Dreptul Mediului

5/24/2018 Dreptul Mediului

1/28

Dreptul Mediului

Cursul 1

Conform O.U.G. nr. 195/2005, asa cum a fost modificata si adoptata prin legea nr. 265/2006 defineste

mediul ca find ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul,

aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate substantele organice si

anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, care cuprind toate elementele

enumerate anterior, precum si unele valori spirituale si materiale, calitatea vietii, precum si conditiile

care pot influenta bunastarea si sanatatea oamenilor.

Elementele notiunii de mediu:

-ocrotirea mediului : inseamna protectia mediului, prin diferite actiuni legiferate

-conservarea mediului inconjurator : notiunea de conservare reprezinta utilizarea resurselor mediului la

eficienta maxima, in sensul de utilizare rationala si eficienta a resurselor mediului, precum si de

adoptare a celor mai potrivite forme si procese tehnologice, silvice si agrozootehnice, lucrari pentru

limitarea si prevenirea efectelor daunatoare a unor fenomene naturale

-dezvoltarea ( ameliorarea ) medilui inconjurator: reprezinta imbunatatirea starii calitatii factorilor

naturali precum si a celor creati prin activitatea umana, cu scopul de a se atinge o interactiune maxima

din punct de vedere al optimizarii intre om( societate) si mediul incojurator

Definitie: Ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc

intre oameni, privind atitudinea lor fata de natura ca element vital si suport al vietii, in procesul ocrotirii,conservarii si dezvoltarii, in scopuri economice, sociale si culturale a componentelor mediului

incojurator( naturale si artificiale) .

Functii :

-asigurarea mediului ambiant, sanatos si prosper

-promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile

-protectie, conservare si ameliorare

-promovare a cooperarii internationale

Principii : in conformitate cu O U G 195/2005

Principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale

Principiul precautiei in luarea deciziei

Principiul actiunii preventive


2/28

Principiul retinerii poluantilor la sursa

Principiul conform caruia poluatorul plateste

Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural

Curs 2

Izvoarele Dreptului Mediului

1 . Constitutia : In Constitutie unt prevazute principii si norme pentru protectia mediului practic,

drepturi si libertati fundamentale ale omului in ceea ce priveste un mediu sanatos, obligatia statului si a

persoanelor cu privire la protectia mediului

2. Codurile de legi: Sunt izvoare de drept ale mediului in masura in care cuprind norme de drept ale

mediului

3. Legile organice: Sunt legi importante privind protectia mediului. Ele asigura cadrul legislativ de baza (

Legea 265/2006 privind modicarea si adoptarea O U G nr 195/2005 privind protectia mediului; Legea nr

82/1993 privind constituirea biosferei Delta Dunarii)

4. Decretele legi : sunt izvoare de drept ale mediului in masura in care contin norme de drept al

mediului

5. Legile ordinare : Constituie marea masa ca izvoare de drept ale mediului fiind atat legi in domeniu, cat

si legi care nu privesc expres doar protectia mediului

6. Tratatele Internationale : Reprezinta unul dintre cele mai importante izvoare de drept ale mediului.

Pentru a face parte din legislatia romaneasca, ele trebuie ratificate de Parlament. Unul dintre cele mai

importate tratate internationale privind protectia mediului este Tratatul de la Kyoto privind emisiile de

CO2.

7.Actele Guvernului

8. Actele Autoritatilor Publice Locale : Legea nr 69/1997 prevede ca actele autoritatilor publice locale

constituie izvoare de drept al mediului in masura in care se refera la refacerea si protectia mediului

inconjurator si a cresterii calitatii vietii precum si la protectia si conservarea monumetelor istorice si

arhitecturale , a parcurilor si rezervatiilor naturale , sau atunci cand se refera la dezvoltarea urbanistica a

teritoriului si amenajarea acestuia. ( art 21 alin. 2 lit. r si art.59 lit.f )


3/28

9. Cutuma : Este izvor de drept al medilui acolo unde legea prevede expres acest lucru( prevederile din

Legea privind constituirea biosferei Delta Dunarii care privesc obiceiurile celor care traiesc in Delta)

10. Mijloacele auxiliare ( doctrina si jurisprudenta)

Dreptul mediului la un mediu sanatos

Din punct de vedere istoric, dreptul omului la un mediu sanatos nu apare decat in legiferarile moderne.

Constitutia din 1991 nu prevedea nici aceasta dreptul omului la un mediu sanatos. Prima data

legiferarea acestuia apare in Legea nr 137/1995. Insa in Constitutia din 1991 se gaseau numeroase

prevederi directe si indirecte privind protectia mediului . Exemple:

-Dreptul la viata si integritate fizica si psihica ( art 22)

-Dreptul la ocrotirea sanatatii( art 34)

-Dreptul la un nivel de trai decent ( art 47)

-Dreptul la informatie ( art 31)

-Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica ( art 52)

- Restrangerea unor drepturi si libertati( art 53)

-Exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national ( art 132 litera d)

-Refacerea si ocrotirea mediului si mentinerea echilibrului ecologic ( art 135 alin 2 lit 3)

-Crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii ( art 135 alin 2 lit f)

Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei adoptata prin referendum national la 19 octombrie 2003 are

la art.35 , cu titlul Dreptul la mediu sanatos , stipulatiile exprese ca : statul recunoaste dreptul

oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic , statul asigura cadrul

legislativ pentru exercitarea acestui drept . persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si

de a ameliora mediul incojurator .

Noua lege a mediului O U G nr 195/2005 modificata si adoptata prin legea 265/2006 prevede la art 5

urmatoarele :

A.Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic garantand in

acest scop :

1. accesul la informatie privind mediul incojurator cu respectarea conditiilor de confidentialitate

prevazute in legislatia in domeniu.

2. dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului


4/28

3. dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si a legislatiei de

mediu, emiterea actelor de reglemantare in domeniu, elaborarea planurilor si a progreselor

4. dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul reprezentantilor pentru protectia mediului,

autoritatilor adminstrative sau judecatoresti in probleme de mediu

Titularii dreptului la un mediu sanatos, conform OUG 195/2005 sunt : generatiile viitoare precum si orice

persoana de pe teritoriul Romaniei , aflata temporar sau permanent, cetateni romani , straini sau

apatrizi , luati ca indivizi sau ca si comunitate.

Cursul 3

Clasificarea surselor de poluare atmosferica

Sursele de poluare atmosferica se grupeaza in mai multe categorii pe baza urmatoarelor criterii:

-origine

-mobilitate

-regimul de functionare

-tipul de activitate

A. Sursele de poluare atmosferica dupa origine se impart in surse naturale si in surse

antropogene(antropice)

Sursele naturale sunt constituite din urmatorii poluanti specifici:

a)vulcanismul (prin cenusa, oxizi de azot, carbon, sulf, potasiu, etc.)

b)furtunile de nisip si praf(prin pulberile aferente)

c)procesele de descompunere a materiilor organice vegetale si animale

d)descarcarile electrice ce afecteaza stratul de ozon

e)radioactivitatea terestra

f)autoaprinderea maselor vegetale

g)aerosoli maritimi incarcati cu saruri

h)plantele (prin polen fungi etc.)

i) omul si animalele ( prin virusi, CO2, etc.)


5/28

Sursele antropogene (antropice ) sunt alcatuite din totalitatea actiunilor omenesti ce se rasfrang asupra

mediului atmosferic. Actiunile omenesti polueaza aerul atunci cand datorita lor la constituentii normali

ai atmosferei se adauga sau se scade o marime avand ca rezultat alterarea proprietatilor aerului in mod

sesizabil de om sau mediu.

B. Sursele de poluare atmosferica dupa mobilitate se impart in :

a) surse stationare sau fixe

b) surse mobile : mijloace de transport rutier, aerian, feroviar, naval

C.Sursele de poluare atmoferica dupa regimul de functionare pot fi :

a) continue : emisia poluanta este continua si constanta in perioade lungi de timp (luni, ani, sezoane)

b)intermitente : au intreruperi ale emisiei poluante semnificative ca durata (ore, zile, luni)

c) instantanee: emisia poluanta are loc intr-un interval scurt de timp, dupa care inceteaza ( este cazulavariilor si accidentelor industriale)

D.Surse de poluare atmosferica dupa tipul de activitate a surselor de poluare

Aceasta clasificare prezinta importanta pentru cunoasterea poluantilor specifici fiecarei activitati.

Analiza fiecarui domeniu de activitate umana releva poluanti specifici ce sunt evacuati in atmosfera ,

contribuind la o monitorizare mai buna a calitatii aerului si la demararea unor actiuni concrete pentru

prevenirea si ameliorarea calitatii aerului.

E. Surse de poluare atmoferica dupa modul de existenta al poluantilor : se impart in 2 grupe:

a)poluanti primari, care sunt emisi direct in atmosfera din surse identificate sau identificabile

b)poluanti secundari sau derivati , cei care sunt produsi in aer prin interactiunea a doi sau mai multi

poluanti sau chiar prin reactie cu anumiti constituenti ai aerului.

Odata patrunsi in atmosfera , foarte putini poluanti isi mai pastreaza integritatea deoarece, ca urmare a

reactiilor lor chimice si influentelor termice, acestia isi schimba total identitatea. Poluarea atmosferica a

cunoscut o importanta crestere odata cu dezvoltarea industriala, iar in ultimele decenii se constata o

ingrijoratare extindere a acesteia cu consecinte deosebit de grave la nivel planetar. Au aparut astfel ca

fenomene imediate, distrugerea stratului de ozon, efectul de sera, ploile acide , smogul , ce au efecte

devastatoare atat asupra mediului incojurator cat si asupra sanatatii oamenilor. In privinta afectariimediului , studii efectuate la nivel international au demonstrat ca datorita degradarii stratului de ozon si

aparitiei efectului de sera, temperatura medie pe Terra poate sa creasca intr-un deceniu cu peste un

grad, iar la poli cu cinci grade. Ploile acide, din ce in ce mai frecvente cauzeaza distrugerea padurilor,

plantelor si a recoltelor.

Principalele substante cu actiune nociva asupra aerului:


6/28

1.Dioxidul de sulf (SO2) este un compus oxigenat al sulfului, un gaz incolor, cu miros inabusitor si

patrunzator. El rezulta in urma arderilor carburantilor: carbuni si petrol . Sursele de poluare cu dioxid de

sulf sunt claficate in :

a)surse stationare : centralele termoelectrice care ard pacura sau carbune a caror emisie reprezinta circa

67% din totalul emisiilor , procese industriale folosite in rafinarii, otelarii , turnatorii, fabrici chimice alecaror emisii reprezinta circa 30%

b)surse mobile cu emisii ce reprezinta circa 4%.

Dioxidul de sulf este usor transportat la distante mari pana la sute de kilometri si conduce atat la

formarea ploilor acide , cat si la aparitia si amplificarea unor boli respiratorii cronice.

2.Oxizii de azot (NOx) - sunt compui ai azotului cu oxigenul, cei mai periculosi find acidul de azot (NO) i

dioxidul de azot (N02). Sursele de poluare mobile - respectiv autovehiculele- sunt. responsabile in

proporie de cca. 50% de poluarea cu N02, iar sursele staionare contribuie cu restul de 50%. Printre

sursele de poluare staionare se numrutilitile electrice, facilitaile industriale, construciile,

poluarea provenind de la ardera carbunilor , pcurii, gazelor naturale, lemnului, gunoaielor menajere i

industriale. .Impactul asupra mediului se concretizeaz n prejudicierea sntiioamenilor prin

afectiuni ale plamanilor si cailor respiratorii.

3. Compul .organici volatili (COV). - cei mai reprezentativi compusi organici volatili sunt produselepetroliere: benzina, eterii de petrol, acetona, cloroform, esterii, fenoli etc; acestea fiind cunoscute isub

numele de hidrocarburi.

Sursele de poluare sunt mobile : autovehicule, si stationare : procese industriale in care se ard

combustibili.

Impactul asupra mediului const n formarea "smogului", afeciuni asupra sistemului respirator, iritarea

ochilor, reducerea rezistenei la infecii, ongestiinazale etc.

4 Oxidul de carbon este un gaz invizibil si fara miros rezultat prin arderea incomplet a diverilor

carburani (crbune, benzin, petrol, lemn .a.)


7/28

Sursa principal de poluare este sursa mobil si reprezint motoarele autovehiculelor. Sursele

staionare sunt instalaiile i centralele de ardere a carburanilor, incineratoarele pentru reziduri solide

etc

Poluarea cu oxid de carbonare efecte grave asipra sanatatii umane, deoarece atunci cnd este inhalat

nlocuiete oxigenul n circulaia isngelui putnd .dauna vederii, capacitaii mentale i fizice iconducand la afectiuni nervoase , cardio-vasculare si pulmonare.

5.Hidrogenul sulfurat (acidul sulfhidric) gaz incolor cu miros neplcut, toxic, solubil n ap i perceptibil

n cantitai i concentraii foarte mici.

Hidrogenul sulfurat provine din industria petrochimic i de rafiniare a petrolului i din apele uzate

provenite de la acestea

Impactul asupra mediului nseamn afectarea, faunei i a florei, iar m concentraii mari el provoac

moartea prin formarea unei combinaii cu hemoglobina paraliznd centru nervos care comand

respiraia.

6. Amoniacul (NH3) este un gaz incolor, cu miros puternic si inecacios.

Sursele de poluare cu amoniac sunt procesele tehnologice de fabricatie a acestuia, procesele de utilizare

ale acestuia si procesele de ardere a vegetatiei sau a biomasei.

Inhalarea amoniacului in cantitati mari are ca efect sufocarea, iar expunerea indelungata sau repetata

conduce la afectiuni grave ale cailor respiratorii.

7. Substantele toxice aeropurtate ( beriliul, arsenul, benzenul, clorura de vinil, etc.) sunt antrenate usor

de vant putand ajunge la distante mari de locul de emisie.

Sursele de poluare provin de la procesele industriale, folosirea diferitilor solventi, statiile de epurare a

apelor uzate, prelucrarea unor reziduri periculoase- menajere sau industriale, motoarele autovehiculelor

si incineratoarelor.

Impactul asupra oamenilor este atat direct prin inhalare, cat si indirect dupa caderea pe sol sau in apa a

particulelor, cand sunt afectate culturile, animalele, pestii si apa consumata de populatie. Sanatatea

omului este afectata prin aparitia de boli pulmonare, cancere, etc.

8. Pulberi sedimentabile si in suspensie

Pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea conform

legii gravitatiei.

Pulberile in suspensie sunt pulberi care raman in aer timp indelungat .


8/28

Aerosolii reprezinta sisteme compuse din particule fine solide sau lichide ( sub 100 microni) dispersate

intr-un gaz.

Fumul reprezinta aerosoli vizibili , formati din particule fine solide, provenind din combustibil sau din

diferite procese tehnologice .

In literatura straina, pulberile sedimentabile impreuna cu pulberile in suspensie sunt numite particule

, particule aeropurtate sau particule totale in suspensie .

Cele mai importante surse de poluare cu pulberi sedimentabile si in suspensie sunt fabricile de ciment si

azbest, turnatoriile de metale si laminoarele de otel, centralele termice pe carbune, motoarele Diesel,

instalatiile de decortificare a bumbacului, etc.

Efectele acestor polunati constau in reducerea vizibilitatii, coroziunea unor contructii, prejudicierea

vegetatiei, aparitia unor boli cronice ale plamanilor etc.

9. Substante radioactiveau proveniente si caracteristici diferte, se gasesc sub forma de gaze ( de ex:

radonul) , particule, pulberi sau aerosoli si polueaza atmosfera pana la mari inaltimi .

Sursele de poluare sunt instalatiile de obtinere a energiei nucleare, instalatiile de exploatare si

imbogatire a minereurilor , depozitele de deseuri radioactive, instalatiile si experimentele militare ce au

la baza energia radioactiva.

Impactul asupra mediului se reflecta in poluarea solului si a surselor de apa si afectarea grava a tuturor

organismelor vii.

S-a calculat ca populatia mondiala este expusa unei radiatii naturale ambiante cuprinsa intre 100-150

mrem pe an ( mrem este unitatea de iradiere care produce aceleasi efecte biologice ca un roengen deraze x) . Dupa oamenii de stiinta, oamenii suporta fara pericol aparent pana la 100 mrem. Comisia

Internationala de Protectie contra Radiatiilor ( C I P R ) a fixat o limita maximala de 5000

mrem/individ/an.

Pentru un om poluarea radioactiva reprezinta riscuri somatice ( arsuri, varsaturi , deranjamente

intestinale si posibilitatea leucemiei) , partile cele mai sensibile ale organismului find : pielea , ochii,

unele tesuturi si glandele genitale . Trebuie semnalate , de asemenea, efectele genetice ale

radioactivitatii care ameninta populatiile vegetale, animale sau chiar umane.

Dintra poluantii radioactivi naturali trebuie mentionat radonul care este rezultatul dezintegrarii radiului

226, prezent in unele roci si soluri. El se ridica la suprafata solului sub forma de gaz prin crapaturile si

fisurile rocilor patrunzand de multe ori in interiorul locuintelor prin crapaturi sau fisuri existente in

fundatia sau peretii cladirilor.

Principalele substante cu actiune nociva asupra calitatii apelor

Substantele cu actiune nociva asupra calitatii apelor sunt :


9/28

substantele organice , de origine naturala sau artificiala reprezinta poluantul principal. Organismele vii

contin substante organice, care dupa moartea lor incep sa se descompuna devenind nocive.

Substantele organice de origine naturala sunt : titeiul , tanini, lignina, hidratii de carbon etc.

Substanele organice artificiale provin din prelucrarea diferitelor substante in cadrul rafinariilor,

industriei chimice organice, industriei petrochimice etc.

Poluantii organici artificiali din industria chimica organica si industria petrochimica sunt : hidrocarburile (

benzen , eter de petrol , acetona , cloroform, esteri ,etc. ) ; hidrocarburile halogenate , a caror folosire s-

a raspandit foarte mult in industrie si agricultura; hidrocarburile clorurate, care stau la baza

hidrocarburilor halogenate si care poarta denumirea generica de pesticide ( insecticide pentru

distrugerea insectelor rodenticide pentru soareci, ierbicide pentru ierburi etc . ) detergenti, acizi

naftenici, hidrogenul sulfurat, substante aromatice, vospele de anilina etc.

substantele anorganice. Aceste substante, in suspensie sau dizolvate, ca si substantele organice , sunt

mai putin poluante ca cele organice. Substantele anorganice sunt frecvente in apele uzate industriale,dintre acestea mentionanand metalele grele : Pb Cu Zn Cr, clorurati, sulfatul de magneziu, fierul etc.

substantele toxice se gasesc atat in apele uzate orasenesti cat si in cele industriale. Unele dintre ele, de

ex. Pesticidele , sunt antrenate de precipitatii si ajung direct in apa de suprafata, subterana sau a marii.

Toxice sunt si metalele grele si mercurul.

Substantele in suspensie anorganice si organice se gasesc in apee uzate orasenesti si industriale, ele

ajungand in masura mai ica sau mai mare la emisari.

Substantele radioctive : indiferent de provenienta lor, acestea pot ajunge in apa, aer si sol pe multiple

cai, prejudiciind intreg mediu inconjurator. Cei mai periculosi radionuclizi sunt Ba140 , Cs144, Cs137 ,I131 etc.

Microorganismele- prezente atat in apele receptorului cat si in apele de baut, reprezinta un pericol

deosebit pentru sanatatea umana si a tuturor organismelor in general.

Potrivit dispozitiilor legii nr. 171/1997 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national ,

sectiunea a II a Apa, dupa criteriul situarii obiective si a destinatiei lor, apele se grupeaza in :

-resurse de apa dulce : resursele alcatuite din ape de supratafata : rauri, lacuri cu apa dulce sau fluviul

Dunarea , precum si apele subterane, exclusiv apele minerale geotermale si apa plata .

- apa pentru populatie : apa dulce necesara vietii si ambiantei asezarilor umane, care sustine functiuni si

utilizari variate si multiple legate de nevoi gospodaresti, cresterea animalelor, activitati publice si

industriale ale locuitorilor si altele.

-apa potabila : orice apa de suprafata sau subterana care natural, sau dupa o tratare adecvata fizico-

chimica sau/si microbiologica poate fi bauta fara pericol pentru sanatate.


10/28

-apa uzata menajera: apa uzata provenita din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor

populate , precum si a nevoilor de apa gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale

diferitelor feluri de unitati industriale

-apa pentru industrie : apa dulce bruta sau tratata, utilizata de agentii economici cu activitate

industriala.

-apa uzata industrial : provenita din satisfacerea nevoilor de apa in procesele tehnologice ale unitatilor

industriale si din alte activitati asemanatoare( constructii, transporturi etc.)

-apa pentru irigatii : apa dulce necesara irigarii culturilor agricole , asigurata in principal din surse de apa

de suprafata, raurile interioare si fluviul Dunarea.

-apa de desecare- drenaj : apa in exces din amenajarile de desecare- drenaj , evacuata in reteaua

hidrografica.

Cursul 4

Protecia solului, Subsolului i a ecosistemelor

Protecia solului

Solul a fost definit ca find: "stratul afanat, moale i fiabil care se gsete la suprafaa scoarei pmntului

i care impreun cu atmosfera invecinata, constituie mediul de via al plantelor.

Se pot evidenia i principalele tipuri de poluare, pe baza analizei activitaii ce o genereaza, n cea mai

mare msur, specific rii noastre:

- poluare prin lucrri de excavare la zi (exploatri miniere la zi, balastiere cariere etc).

- poluare prin acoperirea solului cu depouri, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie, depozite

de steril etc;

- poluare cu deeuri i reziduuri anorganice (minerale, materii organice inclusiv metale sruri, acizi, baze)

de la industrie (inclusiv industria extractic).

. poluarea cu substane purtate de aer (hidrocarburi, , amoniac, bioxid de sulf ,cloruri, fluoruri, acizi de

azot, compui de plumb etc); '

- poluare cu materii radioactive;

- poluare cu deeuri .i reziduuri organice de la industria alimentar si usoara;

- poluare cu dejecii animale; '

' - poluare prin eroziune i alunecare;


11/28

- poluare prin srturare;

- poluare prin acidifiere;

- poluare prin exces de ap;

- poluare prin exces sau carene de elemente nutritive;

- poluare prin compactare, inclusiv formare de crust;

- poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune;

- poluare cu pesticide;

- poluare cu ageni patogeni contaminati (ageni infecioi, toxine etc.).

3.3. Protecia Subsolului

Materiile prime minerale ale subsoluhii sunt resurse limitate n volum i nu se regenereaz n timp,motiv pentru care se constat un decalaj intre cerinele economiei n cretere i nivelul produciei

extractiva, n continu descretere. n Romnia prin Legea nr. 134/1995 Legea petrolului s-a instituit un

nou regim juridic pentru explorarea, dezvoltarea i exploatarea acestei materii prime .

.4. Protecia ecosistemelor terestre

Ecosistemele terestre cuprind n cea mai mare msur flora i fauna n conceptul lor de relaii de

existen.

Protectia pdurilor

Cuprinznd mai puin de un sfert din suprafaa total a rii pdurile ocup un loc important n cadrul

economiei naionale. Cadrul legal al ocrotirii i dezvoltrii pdurilor l constituie Codul Silvic aprobat prin

Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 care guverneaz raporturile juridice organizatorice, economice i

tehnice privind fondul forestier naional, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum i

cele privind vegetatia forestier de pe terenurile situate n afara fondului forestier naional. Terenurile

acoperite de vegetaie forestier cu o suprafa mai mare de 0,25 ha sunt consideram n sensul Codului

silvic, pduri.

Codul silvic clasific pdurile, n raport cu functiile pe care le indeplinesc n dou grupe:

-paduri cu funcii speciale deprotectie a apelor, a solului, a climei i a obiectivelor de interes naional,

pduri pentru recreere i pdurile declarate monumente ale naturii i rezervatii;

- pduri cu funcii de producie i de protecie n care se urmrete sa se realizeze, n principal, mas

lemnoasa de calitate superioar si alte produse ale pdurii i, concomitent, protecia calitii factorilor

de mediu.


12/28

B Prootecia produselor lemnoase

Produsele pdurii se mpart n dou categorii: produse lemnoase i produse nelemnoase.

Potrivit art. 39 din Codul silvic produsele lemnoase ale pdurii sunt:

a) produse principale, n care intr toate materialele lemnoase alepdurii rezultate din tieri 'de

regenerare, reprezentnd materialul lemnos destinat exploatarii pentru nevoile economiei i ale

populaiei, a cror exploatare se face conform prevederilor cuprinse n amenajamentele silvice i n

regulile de cultur i exploatare;

b) produse secundare, acele produse lemnoase rezultate din efectuarea lucrrilor de ngrijire a

arboretelor tinere, a cror exploatare se face n aceleai condiii ca i produsele principale;

c) produse accidentale - acele produse lemnoase ale pdurii rezultate n urma producerii unor calamiti

naturale i din defrisari de pdure legal aprobate; .

d) produse de igien, rezultate din procesul normal de eliminare natural

e) alte produse cum sunt : arborii i arbutii ornamentali, rchit, puieti i diferite produse lemn.

Produsele nelemnoase, specifice fondului forestier sunt:

- vnatul din cuprinsul acestuia

- petele din apele de munte;

- petele din cresctorii, bli i iazuri din fondul forestier

- fructele de pdure;

- semintele forestiere;

- ciupercile comestibile din flora spontan;

- plantele medicinale i aromatice;

- rina i alte produse de acest fel.

4.2. Protecia faunei n dreptul intern `

A. Protectia fondului cinegetic

A Regimul juridic al vanatul i al vntorii este stabilit prin Legea fondului cinegetic i a proteciei

vanatului nr. 103/1996, republicata si completata. ln nelesul acestui act normativ Animalele salbatice

de interes vanatoresc, cuprinse in anexele nr. l si 2, denumite in prezenta lege vnat, impreuna cu


13/28

biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al Romaniei (art. l din Legea nr.103/1996). Este vorba de

30 de specii de mamifere i 205 specii de psri prevzute n anexele l i 2 din actul normativ respectiv.

Principiile generale ce se degaj din acest act normativ sunt urmtoarele:

l. Fondul cinegetic reprezint o resurs natural regenerabila de interes national i internaional;

2. Vnatul - bun public de interes naional; `

3. Administrarea si gospodarirea durabila a fondului cinegetic:

4. Exercitarea vanatorii se face in scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare stiintifica urmarindu-

se asigurarea echilibrului ecologic i ameliorarea calitaii vanatului.

5 B. Protectia fondului piscicol

Prin pescuit se intelege prinderea pestelui, a celorlalte vieuitoare acvatice pe baza de autorizatie in

unele perioade si locuri cu unelte i n dimensiunile prevazute de lege in scop industrial, stiintific sausportiv.

Prin H.G. nr. 971/1994 privind stabilirea i sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit side

protecie a fondului piscicol au fost stabilite i sancionate o serie de fapte care aduc atingere faunei .

acvatice, cum ar fi: prinderea petelui cu alte unelte sau cu unelte de alte dimensiuni dect cele

prevazute de lege. circulaia cu ambarcaiuni cu motor n apele din Delta Dunarii, in afara traseelor

aprobate de Ministerul Apelor, Padurilor i Proteciei Mediului, retinerea de catre pescarii sportivi a

pestelui si a altor vieuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevzute de lege etc.

Protecia biodiversitatii

5.1. Cadrul analizat

3 Biodiversitate: - diversitatea biologic - este reprezentat de ansamblul fiumei i florei de pe glob. S-a

constatat - de-a lungul anilor c activitatea uman a condus mereu la pierderea diversitii biologice.

Printre modalitile frecvent utilizate n vederea proteciei i conservrii naturii, un loc central ii ocup

constituirea de arii protejate i declararea de monumente ale naturii.

Aria protejaai reprezint o zon delimitata geografic cu elemente naturale rare sau n procent ridicat

desemnat sau reglementat i gospodarire n sensul atingeriiunor obiective specifice de conservare.

Ariile protejate cuprind parcuri naionale, rezervatii naturale, rezervaii ale biosfera, monumente alenaturii, .a.

Regimul deeurilor de orice fel

6.1. Cadrul analizat


14/28

Sfera "produselor i substanelor periculoase" include orice substane sau produs, care folosit n

cantitate, concentraie sau condiii aparent nepericuloase, prezint risc semnificativ pentru om, mediu

sau bunuri; pot fi explozive, inflamabile, toxice, oxidante, corozive. iritante. mutagene, radioactive.

Legea proteciei mediului definete deeurile n general, ca find orice subtanta, preparat sau orice

obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul ilarunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca. De asemenea, prin deeu reciclabil se nelege un

deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de producie pentru obtinerea Produsului initial

sau pentru alte scopuri, iar prin deseuri periculoase.deseurile ncadrate generic, conform legislatiei

specifice privind regimul deeurilor, in aceste tipuri sau categorii de' deeuri i care au cel putin un

constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase.

O.G. nr. 78/2000, aprobat prin Legea nr. 426/2001 (Legea privind regimul deeurilor), definete mai

multe categorii de deeuri, dup cum urmeaz :

Deeu - orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n anexa nr. IB, pe care detinatorul le

arunca, are intenia sau obligaia de a le arunca;

Deeuri menajere - deeuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fo

preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;

Deseuri asimilabile cu deeurimenajere - deeuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public

sau administrativ, care prezint compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere I care sunt

colectate, transportate , prelucrate si depozitate impreuna cu acestea.

Deseuri periculoase- - deseurile mentionate la art. 18 care se incadreaza la categoriile sau generice de

deeuri periculoase , prezentate in anexa nr. IC, si constituenii acestor deseuri din anexa nr ID,

constituenti care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase cand au una sau mai multe dintre proprietatile

descrise in anexa nr IE .

Curs 5

Principalele institutii cu atributii de protectie a mediului

1.Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile( Ministerul Mediului si Padurilor) .

Functioneaza in baza HG 368/2004 privind organizarea MMDD . Se organizeaza si functioneaza ca organde specialitate al Adminstratiei Publice Centrale , cu personalitate juridica in subordinea Guvernului .

MMDD aplica strategia si programul Guvernului in vederea promovarii politicilor in domeniul mediului,

gospodaririi apelor si dezvoltarii durabile, politicii in domeniul mediului si gospodaririi apelor la nivel

national. Elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si asigura armonizarea acestor

activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului


15/28

in domeniile sale de competenta , indeplinind rolul de autoritate de stat , de sinteza, de coordonare si

control in aceste domenii.

MMDD asigura coordonarea interministeriala a procesului de elaborare a strategiei nationale de

dezvoltare durabila, propune adoptarea si urmareste implementarea acesteia. De aseamenea,

coordoneaza activitatea de integrare a cerintelor privind protectia mediului in celelalte politici inconcordanta cu standardele europene si internationale . MMDD este desemenat ca autoritate de

management pentru programul national sectorial pentru infrastructura de medii.

Functii:

-de strategie prin care se elaboreaza in conformitate cu politica Guvernului strategia de dezvoltare

durabila si strategia in domeniul mediului , gospodaririi apelor si protectia padurii

-de reglementare prin care se asigura dezvoltarea cadrului normativ , al celui institutional pentru

realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate

-de administrare prin care se asigura adminstrarea proprietatii publice si private a statului, precum

gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil in domeniile sale de activitate

-de reprezentare prin care se asigura in numele statului sau al Guvernului reprezentarea pe plan intern si

international in domeniile sale de activitate

-de autoritate de stat prin care se asigura aplicarea si respectare reglementarilor legale privind

organizarea si functionarea institutiilor care isi desfasoara activitatea in subordinea,sub autoritatea si in

coordonarea sa.

-de coordonare a utilizarii asistentei financiare nerambursabile acordate de UE in domeniul mediului

-de gestionare a creditelor externe , altele decat cele comunitare in domeniile sale de activitate

In exercitarea functiilor sale , MMDD are mai multe atributii principale din care amintim :

1.Asigura implementarea politicilor guvernamentale in domeniile sale de activitate potrivit

reglementarilor in vigoare

2.Elaboreaza strategii si politici in domeniile mediului, gospodaririi apelor si dezvoltarii durabile pe care

le supune Guvernului spre adoptare

3. Propune autoritatilor competente sau, dupa caz, stabileste , in conditiile legii, instrumente juridiceinstitutionale adminstrative si econ-financiare pentru stimularea si accelerarea integrarii principiilor si

obiectivelor de mediu in celelalte politici sectoriale .

4.Propune si recomanda autoritatilor competente sau, dupa caz, stabileste masuri care sa asigure

confomarea politicilor si programelor de dezvoltare regionala si locala cu strategia de dezvoltare

durabila


16/28

5. Elaboreaza documente de politica publica in domeniile sale de activitate

6. Elaboreaza proiecte de acte normative si avizeaza proiecte de acte normative elaborate de alte

ministere si autoritati ale Adminstratiei Publice Centrale si Locale care privesc sfera sa de competenta

7. Emite acte de reglementare in domeniul sau de activitate potrivit prevederilor legale

8. Raporteaza sau, dupa caz, informeaza Comisia Europeana asupra masurilor legislative adoptate in

domeniile reglementate de organismul comunitar de mediu

9.Coordoneaza activitatea de avizare , promovare, realizare si monitorizare a institutiilor de protectie a

mediului si de gospodarire a apelor

10. Coordoneaza activitatea de adminstrare a patrimoniului unitatilor afectate in subordinea,

coordonarea sau sub autoritatea sa, aferent domeniului public al statului

11. Alte atributii, conform art 3 din HG 386/2004

Atributii specifice ale MMDD

1. Solicita autoritatilor si institutiilor din cadrul Autorit Publ Centrale informatii si rapoarte inlegatura cu elaborarea si realizarea obiectivelor strategiei nationale de dezvoltare durabila

2. Coordoneaza si urmareste implementarea legislatiei nationale si a planului national de actiunepentru protectia mediului

3. Aproba si emite instructiuni pentru elaborearea planurilor locale si regionale de actiune privindprotectia mediului

4. Indeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele , conventiile ,acodurile internationale din domeniile sale de responsabilitate

5. Asigura elaborarea de cercetari, studii, prognoze, politici si strategii in domeniul protectieimediului pentru fundamentarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea durabila precum si al

promovarii programelor de dezvoltare in domeniul mediului

6. Coordoneza activitatea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si al calitatiiaerului

7. Atesta persoane fizice si juridice pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupramediului si al bilantului de mediu

8. Alte atributii specifice art 4 din HG 368/2004

2. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

ANPM functioneaza in baza OUG 195/2005 si HG 459/2005. Este o institutie publica cu personalitate

juridica , finantata de la bugetul de stat , in subordinea MMDD , find organ de specialitate al Adm Publ

Centrale cu competente in implementarea politicilor si a legislatiei in domeniul protectiei mediului.

ANPM exercita in conditiile legii , activitati privind planificarea strategica, monitorizarea factorilor de


17/28

mediu, monitorizarea activitatilor cu impact asupra mediului , implementeaza legislatia si politicile de

mediu la nivel national regional si local.

Functii :

1 suport tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, al strategiilor si politicilor sectoriale

de mediu.

2. de implementare a legislatiei din domeniu protectiei mediului

3. de coordonare a activitatii de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national

regional si local

4. de reprezentare in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe in baza mandatului

acordat de MMDD

5. de autoritate in autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii

cu prevederile legale

Atributii principale :

1 . autorizeaza activtitatile cu impact supra mediului in conformitate cu competentele sale si

coordoneaza acest proces la nivel national, regional si local

2. constata neconformitatile cu actele de autorizare emise si informeaza autoritate de inspectie si

control in domeniul protectiei mediului asupra acestora

3. adopta masurile legale in cazul neconformitatilor cu actele de autorizare

4. asigura suportul tehnic pentru elaborearea strategiilor si politicilor in domeniul protectiei mediului

5. coordoneaza realizarea planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru

protectia mediului

6. asigura functionarea laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri si vibratii si

radioactivitate.

7 alte atriburii specifice in conformitate cu art 4 HG 459/2005

ANPM este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vice-presedinte cu rang

de sub-secretar de stat. Acestia sunt numiti si revocati din functie prin decizia primului ministru la

propunerea ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile

Pe langa presedinte functioneaza , ca organ consultativ, Colegiul National pentru Protectia Mediului.


18/28

Curs 6

Agentiile regionale de protectia mediului

ARPM indeplinesc atributiile ANPM la nivel regional, in domeniile implementarii strategiilor si politicilor

de mediu, legislatiei si reglementarilor in viguare si coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel

regional .

ARPM emit acte de autorizare in domeniul protectiei mediului in conformitate cu competentele

atribuite de ANPM prevazute in actele de reglementare.

ANPM are in subordine ARPM, fiecare din acestea constituite in fiecare regiune de dezvoltare asa cum

au fost acestea stabilite conform legii 315/2004 pentru dezvoltarea regionala in Romania

Agentiile ARPM sunt :

ARPM Bacau- pt regiunea 1 N-E

ARPM Galatipentru regiunea 2 S-E

ARPM Pitestipentru regiunea 3 Sud Muntenia

ARPM Craiovapentru regiunea 4 S-V Oltenia

ARPM Timisoarapentru regiunea 5 Vest

ARPM Cluj Napoca- pentru regiunea 6 N-V

ARPM Sibiupentru regiunea 7 centru

ARPM Bucurestipentru regiunea Bucuresti-Ilfov

Principalele atributii ale ARPM

1. Exercita la nivelul regional atributiile ANPM conform art 4 alin 1 lit a b c e h k privind dipozitiileHG 459/2005

2. Participa la elaborarea si monitorizarea planului de dezvoltare regionala3. Colaboreaza cu agentiile judetene pentru protectia mediului in cadrul regiunii de dezvoltare

pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si contituirea bazelor de date la nivel regional

4. Colaboreaza ca Garda Nationala de Mediu in emiterea actelor de autorizare si in realizareacontrolului conformarii si aplicarii legislatiei de mediu

5. Asigura asistenta de specialitate agentiilor judetene pentru protectia mediului6. Gestioneaza si disponibilizeaza, in limita prevederilor legale, informatia de mediu la nivel

regional

Conducerea ARPM este asigura de un director executiv numit prin decizie a presedintelui ANPM cu

avizul ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile


19/28

Agentiile de protectia mediului locale ( judetene )

APML exista la nivelul fiecarui judet si sunt institutii publice finanante integral de la bugetul de stat cu

personalitate juridica , aflate in subordinea MMDD

Atributii :

1. Implementeaza dispozitiile legale pentru organizarea si coordonarea sistemului operativ demonitorizare integrata a factorilor de mediu la nivel teritorial

2. Stabilirea conditiilor specifice a plasamenteor si lurea masurilor legale corespunzatoare pentruprotectia , ameliorarea si reformarea starii de calitate a mediului acolo unde a fost deteriorat

3. Organizarea si exercitarea controlului conformarii privind modul in care sunt implementate si serespecta dispozitiile legale in vigoare referitoare la :

- Protectia atmosferei , apei, solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si acvatice , a florei sifaunei salbatice, regimul ariilor naturale ,protejate si al monumentelor naturii, protectia

asezarilor umane, regimul substantelor chimice si periculoase si a gestionarii deseurilor.

- Elaborarea si publicarea de rapoarte periodice privind starea mediului la nivel judetean4. Coopereaza cu unitatile teritoriale ale Garzii Nationale de Mediu in conformitate cu

responsabilitatile stabilite prin legistlatia in vigoare.

5. Coopereaza cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale adm publcentrale , cu autoritatile adm pulbice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale

6. Organizarea si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la autorizarea activitatilor economicespeciale, cu impact asupra mediului, inclusiv procedurile de stabilire a obligatiilor de mediu in

procesele de privatizare

Administratia Fondului de Mediu ( AFM )

Este o unitate aflata in subordinea MMDD . Are ca principala atributie gestionarea fondului de mediu .

Proiectele eligibile care pot fi finanante prin ofndul de mediu trebuie sa aiba ca obiective :

-reciclarea deseurilor

-controlul poluarii aerului, apelor si solului inclusiv prin utilizarea tehnologiilor curate

-protectia resurselor naturale

-tratarea si/sau eliminarea deseurilor periculoase

-protectia si conservarea biodiversitatii

-cresterea educatiei si constientizarii in domeniul protectiei mediului

AFM se finanteaza din veniturile proprii si este condusa de un director general numit din ordinul

ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile.


20/28

Garda Nationala de Mediu

GNM conform HG 1264/2007 este o institutie publica de inspetie si control si functioneaza ca organ de

specialitate al ADM publc Centrale , cu personalitate juridica , find finananta de la bugetul de stat, aflata

in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

GNM are in subordine 41 de comisariate judetene , Comisariatul Municipiului Bucuresti, Comisariatul

rezervatiei biosferei Delta Dunarii, toate find institutii cu personalitate juridica. GNM asigura activitatea

de inspectie si control al respectarii prevederilor legislatiei in domeniul protectiei mediului. GNM

elaboreaza strategia de inspectie si control specifica domeniului, stabilind masurile operative pentru

aplicarea acestuia. GNM are atributii in aplicarea politicii Guvernului, in scopul prevenirii, constatarii si

sanctionarii incalcarii prevederilor legislatiei nationale in domeniul protectiei mediului, a fondului de

mediu si a altor domenii prevazute de legislatia specifica in vigoare.

GNM colaboreaza cu autoritatile Adm Publice Centrale si Locale , cu institutiile publice , cu reprezentatiisocietatilor civile, cu persoanele fizice si juridice.

GNM coopereaza cu organe cu atributii similare pe baza tratateor internationale la care Romania este

parte.

GNM este condusa de un comisar general cu rangul de secretar de stat. Acesta este numit prin decizia

primului ministru la propunerea minstrului MDD.El are calitatea de ordonator secundar de credite.

Comisariatele judetene ale GNM sunt organizate ca structuri teritoriale si sunt conduse de un comisar

sef care este functionar public. Ei sunt numiti de comisarul general.

Comisariatele judetene ale GNM au competenta de control tematic, operativ si inopinat pe teritoriuljudetului in care functioneaza.

GNM are urm atributii principale :

1 elaboreaza , promoveaza si reactualizeaza periodic, impreuna cu MMDD , reglementari , ghiduri si

norme tehnice pentru activitatea de inspectie si control, elaboreaza programul anual de inspectie si

control

2 controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protectia

mediului si are acces la intreaga documentatie care a stat la baza emiterii acestora.

3 la cererea ministrului MDD controleaza respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de

reglementare ( avize , acorduri, autorizatii , etc)

4 exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export al produselor, bunurilor si al

altor materiale cu regim special ce comercializare, in conformitate cu legislatia ce reglementeaza

comertul international cu astfel de produse.


21/28

5 controleaza realizarea importului, exportului si tranzactiilor cu deseuri periculoase

6 controleaza activitatile care prezinta pericule de accidente majore si/sau impact semnificativ

tranfrontalier asupra mediului.

7 participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarii asupra

factorilor de mediu si la stabilirea cauzelor de producere

8 controleaza realizarea investitiilor in domeniul protectiei mediului in toate fazele de executie si are

acces la intreaga documentatie

9 preleva probe de aer, sol si apa si le transmite laboratoarelor acreditate, in vederea obtinerii

buletinelor de stare si aplica sanctiuni daca apar depasiri ale parametrilor admisi.

10 Verifica faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunie in domeniul legislatiei mediului,

sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care potrivit

legii constituie infractiuni

11 Verifica la obiectivele controlate, acolo unde este cazul , stadiul aplicarii obligatiilor financiare la

adminstratia de mediu.

12 emite puncte de vedere in scopul avizarii proiectelor de acte normative initiate in domeniul protectiei

mediului

13 coopereaza cu alte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la proiecte si

programe derulate in domeniul protectiei mediului

14 pune la dispozitia publicului date privind starea mediului in conformitate cu legislatia privind accesul

publiclui la informatie de mediu .

15 alte atributii conform HG 1224 din 10 oct 2007

Cursul 7

Sistemul procedural al evaluarii si autorizarii activitatilor cu impact asupra mediului

Conform legislatiei in vigoare activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului sunt supuse

unei proceduri tehnico-adminstrative de verificare a efectelor acestei activitati asupra mediuluiinconjurator.

Cadrul legislativ este asigurat de OUG 195/2005 si OUG 152/2005 modificata de legea 84/2006

Mijloacele procedurale de constatare a conformitatii activitatilor cu dispozitii legale privind protectia

mediului sunt avizele, autorizatiile si acordurile de mediu.


22/28

Prin acord de mediu se intelege actul tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a

proectului din punct de vedere al protectiei mediului, reprezentand practic decizia autoritatii

competente privind protectia mediului care da dreptul titularului de proect sa realizeze proiectul din

pucnt de vedere al protectiei mediului.

Prin proiect se intelege ( conform art 2 din HG 918/2002 ) executia lucrarilor de constructii sau alteinstalatii ori amenajari , alte interventii asupra cadrului natural sau al peisajului inclusiv cele care implica

extragerea resurselor naturale.

Titularul de proiect poate fi o persoana juridica sau fizica, find solicitantul acordului de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza in mai multe etape :

1. Incadrarea proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului2. Etata pe definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a

impactului asupra mediului

3. Etapa de analiza a calitatii raportului le studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiRezultatele studiului de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate in raportul care se

inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului. Raportul de studiu de evaluare este supus

comentariilor publicului. In urma analizei raportului se ia decizia de acceptare sau refacere a raportului

si de emitere respectiv de respingere motivata a emitarii acordului de mediu.

Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic emis de autoritatile competente potrivit dispozitiilor

legale in vigoare care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o anumita instalatie in anumite

conditii care sa garanteze ca instalatia respectiva corespunde prevederilor legale. Autorizatia de mediu

poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii sau doar pentru parti ale acesteia situate pe acelasi

amplasament si exploatate de acelasi operator. Este valabila 5 ani iar cea intregrala 10 ani. Litigiile

generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de regelementare se solutioneaza la

instantele de contencios adminstrativ competent.

Avizele de mediu sunt actele tehnico-juridice emise in scris de autoritati competente pentru 3 situatii :

a)avizul de mediu pentru planuri si programe

b) avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu ( apare in cazul cand se schimba titularul activitatii cu

impact asupra mediului, se vinde pachetul majoritar de actiuni, vanzarea de active, dizolvarea urmata de

lichidare

c) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor repsectiv pentru autorizarea de ingrasaminte

chimice.

Bilantul de mediu este o lucrare care este elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform

legii in scopul obtinerii avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sau a autorizatiei de mediu si care


23/28

contine elementul analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor

efectelor negative cumulate anterior , prezente sau anticipate ale activitatii in vederea cuantificarii

impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Cursul 8

Raspunderea in dreptul mediului

Raspunderea civila in dreptul mediului

Raspunderea delictuala, in general , reprezinta obligatia de reparare a persoanei vinovate de cauzarea

unui prejudiciu extracontractual , printr-o fapta ilicita .

Raspunderea civila delictuala in dreptul mediului se fundamenteaza pe 4 teorii :

1. Teoria subiectiva a raspunderii civile delictuale conform careia pentru a exista raspundere suntnecesare a fi indeplinite conditiile :

- Sa existe fapta ilicita- Sa existe un prejudiciu- Sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudicu- Sa exista culpa/vina

In ceea ce priveste dreptul mediului, teoria subiectiva are o aplicare limitata regula find raspunderea

obiectiva.

In ceea ce priveste raspunderea penala in dreptul mediului, aceasta este definitorie in ceea ce priveste

raspunderea civila care se analizeaza in functie de raspunderea penala .

2 . Teoria obiectiva a raspunderii in dreptul mediului

In ceea ce priveste raspunderea obiectiva, ea formeaza regula in dreptul mediului , fundamentul acestei

raspunderi se gaseste in art 195 in OUG 195/2005 unde se stipuleaza ca raspunderea pentru prejudiciul

adus mediului are un caracter obiectiv independent de culpa.

In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. In mod exceptional, raspunderea poate fi

subiectiva.

Raspunderea obiectiva in dreptul mediului poate fi fundamentata atat pe ideea de risc cat si pe ideea degarantie.

In ceea ce priveste raspunderea obiectiva pentru lucruri ea se poate fundamenta pe ideea de risc, pe

ideea art 1000 alin 1 C. Civ sau o a treia idee la care achesam , conform careia temeiul acestei raspunderi

instituie ideea de garantie privind riscul in activitate.


24/28

Legislatia cadru privind raspunderea civila in dreptul mediului este asigurata de OUG 195/2005 si de

OUG 68/2007 aprobata prin legea 19 din 29.02.2008 privind raspunderea de mediu cu referire la

prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului.

Aceasta OUG se aplica in urm cazuri :

- Prejudiciul adus mediului , cauzat de orice tip de activitate profesionala prevazuta la anexa 3(ex: instalatiile care fac obiectul procedurii de autorizare integrata de mediu) si a oricarei

amenintari iminente cu un atfel de prejudiciu rezultand din aceasta activitate.

- Prejudicul adus speciilor si habitatelor naturale protejate si orice amenintare iminenta cu unatfel de prejudiciu

Aceasta lege se aplica in cazul poluarii cu caracter difuz doar daca nu poate demonstra o legatura de

cauzalitate intre prejudiciu si fapta operatorilor individuali .

Daca exista legislatie mai restrictiva decat aceasta lege atunci aceea are prioritate.

Actuala lege nu da dreptul persoanelor fizice si juridice de drept privat, dreptul la compensatie ca o

consecinta a prejudiciului adus mediului sau a amenintarii iminente cu un astfel de prejudiciu.

In aceste situatii se aplica prevederile dreptului comun.

Agentia Judeteana de protectia mediului este autoritatea competenta pentru stabilirea si luarea

masurilor preventive si reparatorii pentru evaluarea caracterului semnificativ al prejudiciului adus . La

stablirea masurilor preventive , AJM se consulta cu comisariatele judetene ale Garzii Nationale de

Mediu precum si cu alte institutii/autoritati.

Conform prezentei legi, exista 2 tipuri de actiuni :

1. Actiunile preventive : in orice momen AJPM are posibilitatea exercitarii atributiilor :-sa solicite operatorului sa furnizeze informatii despre orice amenintare iminenta cu un prejudiciu

asupra mediului despre orice caz suspect

-sa solicite operatorului sa ia masurile preventive necesare

- sa dea operatorului instructiuni despre masurile preventive necesare

-sa ia masurile preventive necesare

2 . Actiunile reparatorii : In orice moment conducatorul AJPM are posibiliatea exercitarii urm atrib:

-sa solicite operatorului sa furnizeze informatii suplimentare despre orice prejudiciu care s-a produs si a

masurilor luate de acesta


25/28

-sa actioneze, sa solicite soperatorului sa actioneze sau sa dea operatorului instructiuni pentru a

controla, izola, elimina sau gestiona poluanti respectivi su alti factori contaminanti in scopul limitarii sau

prevenirii extinderii prejudiciului

-sa solicite op sa ia masurie reparatorii necesare

-sa indice op sau sa-i dea instructiuni despre masurile reparatorii necesare a fi luate

-sa ia masurile reparatorii necesare

Dreptul la actiune

Orice persoana fizica sau juridica , care este afectata sau posibil a fi afectata de un prejudiciu asupra

mediului sau care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim are dreptul :

- Sa transmita comisariatului general al GNM orice observatie referitoare la producerea unuiprejudiciu asupra mediului sau unei amenintari iminente.

- Sa solicite AJPM in scris sau mijloace electronice de comunicare sa ia masurile prevazute deprezenta lege

Aceleasi drepturi le are si orice organizatie non-guv care promoveaza protectia mediului.

Suportarea si repararea costurilor

Operatorul suporta costurile actiunilor preventive, reparatorii inclusiv in situatia in care aceste costuri au

fost efectuate de AJPM . In scopul recuperarii costurilor suportate, AJPM instituie o ipoteca asupra

bunurilor imobile ale operatorilor si o proprire asiguratorie conform normelor legale in vigoare.

Inscrierea in Cartea Funciara a ipotecii si instituirea masurii popririi asiguratorii se realizeaza pe bazadispozitiei conducatorului AJPM . Dreptul AJPM de a actiona impotriva operatorului se prescrie in

termen de 5 ani de la data cand aceste masuri au fost realizate si de la data can operatorul respectiv,

sau terta persoana invocata au fost identificati.

Cursul 9

Fundamentarea raspunderii pe ideea tulburarilor de vecinatate

Aceasta raspundere pleaca de la prevederile art 44 alin 7 Costitutia Romaniei, unde se prevede ca dreptul la proprietate oblica la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei

vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului.

Din punct de vedere al teoriei subiective, raspunderea pentru ....de vecinatate se bazeaza pe teoria

IMISSIO a lui Pathier potrivit caruia amestecul in proprietatea vecina prin imprastierea de zgomote,

mirosuri, fum sau orice alta vatamare il pune pe autor in culpa cand aceste imixtiuni depasesc

inconvenientul obisnuit de vecinatate.


26/28

In ceea ce priveste situatia actuala, muti autori nu mai atribuie acestei teorii un fundament precis,

multumindu-se sa observe ca ea este angajata in lipsa oricarei culpe a proprietarului ( responsabilului )

si sa estimeze ca ea reprezinta de fapt un caz de raspundere obiectiva si autonoma subordonata doar

constatarii unei tulburari anormale a vecinatatii.

Abuzul de drept ca fundament al raspunderii juridice in dreptul mediului

Abuzul de drept apare atunci cand titularul unui drept subiectiv depaseste exercitiul normal al dreptului

sau, folosindu-se de acesta in mod exclusiv pentru a aduce o paguba altuia.

Asemanari si deosebiri intre delictul civil si abuzul de drept :

a) Delictul civil este un fapt ilicit constand in incalcarea normelor sociale sanctionate ca atare, princontinutul normativ al legii, pe cand abuzul de drept consta in incalcarea scopului economic si

social al dreptului recunoscut si garantat sau abatarea de la destinatia sa

b) Delictul civil nu are nicio legatura cu existenta sau exercitarea unui drept subiectiv civil pe candabuzul de drept se savarseste pe temeiul existentei unui drept subiectiv si in cadrul exercitariiacelui drept.

c) In cazul delictului civil nu are nicio relevanta existenta sau inexistenta motivului legitim pe candin cazul abuzului de drept exercitarea acelui drept se face fara interes legitim

d) Pe cand delictului civil i se aplica fara exceptie dispozitiile legii civile care reglementeaza aceastaraspundere ( art 998-1003 C Civ) , abuzul de drept comis in exercitarea unor drepturi decurgand

din contracte i se pot aplica si dispozitiile legii civile care reglementeaza raspunderea

contractuala.

Cazuri de abuz de drept in domeniul dreptului mediului incojurator

A) Comiterea de catre detinatorii de terenuri in exercitarea drepturilor lor a unor acte de folosintacare depasesc posibilitatea actuala si potentiala a solului si conduc la degradarea calitatii si

diminuarea potentialului productiv al acestuia

B) Realizarea in exercitarea dreptului de folosinta a unor tratamente de lunga durata cu pesticide sialte substante chimice ( ex : ingrasaminte cu suprfosfat ) si prin acestea afectarea diferitelor

forme de ... si a calitatii factorilor de mediu

C) Aplicarea nerationala in exercitarea atributiilor dreptului de proprietate sau de folosinta airigatiilor si prin acestea deteriorarea mediului ( asa numita mlastinire )

D) Exploatarea intensiva pe baza unor drepturi recunoscute ( turismul intensiv sau suprapasunarea)a pajistilor si depasirea capacitatii de suportare a sistemului teritorial respectiv.

E) Faptele titularilor de autorizatie de a folosi nerational apa , depasirii capacitatilor de apa alocata,care conduc la epuizarea resurselor de apa si atingerea echilibrului acvatic.

Prejudiciul

In dreptul mediului prejudiciul este definit ca si dauna ecologica . Din nefericire, legea cadru ( OUG

95/2005 ) desi stabileste ce se intelege prin deteriorarea mediului ( art 2 pct 22) alterarea capacitatilor


27/28

fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea

biodiversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropice, afectarea mediului

natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal , de deteriorarea apei, atmosferei si solului,

supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara si prin amenajarea

necorespunzatoare a teritoriului, dar restrange notiunea de prejudiciu la efectul cuantificabil in cost al

daunelor asupra sanatatii, lucrurilor etc. provocate de poluanti , activitati daunatoare sau dezastre.

Dpdv al importantei exista 3 categorii de daune ecologice

-dauna ecologica izolata

-dauna ecologica colectiva

-dauna ecologica cauzata planetei

Exista mai multe conceptii privind dauna ecologica . Intr-o prima conceptie prin dauna ecologica se

intelege prejudiciul cauzat persoanei si bunurilor de catre mediul in care traiesc. Conform acestei

conceptii mediul este considerat ca find agresorul si nu victima daunelor. Intr-o alta conceptie dauna

ecologica reprezinta orice dauna cauzata direct mediului considerata independenta de repercursiunile

sale asupra bunurilor si persoanelor.

Metode de evaluare a daunelor

Exista 3 metode :

1 Metoda echivalentului monetar

2 Metoda convertirii daunelor aduse mediului in pagubele pe care le cauzeaza ulterior activitatii

economice

Aceasta metoda este deficitara deoarece desi recunoste existenta unei daune ecologice aduse mediului

se limiteaza pactic doar la prejudiciile suferite de unii agenti economici fancand o dijunctie intre

adevaratul pacubit ( care este mediul in ansamblul lui ) si persoanele despagbuite( agentii econ )


28/28

Documents

Dreptul Mediului