CURSUL 1. CUM FUNCŢIONEAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂ

Obiectivele Strategiei Europa 2020:

Ocuparea fortei de munca - o rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.

Cercetare si dezvoltare –alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare. Schimbari climatice si energie

o reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990;

o cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%;o cresterea cu 20% a eficientei energetice;

Educatie :- reducerea abandonului scolar la sub 10%;- cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei

in varsta de 30-34 de ani; Saracie si excluziune sociala :

- reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale.

A. Specificul modelului european:- model redistributiv, finalitate socială;- urmăreşte asigurarea coeziunii sociale;- corespunde unei viziuni neokeynesiste asupra integrării economice

B. Obiectivele modelului european au fost formulate în Strategia Lisabona (2000) şi Strategia Europa 2020:

- Creşterea competitivităţii economice (creştere inteligentă);- Asigurarea coeziunii economice şi sociale (creştere incluzivă);- Protecţia mediului înconjurător

C. Abordarea neoclasică vs. abordarea neokeynesiană a integrării economice

1. Integrarea economică generează reducerea sau accentuarea decalajelor de dezvoltare?

2. Cum intervine Uniunea Europeană pentru a diminua decalajele de dezvoltare? 3. Este eficientă intervenţia Uniunii Europene?

ABORDARE NEOCLASICA

INTEGRAREA ŞI GLOBALIZAREA

TREBUIE GESTIONATE PENTRU A-ŞI ARĂTA

BENEFICIILE

CREAREA DE ŞANSE EGALE PENTRU PARTICIPANŢI

EGALIZAREA CONDIŢIILOR DE REMUNERARE A FACTORILOR DE

PRODUCŢIE

EGALIZAREA CONDIŢIILOR

TEHNOLOGICE

CIRCULAŢIA NEÎNGRĂDITĂ A

RESURSELOR

EGALITATEA DE ŞANSE NU

ACŢIONEAZĂ PENTRU TOŢI

EXISTĂ CAUZALITATE CUMULATIVĂ

EXISTĂ ASIMETRII INFORMAŢIONALE

ABORDARE NEOKEYNESIANA

Dovezi ale decalajelor de dezvoltare din UE

PIB/locuitor (PPS)

La nivel naţionalEU28 = 100 2003 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Luxembourg 240 246 257 256  247  254  265  264  258  263p Austria 127 128 125 124  126  126  128  129  128  128 Ireland 141 143 146 132  128  129  130  130  130  132 Netherlands 133 133 135 139  137  135  135  133  131  130 Sweden 127 129 125 127  123  126  127  126  127  124 Denmark 124 125 124 123  123  126  126  125  124  124 Germany 116 116 115 116  115  119  122  123  122  124 Finland 114 117 115 120  116  115  117  116  113  110 United Kingdom 123 125 123 114  112  108  106  107  109  108 Euro area (17 countries)

111 109 109 109  109  109  109  108  107  107 

France 111 110 108 106  108  108  108  107  107  107 EU (28 countries) 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Italy 112 108 106 106  105  104  103  101  99  97 Spain 100 100 103 102  101  98  95  94  94  93 Slovenia 83 86 86 89  85  83  83  82  82  83 Czech Republic 77 79 81 82  83  81  83  82  82  84 Greece 93 95 93 93  94  87  77  74  73  72 Portugal 78 77 80 79  81  81  78  76  78  78 Slovakia 55 57 63 71  71  73  73  74  75  76 Hungary 62 62 62 63  64  65  65  65  66  68 Poland 48 49 50 55  59  62  64  66  67  68 Croatia 56 57 58 64  62  59  60  61  61  59 Romania 31 34 38 48  49  50  51  53  54  54 Bulgaria 33 34 37 43  44  43  44  45  45  45 

La nivel regional

EU28 = 100(PIB/loc) 2007 2008 2009 2010 2011Inner London(UK) 340  344  338  324  321 Luxembourg 275  264  253  263  266 Rég. Bruxelles(Belgia) 220  217  224  226  222 Hamburg(Germania) 200  201  198  203  202 Groningen(Olanda) 163p  193p  174p  177  182 Île de France (Paris) 168  175b  177  181  182 Bratislava(Slovacia) 160  167  178  179  186 Praha(Cehia) 177  175b  176  173  171 Stockholm(Suedia) 171  169  171  168  173 Wien 161  162  164  165  165 Oberbayern(Germania) 161  156  158  164  168North Eastern Scotland 161  169  166  160  159 Darmstadt(Germania) 163  161  157  159  162 Bremen(Germania) 157  157  148  157  158 Utrecht(Olanda) 155p  155p  160p  154  152 Helsinki-Uusimaa(Finlanda) 157  159  156  156  153 Comunidad de Madrid(Spania) 136  134  137  129  126Cataluña(Spania) 122  120  120  116  113 Berlin(Germania) 104  107  111  113  113 Bucuresti - Ilfov 96  117  112  114  122Közép-Magyarország (Budapest)(HU) 39  40  40  40  40 Alsace(Franta) 101  100b  103  101  101 Sicilia(Italia) 68  68  69  67  65 Calabria(Italia) 66  67  68  66  64 Centru (RO) 42  44  46  46  45 Podlaskie (PL) 40  41  45  46  47 Dél-Dunántúl (HU) 42  44  45  45  45 Dél-Alföld (HU) 41  43  43  43  44 Lubelskie (PL) 37  39  41  43  44 Nord-Vest (RO) 40  42  43  43  42 Podkarpackie (PL) 37  39  41  42  44 Észak-Alföld (HU) 39  40  43  42  43 Észak-Magyarország (HU) 39  40  40  40  40 Sud - Muntenia (RO) 34  39  40  40  40 Sud-Est (RO) 34  37  38  40  39 Severoiztochen (BG) 34  38  36  36  38 Sud-Vest Oltenia (RO) 32  35  36  37  37 Yugoiztochen (BG) 33  36  36  36  38 Yuzhen tsentralen (BG) 29  30  31  31  32 Nord-Est (RO) 26  29  30  30  29 Severen tsentralen (BG) 28  30  29  29  31 Severozapaden (BG) 27  28  27  27  29 

D. Etapele integrării economice europene

Etapele Balassa ale integrării economice

centralistă; viziunea unui stat unitar; supranaţionalitatea este introdusă numai în această etapă

„unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale şi anti-ciclice“„instituirea unei autorităţi supranaţionale ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre“

Integrare economică totală

introducerea integrării pozitive;extrem de vagă

o PC cu „un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale pentru eliminarea discriminării… datorate disparită ţilor acestor politici“

Uniunea economică

este „dincolo“ de GATT; definiţia ar trebui să includă şi serviciile;fără integrare pozitivă

o UV care aboleşte şi restricţiile asupra circulaţiei factorilor

Piaţa comună (PC)

esenţa definiţiei GATT;fără integrare pozitivă

eliminarea discriminării pentru membrii UV în pieţele de bunuri egalizarea tarifelor (fără contingente sau cu contingente comune) în comerţul cu terţii

Uniune vamală (UV)

esenţa definiţiei GATT (General Agreement on Tariffs and Trade);fără integrare pozitivă

tarife şi contingente abolite pentru importurile din membrele zoneimembrii zonei păstrează tarifele (şi contingentele) naţionale faţă de ţări terţe

Zonă de liber schimb (ZLS)

Caracteristici/ComentariiDefiniţieEtapă

Integrare negativa: eliminarea (sub supraveghere comuna) a discriminarii din politicile economicenationale;

Integrare pozitiva: transferul catre institutii comune sau exercitarea comuna a anumitor competente)

- 1951: Tratatul de la Paris- CECO (piata comuna pentru carbune si otel);- formele incipiente de integrare – de tipul CECO – au pornit exclusiv cu impuls şi raţiuni politice

-1957: Tratatul de la Roma- CEE (piata comuna mai extinsa) +EURATOM

-construcţia europeană a debutat ca piaţă comună, depăşind fazele de zonă de liber schimb sau uniune vamală.- taxele vamale între cele şase state au fost eliminate în totalitate la data de 1 iulie 1968, iar încursul anilor 60 au fost create politici comune, în special în domeniul comerţului şi al agriculturii (1962 – PAC)

-Uniunea vamala intre cele 6 state membre – 1968

- 1987: Actul Unic European – crearea unei Piete Interne Unice din 1993

- 1993: Tratatul de la Maastricht – armonizarea politicilor nationale sicrearea UEM; Piata Interna Unica devine functionala

-1997: Amsterdam: se consolidează cei trei "piloni" ai Uniunii, creaţi prinTratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene; politica externă şi de securitate comună şi cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne

- 2009: Tratatul de la Lisabona – forma revizuita a Constitutiei Europene, propuse in 2003 – integrare politica (Presedinte al Consiliului European; postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate)