CURSUL 2. CONSTITUŢIA ECONOMICĂ A UNIUNII EUROPENE

1. Obiectivele CEE/UE1957-1992 1992-2012 2012-prezent

Denumire Comunitatea Economicã Europeanã Uniunea Europeanã Uniunea EuropeanãObiective Viziunea Tratatului de la Roma:

1.obiectiv primar - comerţul liber2.obiectiv intermediar - ajutorul de stat3. obiectiv final -concurenţa liberã

ViziuneaTratatului de la Maastricht:1. obiectiv primar-concurenţa liberã2. obiectiv intermediar - stabilitatea fiscalã3.obiectiv final -stabilitatea preţurilor

Viziunea Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate:

1. obiectiv primar- stabilitatea preţurilor2. obiectiv intermediar-stabilitatea fiscalã3. obiectiv final- stabilitatea financiarã

Explicati semnificatia economica a trinitatii imposibile. Care sunt efectele alegerii liberalizarii contului de capital si practicarii unor rate de schimb fixe? Dar ale optiunii pentru politica monetara proprie si curs de schimb stabil?

Importanța deciziilor de politică monetară din punct de vedere al trinității imposibilehttp://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri--1332.aspx?fld_menu_name=Agnes%20Nagy

1

2

Stabilitatea preţurilor Stabilitatea financiară

Înainte de criză: cele două obiective au fost complementare; politica monetară şi politicile financiare se susţineau reciproc.Criza: stabilitatea financiară nu este condiţionată de stabilitatea preţurilor; apare un trade-off între cele două obiective – băncile centrale interesate de stabilitatea preţurilor pot afecta negativ stabilitatea financiară.Stabilitatea financiară a devenit obiectivul principal al BCE

Stabilitatea financiară Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

În perioadele normale, existenţa unui sector financiar stabil poate asigura finanţarea la costuri mici/rapidă a datoriei publice.În perioadele de criză, măsurile privind asigurarea stabilităţii financiare pot afecta negativ sustenabilitatea datoriei publice; de ex. “naţionalizarea” pierderilor sistemului financiar bancar (cazul Irlandei).

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Stabilitatea financiară

Relaţia dintre cele două obiective reiese din evoluţia “crizei datoriilor” din zona euro – imposibilitatea sustenabilităţii datoriei suverane poate genera o slabă capacitate de răscumpărare a datoriei, iar creditorii pot înregistra pierderi, care vor afecta stabilitatea sistemului financiar european.

Facilitatea REPO oferită de BCE, dar şi acţiunile BCE de achiziţie a obligaţiunilor Greciei, Posrtugaliei ş.a. sunt menite să asigure atât finanţarea datoriilor suverane, cât şi stabilitatea financiară a creditorilor privaţi.

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Stabilitatea preţurilor

Uniunea monetară a fost concepută având drept obiectiv intermediar stabilitatea fiscală şi obiectiv final stabilitatea preţurilor.Pactul de Stabilitate şi Creştere a avut drept scop coordonarea politicilor fiscale din UE, evitarea unor deficite bugetare excesive şi sprijinirea obiectivului asumat de către BCE.Monetizarea datoriei publice poate afecta negativ stabilitatea preţurilor

2. Pilonii constituţiei economice europene

3

Stabilitatea preţurilor Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Măsurile de politică monetară care vizează reducerea ratei inflaţiei (stabilitatea preţurilor) vor genera creşterea ratei dobânzii, inclusiv cea aferentă împrumuturilor necesare finanţării serviciului datoriei publice

2.1.

2.2.

2.5. B u g e tul U n i u n ii E ur o p e n e : http://ec.europa.eu/budget/figures/2014/2014_en.cfm

4

2.3.

2.4.

2.5.

A.

Resursele tradiţionale se referă la taxele vamale din comerţul cu ţările terţe şi cotizaţii din comerţul cu zahăr (1% din rezervele tradiţionale)

Resursa TVA este percepută pe baza TVA încasat de către statele membre, armonizată în concordanţă cu regulile UE

Cota aplicată este de 0,30%, iar de reduceri beneficiază între 2007-2013 – Austria (cotă de 0,225%); Germania (0,15%); Olanda şi Suedia (0,1%)

Resursa VNB constituită pe baza aplicării aceluiaşi procent asupra VNB naţional5

Pentru perioada 2007-2013, Suedia beneficiază de o reducere de 605 milioane euro,iar Olanda de una de 150 mil euro, ambele finanţate de către toate statele membre.

Încă din 1985, s-a introdus un mecanism de corecţie a contribuţiei Marii Britanii, în funcţie de resursele bugetare de care beneficiază

Corecţia se calculează ca diferenţă între ponderea MB în sumele încasate şi ponderea MB în totalul TVA. Diferenţa este multiplicată cu sumele cheltuite de la bugetul comunitar către statele membre. Marii Britanii i se ramburseaza 66% din aceasta diferenţă

Costul corecţiei este suportat de către celelalte 26 de state membre. Distribuţia se face în funcţie de ponderea ţării în VNB-ul UE. Ponderile Germaniei, Olandei, Austriei şi Suediei sunt limitate la ¼ din contribuţia normală, acest cost fiind redistribuit celorlalte 22 de state

Corecţia pentru marea Britanie a fost în bugetul din 2010 de 4 miliarde de euro

6

C. CINE BENEFICIAZĂ DE RESURSELE BUGETULUI COMUNITAR?

D. Net contribuabili/net beneficiari ai bugetului comunitar(Euro million) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Belgium -323,2 -745,2 -517,7 -779,7 -536,1 -607,5 -709,9 -868,2 -720,6 -1.663,9 -1.466,4 -1.369,6

Czech Republic - - - - 272,2 178,0 386,2 656,7 1.178,0 1.702,5 2.079,3 1.455,2

Denmark 239,6 -223,1 -169,1 -220,0 -224,6 -265,3 -505,2 -604,4 -543,2 -969,5 -615,3 -836,6

Germany -8.232,4 -6.971,5 -4.954,0 -7.605,4 -7.140,4 -6.064,3 -6.325,2 -7.4215,2 -8.774,3 -6.357,5 -9.223,6 -9.002,5

Estonia - - - - 145,0 154,3 176,4 226,2 227,4 573,0 672,7 350,4

Greece 4.380,6 4.503,6 3.375,7 3.358,3 4.163,3 3.900,5 5.102,3 5.437,2 6.279,7 3.121,0 3.597,4 4.622,6

Spain 5.263,6 7.661,2 8.859,4 8.704,9 8.502,3 6.017,8 3.811,7 3.615,8 2.813,2 1.1817,7 4.100,9 2.995,0

France -676,6 -2.043,4 -2.218,4 -1.976,1 -3.050,7 -2.883,5 -3.012,5 -2.997,3 -3.842,7 -5.872,7 -5.534,8 -6.405,8

Ireland 1.719,5 1.198,3 1.574,1 1.559,0 1.593,8 1.136,6 1.080,5 662,1 566,1 -47,5 803,9 383,8

Italy 1.231,2 -2.030,9 -2.917,1 -849,8 -2.946,9 -2.199,0 -1.731,8 -2.013,5 -4.101,4 -5.058,5 -4.534,0 -5.933,0

Cyprus - - - - 63,5 90,3 102,4 -10,5 -17,7 -2,3 10,6 6,9

Latvia - - - - 197,7 263,9 255,5 488,8 407,0 501,5 674,2 731,3

Lithuania - - - - 369,3 476,4 585,3 793,2 842,6 1.493,3 1.358,4 1.368,0

Luxembourg -54,6 -140,0 -48,1 -57,2 -93,6 -86,8 -60,2 -139,8 -22,1 -100,2 -41,9 -75,0

Hungary - - - - 193,4 590,1 1.115,0 1.605,9 1.111,7 2.719,4 2.748,4 4.418,3

Malta - - - - 45,0 90,0 101,0 28,1 30,0 8,6 52,9 67,0

The Netherlands -1.543,9 -2.259,9 -2.171,3 -1.942,2 -2.034,9 -2.636,6 -2.587,6 -2.864,3 -2.678,2 117,7 -1.833,1 -2.214,0

Austria -435,5 -542,4 -212,6 -330,9 -365,1 -277,9 -301,5 -563,2 -356,4 -402,1 -677,0 -805,1

7

Poland - - - - 1.438,3 1.853,2 2.997,6 5.136,4 4.441,7 6.337,1 8.427,5 10.975,1

Portugal 2.128,2 1.773,8 2.682,7 3.476,3 3.124,0 2.378,0 2.291,7 2.474,4 2.695,1 2.150,7 2.622,6 2.983,7

Slovenia - - - - 109,7 101,5 142,8 88,6 113,8 241,9 424,1 490,1

Slovakia - - - - 169,2 270,9 323,2 617,8 725,6 542,1 1.349,6 1.160,6

Finland 275,9 -153,0 -4,9 -26,7 -69,6 -84,8 -241,0 -171,6 -318,5 -544,2 -300,2 -652,1

Sweden -1.058,7 -982,9 -750,4 -945,6 -1.059,8 -866,9 -856,6 -994,8 -1.463,1 -85,6 -1.211,4 -1.325,4

United Kingdom -2.913,7 955,4 -2.528,4 -2.364,9 -2.864,9 -1.529,0 -2.140,2 -4.155,3  -844,3 -1.903,3 -5.625,9 -5.565,6

Bulgaria - - - - - - - 335,1 669,6 624,2 895,5 725,4

Romania - - - - - - - 595,8 1.581,0 1.692,5 1.245,2 1.451,5

E. Care sunt sumele alocate României? Alocare vs. absorbţie- României i-au fost alocate aproximativ 27,5 mld euro în perioada 2007-2013 în contul

politicii de coeziune- (fonduri structurale şi de coeziune) – 19,2 mld euro şi al Politicii Agricole

Comune – 8,3 mld euro;

8

Cat a contribuit Romania si cat a primit efectiv de la bugetul comunitar?http://ec.europa.eu/budget/figures/interactive/index_en.cfm

Sume primate (domenii principale)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Coeziune economica (politica de coeziune)

Fonduri structurale

257.6 386.4 615.4 337.1 601.2 736.4 1,990.7

Fondul de coeziune

163.8 262.1 302.7 175.2 98.8 427.2 962.5

Alte sume pentru cresterea competitivatii (proiecte europene de cercetare…)

29.6 36.4 47.1 54.6 68.0 58.7 69.0

Politica Agricola Comuna Subventii 8.4 480.3 600.4 674.3 796.0 1,026.1 1,211.2

Dezvoltare rurala

0 561.6 565.9 760.5 894.9 1,101.9 1,191.6

Fonduri de preaderare 789.1 744.8 618.9 277.8 128.5 49.1 32.1

Total sume primite 1,602.4 2,666.2 2,951.2 2,317.4 2,659.5 3,445.5 5,560.6

Total contributie 1,089.4 1,217.6 1,342.3 1,143.1 1,225.9 1,457.1 1,474.3

Sold (rezultat al unor ajustari suplimentare)

+595.8 +1,581.0 +1,692.5 +1,245.2 +1,451.5 +2,031.6 +4,142.8

Sold 2013 Sold (% din venitul national brut) 2013  

- 13,824.8 -0.49% DE

- 8,641.7 -0.46% UK

- 8,445.7 -0.40% FR

- 3,789.9 -0.24% IT

- 2,675.1 -0.45% NL

- 2,220.7 -0.51% SE

- 1,541.1 -0.40% BE

- 1,277.1 -0.49% DK

- 1,251.7 -0.40% AT

- 604.0 -0.31% FI

- 69.4 -0.22% LU

40.4 0.25% CY

49.6 0.12% HR

88.0 1.31% MT

279.1 0.20% IE

429.2 1.22% SI

771.4 4.33% EE

801.2 3.44% LV

1,287.4 1.83% SK

1,514.5 4.54% LT

1,529.0 3.91% BG

3,058.3 0.30% ES

3,401.1 2.44% CZ

4,142.8 2.99% RO

4,416.7 2.72% PT

4,954.5 5.33% HU

5,340.7 2.94% EL

12,237.1 3.29% PL

9

STADIUL ABSORBTIEI IN ROMANIA

10

11

Percentage of funds allocated per MS paid by the Commission (aprilie 2014) Percentage

Eesti 84.50Portugal 83.50Lietuva 78.80Ireland 73.70Ellada 79.30Deutschland 73.90Sverige 73.20Polska 70.80Luxembourg (Grand-Duche) 69.80Latvija 68.70Suomi/Finland 76.40Österreich 70.10España 67.30Slovenija 63.80Nederland 71.10Belgique-België 74.60Magyarország 61.80France 65.30Kypros 69.90United Kingdom 64.80Danmark 73.80Ceska Republika 56.70Malta 52.40Italia 54.30Balgarija 52.20Slovenska Republica 52.80România 45.20

Hrvatska 21.70