Dreptul la un recurs efectiv Dacă drepturile dumneavoastră au fost încălcate, puteţi depune o plângere oficială la tribunal sau la alte organe publice. Articolul 14. Interzicerea discriminării Fiecare se bucură de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbă, convingeri politice sau religioase sau origine. Articolul 15. Derogarea în caz de urgenţă

193

În caz de război sau alte cazuri de urgenţă, un guvern poate lua măsuri care aduc atingere acestor drepturi, dar în limitele strict necesare. Chiar şi în acest caz, un guvern nu are dreptul, de exemplu, să tortureze sau să omoare în mod arbitrar. Articolul 16. Restricţii ale activităţii politice a străinilor Guvernele pot restrânge activităţile politice ale străinilor, chiar şi dacă aceste restricţii intră în conflict cu articolele10, 11 sau 14. Articolul 17. Interzicerea abuzului de drept Nici o dispoziţie a Convenţiei nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor şi libertăţilor pe care aceasta le apără. Articolul 18. Limitarea restrângerii drepturilor Marea majoritate a drepturilor conţinute în această Convenţie pot fi restrânse printr-o lege generală care se aplică tuturor. Astfel de restricţii sunt autorizate numai dacă ele sunt strict necesare. Articolele 19 – 51 Aceste articole definesc funcţionarea Curţii europene a drepturilor omului. Articolul 34. Plângerea individuală Dacă drepturile dumneavoastră aşa cum sunt ele recunoscute în Convenţie au fost încălcate de un stat membru, trebuie întâi deschis un proces la nivelul autorităţilor naţionale competente. Dacă astfel nu obţineţi satisfacţie, puteţi să va adresaţi apoi, direct, Curţii europene a drepturilor omului de la Strasbourg. Concepte cheie: Consiliul Europei Curtea europeană Convenţia Europeană a Drepturilor Omului CONSTITUŢIA ROMÂNIEI despre: Egalitatea în drepturi: Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari Nimeni nu este mai presus de lege (articolul 16). Libertatea conştiinţei: Libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie sau să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc (articolul 29). Libertatea de exprimare: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile Cenzura de orice fel este interzisă. Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naţionala, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau

194

la violenţă publică, precum şi la manifestările obscene, contrare bunelor moravuri (articolul 30). B. EVALUARE: Alegeţi câte trei drepturi conţinute în: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României. Identificaţi elementele comune şi diferenţele. Prezentaţi apoi semnificaţia acestor elemente comune. C. RESURSE EDUCAŢIONALE: albume, pliante, foto, filme – Consiliul Europei, ONU, UNICEF, UNESCO. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Realizaţi o dezbatere cu privire la drepturile omului reflectate în lumea contemporană la care să participe personalităţi ale vieţii politice, culturale şi sociale.

195

CAPITOLUL VII – EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ

„Mai bine greşeşti din prea multă îndrăzneală, decât din prea multă prudenţă”

(Toffler)

1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE – Cum să devii un mic „întreprinzător”? TEMĂ: educaţia antreprenorială, comportamente, comunicare SCOP: descoperirea personală şi a lumii exterioare prin formarea deprinderilor antreprenoriale OBIECTIVE:

- să exerseze comunicarea interpersonală; - să exploreze noi căi de comunicare în relaţiile cu ceilalţi; - să-şi asume responsabilităţi; - să-şi formeze abilităţi antreprenoriale; - să identifice motivele care îi determină pe întreprinzători să schimbe diferite bunuri (estimarea costurilor, beneficiilor şi urmărilor).

NR.ORE. 1 h Stiaţi că… Formulele câştigătoare pentru a te lansa în afaceri sunt:

Să să înveţi ce te interesează şi să menţii pasiunea pentru învăţătură! Să iei decizii conform propriilor opţiuni şi capacităţi! Să fi curios, să te adaptezi realităţii, să şti să alegi! Să nu iroseşti timpul! Să valorifici următoarele calităţi: încrederea, controlul şi corecţia.

Reuşita unui proiect (afaceri): - Apariţia ideii realiste şi practice - Elaborarea proiectului (Plan de afaceri: ce pot să ştiu? ce trebuie să fac? ce este permis să sper?) - Lansarea activităţilor.

Modul economic de gândire Orice lucru presupune un cost Alegerea se bazează pe motive întemeiate Comerţul înseamnă câştig Preţul unui bun sau al unui serviciu este influenţat de alegerile pe care le fac

oamenii. Comerţul este un schimb de bunuri şi servicii făcut cu un anumit scop. A. STRATEGIA DIDACTICĂ Exerciţiu: Elevii vor răspunde şi vor comenta răspunsurile la următorul “test de judecată economică”: Calul de dar nu se caută la dinţi. Atunci când faci un lucru, fă-l cât poţi mai bine. Viaţa omului este nepreţuită.

196

Când un negustor câştigă, un cumpărător pierde. Joc. Se vor forma 5 grupe de elevi. Fiecărei grupe i se va pune la dispoziţie

câte o pungă în care se găsesc diferite obiecte, distribuite inegal (pungile sunt de culoare închisă pentru ca lucrurile din interior să nu fie văzute). O pungă va conţine doar o listă cu răspunsuri la diferite întrebări, alta, lucruri pe care nu le apreciază nimeni, celelalte mai multe exemplare ale aceluiaşi obiect (cu valoare deosebită sau fără valoare). Elevii vor face schimb cu lucrurile pe care le-au primit. După aceea, se va cere elevilor să expună lucrurile pe care le-au obţinut în urma schimbului. Elevii vor răspunde la următoarele întrebări: Ce lucruri aţi schimbat? Exemplificaţi. De ce aţi făcut acest schimb? Ce beneficii sau pierderi aţi avut în urma schimbului? Aţi fost mulţumiţi de rezultatele schimbului? Joc - concurs: Fiecare grupă va primi materiale pentru a realiza felicitări,

mărţişoare, jucării. Se va explica elevilor că este în interesul lor să producă aceste obiecte cu un cost cât mai redus, dar să fie cât mai atractive. Fiecare grup va desemna un reprezentant care va prezenta obiectul realizat, făcându-i reclamă în vederea vânzării. Fiecare elev va cumpăra câte un obiect (altul decât cel realizat de grupul din care a făcut parte), scriindu-şi numele pe “bonul de comandă” al obiectului cumpărat (toate obiectele vor avea acelaşi preţ de vânzare care se va stabili la început). Se va completa următoarea fişă de lucru de către fiecare echipă:

Denumirea produsului

Cantitatea vândută

Încasări totale (produsul între

preţ şi cantitate)

Costuri (produsul între

costul unui obiect şi cantitate)

Profit (diferenţa

între încasări şi costuri)

Se va stabili care grup a obţinut profitul cel mai mare şi se va cere grupului să explice cauzele succesului înregistrat. Se va acorda premiu grupului care a înregistrat profitul cel mai mare sau cele mai multe vânzări. B. EVALUARE: Se va discuta pe baza următoarelor întrebări: Care sunt resursele necesare pentru producerea de bunuri şi servicii? Cât de importantă este ideea şi creativitatea în realizarea bunului lansat pe piaţă? De ce este important profitul? De ce este necesară o selecţie atentă a resurselor utilizate în realizarea produselor? De ce unii întreprinzători înregistrază pierderi? În calitate de consumator, cum aţi decis ce obiect să cumpăraţi? C. RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, materiale necesare realizării obiectelor, lista de preţuri a resurselor utilizate pentru realizarea obiectelor. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Organizarea jocului “Trei paşi spre a fi un bun întreprinzător”:

a) Realizarea unui buget simplu de venituri şi cheltuieli la nivelul clasei. b) Analiza permanentă a celor două aspecte: Ce ne dorim? / Ce ne trebuie? c) Realizarea unui mini-proiect al clasei pentru a realiza o revistă a clasei.

197

CLASA A VIII A CLASA a VIII a CAPITOL TEMATICĂ Nr.

ore 1.1. Dialoguri 1.1.1. Dialogul interior 1 h 1.1.2. Conflictul interior 2 h 1.1.3. Nivelele dialogului exterior 2 h

Comunicare Imaginea de sine Managementul conflictului

1.2. Limbajele tăcerii 2 h

2.1. Aparenţă şi esenţă – receptarea mesajului 1 h Educaţia media 2.2. Reclama – decodarea mesajului 1 h

Drepturile omului Exploatarea muncii ilegale a copilului Trafic de persoane

3.1. Stăpân pe propria –mi viaţă 3.1.1. Cariera 3.1.2. Familia

3 h

Marginalizarea Incluziune socială

3.2. Eu, tu, noi

4 h

Educaţie interculturală – Identităţi multiculturale

3.3. O lume pentru toţi 4 h

Drepturi şi responsabilităţi

3.4. Cap şi pajură 2 h

4.1. Între acceptare şi implicare 1 h Democraţia 4.2. Decalogul democraţiei 1 h 5.1. Om bogat, oameni săraci 1 h Probleme globale 5.2. Ubi bene, ibi patria 1 h

Educaţie antreprenorială

6.1. Reclama, sufletul comerţului! 6.2. Proiecte de dezvoltare comunitară 6.1.1. Bugetul 6.1.2. Preţul

2 h

198

OBIECTIVE CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ • 1. Cunoaşterea nivelurilor de

comunicare • 2. Optimizarea comunicării

a. Să identifice nivelurile comunicării b. Să diferenţieze modalităţile de comunicare specifice fiecărui nivel c. .Să adapteze tipuri de comunicare situaţiilor contextuale concrete d. Să exerseze diferite tipuri de comunicare pentru depăşirea pragului de inhibiţie

• Formarea capacităţii de a discerne în procesul de receptare a mesajului audio-vizual

• Înţelegerea raportului util – nociv în publicitate

• Formarea atitudinii critice în receptarea mesajului audio-vizual

a.Să identifice informaţia neprelucrată dintr-un mesaj audio – vizual b.Să diferenţieze între mesajul preponderent obiectiv şi cel distorsionat c.Să înţeleagă funcţiile publicităţii d.să găsească modalităţi alternative la mesajele agresive e.Să delimiteze latura negativă a publicităţii f.Să adopte /manifeste atitudini critice de acceptare/refuz.

• Cunoaşterea şi respectarea drepturilor omului

• Formarea comportamentului pro-social

• Recunoaşterea şi promovarea valorilor interculturale

a.Să cunoască drepturile omului referitoare la protecţia socială, participarea la viaţa socială şi responsabilităţile cetăţeneşti b. Să identifice cazuri de violare a drepturilor omului c. Să adopte/manifeste atitudini critice faţă de cazurile de încălcare a drepturilor omului d. Să identifice valorile comune culturii naţionale şi universale

• 1. Formarea de atitudini şi comportamente civice într-o societate democratică.

• 2. Asimilarea valorilor democraţiei.

• 3. Sporirea responsabilităţii personale faţă de sine şi faţă de comunitate.

a.Să înţeleagă diferenţa dintre acceptare şi implicare. b.Să se implice în rezolvarea situaţiilor de încălcare a valorilor democratice. c.Să identifice modalităţi de implicare în viaţa democratică. d.Să adopte o atitudine critică şi autocritică în situaţii concrete.

• 1. Formarea capacităţii de identificare a problemelor globale si a consecinţelor lor;

• 2. Dezvoltarea sentimentului patriotic şi promovarea valorilor naţionale.

a.Dezvoltarea gândirii comparative b.Formarea capacităţii decizionale; c.Formarea capacităţii de relaţionare: cauză – efect – soluţie. d. Conştientizarea identităţii şi apartenenţei naţionale e. Conştientizarea potenţialului naţional

• 1. Dezvoltarea capacităţii de elaborarea a proiectelor educaţionale de dezvoltare comunitară;

• 2. Formarea capacităţii de evaluare a relevanţei interne şi externe a proiectului ( relaţia necesitate – eficienţă – calitate)

• 3. Dezvoltarea creativităţii

a.Dezvoltarea gândirii analitice şi sintetice, b.Formarea capacităţii de prelucrare a informaţiilor; c.Formarea capacităţii de interrelaţionare a informaţiilor. d. Formarea gândirii critice şi discriminative e. Formarea capacităţii de a discrimina între relevant – nerelevant. f. Formarea unei atitudini responsabile faşă de munca de calitate. g. Dezvoltarea gândirii creative; h.Formarea atitudinii deschise de receptare a ideilor novatoare.

199

CAPITOLUL I – COMUNICARE IMAGINEA DE SINE MANAGEMENTUL CONFLICTULUI

DIALOGURI 1.1.1. DIALOGUL INTERIOR TEMA: comunicare, imaginea de sine, managementul conflictului, toleranţă, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: dezvoltarea abilităţilor de exprimare coerentă şi clară a ideilor, opiniilor, emoţiilor OBIECTIVE să identifice stări emoţionale, sentimente, idei; să exprime coerent o emoţie, o idee, o opinie; să – şi formeze capacitatea de autoevaluare.

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Se vor audia patru fragmente din patru piese muzicale clasice diferite ca registru emoţional. În finalul audiţiei, elevii vor alege o culoare (din cele patru oferite) în funcţie de percepţia emoţiei dominante trezite de fragmentele audiate.

Culori roşu – temperament violent, impulsiv, dominator; culoare ce denotă dorinţa de

schimbare portocaliu – culoare revitalizantă care exprimă deschiderea către ceilalţi şi

sinceritate. negru - culoare ce exprimă singurătatea, independenţa, perioade de criză morală verde – culoare ce sugerează un temperament contemplativ, libertate, prietenie.

Elevii vor fi împărţiţi pe grupe în funcţie de culoarea aleasă, găsind argumente pentru

alegerea făcută. Ulterior îşi vor identifica elemente comune temperamentului lor, realizând profilul fiecărei grupe. Tipuri de temperamente

Temperamentul - caracterizează componenta dinamică a personalităţii, ceea ce îi conferă o stabilitate sporită faţă de celelalte calităţi psihice ale individului. Componentele principale ale temperamentului sunt următoarele: activitatea psihică generală, activitatea motorie, emoţionalitatea. La rândul său, temperamentul influenţează alte caracteristici psihice, cum sunt rapiditatea şi stabilitatea proceselor psihice, ritmul activităţii şi a comportamentului, intensitatea proceselor psihice. Tradiţional se disting patru tipuri de temperament: coleric, flegmatic, melancolic, sangvinic, dar trebuie luat în seamă faptul că cele patru tipuri de temperament menţionate se întâlnesc în formă pură destul de rar. De obicei, se poate vorbi doar despre predominarea unuia sau altuia din ele la un individ.

200

COLERICUL

Dacă: 1. sunteţi neastâmpărat şi agitat; 2. sunteţi impulsiv şi irascibil; 3. sunteţi nerăbdător;

4. sunteţi categoric şi lipsit de echivoc cu alţi oameni; 5. sunteţi hotărât şi întreprinzător; 6. sunteţi încăpăţânat; 7. vă descurcaţi bine în dispute; 8. lucraţi doar când aveţi chef, si atunci forţaţi nota; 9. sunteţi capabil de a risca; 10. nu sunteţi ranchiunos, nici supărăcios; 11. aveţi un discurs rapid, pasionat şi o intonaţie neuniformă; 12. sunteţi neechilibrat şi predispus pentru acţiuni frenetice; 13. sunteţi necruţător faţă de neajunsuri; 14. aveţi o mimică expresivă; 15. sunteţi capabil de a reacţiona energic şi a decide rapid; 16. sunteţi permanent în căutarea noului; 17. gesturile dumneavoastră sunt repezi şi bruşte; 18. sunteţi tenace; 19. sunteţi predispus la schimbări bruşte ale dispoziţiei.

SANGVINICUL

Dacă: 1. sunteţi vesel şi voios; 2. sunteţi energic şi activ; 3. adesea nu duceţi un lucru început la bun sfârşit;4. aveţi tendinţa de a vă supraaprecia; 5. sunteţi capabil de a asimila repede tot ce e nou; 6. interesele şi atracţiile dumneavoastră nu sunt stabile; 7. treceţi uşor peste eşecuri şi neplăceri; 8. vă acomodaţi uşor la diferite condiţii; 9. vă pasionează orice activitate nouă; 10. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze, o trataţi cu indiferenţă; 11. treceţi uşor de la o activitate la alta; 12. vă displace munca cotidiană, monotonă; 13. sunteţi sociabil şi receptiv, nu vă jenaţi în prezenţa unor oameni noi; 14. sunteţi rezistent şi laborios; 15. vorbiţi repede, tare şi articulat, gesticulaţi, aveţi o mimică expresivă; 16. nu vă pierdeţi calmul într-o situaţie complexă, neaşteptată; 17. sunteţi totdeauna bine dispus; 18. adormiţi şi vă treziţi repede; 19. adesea nu sunteţi suficient de mobilizat, nu vă cântăriţi bine deciziile; 20. uneori sunteţi superficial, distrat.

FLEGMATICUL

Dacă: 1. sunteţi calm si cu sânge rece; 2. sunteţi consecvent si cumpănit în orice activitate; 3. sunteţi prudent şi chibzuit; 4. ştiţi să aşteptaţi; 5. sunteţi tăcut şi vă displace trăncăneală; 6. vorbiţi liniştit şi cumpătat, cu pauze, fără a afişa emoţii stridente, cu cele mai discrete gesturi şi mimică; 7. sunteţi reţinut şi răbdător; 8. duceţi lucrul început la bun sfârşit; 9. nu vă irosiţi puterile pentru fleacuri; 10. urmaţi cu stricteţe graficul vieţii şi al muncii;

MELANCOLICUL

Dacă: 1. sunteţi timid; 2. vă pierdeţi în condiţii noi; 3. cu greu stabiliţi contactul cu oameni necunoscuţi; 4. nu sunteţi încrezător în propriile forţe; 5. suportaţi uşor singurătatea; 6. eşecurile vă copleşesc şi vă dezorientează; 7. aveţi tendinţa de a vă închide în sine; 8. obosiţi repede; 9. vorbiţi încet, uneori pe şoptite; 10. vă aliniaţi fără să vreţi la caracterul conlocutorului; 11. unele lucruri vă impresionează atât de mult, încât vă podidesc lacrimile;

201

11. vă controlaţi cu uşurinţă pornirile; 12. sunteţi puţin sensibil la critică şi laudă; 13. nu sunteţi răutăcios, aveţi o atitudine îngăduitoare fată de săgeţile care vă sunt adresate; 14. aveţi interese şi relaţii constante; 15. vă includeţi cu greu într-o activitate şi treceţi cu greu la alta; 16. îi trataţi pe toţi în mod egal; 17. vă place acurateţea şi ordinea; 18. vă acomodaţi cu greu la condiţii noi; 19. sunteţi inert, nepăsător; 20. aveţi stăpânire de sine.

12. sunteţi foarte sensibil la critică şi laudă; 13. sunteţi extrem de exigent faţă de sine si de alţii; 14. sunteţi suspicios şi ipohondru; 15. aveţi o sensibilitate exagerată; 16. sunteţi din cale afară de supărăcios; 17. sunteţi nesociabil, nu împărtăşiţi nimănui propriile gânduri; 18. sunteţi inactiv şi sfios; 19. sunteţi docil; 20. căutaţi compasiune şi ajutor din partea altora.

Exerciţiu:

• Consideră şi următoarele caracteristici: Leone Bourdel (1907-1966) este omul de ştiinţă a clasificat deţinătorii fiecărei grupe sanguine: - subiecţii cu sânge A sunt numiţi "Armonici" - subiecţii cu sânge O sunt numiţi "Melodici" - subiecţii cu sânge B sunt numiţi "Ritmici" - subiecţii cu sânge AB sunt numiţi "Complexi" În mod general, el a constatat că în comportamentul lor cotidian: - subiecţii din grupa A manifestă o căutare permanentă a armoniei cu anturajul lor şi nu se dezvoltă decât în aceasta condiţie. Dintre persoanele aparţinând celor 4 grupe sanguine, acestea sunt fiinţele cele mai sensibile la mediul exterior, cele mai influenţabile. - subiecţii din grupa O sunt în mod natural "în faza" cu mediul exterior, ei se adaptează fără dificultate. - subiecţii din grupa B, din contra, sunt puţin sensibili la mediu. Ei trăiesc şi se exprimă urmând ritmul lor propriu, fiind destul de indiferenţi la variaţiile mediului înconjurător. - subiecţii din grupa AB reunesc trăsăturile contradictorii ale celorlalte 3 temperamente; ei au dificultăţi în găsirea unui echilibru satisfăcător. Bineînţeles, cele 3 funcţii temperamentale de bază (cea Armonică, cea Melodică şi cea Ritmică) există simultan în fiecare persoană, dar în proporţii diferite; în mod similar, cele 4 grupe sanguine sunt mai mult complementare decât opuse. Astfel, scurtele descrieri ale celor 4 grupe psihobiologice corespund unor tipuri "pure" care se observă rar în realitate.

1.ARMONICUL [Grupa sanguina A] Armonicul este introvertit, o fiinţă a cărei energie afectivă şi psihică este orientată mai mult spre interior decât spre exterior. Comportamentul său va fi, în general, marcat de rezervă. Dar aceasta nu îl va împiedica să "explodeze" atunci când "paharul e plin". Va fi mai mult inhibat decât stimulat de concurenţă şi sfidări. Are, deci, nevoie să i se arate încredere. Activitatea sa este mai curând discontinuă şi nu munceste în mod eficient decât într-un mediu care îi este favorabil, în care va manifesta o seriozitate exemplară şi va da dovadă de o foarte mare eficacitate, ajutat de un spirit foarte bun de sinteză. Armonicul este mânat de scrupule, de conştiinţă, are un simţ ascuţit al responsabilităţilor. Paradoxal, în momentele critice, va găsi mijloacele de a face faţă fără a se lăsa copleşit de fatalism.

202

Pe plan şcolar, copilul Armonic va fi în fruntea sau în coada clasei, după cum mediul îi este favorabil sau nu şi, mai ales, în funcţie de relaţia afectivă mai buna sau mai puţin bună pe care o va întreţine cu dascălii lui. Elevii din grupa A se vor orienta de preferinţă spre un bacalaureat literar mai curând decât spre unul ştiinţific, apoi se vor îndrepta mai curând spre universitate decât spre politehnica. În ce priveşte viata profesională, Armonicul este atras de activităţile de creaţie şi de cercetare în toate domeniile(artistic, literar, ştiinţific sau tehnologic). Şi aici, relaţia cu superiorul ierarhic va fi determinantă. Adaptarea sa la o sarcina nouă este în general lungă dar, o dată acest obstacol trecut, va fi perfect operaţional. Armonicul este cel care întâmpina cele mai multe dificultăţi la începutul carierei.

2.MELODICUL [Grupa sanguina O] Melodicul posedă excelente facultăţi de adaptare şi multă uşurinţă în relaţiile umane. Este un extravertit-tip: centrii săi de interes sunt orientaţi esenţial spre exterior şi spre ceilalţi. Este stimulat de emulaţie, îi place competiţia şi lupta, dar în afara oricărei brutalităţi. Dotat cu o foarte mare curiozitate în toate domeniile, se dovedeşte a fi un excelent observator. În acelasi timp, activităţile sale se vor desfăşura mai mult în amploare, decât în profunzime, deci cu un risc de dispersie şi chiar de superficialitate. Este, de asemenea, de o mare inteligenţă practică, îi plac clătoriile, are nevoie să se implice fizic. În ansamblu, manifestă o hiperadaptabilitate generală. Copilului Melodic îi plac lucrările colective şi se adaptează uşor la schimbările de ritm şi de stil ale învăţământului. Viaţa în internat, cămin nu îl perturbă şi va deveni deseori liderul "bandei" de tineri din care face parte. Pe plan profesional, Melodicul caută meseriile de comunicare şi de îndemânare: i se potrivesc foarte bine activităţile comerciale, gestionarea resurselor umane, profesiunile medicale şi paramedicale.

3. RITMICUL [Grupa sanguina B] În multe puncte, Ritmicul este opusul Armonicului. Comportamentul său pare dur şi inflexibil, ceea ce nu-l împiedică să cadă deseori în ipohondrie, dând atenţie excesivă micilor necazuri de sănătate. Pe de altă parte este un prieten de nădejde. Ritmicul nu este deloc adaptabil, pentru că evoluează în propriul său ritm, fără să-i pese prea mult de lumea exterioară. Astfel, are multe dificultăţi în a se pune în locul altora. Abordează problemele mai curând într-o manieră analitică şi se va îndrepta bucuros către specializare sau expertiză. De asemenea, va fi dotat deseori pentru matematici. În acest spirit, are sensul determinismului şi al fatalităţii şi caută cu pasiune adevărul (contrar Armonicului, care este în căutarea frumuseţii). Copilul Ritmic este cel mai precoce dintre cele 4 grupe sanguine, atât pe plan psihologic, cât şi pe plan fiziologic. La şcoală, se implica alături de profesorii care predau în mod foarte metodic, sprijinindu-se pe demonstraţie. Ca adolescent, se va orienta spre un bacalaureat ştiinţific. În viaţa profesională, Ritmicii apreciază ordinea şi autoritatea. Ei au gustul organizării şi abordează problemele în maniera foarte metodică. În afară de aceasta, sunt foarte puţin sensibili la monotonia sarcinilor. Meseriile din industrie li se potrivesc foarte bine.

benefică.

• Unde te regăseşti?

203

Aplicaţie. Citiţi cu atenţie.

De multe ori, viaţa de zi cu zi te face să îţi întorci privirea înăuntru, să-ţi vezi sufletul bucurându-se de un gest sau răbufnind la auzirea unui cuvânt rostit la întâmplare. Tu ţi poţi fi şi prieten şi duşman. Ce ai gândi şi cum ai reacţiona dacă:

a. cel mai bun prieten/cea mai bună prietenă a ta te-ar ignora în faţa prietenei lui /prietenului ei;

b. ideile tale ar primi un răspuns de tipul „Taci…tu nu ştii…..”; c. în familia ta, replica frecventă a părinţilor vis-a-vis de opiniile tale ar fi: „Ţi s-a

urcat la cap ?”; d. profesorul ar spune dintr-o dată „Ce idee bună ai avut!”.

Identificaţi:

Reacţii iniţiale Reacţii intermediare

(dialogul interior)

Consecinţe asupra personalităţii voastre

• • •

• • •

• • •

B.EVALUARE: Chestionar “De vorbă cu mine însumi”

“De vorbă cu mine însumi” Chestionarul care urmează este destinat să vă ajute să identificaţi sursa nemulţumirilor voastre, în interiorul său în exteriorul vostru. La fiecare aspect pus în discuţie, optaţi pentru varianta pe care o consideraţi potrivită felului vostru de a gândi. Alegeţi numai o variantă. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Nu staţi pe gânduri pentru a alege varianta potrivită. Găsiţi-vă apoi timp pentru a reflecta asupra motivelor pentru care aţi ales o anumită variantă. 1. Am reuşit să depăşesc o problemă serioasă pentru că: a) am încredere în capacităţile mele. b) am avut noroc. 2. In privinţa viitorului meu: a) pot să acţionez în aşa fel încât lucrurile să se desfăşoare cum doresc eu. b) mă simt ca o minge de ping-pong. 3. Lucrurile se aşează bine în viaţa mea de elev pentru ca: a) din când în când mă las în voia soartei. b) Îmi planific zilele, săptămânile şi privesc înainte. 4. Sunt înconjurat de persoane de vârsta mea şi… a) mă simt neputincios când sunt cu prietenii şi sfârşesc prin a face ceea ce vor ei.

204

b) procedăm cu toţii democratic când este vorba să decidem ce vom face. 5. Cred în steaua mea pentru că: a) am talent şi cu puţin efort mă voi realiza. b) Dacă ai noroc, devii bogat şi împlinit. 6. Sunt la o vârstă când: a) am mare încredere în mine şi pot să fac ce vreau. b) mă simt neputincios, victima unor forţe misterioase. 7. Particip la mai toate concursurile pentru că: a) îmi place competiţia şi dacă se întâmplă să câştig este grozav, iar dacă pierd, îmi spun:

“Asta e, Dumnezeu nu m-a ajutat.” b) îmi place competiţia pentru că pot să spun “Am reuşit.” sau “Mai încerc”. 8. Ascult ce spun cei din jurul meu, dar: a) vocea mea se aude în cadrul unei mulţimi. b) se pare că cei din jur mă copleşesc, mă domină.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: casetofon, cercuri colorate, CD/casete muzică, chestionar

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: “Jurnalul meu secret” – completarea unui jurnal timp de patru săptămâni şi realizarea unei analize personale la sfârşitul acestei perioade. Se vor stabili obiective personale, de tipul :

o Ce îmi doresc? o Ce mă nemulţumeşte?

Elevii vor identifica modalităţi de îndeplinire a obiectivelor propuse. În final, se va releva personalitatea elevului.

205

1.1.2. CONFLICTUL INTERIOR TEMA: comunicare, imaginea de sine, managementul conflictului, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: dezvoltarea abilităţilor de identificare şi soluţionare a conflictelor interioare OBIECTIVE să-şi formeze capacitatea de a identifica un conflict interior; să analizeze cauzele conflictului interior; să identifice modalităţi de rezolvare a conflictului interior; să adopte soluţia optimă de rezolvare a unui conflict interior

NR. ORE : 2h

Ora 1 A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Folosind tehnica florii de nufăr, se vor caracteriza vârsta de 14 ani printr-un adjectiv adecvat:

În final, se va alege, individual, un atribut potrivit pentru caracterizarea acestei

vârste, iar în funcţie de caracteristicile dominante, se vor comenta opţiunile pentru anumite aprecieri. Identificaţi surse de conflict interior. Se va realiza prima etapă a analizei

SWOT (puncte tari, puncte slabe)

Ce îmi lipseşte

Ce am

………… …………. ………….

……………….. ……………… ……………..

14 ani, vârstă …….

206

Evoluţia şi soluţionarea conflictului. Se vor explica etapele evoluţiei conflictului.

Cauză Posibile întrebări a. nevoi neîmplinite Am nevoie cu adevărat?

M-ar schimba o pereche de pantofi noi? Cum m-ar schimba un prieten? Mi-ar schimba inteligenţa/sufletul corpul unui top model?

b. teamă, nesiguranţă Depinde încrederea în propria-mi persoană de achiziţionarea unui obiect pe care mi-l doresc? Sau de un dialog eficient cu adulţii? Ce temeri mi-ar alunga?

c. agresiune/indiferenţă faţă de propria persoană

De ce trebuie să mă răzbun pe mine? Este aceasta soluţia problemelor mele?

d. complexul de inferioritate

Ce m-ar face să mă simt mai mulţumit de mine: vestimentaţia? : aprecierea şi încrederea prietenilor mei? : afecţiunea şi înţelegerea părinţilor?

e. izolare, introvertire Ce câştig dacă renunţ/tac?

Dezbaterea va fi condusă de elevi. ….. PAŞI SPRE SUCCES!

Vizualizează succesul! Drobul de sare nu cade! Nu crea obstacole când nu există! Obstacolele pot fi depăşite! Vorbeşte cu tine însuţi! Ai mai multe calităţi decât crezi! Creativitatea te salvează! Construieşte-te în loc să te dărâmi! Ai tot ce îţi trebuie ca să reuşeşti!

B.EVALUARE. Elaborarea unui afiş personal „Paşi spre succesul meu!”

Ora a II a

Joc teatral Zidul . Zidul este format din câţiva elevi, iar un altul, plasat în spatele zidului, este reprezentarea dorinţei. Alţi elevi vor imagina: teama, nesiguranţa, complexul etc. Sarcina elevilor va fi de identificare a obstacolului care îi împiedică să-şi îndeplinească dorinţa şi a soluţiilor de împlinire a acesteia.

207

B.EVALUARE. Realizarea unui afiş al succesului (pe grupe de lucru) pe baza experienţelor anterioare.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: foi flip chart, foarfece, carioca, lipici. D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Poveşti de succes!

1.1.3. NIVELURILE DIALOGULUI INTERIOR TEMA: comunicare, toleranţă, acceptare, diversitate, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: diversificarea abilităţilor de comunicare OBIECTIVE să acumuleze cunoştinţe referitoare la diverse niveluri de comunicare să identifice niveluri diferite de comunicare; să utilizeze corect nivelurile de comunicare în funcţie de diferite situaţii contextuale.

NR. ORE : 2h I ORĂ A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Pe baza imaginilor de mai jos, se va organiza o activitate brainstorming pe tema „Eu şi universul meu”.

Lipeşte fotografia ta sub imaginea care reprezintă universul pe care ţi-l doreşti.

Completează căsuţele cu numele persoanelor pe care ţi le doreşti în jurul tău

208

Piramida nivelurilor de comunicare (McQuail)

1. Nivelul individual – Eu - Eu 2. Nivelul interpersonal – Eu – Familia 3. Nivelul intergrupal – Eu – Prietenii şi colegii 4. Nivelul organizaţional – Eu – Şcoala/Locul de muncă 5. Nivelul social global – Eu – Societatea

Valori, ca puncte de sprijin: sinceritate, respect, recunoaştere, acceptare, curaj, demnitate, responsabilitate, curaj. Piramidă cu trepte

Activitate : Cât şi cum comunică oamenii? Elevii sunt împărţiţi în cinci grupe de lucru, fiecare alegându-şi un nivel de comunicare.

Imaginaţi-vă o zi obişnuită din viaţa voastră. Gândiţi-vă la toate activităţile pe care le faceţi. Cu cine, cum şi cât comunicaţi? Evaluare . Identificaţi soluţii pentru optimizarea comunicării la fiecare nivel. Resurse educaţionale: fotografia personală, lipici, fişe

Ora a II a NIVELURILE INTERACŢIUNILOR COMUNICATIVE

Activitate pe cinci grupe de lucru. Prin ce se caracterizează comunicarea la fiecare nivel , considerând limbajul, sentimentele, emoţiile, libertatea de exprimare, barierele de comunicare.

- - - - -

5 4

3

2

Eu

209

Nivelurile interacţiunilor în comunicare 1.

2. 3. 4. 5. B.EVALUARE. Elevii împărţiţi în grupe de lucru vor avea sarcina de a găsi soluţii de optimizare a comunicării la nivel personal al jocului de rol şi cel al ierarhiei. C. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ.

a. Se pot realiza interviuri colegilor, profesorilor, directorului şcolii referitoare la gradele de comunicare. Pe baza rezultatelor se vor identifica şi propune soluţii de optimizare a comunicării la nivelul şcolii.

b. Se poate organiza o activitate, la nivelul şcolii, intitulată „Ziua comunicării”.

Nivelul individual (transpersonal) - dragoste - comunicare - empatie

Nivelul interpersonal (personalizării) - încredere - relaţii informale - expresivitate, dragoste

Nivelul intergrupal (jocului de rol) - interes reciproc - parteneriat - negociere

Nivelul organizaţional ( ierarhiei) - dominare – supunere - regulile stabilite „sus”

Nivelul social (al haosului) - teamă - neîncredere - lipsa informaţiei

210

1.1.4. LIMBAJELE TĂCERII TEMA: comunicare, toleranţă, acceptare, diversitate, respect, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi non-verbală OBIECTIVE să-şi dezvolte capacitatea de comunicare non-verbală; să acumuleze cunoştinţe despre barierele de comunicare; să exerseze transmiterea de mesaje verbale şi non-verbale; să identifice caracteristici ale limbajului non-verbal.

NR. ORE : 2h I ORĂ A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Activitate. Completarea următorului chestionar: o Aminteşte-ţi ultima conversaţie pe care ai avut-o cu : un prieten, un membru al

familiei, un profesor. o Ce poţi spune despre modul în care fiecare dintre aceştia comunică? o Crezi că ei comunică eficient? o Ai simţit că relaţiile tale cu ei sunt afectate de modul în care aceştia vorbesc cu

tine? o A spune= a comunica? o Te-ai gândit vreodată că alegerea cuvintelor şi intonaţia au vreun rol în

comunicare? Pentru că „Nu contează numai ce spui, ci şi cum spui! Activitate pe grupe.

Dialogul poate: fi redus la tăcere, dacă: continua, dacă: - - - - - - - Aplicaţie. Iniţiaţi un dialog în care interlocutorul vostru ar fi:

a. profesorul (ex. o controversă pe o temă ştiinţifică); b. părintele (ex. organizarea zilei de naştere); c. prietenul vostru / prietena voastră (ex. o dezamăgire a lui/a ei); d. un coleg nou venit.

211

Ora a II a BARIERE CULTURALE

Joc teatral. Elevii vor fi împărţiţi în cinci echipe, fiecare echipă având sarcina de a

inventa un cod de şapte gesturi prin care să comunice şi un scenariu teatral în care să utilizeze acest set. Se vor descifra semnificaţiile gesturilor, concluzionându-se asupra elementelor comune şi barierelor de comunicare Ştiaţi că:

o salutul japonezilor şi al chinezilor constă într-o înclinare a capului; o bulgarii neagă şi confirmă prin mişcări ale capului invers decât românii; o francezii se sărută de trei ori, iar eschimoşii îşi freacă nasurile; o când se întâlnesc, americanii preferă să dea mâna decât să se sărute. Aplicaţie. Elevii vor avea sarcina de a iniţia un dialog în care interlocutorul lor

ar fi: e. profesorul (ex. o controversă pe o temă ştiinţifică); f. părintele (ex. organizarea sărbătoririi zilei de naştere); g. prietenul vostru / prietena voastră (ex. o dezamăgire a lui/a ei); h. un coleg nou venit.

B. EVALUARE. „Câte bordeie, atâtea obiceiuri” Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe. Fiecăruia i se va lipi pe frunte un bileţel indicând o anumită naţionalitate. Colegii din grupă vor trebui să comunice/ să se comporte cu el specific culturii naţionalităţii inscripţionate pe bilet. Elevii vor avea sarcina de a ghici ce naţionalitate reprezintă.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE: post it. D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Crearea unor scenarii, interpretarea unor

piese de teatru aparţinând altor culturi.

212

CAPITOLUL II - EDUCAŢIE MEDIA 2.1. APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ: RECEPTAREA MESAJULUI

TEMA: educaţie media, comportamente pro-sociale, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: cunoaşterea rolului media televizată în formarea opiniilor OBIECTIVE să cunoască principalele caracteristici ale mesajului audio – vizual; să-şi formeze abilitatea de a extrage informaţia brută dintr-un mesaj audio-vizual; să formuleze aprecieri critice argumentate asupra unui mesaj audio-vizual.

NR. ORE : 1h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Prezentarea celor două imagini intitulate identic „Problemele şcolii noastre” A.

La Şcoala nr 35A, a avut loc o dezbatere cu tema „……………………..” B. La Şcoala 37 B a avut loc o dezbatere cu tema “…………………………”

Elevii, împărţiţi în două grupe, vor analiza câte o imagine descriind în detaliu

problematica sugerată de fiecare imagine. Se va analiza imaginea B. din perspectiva căutării senzaţionalului ca factor de creştere al audienţei. Senzaţionalul – interesant sau/şi nerelevant ? Daţi exemple de trei ştiri, după

următoarele modele:

213

Se vor determina:

Relaţia mesaj – atitudine

Limbajele mesajului audio - vizual. Crearea unui mesaj audio – vizual presupune utilizarea a trei tipuri de limbaje:

• ştiinţific – ale cărui caracteristici sunt: corectitudine, claritate, coerenţă, comprehensiune facilă;

• de expresie – se referă la selectarea şi înlănţuirea imaginilor relevante în mod logic;

• artistic – folosirea unor imagini cheie atât în plan sonor, cât şi video. Forme ale comunicării televizate

Exerciţiu. Comparaţi întrebările din seturile A şi B şi analizaţi onestitatea şi gradul de manipulare existente în formularea întrebărilor:

Aplicaţie. Elevii vor avea sarcina de a analiza întrebările de mai jos în funcţie de gradul lor de obiectivitate. Îşi vor imagina că interlocutorul lor este:

A. un expert european în domeniul educaţiei 1. Cum aţi gândit programul naţional de educaţie pentru cetăţenie democratică? 2. În calitate de expert european, cum aţi gândit programul naţional de educaţie pentru

cetăţenie democratică? B. ministrul transporturilor

1. De ce nu s-a reuşit construirea nici unei autostrăzi în România? 2. De ce nu aţi reuşit construirea nici unei autostrăzi în România? 3. În condiţii de austeritate financiară datorată tranziţiei, de ce credeţi că nu s-a reuşit

construirea nici unei autostrăzi în România

B.EVALUARE. Formulaţi două întrebări care manipulează auditoriul şi transformaţi-le în întrebări obiective. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: casete video cu înregistrări de dezbateri, talk-show-uri, jurnale televizate, imagini D.Activităţi extraşcolare.

• Mesajul generează atitudini, nu le induce! • Raportul interesant – relevant nu trebuie să distorsioneze mesajul!

o Ştirea – o componenetă de bază a comunicării media care transformă uneveniment într-o informaţie de interes public.

o Jurnalul televizat – oferă un grupaj evenimenţial care transformă evenimenteale zilei în ştiri.

o Reportajul - explică un fenomen social, adoptând un anume punct de vedere:implicat sau distanţat, parţial sau global. Acesta utilizează resurseprezentative, figurative şi virtualizante ale imaginii şi face apel la diferitetipuri de scenarii

o Talk-show-ul şi dezbaterea se focalizează asupra unei situaţii conflictuale,accentul fiind pus pe mişcările de contestare şi punctele de vedere diferite.Animatorul construieşte un plan de tratare a temei conform unei anumitegrile de lectură, fiind cel care stârneşte polemica şi moderează dialogul.

interesant, dar nerelevant

relevant, dar neinteresant

relevant şi interesant

214

o Realizarea unui jurnal de ştiri referitor la domeniile de interes imediat ale elevilor.

o Organizarea unor talk – show-uri intitulate: Adolescenţi vs. adulţi, Şcoala = şcoala vieţii?, Muzica şi mesajul ei

2.2. RECLAMA

TEMA: educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare personală SCOP: formarea opiniei prin publicitate OBIECTIVE: să înţeleagă termenul publicitate; să cunoască subdomeniile publicităţii; să discrimineze între publicitatea pozitivă şi cea negativă; să creeze alternative ale mesajelor audio-video agresive.

NR. ORE : 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Activitate pe trei grupe de lucru. Fiecare grup de lucru are sarcina de a crea o reclamă pentru: a vinde un obiect, a promova programul ECD, a populariza un coleg din grup.

Reclama – reguli de realizarea a unei reclame

Publicitatea - o formă de comunicare de tip persuasiv, având rolul de a modifica atitudinea receptorului în sensul achiziţionării unui produs sau serviciu anume ale căror calităţi anunţate sunt reale. Domeniul publicităţii cuprinde:

o advertising –se referă la publicitatea plătită; o reclama – produsul activităţii de advertising; o publicity –se referă la reclama neplătită;

• Reclama oferă informaţii despre un produs sau un serviciu. • Triada întrebărilor de bază:

Reclama

Ce (obiectul)

Cui (publicul)

Cum (modalităţi de realizare)

215

B.EVALUARE. Elevii vor avea sarcina de a reface reclama realizată la începutul orei în conformitate cu cunoştinţele nou acumulate. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: carton, casete audio, foarfece, lipici. D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE.

o Vizite la firme de publicitate. o Realizarea unei reclame pentru o excursie organizată de elevi.

CAPITOLUL III DREPTURILE OMULUI EXPLOATAREA MUNCII ILEGALE A COPILULUI TRAFIC DE PERSOANE MARGINALIZAREA INCLUZIUNEA SOCIALĂ EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ

3.1. 1. STĂPÂN PE PROPRIA-MI VIAŢĂ

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, exploatarea muncii ilegale a copilului SCOP: cunoaşterea şi respectarea drepturilor omului OBIECTIVE: să cunoască drepturile omului referitoare la protecţia socială şi responsabilităţile

emergente acesteia; să adopte o atitudine responsabilă faţă de respectarea drepturilor omului, să identifice cazuri de violarea a drepturilor specifice protecţiei sociale; să identifice soluţii pentru prevenirea/eliminarea cazurilor de violarea a acestor

drepturi NR. ORE : 1h

• Informaţia – se va focaliza supra calităţilor şi utilităţii produsului/serviciului • Imaginea – va surprinde necesitatea şi rezultatele utilizării

produsului/serviciului • Stimularea curiozităţii şi a interesului :

o imaginile – se vor caracteriza prin optimism şi vor reflecta realitatea imediată,

o mesajul verbal – va fi concis, convingător, uşor de memorat, compus în forma unui slogan.

o fondul sonor – va fi adecvat conţinutului recalmei.

216

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Elevii, împărţiţi în grupe, vor avea sarcina de a analiza cazuri concrete de violarea a dreptului la viaţă, prezentate în articole din presă. Se va identifica numitorul comun: dreptul la viaţă.

a. Spaima şi haosul continuă să bântuie Moscova. Comandoul cecen continuă să ţină sub amenin. Joi a fost omorâtă prima femeie. Se pare că aceasta se afla printre ostatici şi ar fi încercat să fugă. La rândul lor, membrii comandoului au declarat că victima a încercat să intre în clădire, în ciuda avertismentelor lor, ceea ce i-a făcut să o considere agent al forţelor ruse şi să deschidă focul. Identitatea femeii nu a fost dată publicităţii. Două fetiţe au reuşit să fugă, sărind pe o fereastră; rebelii au deschis focul şi una dintre ele a fost rănită.

b. ridicâu-se la peste o mie.

Identificaţi „provocări”ale lumii contemporane care distrug/ reprezintă

ameninţări ale dreptului la viaţă: o terorismul o religia fanatică o trafic de persoane o o

Considerând cazurile de mai sus, sensul vieţii este dominat de :

Considerând diagrama de mai sus, completaţi sintagma ”………, valoare supremă”. Începând din anii 1940, s-a manifestat pregnant preocuparea pentru asigurarea

bunăstării oamenilor indiferent de rasă, sex, naţionalitate sau religie. S-au înfiinţat numeroase organizaţii internaţionale menite să vegheze respectarea drepturilor omului şi ridicarea standardelor calităţii vieţii acestora.

Contrar eforturilor depuse, lumea contemporană se confruntă cu o răsturnare a valorilor. Astfel, majoritatea societăţilor se bazează pe valori autentice şi non-valori. Identificaţi trei valori reale şi trei non – valori promovate de societatea actuală. Ierarhizaţi valorile societăţii actuale. Corectaţi piramida valorilor realizată de voi, astfel încât fiinţa umană să primeze.

Viaţă

Bani

Răzbunare

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI Articolul 3 Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

217

B.EVALUARE. Activitate „Detaliul care poate schimba viaţa”. Elevii împărţiţi în trei grupe de lucru vor identifica modalităţi de prevenire şi eliminare a terorismului, formelor religioase fanatice, a drogurilor. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din ziar, casete video. D.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Expoziţie de lucrări plastice pe tema ”Violenţa nu e o soluţie!”

218

3.1.2. DECIZIA MEA!

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, exploatarea muncii ilegale a copilului, trafic de persoane SCOP: formarea capacităţii decizionale în ceea ce priveşte cariera. OBIECTIVE: să cunoască tipurile de munci interzise minorilor; să relaţioneze vârstele cu tipurile de muncă permise şi cu responsabilităţile aferente, să cunoască rolul instituţiilor şi persoanelor fizice abilitate în prevenirea exploatării

muncii ilegale a copiilor; să identifice soluţii pentru prevenirea/eliminarea şi eliminarea exploatării muncii

ilegale a copiilor; NR. ORE : 1h STRATEGIA DIDACTICĂ

Completarea unui chestionar o Îţi ajuţi părinţii la treburile casei? o Ce tipuri de activităţi desfăşori? o Cât timp dedici acestor activităţi? o Eşti recompensat pentru activitatea ta? Cum? o Dacă nu, consideri că ar trebui să fii recompensat? Cum?

A.

B. C. E. D.

Copilul şi munca o Copilul = orice fiinţă umană sub vârsta de

18 ani. o Munca = activitate economică ( producţia

de bunuri destinate pieţei şi câteva dintre cele nedestinate pieţei)

Activitatea non – economică = activitate cu caracter domestic efectuată de copii în cadrul gospodăriei proprii.

Consecinţele formelor de muncă interzise

o abandon şcolar o accidentări grave o victime ale traficului de

persoane o afecţiuni dermatologice,

hepatice, TBC

Factori care favorizează formele de muncă interzise

o sărăcia o şomajul o violenţa domestică şi abuz o acces limitat la educaţie o nivelul scăzut de educaţie al

părinţilor o prejudecăţi şi tradiţii

Forme de muncă interzise o sclavia, o munca de servitor o traficul de copii o munca în contul unor datorii o munci care dăunează

securităţii, moralităţii, integrităţii fizice

219

Se vor împărţi elevii în patru grupe de lucru. Având sarcina de analiza o poveste,

fiecare grupă va discrimina între activitatea non-economică şi cele care plasează copii în situaţii de risc.

Maya, o fetita de 8 ani, o ajută pe mama ei îngrijind de fraţii ei mai mici şi, în acelaşi timp, merge zilnic şi la şcoală. Uneori, în zilele de vacanţă, îşi însoţeşte mama la cumpărături.

Sheila, care are tot 8 ani, lucrează toata ziua pe o plantaţie şi nu merge la şcoală. Fratele ei mai mare este singurul care ştie să citească în familie.

In Filipine, tehnica de pescuit “muro ami” este una dintre cele mai

periculoase forme de muncă. Patru până la cinci scufundători se îneacă în fiecare an. Lee, care anul acesta a împlinit 10 ani, se scufundă zilnic în adâncurile mării, purtând doar o cămaşă cu mâneci lungi, o pereche de pantaloni şi o pereche de ochelari acvatici făcuţi din lemn, pentru a putea plăti datoriile familiei către patron.

In piaţă unde părinţii mei îşi fac cumpărăturile văd zilnic o fetiţă, nu mai mare

de 12 ani, care, însoţită de o persoana adultă, poate chiar mama ei, vinde în spatele unei tejghele improvizate din carton. O văd acolo dimineaţa când merg spre şcoală şi o găsesc tot acolo, fie ploaie, fie soare, când mă întorc spre casă.

Dacă aţi fi în situaţia lor, ce aţi vrea să deveniţi?

DECLARAŢIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI Articolul 23.1 Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului". Articolul 23.2 Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala". Articolul 23.3 Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala".

220

B.EVALUARE. Activitate

Eu decid asupra pentru că

Pentru el / ea, cine decide De ce ?

221

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: fotografii, diapozitive, articole din presă. D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: întâlniri cu autorităţile locale, dezbatere pe tema nevoilor de forţă de muncă ale comunităţii.

222

3.1.3. DESTINE

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, trafic de fiinţe umane SCOP: formarea atitudinii responsabile în cadrul familiei. OBIECTIVE: să acumuleze cunoştinţe referitoare la traficul de fiinţe umane: cauze, proces,

consecinţe; să cunoască rolul instituţiilor şi persoanelor fizice abilitate în prevenirea traficului de

fiinţe umane; să identifice soluţii pentru prevenirea/eliminarea şi eliminarea traficului de fiinţe

umane în rândul adolescenţilor şi tinerilor NR. ORE : 1h

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Se vor distribui anunţuri de oferte de locuri de muncă în străinătate, remunerate tentant. Ce aţi face?

a. Eşti studentă şi vrei să faci bani? Vino să lucrezi într-un studio videochat în Madrid pentru un câştig pe care l-ai dorit mereu. Se asigură un mediu de lucru plăcut, precum şi un program de lucru flexibil. Pentu fetele care doresc să lucreze în plus se asigură o masă, precum şi alte bonusuri financiare. b.Căutăm fete atrăgătoare pentru videochat şi talkchat (eventual poză în e-mail). Condiţii excelente. Program flexibil, comision 4$/ora, lucru pe mai multe site-uri (2 olandeze care merg foarte bine), zonă centrală. c. Ofertă de lucru numai pentru tinere drăguţe cu vârsta cuprinsă între 18-28 ani, câştiguri mai mari de 45$/zi, pentru mai multe informaţii aşteptăm un mail care să cuprindă cuvântul colaborare pentru 45$ /zi sş numele d-vs, pe adresa de mail........... d. Agenţia austriacă 'Boris' angajează animatoare ş fotomodele pentru castinguri. Plecări în Austria şi Germania cu viză de lucru pe minim 3 luni, cu posibilă prelungire. Vârsta minimă 18 ani!

Elevii vor fi împărţiţi pe grupe de lucru. Se vor identifica informaţiile necesare referitoare la veridicitatea locului de muncă oferit şi a analizării ofertei.

a. Informaţii referitoare la oferta de muncă: o angajare pe bază de contract; o tipul de muncă; o condiţii de muncă; o orarul activităţii; o condiţii de locuinţă, hrană; o salariul.

b. Informaţii referitoare la firma angajatoare o existenţa legală a firmei, o activitatea firmei; o referinţe.

c. Informaţii referitoare la firma de intermediere a ofertei o existenţa legală a firmei; o activitatea firmei o referinţe.

223

Cine poate oferi aceste informaţii? o Ministerul Muncii, prin instituţiile sale subordonate: • Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Această instituţie reprezintă furnizorul de servicii pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, în prezent oferind o paletă largă de servicii, cum sunt: consilierea profesională, cursurile de formare profesională, serviciile de preconcediere, medierea muncii, consultanţă pentru iniţierea unei afaceri, subvenţionarea locurilor de muncă în care sunt încadrate persoanele din rândul categoriilor defavorizate ale populaţiei, acordarea de credite avantajoase pentru crearea de noi locuri de muncă şi multe altele. o Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă reprezintă instituţia care întocmeşte zilnic situaţia statistică a tuturor cetăţenilor români care pleacă în străinătate pentru a munci pe baza unor contracte obţinute prin intermediul Oficiului, nu şi prin cel al agenţilor de mediere a forţei de muncă sau direct prin ambasade. Prin atribuţiile sale, serviciul de migraţiune din cadrul O.M.F.M. urmăreşte: a) prevenire migraţiei clandestine şi descurajarea traficului de forţă de muncă ilegală; b) prevenirea si combaterea traficului de fiinţe umane; c) informarea cât mai corect şi eficientă a tuturor solicitanţilor care doresc să lucreze în străinătate; d) responsabilizarea lucrătorilor faţă de obligaţiile şi drepturile ce le revin la semnarea unui contract de muncă – pentru integrarea cât mai optimă a acestora pe piaţa forţei de munca din străinătate; e) consilierea lucrătorilor români care urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate asupra posibilităţii de a beneficia de drepturi legale de protecţie socială în România, pe perioada derulării contractului de muncă în ţara respectivă; f) efectuarea schimbului de informaţii între instituţiile specializate din România şi instituţiile omoloage din statele membre ale Uniunii Europene şi statele asociate. Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a întocmit un ghid pentru cetăţenii români care doresc să lucreze în străinătate şi un altul, pentru agenţii de mediere a forţei de muncă în străinătate. Primul material, intitulat “ Sfaturi pentru orice solicitant de locuri de muncă în străinătate”, conţine elementele esenţiale necesare pentru obţinerea unui contract de muncă în străinătate atât prin intermediul O.M.F.M., cât şi prin cel al agenţilor de mediere privaţi. Cel de-al doilea ghid conţine comentarii cu privire la legislaţia din domeniu, principalele acte normative care reglementează activitatea de mediere, modele de contracte care se folosesc în mod curent, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească agenţii de ocupare a forţei de muncă în străinătate. Aceste ghiduri sunt puse la dispoziţia cetăţenilor români, putând fi consultate la sediul instituţiei, precum şi pe pagina de web a Oficiului: www.omfm.ro Studii de caz: Ce au păţit ei!

La 15 ani, obligată să se prostitueze O familie de români a fost de curând arestată în Italia de către carabinieri. Mariana şi Georgian S. făceau bani pe spatele unor minore, ei punând bazele unei "afaceri de familie", o reţea de prostituţie. Cei doi racolau fete în România, le promiteau locuri de muncă, apoi le duceau în Italia, unde le obligau să se prostitueze. Soţii au fost arestaţi în localitatea Vicenza, acuzaţi fiind de proxenetism. Poliţiştii italieni au depistat, mai întâi, în stradă, o fată în vârstă de 15 ani. Tânăra racola clienţi. Ea a mărturisit anchetatorilor că Mariana şi Georgian S. o obligau să se prostitueze. Iniţial, fata a declarat că are 18 ani şi că este din Republica Moldova, încercând să îi păcălească pe poliţişti. In urma cercetărilor, ea a recunoscut că are doar 15 ani şi că este din Galaţi. Poliţiştii italieni au descins în apartamentul indicat de adolescentă, descoperind alte două fete, în vârstă de 16

224

ani. Şi ele au declarat că erau obligate să se prostitueze de către soţii români. Fetele au spus că Georgian le-a racolat, promiţându-le că le va duce in Italia, unde le va angaja ca menajere la bătrâni. Mariana şi Georgian S. au fost arestaţi. Ei câştigau de pe urma fetelor în jur de 300 de euro pe noapte. Cei doi proxeneţi au fost reţinuţi, fetele urmând să fie trimise înapoi in România. Cazul a intrat în atenţia Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog. "Carne" pentru Spania Aurel R. are 23 de ani. Zis "Auraş", el era considerat capul unei reţele de trafic cu carne vie. Reţeaua era formată atât din gălăţeni, cât şi din brăileni. Cu toţii au fost suspectaţi că au racolat mai multe tinere din Galaţi şi Brăila, dintre care două minore, pe care le-au obligat să se prostitueze în străinătate. Le-au promis locuri de muncă în Spania, spunându-le că vor lucra ca dansatoare în barurile de noapte. Fetele au fost vândute în Occident, în special în Spania. Timp de doi ani, reţeaua a făcut trafic de femei peste graniţă. Doi dintre proxeneţi racolau fetele, le transportau în străinătate, iar ceilalţi se ocupau de găsirea clienţilor. Ofiţerii de la Centrul Zonal pentru Combaterea Crimei Organizate Galaţi au lucrat din greu pentru a avea un caz solid şi pentru a obţine arestarea lui Aurel. In dosar au fost daţi în urmărire internaţională Bogdan M. de 27 de ani, Andrei F. de 22 de ani din Brăila si Vasile I. din Galaţi. Totul a fost dat în vileag atunci când una dintre fete nu a mai suportat să fie sclava proxeneţilor şi s-a dus la poliţia spaniolă. Cazul a ajuns în România. Reţeaua funcţiona din 2001. Membrii ei au câştigat mii de dolari de pe urma fetelor obligate să practice prostituţia peste graniţa.

225

TRAFICUL DE PERSOANE

Traficul constituie o violare a drepturilor omului; implică coerciţia, forţa, violenţa şi sclavia sub forma muncii forţate în ţara de destinaţie. Traficul a fost încadrat la delicte ce violează drepturile omului în 1996. O definiţie acceptată şi utilizată în plan internaţional este cea dată de protocolul din Palermo (care se referă la traficul de copii şi femei): "…recrutarea, transportul, transferul, primirea de persoane sub ameninţarea sau uzul forţei sau alte forme de coerciţie, fraudă, înşelătorie, abuz de putere sau poziţie de vulnerabilitate sau prin oferirea de sume/beneficii pentru a primi acordul persoanei/custodelui în scopul exploatării.

CAUZE Nivelul de trai. Cele mai multe dintre victime aparţin unor familii în care unul dintre părinţi sau chiar ambii, sunt şomeri, confruntându-se cu mari dificultăţi materiale sau ele însele au o situaţie familială grea, fiind abandonate de soţi si având copii în întreţinere. Şomajul. În condiţiile procesului continuu de restructurare economică, numeroase tinere, mai ales cele cu nivel scăzut de profesionalizare, nu îşi găsesc locuri de muncă, ajungând în postura de a alege prostituţia ca mijloc de subzistenţă. În acest context, se evidenţiază nivelul scăzut al salariilor, care nu acoperă minimul necesităţilor. Deci, chiar dacă, în situaţii excepţionale, aceste persoane îşi găsesc un loc de muncă sunt, de obicei, angajate fără documente oficiale şi sunt prost plătite. De asemenea, motivaţia proxeneţilor în ceea ce priveşte orientarea lor ocupaţională este centrată pe aceleaşi cauze de natura socio-economică, şomajul fiind principalul indicator al angajării în acest tip de activitate. Factorii educationali. Carenţele educaţionale pot fi considerate ca fiind cele care precipită, de fapt, procesul anagajării în prostituţie sau proxenetism, prin poziţionarea subiectului în imposibilitatea de a alege altă aternativă. Educaţia, ca rezultantă a nivelului pregătirii şcolare şi profesionale, dar şi ca nivel al educaţiei receptate şi sedimentate în plan familial şi social, este factorul de formare a responsabilităţii înţeleasă nu neapărat în sensul asumării unei obligaţii anume sau de adoptare a unei conduite conforme normelor sociale ale momentului, ci de capacitatea de raportare lucidă, realistă, la complexul de circumstanşe ce se succed în viaţa personală şi în care se includ decisiv alternativele ocupaţionale. Modelul familial, ce caracterizează familiile din care provin persoanele traficate sau implicate în trafic, îşi pune amprenta asupra comportametului şi orientării ocupaţionale. Este vorba, în general, de familii în care alcoolismul, conflictele şi antecedentele penale sunt o constantă, ca şi lipsa afecţiunii parentale. De această situaţie familială profită mulţi dintre traficanţi, care mimează faţă de victime interese de natură afectivă în momentul racolării. Migraţia , definită ca dislocarea persoanei din mediul nativ, determină mărirea gradului discriminării de către traficanţi şi oficialităţi, precum şi a riscului abuzului, violenţei, exploatării.

MIRAJUL PROMISIUNILOR - promisiuni false de asigurare a unor locuri de muncă bine plătite (dansatoare, stripteusă, baby-sitter, damă de companie, ospătar, barman, alte munci necalificate, etc)

- asigurarea unei asistenţe medicale persoanelor cu handicap fizic;

- ascensiune socială prin alianţe oficializate;

mitul opulenţei occidentale

226

RECRUTAREA - de către persoane cunoscute, de încredere, - de către persoane total necunoscute, străini. Există două categorii de proxeneţi: a. cei care sunt doar combinatori, intermediind relaţia. Se regăsesc mai ales în plan intern, dar şi profitând de anumite cunoştinţe din străinătate. De regulă, practică foarte puţin aceasta activitate şi nu doresc să o continue; b. cei care sunt profesionişti. Traficanţii profesionişti se îndreaptă din ce în ce mai mult către traficul internaţional, acesta fiind mai bine remunerat, chiar dacă mai riscant. Recurg la metode diferite de racolare a victimelor, de la abordări diferite şi explicite, la false promisiuni ale unor locuri de muncă în străinătate. Recrutarea se realizează, de obicei, prin : promisiuni de locuri de muncă tentante ce oferă succes imediat, publicitate mincinoasă, acte falsificate.

PREVENIRE ŞI COMBATERE Campaniile anti-trafic urmăresc: - documentarea; - sensibilizarea instituţiilor guvernamentale şi a presei, a opiniei publice; - instruirea membrilor societăţii direct implicaţi în educarea victimelor, potenţialelor victime şi a victimelor, în vederea construirii unei vieţi noi; - educarea şcolară, universitară, a membrilor societăţii în general, în vederea prevenirii traficului şi educarea victimelor, în vederea obţinerii unui loc de muncă. Educaţia presupune mai multe paliere: - pregătirea pentru diferite meserii, cu o şcolarizare scurtă şi angajare imediată în domenii care să răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă; - prezentarea în şcoli (licee) a unor informaţii privind căile legale de a călători în străinătate, condiţiile în care se trece graniţa, ce înseamnă să trăieşti într-o ţară străină, etc; - în acelaşi cadru şcolar, prezentarea unor situaţii - tip de victime ale traficului de femei; - articole în presa scrisă şi reportaje în domeniul audio-vizual au rolul de a disemina informaţii privind riscurile şi consecinţele unei activităţi legate de traficul de femei atât din perspectiva victimelor, cât şi a celor care profită de pe urma lor.

La nivel naţional funcţionează linia telefonică de urgenţă 9596 cu apeluri gratuite pentru victimele traficului de persoane. De asemenea, la nivel naţional sunt deschise mai multe centre de asistenţă şi protecţie pentru victimele traficului de persoane unde acestea primesc asistenţă medicală, socială, psihologică, juridică.

Pentru victimele - martor , începînd cu anul 2002 , a intrat în vigoare Legea nr. 682 care permite instituirea unor măsuri pentru protejarea victimelor traficului de persoane care depun mărturie în cadrul proceselor penale.

Ordonanţa de Guvern nr. 1216/2001 privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Prevenirea şi Combaterea Traficului de Persoane prevede măsuri de asistenţă, protecţie şi reintegrare socială pentru victimele traficului de persoane.

227

Activitate : Elevii împărţiţi în patru grupe de lucru vor avea de elaborat profilul

victimei şi cel al traficantului. B.EVALUARE. Fiecare grupă de lucru va avea de întocmit o listă de sfaturi destinate părinţilor privind conştientizarea şi prevenirea traficului de fiinţe umane în rândul adolescenţilor şi tinerilor. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din presă. D.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Creare de mesaje anti-trafic şi imprimarea lor pe fliers care urmează a fi distribuite în şcoală.

CONSECINŢELE TRAFICULUI - sunt încalcate drepturile omului; - reprezintă un abuz la adresa umanităţii; - este afectată forţa economică; - se întăresc sistemele de manifestare a corupţiei şi activităţilor ilegale.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 22 Orice persoană în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitate socială, ea este îndreptăţită, ca prin efortul naţional şi colaborarea internaţională, ţinându-se seama de organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale". Articolul 16.3 Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului".

228

3.2. EU, TU, NOI TEMA: educaţie pentru drepturile omului, marginalizare, incluziune socială, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare SCOP: cunoaşterea şi respectare drepturilor omului bazate pe principiul egalităţii şi libertăţii OBIECTIVE:

• să acumuleze cunoştinţe referitoare la drepturile omului bazate pe principiul egalităţii şi libertăţii;

• să identifice cazuri de încălcare a drepturilor omului bazate pe principiul egalităţii şi libertăţii;

să identifice modalităţi de combatere a excluziunii sociale şi a marginalizării; să conştientizeze caracteristicile comportamentului tolerant şi solidar; să-şi formeze capacitatea de empatie.

NR. ORE : 4h

I a ORĂ A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Studiu de caz: o Sunt binecunoscute cazuri în istorie când mulţi prizonieri de război au

fost condamnaţi fără a beneficia de o judecată dreaptă şi au fost executaţi. o Au fost mediatizate cazuri reale de condamnare la moarte a unor

persoane declarate nevinovate ulterior executării pedepsei. o Se cunosc cazuri de mituire a unor reprezentanţi ai justiţiei care au emis

verdicte părtinitoare. Se vor analiza toate aceste cazuri şi se va scoate în evidenţă numitorul comun.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI Articolul 8 Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamnetale ce-i sunt recunoscute prin constituţie şi lege". Articolul 9 Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar". Articolul 10 Orice persoană are dreptul, în deplina egalitate, de a fi audiată în mod echitabil de către un tribunal independent şi imparţial care va hotări fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa".

229

Activitate. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe de lucru. Fiecare grupă de lucru va primi un articol din presă referitor la cazuri de violare a drepturilor omului privind respectarea principiilor egalităţii şi libertăţii, cu consecinţe grave. În analiza cazurilor, elevii se vor ghida după următorul algoritm: o Identificaţi ce drept a fost încălcat. o Ce cauze au determinat încălcarea? o Care au fost consecinţele? o Cum ar fi trebuit soluţionat cazul?

a. Un bătrân care abia poate merge şi care suferă cu nervii este purtat pe drumuri, de 3 ani, de instanţele clujene, în procese pentru pământuri pe care nu le-a deţinut în viaţa lui, dar pe care, din întâmplare, le-a tranzacţionat o persoană cu acelaşi nume sau cineva care a dat o adresă falsă.

b. După revoluţie, un imobil din Bulevardul Pache Protopopescu a fost revendicat. Proprietarul murise şi revendicarea a fost iniţiată de doua moştenitoare. Procesul de revendicare a început în august 1993. La 4 martie 1994, prin sentinţă civilă, blocul a fost redat celor care l-au revendicat. Primăria a făcut apel la Tribunalul Bucureşti, dar acesta a fost respins. Hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă.Abia peste un an şi două luni (în aprilie 1995) chiriaşii au aflat că blocul fusese retrocedat, găsindu-se în situaţia de a nu mai putea întreprinde nimic. Disperaţi, chiriaşii au început să se intereseze despre istoria retrocedării. In urma investigaţiilor proprii, chiriaşii au rămas uimiţi de ceea ce au găsit. Cei care intraseră în posesia imobilului comiseseră mai multe ilegalităţi: dăduseră declaraţii neadevărate; nu prezentaseră niciodată, deşi invocaseră mereu, testamentul proprietarului ; nu declaraseră că apartamentele 8 si 9 de la etajul 4 al blocului fuseseră vândute; nu specificaseră că la parterul blocului existau spaţii comerciale. Povestea era cu totul necurată. c. Cel mai recent caz este cel al unui rrom care în urma cu trei săptămâni a agresat un poliţist, a fost reţinut şi apoi eliberat printr-o decizie a instanţei juridice.

B.EVALUARE. Se va organiza simularea unui proces corect şi a unui corupt şi se vor analiza diferenţele. C.RESURSE EXTRAŞCOLARE: articole din presă, imagini, albume istorice. D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Dezbatere „ Este justificată pedeapsa capitală?”

Articolul 11.1 Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată, până când vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale". Articolul 11.2 Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal, conform dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă, decât aceea care era aplicabilă când a fost săvârşit actul cu caracter penal".

230

Ora a II a OAMENI ŞI OAMENI

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, marginalizare, incluziune socială, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare SCOP: formarea comportamentului pro-social tolerant OBIECTIVE:

• să-şi consolideze cunoştinţe referitoare la drepturilor omului bazate pe principiul egalităţii şi libertăţii;

• să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii contextual concrete; • să identifice cazuri de marginalizare a diferitelor grupuri /indivizi

defavorizate/defavorizaţi; • să manifeste atitudine critică faţă de grupuri /indivizi defavorizate/defavorizaţi care

sunt/au fost marginalizaţi; • să-şi dezvolte atitudine tolerantă de acceptare a grupurilor/indivizilor marginalizaţi; • să identifice soluţii pentru prevenirea şi eliminarea fenomenului marginalizării.

STRATEGIE DIDACTICĂ

Utilizarea tehnicii florii de nufăr:

Activitate. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe de lucru, fiecare grupă urmând să analizeze una din imagini le de mai jos.

Cum sunt percepuţi?

231

Din vina cui?

Cine sunt ei ?

MARGINALIZAREA General acceptată caracterizarea acestui fenomen social, marginalizarea este determinată de probleme politice, sociale şi culturale mai puţin vizibile. La baza acesteia stau:

o internalizarea/inducerea unor percepţii greşite; o lipsa necesităţilor de bază, a unor drepturi civile, a unor oportunităţi de mobilitate socială.

Cel mai adesea, marginalizarea apare în forma excluziunii sociale manifestă prin: o sărăcie o privarea de drepturi cetăţeneşti ( drepturi civile, drepturi politice, drepturi sociale) o discriminare ( dezavantaje sociale, şomaj, diferenţe de gen, vârstă, stare de sănătate, rasă,

credinţă, minorităţi). Grupuri defavorizate: şomeri, analfabeţi, persoane cu handicap, persoane consumatoare de droguri, persoane cu cazier, copii abuzaţi, femei, săraci, stigmatizaţi, persoane izolate, tineri fără experienţă, refugiaţi, străini, imigranţi, minorităţi, persoane private de drepturi politice etc.

232

Activitate. • Discriminaţi realitatea acestor grupuri defavorizate şi mitul creat în jurul lor:

Realitate Mit

• Adăugaţi alte grupuri discriminate.

Activitate. Joc teatral. Elevii sunt împărţiţi în patru grupe de lucru. • Fiecare grupă de lucru va avea de creat un scenariu referitor la comportamentul

frecvent întâlnit al persoanelor aparţinând grupurilor dezavantajate: o persoană cu handicap o persoană consumatoare de droguri o persoană delincventă o refugiat

• Se vor analiza scenariile din punctul de vedere al sentimentelor experimentate de individ şi de grup.

• Fiecare grupă de lucru va identifica soluţii de relaţionare, susţinere şi integrare a grupurilor dezavantajate.

B.EVALUARE: Se va completa următorul chestionar:

Ce ştiu despre grupurile defavorizate?

Ce aş vrea să ştiu despre grupurile defavorizate?

Cum pot aplica aceste cunoştinţe?

Consecinţe. Printre consecinţele cele mai grave ale acestui fenomen, se pot aminti: o distrugerea conştiinţei şi a imaginii de sine, o limitarea potenţialului personal, o izolarea, o autodiscreditarea, o diminuarea coeziunii statului şi a potenţialului naţional.

Strategii de combatere a marginalizării În vederea prevenirii, diminuării şi eliminării fenomenului marginalizării s-au elaborat strategii naţionale materializate prin:

o elaborarea şi implementarea programelor de instruire pentru tineri, o realizarea reformelor legislative pentru îmbunătăţirea pieţii muncii, o dezvoltarea programelor sociale focalizate pe grupurile cele mai vulnerabile, o dezvoltarea programelor de dezvoltare comunitară, o dezvoltarea programelor educaţionale, o promovarea afacerilor mici, o întărirea societăţii civile.

233

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din presă, fotografii, foli flip chart, markere

D. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Se vor identifica persoane marginalizate din comunitatea şcolară şi se vor propune soluţii concrete de realizare a incluziunii sociale a acestora.

234

Ora a III a ASCULTĂ ŞI VEI FI ASCULTAT!

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, incluziune socială, non-discriminare, diversitate, comunicare SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la participarea la viaţa socială OBIECTIVE:

• să acumuleze cunoştinţe referitoare la drepturile omului privind participarea la viaţa socială;

• să identifice cazuri de încălcarea a drepturilor omului privind participarea la viaţa socială;

• să conştientizeze accesul egal la viaţa socială; • în înţeleagă importanţa implicării în viaţa comunităţii; • să identifice modalităţi de implicare în viaţa comunităţii.

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Studiu de caz. În localitatea Roşia Montană, o companie internaţională a propus un proiect de exploatare a zăcămintelor de aur, prin cianurare la suprafaţă. Aceasta ar presupune : depopularea zonei, defrişarea, distrugerea a cinci munţi,distrugerea vestigiilor istorice (galerii romane vechi de peste 2000 ani) şi crearea unui lac artificial de decantare care, în caz de cutremur, ar produce infiltrarea apei poluate, iar în caz de caniculă urmată de ploaie, ploaie acidă.

În tot acest proiect, statul român nu ar avea de câştigat decât 2% şi un anumit număr de locuri de muncă.

• Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe de lucru, fiecare reprezentând o anumită categorie socială din cadrul comunităţii din Roşia Montană ( persoane sărace, persoane bogate, oameni de condiţie medie, şomeri, şi pensionari). Elevii vor avea sarcina a-şi desemna reprezentantul care urmează să exprime punctul de vedere asupra acceptării sau respingerii acestui proiect. ( desemnaţi-vă reprezentantul şi exprimaţi-vă punctul de vedere pentru că viitorul comunităţii depinde de voi!)

• Se vor analiza punctele de vedere şi se va emite o rezoluţie.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI Articolul 21.1 Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţii liber aleşi". Articolul 29.1 Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale". Articolul 29.2 In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om este supus numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică". Articolul 29.3 Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite".

235

B.EVALUARE. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a interpreta studiul de caz prezentat anterior din punctul de vedere al reprezentanţilor presei, aş instituţiilor naţionale şi internaţionale implicate, precum şi cel al comunităţii.. C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a elabora proiecte de dezvoltare comunitară, pornind de la următoarea situaţie. Primăria localităţii a primit fonduri pentru dezvoltarea acesteia. Comunitatea trebuie sa identifice nevoile locale şi să investească, fiecare membru urmând să se implice efectiv.

236

Ora a IV a CELĂLALT POŢI FI TU! TEMA: educaţie pentru drepturile omului, incluziune vs. excluziune socială, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare SCOP: formarea comportamentului pro social activ. OBIECTIVE:

• să consolideze cunoştinţele referitoare la participarea la viaţa socială; • să – şi îmbunătăţească cunoştinţele referitoare la incluziune şi excluziune socială; să identifice cazuri de excluziune socială în comunitatea din care provin; să formuleze opinii referitoare la cazuri de excluziune socială; să adopte/manifeste atitudine critică faţă de cazurile de excluziune socială; să-şi dezvolte atitudinea pro-socială .

NR. ORE : 2h

I a ORĂ A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Se vor analiza două povestiri : a. Marcel Popescu are 20 ani şi este de etnie rromă. A terminat liceul şi a încercat, în

nenumărate rânduri, să se angajeze. Citindu-i CV-ul, angajatorii au aflat că Marcel era rrom şi au considerat că nu era nici un post disponibil pentru acesta.

b. Sharim, cetăţean malitorian, a obţinut un loc de muncă la o companie multinaţională. Odată ajuns, a rămas uimit că nu i s-a oferit postul pentru care aplicase, cu toate că studiile şi referinţele sale erau mai bune decât ale celorlalţi, care proveneau din ţara gazdă.

Puncte de sprijin ale analizei: • motivul inegalităţii şanselor; • asemănări între cele două cazuri; • diferenţe între cele două cazuri; • formulaţi câte o concluzie pentru cele două cazuri.

Excluziunea reprezintă o situaţie de eşec a realizării depline a drepturilor cetăţeneşti (drepturi sociale, economice, politice, culturale şi mecanismele prin care cei excluşi sunt împiedicaţi să beneficieze de ele), precum şi incapacitatea de funcţionare a unuia dintre următoarele sisteme:

• sistemul democratic şi legal care presupun integrarea civică; • sistemul statului bunăstării care presupune integrarea socială (în principal se referă la

locurile de muncă); • piaţa muncii care promovează integrarea economică; • sistemul familiei şi comunităţii care promovează integrarea interpersonală.

237

Activitate. Daţi exemple de trei cazuri de excluziune socială determinată de conflicte de valori.

B.EVALUARE. elevii vor avea sarcina de a identifica soluţii de rezolvare a cazurilor (Cum aţi rezolva aceste cazuri ?) C.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: întâlniri cu tineri anterior instituţionalizaţi.

În general, excluziunea se referă, cu precădere, la egalitatea şanselor şi a oportunităţilor,la justiţia socială şi cetăţenie. Cauzele determinante ale excluziunii:

• auto-excluziunea (opţiunea individului, modelul cultural, dezinteresul) • sistemul care determină apartenenţa teritorială/comunitară; • şomajul; • conflictul de valori. Ca formă a interacţiunii sociale, conflictul de valori reflecte

probleme sociale bazate pe competiţia, distribuirea bunurilor şi a drepturilor. Soluţionarea conflictului presupune negocierea care se referă la schimbul de valori şi consensul care se materializează într-un set de valori semnificative împărtăţite de ambele părţi.

Grupuri sociale excluse: • şomeri, tineri care părăsesc instituţii de protecţie, minorităţi, refugiaţi, imigranţi,

persoane cu handicap, cu nivel de educaţie scăzut, săraci etc.

238

3.3. O LUME PENTRU TOŢI TEMA: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie OBIECTIVE:

• să acumuleze cunoştinţele referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie ; să identifice cazuri de încălcare a acestor drepturi; să identifice limita legal/ilegal în trecerea frontierelor; să stabilească conexiuni între dreptul la libera circulaţie, dreptul la azil, dreptul la

cetăţenie; să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi; să conştientizeze egalitatea în drepturi indiferent de cetăţenie, naţionalitate, gen, rasă

sau religie. NR. ORE : 4h

I a ORĂ A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Se va analiza poezia „Pentru tine” de Liviu George Grigore, din punctul de vedere al elementelor comune relevante ale lumii contemporane.

Dimineaţa în metrou, …Highbury& Islington Victoria Line train to Brixton… Mai sunt cinci minute…o arată afişajul electronic de pe tabelă. Stau pe o bancă cu rucsacul în braţe. Sunt unul din cei mulţi. Unul aflat între milioanele ce trec peste zece. Sunt prins aici , Unde încarc cu lopata munţi de zile Pentru un cont din banca lui “va fi mai bine”. Sunt unul de acolo, din Europa de Est, Un fost şoim al patriei, Pionier ce n-a mai ajuns membru de partid. Am venit după bani! (Să-nvăţ limba engleză ?) Mi se învârteau ochii ca la maşinile din casino Şi vedeam tot mai des doar trei lămâiţe… Am avut doar o singură fisă de risc, Şi ţie ţi-am dat-o… O , Anglie, o , El Dorado. Se vor analiza elementele determinate de fenomenul globalizării: contul, afişajul electronic al tabelei, maşinile de casino, rucsacul, mirajul ţărilor bogate.

239

Activitate. Se vor analiza textul şi povestirile propuse: În lumea modernă, toleranţa e mai necesară ca oricând. Noi trăim într-o vreme marcată de mondializarea economiei şi accelerarea mobilităţii, comunicaţiei, integrării şi interdependenţei, migraţiilor şi deplasărilor de mare amploare ale populaţiilor, urbanizării şi mutaţiilor în sfera formelor de organizare socială. Din moment ce nu este nici într-o parte a lumii o situaţie care să nu se caracterizeze prin diversitate, creşterea intoleranţei şi confruntărilor constituie o ameninţare potenţială pentru orice regiune. Şi nu e vorba aici de o ameninţare ce s-ar limita la o anumită ţară, ci de o ameninţare universală. Ajuns în RFG, am solicitat imediat azilul politic (însoţit fiind de soţia mea, dr.

Liana Matrescu, şi ea medic specialist internist şi lăsând în ţară pe fiul nostru, Mihai, în vârsta atunci de 10 ani). Timp de 15 luni am locuit într-o cameră a unui cămin de azilanţi şi cu interdicţie de a lucra. Aflaţi la mii de kilometri distanţă şi de ţara lor şi de locul atentatelor de

săptămâna trecută din SUA, afganii refugiaţi spun că ţara lor nu merita acum să intre într-un război. Una din refugiatele afgane, împreuna cu cei patru copii ai săi, a ajuns în România acum doi ani şi locuieşte la Centrul pentru refugiaţi din cartierul bucureştean Baicului. Alături de ea, alte 15 familii de afgani aşteaptă să primească statutul de azilanţi din partea oficialităţilor române. Un bloc nou, proaspăt zugrăvit, ce distonează puternic cu imaginea jalnica a celorlalte blocuri în apropiere, este casă pentru 150 de adulţi si copii din mai multe ţări sărace ale lumii. In comparaţie cu conaţionalii lor din Afganistan, cei care s-au refugiat in România au acces la informaţii şi sunt la curent cu evenimentele din ultimele două săptămâni. O alta refugiată a ajuns in România acum aproape doi ani, împreuna cu cei trei copii ai săi, din cauza regimului taliban instalat la Kabul. Ea spune că soţul ei, care lucra în miliţie, a fost arestat, fetele sale nu au mai avut voie să frecventeze şcoala, iar fiul ei ar fi fost înrolat în armata chiar dacă avea doar 13 ani.

Pe baza cazurilor prezentate anterior, elevii, împărţiţi în cinci grupuri de lucru, vor avea sarcina de:

• a identifica diversele cauze ale imigrării; • a identifica temerile unui “nou început”; • a identifica principalele acţiuni ce trebuie întreprinse după imigrare; • a identifica stările imigranţilor ale căror probleme se soluţionează după mulţi

ani.

Fenomenul globalizării a apărut ca o necesitate a reducerii importanţei distanţelor dintre ţări în domenii ca: mass- media, operaţiuni financiare, cultură şi civilizaţie. Agenţii care au determinat dezvoltarea acestui proces au fost, în principal, instituţii supranaţionale, ca ONU; USAID; ILO – IPEC, UE, NATO, FMI, ce au acţionat în plan politic, impunând ţărilor mici modele de reformă şi politici sociale. În sfera economică, s-au înfiinţat companii multinaţionale al căror efect s-a materializat în migraţia forţei de muncă şi care au avut un impact relativ negativ asupra ţărilor sărace. Acestea au devenit surse de materii prime şi pieţe de desfacere pentru ţările bogate. Consecinţele globalizării:

• excluziunea ţărilor în curs de dezvoltare de la luare deciziilor în comerţul mondial;• lipsa de echitate, justiţie, corectitudine în comerţul internaţional; • corporatizarea comerţului; • migraţia socială; • delocalizrea / relocalizarea identităţii culturale.

240

Activitate. Se vor supune dezbaterii pro-contra următoarele texte: Este esenţial, pentru armonia internaţionala, ca indivizii, comunităţile şi naţiunile

să accepte şi să respecte caracterul multicultural al familiei umane. Fără toleranţă, n-am avea pace, iar fără pace, n-am fi în stare să avem nici dezvoltare, nici democraţie. b. Intoleranţă poate lua forma unei marginalizări a grupurilor vulnerabile şi a excluderii lor din orice fel de participare la viaţă socială şi politică, cât şi cea a violenţei şi discriminării în privinţa lor. După cum se afirmă în Declaraţia asupra Rasei şi Prejudiciilor Rasiale, "Toţi indivizii şi toate grupurile au dreptul de a fi diferite"(art.l.2).

B. EVALUARE. Selectaţi acţiunile prezentate în cei “101 Paşi spre toleranţă” pentru a susţine şi convinge interlocutorii voştri de veridicitatea afirmaţiilor din textele prezentate:

a. Toleranta e necesara atat intre indivizi cit si in cadrul familiei si comunitatii. Promovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata de diferite opinii, in sensul unei deschideri reciproce si al solidaritatii urmeaza sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatiei non-formale, acasa si la locul de munca. Mijloacele de informare m masa sunt pe masura sa joace un rol constructiv, in acest sens, favorizand dialogul si dezbaterile libere si deschise, propagand valorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata de expansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante.

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 13.1 Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat". Articolul 13.2 Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in tara sa". Articolul 14.1 In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte tari". Articolul 14.2 Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite". Articolul 15.1 Orice persoana are dreptul la o cetatenie". Articolul 15.2 Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

241

b. Educatia este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. Prima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care-i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa de a proteja drepturile si libertatile altora.

“Paşi spre toleranţă” • Vizionaţi o piesă, ascultaţi muzică sau duceţi-vă la un concert cu actori a căror rasă

sau provenienţă etnică diferă de cea a voastră. • Aderaţi voluntar la o organizaţie locală de servicii sociale. • Faceţi cumpărături la magazine alimentare şi pieţe etnice. • Participaţi la un program de promovare a diversităţii. • Învăţaţi limbajul semnelor. • Învăţaţi o altă limbă ce este vorbită în comunitatea voastră. • Imaginaţi-vă cum ar fi fost viata voastră dacă aţi fi fost o persoana de o altă rasă, gen

sau orientare. • Gândiţi-vă la părerile celorlalţi despre voi. • Citiţi o carte sau vizionaţi un film despre o altă cultură. • Invitaţi o persoană de o altă provenienţă socială, culturală etc. să se alăture

familiei voastre la masă sau la o sărbătoare. Evaluaţi diversitatea culturală reflectată în lucrările de artă, muzică şi literatură din casa voastră şi adăugaţi ceva nou.

• Citiţi cărţi ce ţin de diverse culturi şi toleranţă. • Plantaţi în comunitate o grădină a păcii. • Creaţi un web-site al oraşului. • Găzduiţi un festival multicultural, o expoziţie de artă, un spectacol de modă sau un

concurs al talentelor. • Creaţi o librărie de stradă mobilă pentru că cărţile şi filmele multiculturale să

fie disponibile pentru toţi. • Începeţi o campanie pentru înfiinţarea unui centru intercultural de artă. Rugaţi

muzeele locale să găzduiască expoziţii şi evenimente ce ar reflecta diversitatea acasă şi în alte părţi.

• Împărtăşiţi ideile voastre cu alţii.

242

a IIa ORĂ MAPAMONDUL DE LÂNGĂ NOI TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie OBIECTIVE

• să aplice cunoştinţele referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie ; să identifice limita legal/ilegal în trecerea frontierelor; să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi; să conştientizeze egalitatea în drepturi indiferent de cetăţenie, naţionalitate, gen, rasă

sau religie. Nr. ore - 1h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Se va analiza următorul text din punctul de vedere al cauzelor şi consecinţelor: "Afghanistanul nu a făcut nimic din ceea ce se spune"

Nici unul dintre refugiaţii afgani nu ştia prea mult până la venirea în România despre Osama bin Laden, principalul suspect al americanilor pentru atentatele de săptămâna trecută, însa, ei sunt siguri că ţara lor nu are nici un amestec in evenimentele de acum o săptămână. "Afganistanul nu a făcut nimic din ceea ce se spune" - susţine refugiată. "Când talibanii au venit in Afganistan a apărut şi Osama bin Laden. Atunci noi ştiam că este sprijinit de americani". Chiar dacă majoritatea vieţii ei a trăit-o într-o ţară răvăşită de război şi regimul taliban a învăţat-o ca marele inamic al ei este America, ea susţine că îi pare rău pentru cei care au murit în SUA. "Am fost învăţaţi că America este duşmanul nostru, însă acum americanii trebuie să vadă că arabii au atacat şi să lase Afganistanul în pace. Îmi pare rău că au murit oameni acolo" susţine aceasta. Pentru afganii din Bucureşti, comunicarea cu cei de acasă este extrem de dificilă. Pe de o parte, nu au bani suficienţi pentru a achita costul convorbirilor telefonice, iar, pe de alta parte, în Afganistan, telefoanele sunt destul de rare. Toţi, însă, îşi fac griji pentru cei rămaşi acasă şi se roagă ca ţara lor să nu fie atacată de SUA, doar pentru că acolo se ascunde cel care este considerat principalul vinovat pentru atacurile teroriste de săptămâna trecută.

Migraţia internaţională reprezintă un fenomen social devenit vizibil în special după cel de al doilea război mondial, accentuându-se în urma războiului rece. Cauzele migraţiei sunt diverse, cel mai frecvent întâlnite fiind de natură socială, politică şi economică. Printre acestea se numără: războaiele, fragmentarea unor state pe criterii etnice, religioase sau politice, schimbările de regim politic, persecuţiile, sărăcia, apariţia naţionalismului, oportunităţile financiare în ţări dezvoltate, existenţa unei oferte mai variate de cerere de forţă de muncă etc. Grupurile sociale care traversează cel mai adesea graniţele naţionale sunt muncitorii sezonieri,imigranţii, emigranţii şi refugiaţii. În cazul refugiaţilor, Organizaţia Naţiunilor Unite, prin agenţiilesale specializate, împreună cu guvernele statelor, s-au implicat în acordarea de ajutor, creând aşanumitele campusuri de primire şi cazare a acestora.

243

Activitate. Elevii împărţiţi în cinci grupe de lucru vor avea sarcina de a a analiza

următoarele studii de caz din perspectiva cauzelor, consecinţelor, soluţiilor şi decizilor personajelor. Elevii vor trebui să identifice statutul de refugiat al personajelor, cazurile în care au dreptul la azil şi şanselor de integrare în noua ţară.

1. Domnul H, fermier fără opinii politice, aparţine unui grup etnic minoritar din Magnolia. Mulţi membrii ai acestui grup îţi doresc propriul lor stat independent. Pentru susţinerea ideilor lor, anumiţi membrii ai acestei minorităţi s-au implicat în acţiuni de gherilă. Ca urmare a originii sale etnice, domnul H a fost ameninţat de unii membrii ai majorităţii etnice. Poliţia locală nu a luat în seamă aceste incidente. În plus, domnul H a primit ameninţări de la membrii extremişti ai propriului său grup etnic, care îl învinuiesc că nu este de partea lor. În cele din urmă, domnul H a obţinut un paşaport şi şi-a părăsit ţara de origine. Acum cere azil în Ruritania.

Răspunsul: refugiat cu drept de azil 2. În ultimii doi ani, Zania a fost condusă de un regim militar. Parlamentul ţării a fost demis şi toate legile sunt adoptate prin decrete. Ca parte a unui program ambiţios de a angaja toţi bărbaţii apţi de muncă, guvernul dispune ca toate femeile să îşi părărsească serviciul şi să rămână acasă. Femeile care nu se vor supune acestui decret, vor fi aspru pedepsite. Doamna

Conventia privind statutul refugiatilor, adoptata de O.N.U. în anul 1951, completata de Protocolul aditional din 1967, defineste notiunea de persoana refugiata ca fiind „ persoana care, în urma unor temeiuri jusitficate de a fi persecutata pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica, se gaseste în afara tarii sale de origine si nu poate sau, din cauza acestor temeri, nu doreste sa revina în acea tara” (art.1)

Azilul teritorial se acorda unor persoane, la cerere, în cazuri de persecutii politice exercitate asupra unei persoane în propriul lor stat. Acordarea azilului teritorial reprezinta un drept suveran al statului, însa, o data ce l-a acordat, statul este tinut sa asigure o protectie activa vizând asimilarea azilantului în societate, precum si o ocrotire din ratiuni umanitare. Dreptul de a solicita azil este considerat un drept fundamental al omului, înscris în Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de O.N.U. în 1948.

Pentru refugiaţi s-au elaborat programe de protecţie socială în vederea asigurării condiţiilor de viaţăde bază ( locuinţe şi cantine sociale, servicii de sănătate), integrării şcolare a copiilor , implicăriisocietăţii civile în susţinerea proiectelor de integrare socială. În prezent, în România există refugiaţii preponderent din Bangladesh, Irak, Somalia, Sri Lanka, India,Afganistan, Sudan şi ţări afro-asiatice subdezvoltate.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie este un organism internaţional interguvernamental, custatut diplomatic si misiune umanitara, care lucreaza in directia respectarii reale a demnitatii sibunastarii migrantilor si actioneaza impreuna cu partenerii sai din comunitatea internationala pentru aacorda asistenta in satisfacerea cerintelor de ordin operational ale migratiei, pentru a promovaintelegerea problemelor migratiei si pentru a incuraja dezvoltarea sociala si economica prin migratie.

România a devenit stat membru al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în anul 1998.

244

Q, medic, a trebuit să-şi abandoneze profesia. Ajutată de un misionar, doamna Q a aobţinut un paşaport fals şi a fugit din ţară. Acum cere regim politic în Ruritania.

Răspunsul: refugiat cu drept de azil 3. Domnul C, soldat în Magnolia a executat 20 de prizonieri de război. El pretinde că îndeplinea ordinele ofiţerilor superiori. A procedat astfel de teamă să nu fie pedepsit dacă nu se supune ordinului. O pedeapsă obişnuită în acest caz ar fi degradarea şi chiar închisoarea. Acum are remuşcări. El se aşteaptă să primească închisoare pe termen lung dacă se întoarce în Magnolia. A plecat din Magnolia fără permisiune şi acum caută azil politic.

Răspunsul: nu are stat de refugiat ; nu are drept de azil 4. Ca membru al unui grup opozant faţă de regimul guvernamental din ţara sa, domnul R a distribuit, în secret, broşuri în fabrica în care lucra. Broşurile adresau oamenilor o chemare la revoltă împotriva regimului. A fost descoperit, arestat şi condamnat la cinci ani de închisoare. Aici, în repetate rânduri, a fost torturat de agenţi guvernamentali. După doi ani, a reuşit să evadeze. În timpul evadării, el a rănit un gardian. Ca urmare, acesta a rămas paralizat. După o călătorie lungă şi complicată, domnul R a reuşit să părăsească ţara şi cere azil politic în Ruritania.

Răspunsul: refugiat cu drept de azil

5. Doamna F e cetăţean în Magnolia. În ultimele thei luni, ea a suferit de o boală gravă. Doctorul ei crede că mai are de trăit doar câteva luni. Singura ei speranţă este un tratament nou, dar foarte costisitor. Doamna F este foarte săracă, iar guvernul magnolian a suspendat acordarea gratuită de îngrijire medicală. Toţi cetăţenii sunt acum obligaţi să plătească integral costul îngrijirilor. Doamna F nu îşi va putea permite niciodată tratamentul necesar pentru a supravieţui. În învecinata Ruritanie, i se garantează îngrijire medicală gratuită. Cu ajutorul unui prieten, ea ajunge la graniţa Ruritaniei şi face cerere pentru statutul de refugiat. Ea pretinde că nu va supravieţui, dacă rămâne în Magnolia.

Răspunsul: refugiat

Pe baza aplicaţiei anterioare, elevii, împărţiţi în trei grupe de lucru focalizate pe patru categorii sociale: refugiaţi, emigranţi, imigranţi, populaţia majoritară vor crea scenarii al căror subiect se va focaliza pe percepţiile de acceptare - integrare, aşteptări, realitatea socială.

B. EVALUARE. Se va realiza o dezbatere pe tema: „Migraţia: o soluţie pentru împlinirea personală?”

C. ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Identificarea în mass-media a diferitelor cazuri de tratament aplicate migranţilor din perspectiva respectării drepturilor omului.

245

Ora a IIIa OMUL CU O MIE DE FEŢE TEMA: educaţie pentru drepturile omului, educaţie interculturală, identităţi multiculturale, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare, respect, democraţie SCOP: cunoaşterea drepturilor omului referitoare la libera circulaţie, azil, cetăţenie OBIECTIVE:

• să acumuleze cunoştinţele referitoare fenomenul multiculturalităţii, interculturalităţii; să identifice conexiunile dintre cultura naţională şi cea universală; să identifice elemente de globalizare culturală; să conştientizeze efectele benefice ale multiculturalităţii şi interculturalităţii; să-şi formeze atitudinea tolerantă pentru persoane de alte naţionalităţi.

Nr. ore 2 h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Se vor supune analizei următoarele studii de caz, pornind de la întrebarea „Cu ce cultură se identifică ?”:

a. Tatăl lui Jean Kohl, o fetiţă în vârstă de 9 ani, este de origine germană şi mama ei este de origine coreeană. Jean a fost născută şi crescută în Statele Unite ale Americii. Părinţii ei, vorbitori fluenţi de germană şi respectivi coreeană, au adoptat limba engleză ca limbă de bază. „Eu sunt americancă” spune Jean, dar adesea adaugă faptul că este şi de origine germană şi coreeană. Câteva veri la rând, şi-a vizitat bunicii în Germania şi Coreea şi a aflat multe lucruri despre cultura şi limbile părinţilor săi. Astfel moştenirea germană, coreeană şi americană s-au îmbinat în repertoriul său cultural. În cazul lui Jean, unde se termină graniţa culturală americană şi unde încep celelalte două?

b. Carrie Baumstein, o tânără de 20 ani, a fost născută în Coreea şi adoptată la vârsta de doi ani de un cuplu de americano-evreu. De atunci a trăit în Statele Unite ale Americii. De-a lungul timpului, Carrie a fost iniţiată în tradiţiile evreieşti. Totuşi, nu i s-au ascuns legăturile cu rudele ei din Coreea pe care le-a vizitat în vacanţe. Carrie a început să îşi caute identitatea……

c. Elaine Sook Ja Cho, o doamnă în vârstă de 50 ani, a imigrat din Coreea, cu treizeci de ani în urmă, în Statele Unite ale Americii, pentru a se căsători. Elaine a fost casnică timp de 20 ani, după care şi-a început o afacere mică - a deschis un magazin alimenta. Limba pe care o vorbeşte este o combinaţie între coreeană şi engleză, adică utilizarea cuvintelor englezeşti în fraze construite după topica limbii coreene. Elaine a rămas coreeană în suflet, fiind americanizată doar prin limbă şi stil de viaţă.

246

Concluzia la care se va ajunge va fi că fiecare persoană este atât culturală, cât şi multiculturală.

Activitate. Demonstraţi că sunteţi multiculturali. Ora a IVa STRATEGIA DIDACTICĂ

Aplicaţii. Elevii, împărţiţi în cinci grupe de lucru, vor avea sarcina de a argumenta pro

sau contra : a. Cultura este o armă cu două tăişuri b. Ce cultură vor moşteni generaţiile viitoare? c. Cultura fast-food-ului d. Presa şi cultura e. Cultură, patriotism, globalizare Aplicaţie. În urma expunerilor şi dezbaterilor, elevii vor avea sarcina de a

descrie cultura viitorului şi de a identifica factorii care vor contribui la crearea acesteia.

Viitorul umanităţii depinde de: • progresul ştiinţei; • migraţie şi ….. • …………………. • …………………. • …………………. • toleranţa şi acceptarea progresului benefic. B.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Identificarea în presă, în cadrul emisiunilor de televiziune şi în vocabularul zilnic elemente de multiculturalitate.

Cultura reprezintă sistemul de credinţe şi orientări de valori care influenţează norme, practici, instituţii sociale, procese psihologice, limba, media, sistemul educaţional şi organizaţii, într-un cuvânt, un mod de viaţă. Rasa este, în general, definită ca o categorie atribuită în funcţie de caracteristicile fizice ale unui grup de persoane, fiind totodată şi un construct social. Etnia se defineşte ca acel grup de valori şi practici ale unei culturi pe care se bazează sensul apartenenţei. Multiculturalitatea se referă la domeniul larg al rasei, etniei, limbii, dimensiunilor culturale, educaţiei şi religiei. Diversitatea se referă la identităţi sociale ( vârstă, statut socio-economic, rasă, etnie, interese etc.) Identitatea este un produs social la a cărui construcţie concură trăsăturile specifice unei anumite culturi. În procesul de socializare se întrepătrund mai multe culturi. Personale care interacţionează pot deveni persoane multiculturale cu identităţi multiculturale, încercând să reconcilieze contraste şi să armonizeze diferite părţi ale identităţii. Societatea multiculturală constituie spaţiul de interacţiune a diferitelor culturi, facilitând dialogul dintre identitatea individuală şi cea colectivă.

247

3.4. CAP ŞI PAJURĂ TEMA: educaţie pentru drepturile omului, comunicare, democraţie SCOP: formarea comportamentului asertiv şi social participativ. OBIECTIVE: să conştientizeze caracterul universal şi inalienabil al drepturilor omului; să promoveze respectarea drepturilor omului; să-şi asume responsabilităţi privind respectarea drepturilor omului.

Nr. ore 1 h A.STRATEGIE DIDACTICĂ

Studiu de caz. Pornind de la următorul exemplu: „În lumea arabă, religia musulmană reprezintă un impediment în împlinirea personală”, elevii, împărţiţi în cinci grupe de lucru, vor trebui să identifice alte cauze care conduc la încălcarea dreptului la educaţie, muncă, non-discriminare, participare la viaţa cetăţenească şi viaţă privată. Fiecare grupă îşi va alege câte un drept din cele menţionate anterior. După susţinerea punctelor de vedere, se va găsi numitorul comun al acestor situaţii (

dorinţa /interesul de a exploata, supune şi domina) Dezbatere „Respectarea drepturilor omului: o realitate sau o utopie a lumii

contemporane”. Punctele de sprijin în dezbatere vor fi: • Aplicarea declaraţiei: convingere sau convenţie? • Drepturile omului: avantajele unei elite? • Dreptul la informaţie: între ignoranţă şi indiferenţă?

B.EVALUARE. Elevii vor avea sarcina de a explica titlul lecţiei din perspectiva drepturilor şi responsabilităţilor democratice: cap – drepturi, pajură – responsabilităţi.

Ora a IIa

TEMA: educaţie pentru drepturile omului, comunicare, democraţie SCOP: formarea comportamentului asertiv şi social participativ. OBIECTIVE:

• să acumuleze cunoştinţele referitoare la drepturile şi responsabilităţile democratice; • să identifice cazuri de încălcare a drepturilor referitoare şi responsabilităţilor

democratice; să identifice cazuri de aplicabilitate imediată a acestor drepturi în realitatea şcolară; să – şi asume responsabilităţi în viaţa comunităţii şcolare, a familiei şi a comunităţii în

general. Nr. ore 1 h A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Elevii împărţiţi în patru grupe de lucru, vor avea sarcina de a argumenta pro sau contra următoarele proverbe ( jocul dilemei). Totodată elevii vor trebui să susţină argumentaţia cu exemplificări din viaţa reală cotidiană.

a. Capul plecat, sabia nu-l taie.

248

b. La plăcinte înainte, la război înapoi. c. După război mulţi viteji se arată. d. Cu o floare nu se face primăvară. Se vor identifica drepturile la care aceste proverbe pot face referire.

.

Exerciţiu. Identificaţi responsabilităţile aferente acestor drepturi ( demnitate – respect participare – participare activ constructivă, asociere – asumarea responsabilităţilor). Aplicaţie. Cum se pot aplica aceste drepturi în viaţa şcolară?

Elevii vor fi împărţiţi în trei grupe care se vor focaliza pe următoarele situaţii. Vor trebui identificate responsabilităţile ce revin fiecărui partener şi tipul de comportament adoptat de fiecare.

a. relaţia profesor – elev, elev – elev; b. activităţi de grup; c. consiliul elevilor.

B.EVALUARE. „Incubatorul de idei”. „Şcoala , o democraţie în miniatură”. Fiecare grupă va trebui să emită trei soluţii cu aplicabilitate pentru a transforma şcoala într-o democraţie reală. C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elaborarea regulamentului clasei şi a celui de ordine interioară al şcolii.

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 20.1 Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi asociere paşnică". Articolul 20.2 Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie". Articolul 28 Orice persoană are dreptul la o orânduire socială şi internaţională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite".

249

CAPITOLUL IV - DEMOCRAŢIA 4.1. ÎNTRE ACCEPTARE ŞI IMPLICARE TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, valori şi principii ale democraţiei, acceptare, diversitate, implicare civică. SCOP : cunoaşterea valorilor democraţiei : formarea unor atitudini şi comportamente civice pro-active. OBIECTIVE: să acumuleze cunoştinţe despre participarea democratică directă sau prin

reprezentare; să identifice elemente ale democraţiei; să formuleze opinii şi judecăţi de valoare referitoare la viaţa democratică.

NR. ORE 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Activitate. Elevii, împărţiţi în patru grupe de lucru, au sarcina de a identifica situaţii de promovare/încălcare a drepturilor omului din viaţa şcolii /comunităţii în care au fost fie martori, fie au luat atitudine. Li se va solicita să aducă argumente pentru atitudinea adoptată în acel moment şi să împărtăşească sentimentele trăite în acele situaţii. PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI - Suveranitatea poporului. - Guvernul alcătuit cu acordul celor guvernaţi. - Domnia majorităţii. - Respectarea drepturilor minorităţilor. - Garantarea drepturilor fundamentale ale omului (un raport just între drepturi şi libertăţi, între obligaţii şi îndatoriri, între libertate şi responsabilitate). - Existenţa unui cadru legislativ (în care sa fie prevăzute drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să se prevadă egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor de a gândi şi de a se organiza în mod liber, de a-şi manifesta liber poziţiile faţă de conducători). - Alegeri libere şi echitabile (existenţa unui mecanism politic care să asigure condiţiile pentru exercitarea liberă de către toţi cetăţenii a dreptului de a alege şi de a fi aleşi: vot universal direct şi secret). - Respectarea procedurilor legale. - Limitarea constituţionala a puterii guvernanţilor. - Pluralism social, economic şi politic ca condiţie sine-qua-non a democraţiei. - Separaţia puterilor în stat (puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătoreasca) fiind o necesitate şi o garanţie împotriva instaurării totalitarismului. - Respectarea valorilor de toleranţa, pragmatism şi cooperare. - Dreptul de organizare profesională şi politică libere. - Existenţa mijloacelor de informare în masa care să se manifeste liber (unii politologi consideră presa scrisă ca fiind "a patra putere în stat").

250

- Organizarea şi conducerea democratică a societăţii să cuprindă toate sferele vieţii sociale. Conceptul de democraţie este indisolubil legat de noţiunea de pluralism. Ea îşi găseşte concretizarea în multitudinea de partide şi organizaţii politice, sindicale, religioase etc., exprimând diversitatea concepţiilor şi organizaţiilor care se interpun între individ şi stat. Pluralismul politic este un principiu după care funcţionarea democratică a societăţii, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti sunt condiţionate de existenţa şi acţiunea mai multor forte politice şi sociale aflate în competiţie. Aristotel spunea că libertatea este "principiul fundamental al guvernamântului democratic."

Pe baza informaţiilor prezentate mai jos, se va realiza de către elevi o analiză

contrastivă între regimul democratic şi cel totalitar din punctul de vedere al gradului de implicare, acceptare şi exercitare a drepturilor cetăţeneşti.

Studiu de caz. Li se vor prezenta elevilor patru articole din presă ilustrând cazuri de

promovare sau obstrucţionare a exercitării drepturilor cetăţeneşti. Elevii, împărţiţi pe grupe de lucru, vor avea sarcina de a le analiza şi identifica procentul de implicare, supunere sau acceptare a populaţiei vizate. Studiu de caz. Citiţi cu atenţie articolele prezentate. Analizaţi şi identificaţi gradul de

implicare, supunere sau acceptare a situaţiilor date .

Esenta autoritarismului constă în faptul căputerea nu este disputată. In regimurileautoritare, ca şi in cele totalitare organizareaconducerii se caracterizează prin concentrareaputerii în mâinile unei elite politice limitatenumeric. In multe regimuri autoritare există odistincţie clară între stat şi societate. Se permiteexistenţa grupurilor autonome mai ales a celorcare au apărut înaintea regimului, de exemplubiserica şi multe grupuri politice active, lucrurice dau o uşoară senzaţie de pluralism politic. In regimurile totalitare statul pătrunde şianihilează forţele din societate, fiind înfiinţatenoi instituţii care să supună toate forţelesocietale controlului nelimitat al eliteiconducătoare. Acest lucru se obţine prinpătrunderea intereselor şi a asociaţiilor,desfiinţându-le pe unele, remodelându-le pealtele ş punând bazele altora. Regimurile totalitare, încearcă, prin eforturile de a mobiliza populaţia, de a-şi impune ideologia şi de a organiza consimţământul să dezvolte un consens popular larg, dar nu în sens democratic, ci e vorba doar de o aprobare din partea populaţiei.

Regimul democratic urmăreşte:participarea efectivă a populaţiei laprocesul de luare a deciziilor;prezenşa unor elite care guverneazăsocietatea cu sprijinul acesteia,guvernare ce presupuneresponsabilitate şi limite; prezenţamai multor forţe politice legalrecunoscute care luptă pentruacapararea puterii politice;structurarea unei ideologii binedefinite; organizarea instituţiilorstatului pe principiul separaţieiputerilor în stat si structurarearelatiilor dintre acestea; existenţaunor principii care stau la bazademocratizării, cum ar fi principiuldescentralizării, principiul separaţieiputerilor în stat sau principiulautonomiei locale; specificareaexhaustivă a unor drepturi şi libertatifundamentale; economie de piaţăunde liberul schimb duce la odezvoltare economică.

251

a. E bine că trăim într-o ţară democratică, dar e rău că procesul infracţional a luat o amploare foarte mare. Autorii actelor din 13-15 iunie sînt nepedepsiţi, ba mai mult, conduc ţara. E rău că banii publici sînt folosiţi de politicieni în interes propriu. Sîntem încă departe de societatea pe care ne-o dorim.

b. Deşi s-au schimbat destul de multe lucruri în ţară, puţine au influenţat în bine viaţa noastră. A luat amploare corupţia şi minciuna. În 1990 nu credeam că politica poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor personale ale politicienilor. Şi la capitolul democraţie mai avem multe de făcut.

c. O angajată a unui ziarul a ameninţat ieri că-şi dă foc în sediul redacţiei. Pentru că nu şi-a primit banii de trei luni, femeia a ajuns la disperare şi a fost la un pas să se sinucidă. Doamna are de încasat drepturi salariale în valoare de peste 9 milioane de lei. Femeia locuieşte împreună cu mama ei, care este foarte bolnavă şi căreia nu îi mai poate cumpăra medicamente. De câteva zile, nu mai avea nici măcar bani de pâine. A rămas în urmă şi cu plata întreţinerii şi este ameninţată cu evacuarea. Ieri, după tentativa de sinucidere, a fost trimisă acasă, timp de 10 zile, „pentru a se linişti“. Dar tot fără banii cuveniţi. Conducerea ziarului n-a vrut să comenteze incidentul. Patronul publicaţiei n-a răspuns nici el la telefon.

d. Miniştrii de Externe din cadrul Uniunii Europene s-au reunit, ieri, la Luxemburg, într-o atmosferă încordată, la o zi după alegerile europene care au fost marcate de un nivel foarte ridicat al absenteismului, în special în cele zece ţări care au aderat recent la UE. Miniştrii au calificat drept „foarte dezamăgitor“ absenteismul înregistrat în noile state membre UE. „Nu înţelegem de ce rata de participare a fost aşa de scăzută în aceste ţări care au fost entuziaste să adere la Uniune“, a declarat el. „Acest lucru arată că trebuie să depunem eforturi serioase pentru a demonstra acestor persoane importanţa Uniunii Europene pentru întreaga lume“.

Exerciţiu. Elevii, împărţiţi în patru grupe de lucru, vor avea sarcina de a analiza raportul implicare – acceptare în următoarele situaţii concrete. Identificaţi soluţii pentru fiecare din cazuri date pentru ridicarea nivelului de participare.

a. în clasă b. în şcoală c. în familie d. în comunitate.

B.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din presă, foi flip chart. C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: a. Realizarea unui sondaj de opinie: Care este rolul dumneavostră în calitate de

cetăţean: să acceptaţi starea de fapt sau să o schimbaţi? b. Realizarea unui proiect de campanie de stimulare a participării cetăţenilor la

îmbunătăţirea vieţii comunităţii în care trăiesc pe baza voluntariatului.

252

4.2. DECALOGUL DEMOCRAŢIEI TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, valori şi principii ale democraţiei, acceptare, diversitate, implicare civică, exerciţiu democratic. SCOP : cunoaşterea valorilor democraţiei : formarea unor atitudini şi comportamente civice pro-active. OBIECTIVE: să aplice cunoştinţe referitoare la principiile şi valorile democratice; să se implice în susţinerea principiilor şi valorilor democratice în situaţii

contextual concrete; să manifeste atitudine critică şi autocritică în cazuri de nerespectare a acestora.

NR. ORE 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Aplicaţie. Împărţiţi în trei grupe de lucru, elevii vor avea de realizat următoarele sarcini:

a. analiza regulamentului de ordine interioară al şcolii, din punctul de vedere al respectării principiilor democraţiei şi a drepturilor omului;

b. identificarea şi ierarhizarea valorilor care ar dori să fie promovate în cadrul şcolii; c. identificarea cazurilor frecvent întâlnite de încălcarea a drepturilor omului şi

principiilor democratice în şcoala lor. Brainstorming. Elevii vor identifica responsabilităţile aferente următoarelor drepturi şi vor propune sancţiuni pentru încălcarea acestora. Elevii vor avea libertatea de a adăuga drepturile pe care le consideră semnificative din perspectiva promovării principiilor democraţiei, a implicării active în ridicarea standardelor vieţii şcolare.

DREPTUL la: RESPONSABILITATE SANCŢIUNE Educaţie Non-discriminare Participare la viaţa comunităţii

Asociere Securitate socială Sănătate Libertatea de exprimare

B.EVALUARE. În urma activităţii, elevii vor avea sarcina de a elabora decalogul democraţiei şi un regulament de ordine interioară pe care îl vor aplica în clasa lor. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: foi flip chart, markere

253

D.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ: Aplicarea decalogului democraţiei şi regulamentului de ordine interioară în clasa lor pe o perioada de trei luni. Analizarea rezultatelor obţinute. Elevii pot înainta proiectul consiliului profesoral.

254

CAPITOLUL V - PROBLEME GLOBALE 5.1. OM BOGAT, OAMENI SĂRACI TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, non-discriminare, excluziune socială, muncă ilegală, trafic de fiinţe umane, sărăcie, solidaritate. SCOP : formarea atitudinii democratice OBIECTIVE: să aplice cunoştinţe referitoare la principiile şi valorile democratice; să identifice problemele globale cu care se confruntă lumea contemporană; să ia atitudine critică faţă de situaţiile de încălcarea principiilor democratice,

acţionând în spiritul democraţiei; să adopte soluţii creative situaţiile de încălcarea principiilor democratice,

acţionând în spiritul democraţiei.

NR. ORE 1h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Se va utiliza tehnica florii de nufăr în explicarea titlului lecţiei. Li se va solicita elevilor să identifice cauze care determină apariţia discrepanţelor economice foarte mari între diverse categorii sociale.

Elevilor li se va cere să identifice factorii care menţin starea de sărăcie ( excluziune socială, discriminare, absenţa educaţiei, analfabetismul, indiferenţa guvernanţilor etc). Activitate. Se vor împărţi elevii în cinci grupe de lucru.

a. Fiecare grupă îşi va alege un continent din care să selecteze o ţară săracă. Vor avea sarcina de a determina acei factori care menţin sărăcia în ţara respectivă. b. Ulterior vor trebui să identifice soluţii de îmbunătăţire a sistemelor de învăţământ, sănătate, de protecţie socială în ţările selectate.

Om bogat, oameni săraci

Exploatare

Supremaţie economică

Trafic de fiinţe umane

Interese politice mascate

Sclavie

255

Activitate. „Caritatea: strălucire sau mască?” a. Elevii vor trebui să găsească articole în presă despre companii care au organizat

campanii/evenimente de caritate şi care au promovat în subsidiar. b. Elevii vor trebui să selecteze tipul de sancţiune care ar fi mai potrivit : amendă foarte

mare, închiderea companiei, pedeapsa cu închisoarea, schimbarea rolurilor patron - muncitori pe timpul detenţiei efectuată în beneficiul comunităţii.

B.EVALUARE. Împărţiţi în trei grupe de lucru: angajatori, angajaţi exploataţi şi presă, elevii vor realiza scenarii pe tema justiţiei sociale. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole presă, ilustraţii

256

5.2. UBI BENE, IBI PATRIA TEMĂ: educaţie pentru drepturile omului, migraţia, diversitate , comunicare, democraţie, non-discriminare, excluziune socială, toleranţă, solidaritate. SCOP : formarea atitudinii responsabile în luarea deciziei asupra profesiei şi propriei vieţi. OBIECTIVE: să aplice cunoştinţe referitoare la migraţiune, emigraţie, imigraţie; să discrimineze avantajele şi dezavantajele imigrării; să-şi formeze capacitatea decizională asupra evoluţiei propriei cariere şi vieţi; să-şi formeze sentimentul patriotic.

NR. ORE 1h A.STRATEGIA DIDACTICĂ

Activitate. Se vor prezenta ilustraţii din diverse ţări: de la cele mai bogate până la cele mai sărace. Elevii, împărţiţi în şase grupe de lucru, vor trebui să selecteze locul/ţara unde şi-ar dori să trăiască, argumentându-şi opţiunea. Simulare. Pe baza opţiunilor făcute, elevii îşi vor imagina, de data aceasta, că sunt

localnici. Vor crea scenarii referitoare la modul în care ar primi noii „vecini”. Activitate. „De ce îi aleg săracii pe bogaţi?”

b. Elevii vor trebui să analizeze şi să identifice care sunt • şansele sau riscurile de împlinire personală; • împlinirile şi dezamăgirile

RISCURI ŞANSE - - - - -

- - - - -

De ce îi aleg săracii pe bogaţi?

257

ÎMPLINIRI DEZAMĂGIRI - - - - -

- - - - -

B.EVALUARE. Se va comenta titlul „Ubi bene, ibi patria”, luându-se în considerare următoarele puncte de sprijin: - împlinirea profesională;

- împlinirea personală - realizarea socială; - respectul - cuvântul „dor” - ce procentaj aţi atribui fiecăruia din punctele de mai sus pentru ca o

persoană să fie cu adevărat împlinită. - care este realitatea autentică.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: ilustraţii, diapozitive, articole D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Întâlniri cu reprezentaţi ai centrelor de emigrare şi cu emigranţi.

258

CAPITOLUL VI - EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ

6.1. RECLAMA, SUFLETUL COMERŢULUI TEMĂ: educaţie antreprenorială, educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare.. SCOP : formarea capacităţii de relaţionare a tuturor componentelor unui proiect . OBIECTIVE: să-şi îmbunătăţească acele cunoştinţe referitoare la resurse, buget, diseminare,

evaluare necesare în elaborarea unui proiect; să relaţioneze componentele unui proiect; să analizeze rentabilitatea produsului; să acumuleze cunoştinţe referitoare la marketing şi advertising; să creeze mesaje de promovare a unui produs/serviciu.

NR. ORE 1h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

a. Brainstorming pe tema „Nevoile localităţii noastre”

SERVICII PRODUSE - - - -

- - - -

b. Se vor ierarhiza necesităţile după următoarele trei criterii:

• gradul de necesitate imediată; • capacitate de materializare a soluţiilor identificate; • eficienţa – din punctul de vedere al impactului asupra comunităţii.

Se vor forma patru grupe de lucru, fiecare alegându-şi câte un serviciu/produs cărui să îi elaboreze un proiect. Proiectul se va realiza pe baza următorului algoritm: A. Denumirea proiectului – Tema / Titlul B. Iniţiatorul proiectului - Denumire. - Scurtă caracterizare - Tip de organizaţie: instituţie educaţională, ONG, instituţie guvernamentală,

instituţie non-educaţională - Adresă , telefon, fax, e-mail

Partener 1.- idem Partener 2. - idem Acorduri parteneriale

C. Descrierea proiectului : - Context. Analiza de nevoi - Scop - Obiective - Durata - Grupul ţintă

259

- Etape de realizare a proiectului - Persoanele implicate şi responsabilităţile în proiect. - Rezultate aşteptate D. Evaluare şi mecanisme / instrumente de evaluare - evaluare ritmică şi sistemică, în urma întâlnirilor tuturor reprezentanţilor

partenerilor, - rapoarte tematice – asupra eficienţei metodelor utilizate – evidenţierea

experienţei pedagogice ce merită a fi promovată şi popularizată; - asupra eficienţei parteneriatului - rapoarte de sinteză – ameliorarea / îmbunătăţirea aspectelor vizate în program; - fişe, teste, analize discutate în cadrul întâlnirilor de tipul “Follow-up”; - rezultate concrete. E. Funcţionarea reţelei de parteneri - responsabilităţile fiecărui partener :

a. în asigurarea logisticii; b. în activităţile de formare a personalului implicat în derularea proiectului; c. în activităţile de coordonare şi evaluare a proiectului; d. în reţeaua de susţinere ulterioară a proiectului.

F. Posibilităţi ulterioare de dezvoltare a proiectului - contactarea partenerilor externi şi implicarea lor în activităţi de instruire, schimburi de experienţă, finanţare etc. G. Bugetul proiectului - menţionarea surselor de finanţare; - precizarea costurilor detaliate ( consumabile, crearea reţelei de parteneri, întâlniri,

echipamente, conferinţe de lansare, producere de materiale, salarii, transport, cazare, masă) şi a celui total.

H. Anexe

B.EVALUARE. Turul galeriei: se vor prezenta proiectele şi se vor analiza din perspectiva: coerenţei, aplicabilităţii şi eficienţei. C.RESURSE EDUCAŢIONALE: fişe de lucru, markere, foi flip chart.

Ora a IIa TEMĂ: educaţie antreprenorială, educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare.. SCOP : formarea capacităţii de relaţionare a tuturor componentelor unui proiect . OBIECTIVE: să-şi îmbunătăţească acele cunoştinţe referitoare la resurse, buget, mediatizare a

produsului, evaluare necesare în elaborarea unui proiect; să relaţioneze componentele unui proiect; să analizeze rentabilitatea produsului; să acumuleze cunoştinţe referitoare la marketing şi advertising; să creeze mesaje de promovare a unui produs/serviciu.

260

NR. ORE 1h A. STRATEGIA DIDACTICĂ

Grupele create în ora anterioară vor avea sarcina de a : a. crea materiale promoţionale pentru produsul/serviciul proiectat b. identifice posibilităţi de mediatizare şi de a le pune în practică în cadrul localităţii; c. să stabilească preţul, având în vedere acoperirea costurilor, procentul de beneficiu şi

un procent alocat îmbunătăţirii produsului. B.EVALUARE. Fiecare grupă îţi va desemna un reprezentant care va face parte din comisia de evaluare a proiectelor. C.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Elevii pot crea saci de hârtie, recondiţiona plăcuţe pentru spaţiile verzi, afişaje – panouri, stabilind parteneriate cu primăria, companiile locale.

261

DICŢIONAR INSTITUŢII, PROGRAME, DOCUMENTE INTERNAŢIONALE

ADUNAREA PARLAMENTARĂ Organism deliberativ al Consiliului Europei, cuprinde circa 600 de membri reprezentând principalele curente politice din parlamentele naţionale. Se întruneşte în sesiune plenară de patru ori pe an.

BIRD Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, denumită şi Banca Mondială, instituţie specializată din cadrul Fondului Monetar Internaţional, are sediul la Washington. CARTA SOCIALA EUROPEANA Consiliului Europei, urmăreşte protejarea drepturilor sociale şi economice fundamentale ale cetăţenilor; este compusa din trei capitole principale: protecţia muncii şi drepturile sindicale; drepturile copiilor, mamelor, persoanelor handicapate; dreptul privind sănătatea persoanelor vârstnice. Romania a aderat la Cartă în octombrie 1994.

CENTRELE EUROPENE PENTRU TINERET Funcţionează sub egida Consiliului Europei la Strasbourg şi Budapesta şi constituie locuri de întâlnire şi formare pentru tinerii Europei. CENTRUL NORD – SUD Centrul european pentru interdependenţă şi solidaritate globală, înfiinţat în 1988, la Lisabona, urmăreşte încurajarea, dezvoltarea relaţiilor între Europa şi ţările din Sud (ţări în dezvoltare). COMISIA EUROPEANĂ Constituie instituţia executivă a Uniunii, alcătuită din douăzeci de membri. Rolul comisiei este de a veghea la respectarea tratatelor şi de a iniţia şi implementa legislaţia europeană. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU DREPTURILE COPILULUI (CONVENŢIA ONU) Organism neguvernamental, a funcţionat până la 1 august 2001 sub denumirea de "Comitetul Naţional Român pentru UNICEF". Obiectivul principal îl constituie sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate, garantarea drepturilor acestora din perspectiva prevederilor Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului. CONSILIUL EUROPEI Organizaţie internaţională, cu sediul a Strasbourg, alcătuită din 43 de state democratice din Europa. Creată în 1949, cu scopul întăririi unităţii continentului şi garantării demnităţii cetăţenilor, prin respectarea valorilor fundamentale: democraţia, drepturile omului şi supremaţia legii. CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Document juridic fundamental al Consiliului Europei, stabileşte un sistem de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor aproximativ 800 de milioane de cetăţeni europeni. Orice persoană care consideră că au fost încălcate drepturile sale sociale şi economice garantate de Convenţie poate înainta o plângere, după ce a epuizat căile legale

262

naţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. România a ratificat convenţia în mai 1994. Convenţia Culturală Europeană Document de referinţă al Consiliului Europei, fixează bazele cooperării interguvernamentale în sfera educaţiei, culturii, patrimoniului, sportului, tineretului. România a aderat la Convenţie în decembrie 1991. Curtea Europeană a Drepturilor Omului Are sediul la Strasbourg şi constituie singurul organism judiciar creat prin Convenţie Europeana a Drepturilor Omului, asigură în ultimă instanţă respectarea de către statele contractante a obligaţiilor impuse prin Convenţie. Curtea Internaţională de Justiţie Are sediul la Haga şi reprezintă organismul judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Curtea Europeană de Justiţie Instituţie a Uniunii Europene, formată din 15 judecători. Are importantul rol în a decide dacă un stat membru a respectat prevederile tratatelor Uniunii Europene.

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului Document internaţional fundamental adoptat de ONU în 1948. Declaraţia este primul tratat internaţional care cuprinde standardele privind promovarea drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale ale omului.

Declaraţia Drepturilor Copilului Adoptată de Adunarea Generală a ONU în 1959, reafirmă unele din prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, aplicabile copilului. Declaraţia afirmă că toţi copiii trebuie să beneficieze de protecţie specială şi de toate posibilităţile şi facilităţile care sa le permita o dezvoltare normală şi sănătoasă în condiţii de libertate şi demnitate.

FMI Fondul Monetar Internaţional, instituţie specializată din sistemul Naţiunilor Unite, care urmăreşte promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea dezvoltării comerţului internaţional. România a devenit membră a FMI din 1972. NATO Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic, alianţă cu caracter defensiv, creată în 1949 la Washington de: SUA, Marea Britanie, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Canada, Portugalia, Norvegia, Danemarca şi Islanda. Ulterior, au aderat Turcia, Grecia, RF Germania, Spania. În 1994 NATO a creat un program de cooperare militară numit Parteneriatul pentru Pace; prima ţară care a aderat la acesta a fost România. În 1997 NATO s-a lărgit prin aderarea Poloniei, a Cehiei şi a Ungariei. În anul 2004 România a devenit membră NATO. ONU Organizaţia Naţiunilor Unite, organizaţie internaţională creată în 1945 prin adoptarea Cartei de la San Francisco. Principalele obiective ale ONU sunt: menţinerea păcii şi securităţii internaţionale; dezvoltarea relaţiilor amicale între naţiuni pe principiul egalităţii în drepturi şi al autodeterminării; realizarea

263

cooperării internaţionale în plan economic, social şi umanitar. România a de-venit membră a ONU din 14 decembrie 1955. OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a fost instituţionalizată prin Carta de la Paris pentru o nouă Europă, în noiembrie 1990. Urmăreşte, cu prioritate: menţinerea securităţii în Europa, pe baza respectării celor zece principii ale dreptului internaţional; respectarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept. Are un rol important în prevenirea şi rezolvarea conflictelor pe continentul nostru. Parlamentul European Organism parlamentar al Uniunii Europene, grupează 626 de deputaţi ai celor 15 state membre. Membrii Parlamentului European se reunesc în sesiuni plenare o săptămână pe lună. PHARE Program financiar al Uniunii Europene destinat sprijinirii statelor candidate. Fondurile sunt concentrate în domeniile cheie ale dezvoltării, precum învăţământ, formare profesională, dezvoltarea sectorului privat, protecţia mediului, infrastructura. În perioada 1991 - 1999 România a beneficiat de peste un miliard de euro prin Programul PHARE. SAPARD Program Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, are rolul de a sprijini ţările est şi central europene în perioada de preaderare în domeniul politicii agricole comune. UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată autonomă, creată în 1946. Activitatea este coordonata de Consiliul Economic şi Social ONU. Cuprinde patru sectoare: educaţie; ştiinţe naturale; ştiinţe sociale, umanitare şi cultură; informaţii şi schimburi internaţionale. România este membră din anul 1956. Uniunea Europeană Uniune politică, economică şi militară, cuprinde 25 state europene, are sediul la Bruxelles. Creată iniţial de şase state, în 1951 - Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda - Comunitatea Europeană s-a extins la Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit în 1973, Grecia în 1981, Spania şi Portugalia în 1986. În 1995 Comunitatea, devenita Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea Austriei, a Finlandei, a Suediei. În anul 2004 au mai aderat 10 state. România va deveni membră a Uniunii Europene în anul 2007. UNICEF

Forumul Naţiunilor Unite pentru Copii, instituţie specializată a ONU, se ocupă cu protecţia copiilor din ţările în curs de dezvoltare, acordă asistenţă medicală, hrană, educaţie etc.

264

ADRESE DE CONTACT

CONSILIUL EUROPEI F - 67075 STRASBOURG CEDEX Tel.: 33(0)388412033 Fax: 33(0)388412745 E-mail: point_I@coe.fr Website: http://www.coe.fr CENTRUL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE AL CONSILIULUI EUROPEI LA BUCURESTI Str. Alexandru Donici nr. 6, 70224, Bucureşti, sector 2 Tel.: 211 68 10 Fax: 211 99 97 E-mail: dcbuc@attglobal.net Website: http://www.dcbuc.at CENTRUL DE INFORMARE PRIVIND DREPTURILE OMULUI F - 67075 STRASBOURG CEDEX Tel.: 33(0)388412024 Fax: 33(0)388412704 E-mail: humanrights.info@coe.int Website: http://www.droitsdelhomme.coe.int

DIRECTIA DE SPORT A CONSILIULUI EUROPEI F - 67075 STRASBOURG CEDEX Tel.: 33(0)388413307 Fax: 33(0)388412755/3783 E-mail: suzanne.litle@ce.int Website: http://www.culture.coe.fr/sp/fr/spliste.html DIRECŢIA PENTRU EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR A CONSILIULUI EUROPEI F - 67075 STRASBOURG - CEDEX Fax: 33388412706 33388412788 Website: http://www.coe.int/LANG http://www.culture.coe.int/PORTOFOLIO DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ Sectorul "Multimedia, Cultură, Educaţie şi Formare" Fax: 32-2 296 69 92 E-mail: elearning@CPC.eu.int Website: http://www.europa.eu.int/camni/education/elearning/eeurope/imlex

265

DELEGAŢIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA B-dul Primăverii nr. 48 A, Bucureşti Tel.: 203 54 00 CENTRUL DE INFORMARE AL COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA Calea Victoriei nr. 88 Tel./fax: 315 34 70 E-mail: contact@infoeuropa.ro Website: http://www.infoeuropa.ro

UNICEF ROMÂNIA Str. Olari nr. 23, sector II 70317, Bucureşti Tel.: 252 17 51, 252 27 29 Fax: 252 57 50 E-mail: bucharest@unicef.org COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN PENTRU DREPTURILE COPILULUI - CONVENŢIA ONU Str. Ştirbei Vodă nr. 37, sector 1, Bucureşti Tel.: 311 33 57, 314 98 15 Fax: 312 31 57

266

BIBLIOGRAFIE

Audigier, François - Concepte de bază şi competenţe – cheie ale educaţiei pentru

cetăţenie democratică, versiune în limba franceză, Strasbourg, 25 mai 2000, Consiliul Europei

Audigier, François Lagelée, Guy

- Drepturile omului – dosar pedagogic, Ghid de predare a drepturilor omului pentru învăţământul secundar 2000, Consiliul Europei

Bârzea, Cezar

- Educaţia pentru cetăţenia democratică: un proces care se derulează pe parcursul întregii vieţi, versiune în limba franceză, Strasbourg, 27 iulie 2000, Consiliul Europei

Duerr, Karlheinz ş.a.

- Strategii pentru a învăţa cetăţenia democratică, versiune în limba franceză, Strasbourg, 20 iulie 2000, Consiliul Europei

Lador, Ives

- Manual pedagogic asupra Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, E.I.P., Geneva, 1997

Taylor, Mark

- Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – puncte de plecare pentru profesori, Departamentul de Comunicare şi Cercetare, Consiliul Europei, iulie 2000

* * *

- Manual pentru educaţia privind drepturile omului în rândul tinerilor, Ediţie a Consiliului Europei, octombrie 2002

* * *

- O Europă de descoperit, publicată de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, mai 1999

* * *

- Educaţia pentru pace în timpul liber – culegeri de bune practici, versiune în limba franceză, Fundacia Catalana, Barcelona, Spania, initiative CONNECT

* * *

- Generaţia Integrării Europene, Buletin de informare şi documentare, publicat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2002

* * *

- O lume demnă pentru copii, lucrare publicată de Reprezentanţa UNICEF în România, Sesiunea Specială dedicată Copiilor a Adunării Generale a ONU, mai 2002