Click here to load reader

Fotografia judiciara

  • View
    681

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Referat fotografie judiciara

Text of Fotografia judiciara

Fotografia judiciara

Cap I : Consideratii privind rolul fotografiei judiciare in investigarea

infractiunilorAspecte introductive

Fotografia judiciara detine o pozitie particulara bine conturata in ansamblul investigatiilor criminalistice.

Adaptarea tehnicii fotografice la specificul procesului judiciar a reprezentat, indiscutabil, o necesitate obiectiva, tot asa cum aparitia Criminalisticii in calitate de stiinta juridica a fost impusa de nevoia combaterii eficiente a infractiunii.

Investigatia criminalistica a avut un prim support tehnico-stiintific in metodele fotografice, desi realitatea demonstreaza ca utilizarea fotografiei judiciare de catre serviciile de politie a devansat-o. Astfel, daca procedeul fixarii imaginilor fotografice este pus la punct (intr-o forma apropiata de fotografia moderna) de catre Daguerre, in anul 1839, politia belgiana a inceput deja s ail foloseasca in anul 1840, in inchisoarea din Bruxelles.

Printre primele servicii specializate in fotografia judiciara s-a aflat cel al Prefecturii politiei din Paris, infiintat in anul 1872, a carui activitate va fi perfectionata de cunoscutul Alphonse Bertillon, dupa 1879.

Romania este printer primele tari europene care au apelat la serviciile fotografiei judiciare, practicarea ei fiind semnalata inca din anul 1879, de catre un serviciu specializat al politiei capitalei. Meritul incontestabil al initierii primelor reguli cu character stiintific de executare a fotografiei judiciare- indeosebi in domeniul identificarii persoanelor dupa semnalmente- revine in tara noastra, lui Nicolae Minovici. In lucrarea sa, Manual tehnic de medicina legala exista un capitol intitulat Fotografia judiciara . De altfel, dupa cum este bine stiut, fratii Minovici au avut un aport cu totul deosebit in promovarea in activitatea judiciara, alaturi de Medicina legala, a unor metode si procedee de identificare proprii Criminalisticii.

De la inceputurile confruntarii Criminalisticii ca stiinta de sine statatoare, autorii de specialitate si, fireste, juristii practicieni devin tot mai convinsi de utilitatea fotografiei in activitatea justitiei. Dupa recomandarea lui Hans Gross , facuta in Manualul judecatorului de instructive in sistemul criminalisticii, de folosire a aparatului de protective in salile Curtii de Jurati va ramane fara ecou in randul magistratilor, inchisati, inca, intr-un soi de conservatorism probator la sfarsitul secolului al XIX-lea, ea va fi reiterate cu si mai multa vigoare stiintifica in scurta vreme.

Iara ce sublinia, acum mai bine de 80 de ani, un alt cunoscut criminalist, A. Reiss: Fotografia judiciara va fi un document care va produce fidel orice moment, imaginea exacta a locului, sau a locurilor unde s-a savarsit crima. Fotografia va constitui deci un fel de memoriu artificial al magistratului care duce ancheta

In mod firesc, in epoca aceea se aveau in vedere avantajele fotografiei judiciare effectuate la fata locului ori in imprejurari similiare, nu si fotografiile stiintifice de examinare a corpurilor delicate care urmau sa largeasca considerabil rolul si importanta fotografiei in descoperirea infractiunilor.

Astazi, alaturi de fotografia devenita clasica, se apeleaza la tehnici de fotografiere digitala, ca si inregistrarile video.1. Rolul fotografiei judiciare si al inregiatrarilor video in investigarea actiunilor.

1.1. Principalele avantaje ale fotografiei judiciare.

Rolul fotografiei judiciare in activitatea organelor judiciare este astazi unanim recunoscut, marea majoritate a autorilor de specialitate si a practicienilor fiind de acord ca fotografia sta la baza majoritatii activitatilor specifice criminalistice, indiferent daca acestea se defasoara pe teren sau in laborator. In acelasi sens, se sustine ca ea reprezinta un autor indispensabil organelor de ancheta.

Avantajele mai importante care au impus fotografia in activitatea complexa de anchetare a infractiunilor, asa cum au fost ele subliniate in literature noastra criminalistica si cum au fost clar invederate de practica judicara, constau in :

Fidelitatea in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor infractiunii, a rezultatelor diverselor cercetari criminalistice de laborator, atat in radiatii vizibile cat si invizibile.

Obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice, fixate prin intermediul fotografiei asupra faptei si persoanei infractorului.

Rapiditatea si relativa simplitate de executare a fotografiilor ceea ce permite urgentarea anchetei si, de aici, rezolvarea operativa a cazului.

Evidenta probatorie a fotografiei (a imaginilor video ) este un alt mare avantaj pentru clarificarea multor cauze judiciare.

Influenta psihologica pe care o poate avea asupra invinitului sau inculpatului, dat si asupra organelor de judecata.

Evidentiind aceste avantaje, Reiss afirma ca un raport, oricat de documentat, nu va putea reda niciodata oroarea unui asasinat ca o fotografie. Amintim celor care considera acest mijloc de inregistrare drept un aspect minor, remarca lui Confucius- facuta cu mai mult timp inaintea aparitiei fotografiei- potrivit careia o imagine valoreaza mai multe decat 10.000 de cuvinte.

In prezent, importanta fotografiei, a inregistrarilor este realmente considerabila, acestea devenind potrivit prevederilor Codului de procedura penala, mijloace de proba.

1.2. Particularitatea metodelor fotografice aplicate investigatiilor judiciar.

Procedeele fotografice folosite in investigatiile criminalistice nu reprezinta o simpla preluare a metodelor curente de fotografiere si aplicarea lor la nevoile procesului judiciar. Necesitatile de ordin practic, situatii dintre cele mai diverse sau complexe, asa cum sunt intalnite in cercetarile criminalistice, au impus adaptarea specifica a metodelor fotografice. Mai mult, au fost initiate noi procedee si concepute noi tehnici de fotografiere, avand ca destinatie investigatiile criminalistice. Astfel, si-a facut aparitia o noua ramura a fotografiei stiintifice, intitulata fotografia judiciara.

Daca ar trebui sa conturam national acest procedeu, raportat si la opinii exprimate de catre autorii de specialitate, in legatura cu trasaturile definitorii ale fotograiei judiciare, putem despinde concluzia ca aceasta constituie un ansamblu de procedee tehnico-stiintifice, necesare investigarii, fixarii si redarii rezultatelor cercetarilor criminalistice sub forma imaginilor fotografice.

Fotografia judiciara cuprinde doua mari categorii de metode, potrivit destinatiei lor imediate, categorii care insa, nu se diferetiaza in mod absolut.

Din prima categorie, cunoscuta sub denumirea de fotografie judiciara operativa, face parte fotografiile executate la locul faptei, incepand cu fotografia de ansamblu cu procedeele speciale de fotografiere a urmelor , fotografierea semnalmentelor, fotografia de reconstituire, alte fotografii destinate fixarii rezultatelor unor activitati de urmarire penala.

In a doua categorie, denumita fotografia judiciara de examinare, sunt incluse fotografiile executate, de regula , in laboratoarele criminalistice, de la fotografia de ilustrare la fotografiile in radiatii invizibile.

Cap II Fotografia judiciara operativa 1. Procedee de fotografiere la fata locului

Fotografia judiciara cu caracter operativ executata cu prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare de catre chiar organele de urmarire penala, in primul rand de catre politie, se inscrie printre procedeele importante de fixare a rezultatelor cercetarii, reprezentand un auxiliar pretios al procesului-verbal. In cazuri deosebite cum sunt omorul,accidente rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime omenesti, talhariile etc. cercetarea la fata locului nu mai poate fi conceputa, fara executarea de fotografii, carora li se adauga inregistrarile video analogice sau digitale.

In literature e specialitate s-a subliniat importanta respectarii cu strictete atat a cerintelor tehnice privitoare la obtinerea unor imagini de buna calitate, cat si a regulilor impuse de necesitatea evidentierii tuturor imprejurarilor, detaliilor sau urmelor ce pot avea o semnificatrie anumita in solutionarea cauzei.

Procedeele de fotografiere aplicate la fata locului include: fotografia de orientare, fotografia-schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masurilor fotografice.

1.1. Fotografia de orientare

Serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei, intr-un ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarsit infractiunea, ori a avut loc un eveniment cu implicatii juridice. Totodata, prin fotografia e orientare se urmareste surprinderea acelor aspect capabile sa ofere o anumita imagine asupra raportului dintre locul propriu-zis al faptei si zona inconjuratoare, cum sunt, e pilda, distantele pana la constructiile sau alte puncte de reper din apropiere, drumurile e acces, posibilitatile e vizibilitate etc.

In ipoteza fotografiilor executate in locuri deschise, punctele de orientare pot fi ansambluri de cladiri, constructii uzinale, poduri, diverse indicatoare, borne kilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare stabila in zona.

In cazul locurilor inchise, fotografia de orientare va surprinde exteriorul cladirii, incadrat in diverse puncte de reper, determinat de particularitatile constructiilor invecinate, ale strazii in ansamblul sau etc.

Pentru executarea fotografiilor de orientare se apeleaza cu precadere la obiectivele cu un unghi de poza mare, fara a se exclude insa posibilitatea folosirii unor obiective normale. Uneori pot fi folosite si teleobiectivele, daca conditiile de fata a locului o impun. De exemplu