28
Dreptul mediului 1. Definitia mediului – elementul comun al tuturor definitiilor date de doctrină îl constituie natura ca arie ecologică si mediul social în ansamblu. În sens strict juridic mediul nu poate fi definit. Mediul îl constituie ansamblul factorilor naturali si al celor creati prin actiunile umane care, în strânsă interactiune, influentează echilibrul ecologic, determină conditiile de viată pentru om si cele de dezvoltare în ansamblu a societătii umane. Mediul contine: - elemente naturale, existente în natură si care nu implică activitatea creatoare a omului. Mediul natural – elemente vizibile si invizibile ale naturii, terenurile (sol+subsol), apele (de suprafată si subterane), pădurile, fondul funciar, atmosfera (spatiul terestru si extraterestru), fauna si flora (terestră si acvatică) -elemente artificiale, creatii ale fiintei umane. Mediul artificial, conditiile materiale si spirituale create de om – asezări omenesti cu elementele specifice (fct. de zona geografică, traditie, specific). Definitia mediului în reglementările de drept: Mediul reprezintă un ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunăstarea si sănătatea omului. 2. Fenomenul de poluare si implicatiile sale. Omul este dependent atât de mediul natural cât si de cel social, dar totusi intervine brutal împotriva acestuia devenind element poluant. Revolutia stiintifico-tehnică a constituit unul dintre elementele fundamentale de poluare a mediului natural, presupunând cresterea consumului de materie primă si energie, ocuparea unor spatii terestre si acvatice (care implică dezafectarea unor spatii naturale), deversarea unor substante în mediul natural, etc.. Cauzele poluării: - Aplicarea tehnicii fără a se avea în vedere efectele negative asupra mediului - Se urmăreste obtinerea performantelor economice fără a se avea în vedere influenta asupra mediului - Apare riscul unor catastrofe asupra mediului prin aplicarea unor tehnologii

Dreptul Mediului (I)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dreptul Mediului

Citation preview

Dreptul mediului

Dreptul mediului1. Definitia mediului elementul comun al tuturor definitiilor date de doctrin l constituie natura ca arie ecologic si mediul social n ansamblu. n sens strict juridic mediul nu poate fi definit. Mediul l constituie ansamblul factorilor naturali si al celor creati prin actiunile umane care, n strns interactiune, influenteaz echilibrul ecologic, determin conditiile de viat pentru om si cele de dezvoltare n ansamblu a societtii umane.

Mediul contine:

- elemente naturale, existente n natur si care nu implic activitatea creatoare a omului. Mediul natural elemente vizibile si invizibile ale naturii, terenurile (sol+subsol), apele (de suprafat si subterane), pdurile, fondul funciar, atmosfera (spatiul terestru si extraterestru), fauna si flora (terestr si acvatic)-elemente artificiale, creatii ale fiintei umane. Mediul artificial, conditiile materiale si spirituale create de om asezri omenesti cu elementele specifice (fct. de zona geografic, traditie, specific).Definitia mediului n reglementrile de drept:

Mediul reprezint un ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale n interactiune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunstarea si sntatea omului. 2. Fenomenul de poluare si implicatiile sale.

Omul este dependent att de mediul natural ct si de cel social, dar totusi intervine brutal mpotriva acestuia devenind element poluant. Revolutia stiintifico-tehnic a constituit unul dintre elementele fundamentale de poluare a mediului natural, presupunnd cresterea consumului de materie prim si energie, ocuparea unor spatii terestre si acvatice (care implic dezafectarea unor spatii naturale), deversarea unor substante n mediul natural, etc..

Cauzele polurii:

Aplicarea tehnicii fr a se avea n vedere efectele negative asupra mediului

Se urmreste obtinerea performantelor economice fr a se avea n vedere influenta asupra mediului

Apare riscul unor catastrofe asupra mediului prin aplicarea unor tehnologii

Utilizarea unor tehnologii nvechite

Inexistenta unei constiinte cu privire la procedurile aplicate mediului

Definitia polurii n documentele internationale: orice introducere n mediu, direct sau indirect a unor substante sau energii cu efecte duntoare de natur a pune n pericol sntatea omului, s prejudicieze resursele biologice, ecosistemele si propriettile naturale, s diminueze binefacerile sau s mpiedice alte utilizri legitime de mediu.Protectia mediului este o activitate specific uman, ndatorire a fiintei umane fat de mediul care-i asigur dezvoltarea. Este o sarcin general pentru ocrotirea general a mediului n care sunt implicate toate persoanele care vietuiesc pe un areal geografic, ct si o sarcin concret prin reglementarea n concret a tuturor activittilor de ocrotire ct si de incriminare si sanctionare a celor care atenteaz la mediu.

3. Dreptul ca instrument al protectiei mediului. Principiile protectiei mediului.

3.1 dreptul omului la un mediu sntos este un drept fundamental, constituind temeiul dezvoltrii sale armonioase.

Nu este definit n legislatie, dar se face trimitere la acesta. n textul declaratiei ONU se fac referiri multiple la acest drept, artndu-se c omul are dreptul fundamental la libertate, egalitate si conditii satisfctoare ntr-un mediu a crui calitate i permite s triasc n mod demn si n prosperitate.

Dreptul omului la un mediu sntos este natural, fundamental, universal. Actiunile agresive asupra mediului aduc atingere dreptului fundamental la existent.

Carta ONU si Declaratia fundamental a drepturilor omului consfintesc drepturile fundamentale ale omului, ntre care si cel la un mediu sntos.

Documentele internationale nu definesc expressis verbis acest drept, dar din dreptul la existent (un drept cu o conotatie ampl) rezult c si dreptul la un mediu sntos este un drept fundamental.

n Constitutia Romniei este consfintit prin reglementarea dreptului la viat, sntate si integritate si la un mod de viat demn si n prosperitate.n unele legislatii strine se face referire concret la dreptul omului la un mediu sntos: Regatul Spaniei, Statul Peru, Federatia Rus, Republica Moldova, Republica Ungar.

Titularul dreptului la un meiu sntos este fiecare cettean, implicnd obligatia corelativ de protectie a mediului, obligatie ridicat la rangul de politic de stat.3.2 mijloace de realizare a cointeresrii n protectia si dezvoltarea mediuluiObligatia de protectie a mediului incumb tuturor persoanelor, att fizice ct si juridice.

n privinta cointeresrii, s-au conturat dou orientri:

Cointeresarea bazat pe ideea propriettii private

Interesul fiecrei persoane este de a-si ocroti proprietatea. Proprietatea presupune aproprierea unor elemente ale mediului, iar titularul are interesul fundamental al conservrii obiectului dreptului de proprietate. Protectia acestuia nu constituie dect o form de protectie a mediului.

Cointeresarea bazat pe ideea de nsprire a sanctiunilor

Aceasta presupune rspunderea juridic n cazul n care nu sunt luate msuri corespunztoare ori dac sunt nclcate regulile privind protectia mediului, cnd s-a avut consecint poluarea. Sistemul sanctiunilor are rolul de a ntri disciplina social si asigur credibilitatea sistemului si implicarea acestuia n mod autoritar. Sanctiunile presupun implicarea unor organe alte statului, care vor aplica aceste constrngeri asupra persoanelor care nu au luat msuri de protectie ori au nclcat regulile consacrate. Alturi de sanctiuni pot fi luate si msuri cu caracter reparator.

Cele dou ci de realizare a protectiei mediului trebuie s coexiste si s fe integrate n sistemul economic, social si juridic. Ansamblul msurilor juridice referitoare la protectia mediului constituie o ramur de drept independent. 3.3 principiile protectiei mediului

Prin termenul de principii ntelegem idei orientative de maxim generalitate.

Principiile protectiei mediului pe plan intern: Principiul prevenirii polurii

Principiul precautiei n luarea deciziilor

Principiul conservrii biodiversittii si ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural

Principiul achitrii reparatiei pagubelor de ctre poluator

Principiul priorittii snttii omului

Principiul existentei unui sistem national de monitorizare integral a mediului

Principiul utilizrii durabile a mediului

Principiul mentinerii si ameliorrii calittii mediului si reconstructiei zonelor deteriorate.

Principiul existenetei unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a protectiei la elaborarea si aplicarea deciziilor.

Principiul dezvoltrii colaborrii internationale pentru asigurarea calittii mediului.

Aceste principii se implementeaz prin adoptarea politicilor de mediu.

4.1 izvoarele dreptului mediului

Constitutia consacr dreptul omului la un mediu sntos.

Legile (actele normative edictate de puterea legiuitoare) legea fondului funciar, legea referitoare la protectia unor zone protejate, etc.

Ordonantele Guvernului sau Hotrrile de Guvern acte cu caracter normativ ale puterii executive. Alte acte cu caracter normativ ce eman de la ministri.

Documente internationale, tratate, la care Romnia a fost parte, ori ratificate ulterior.

4.2 Continutul principiilor dreptului mediului

a) Principiul prevenirii polurii. Aceasta este nssi ratiunea dreptului mediului, prin prevenirea riscurilor ecologice si prin actiuni de dezvoltare si mbunttire a conditiilor de mediu.

Presupune dou aspecte: prevenirea n sine a polurii si eliminarea daunelor. Principiul opereaz n dou etape, si anume legiferarea normelor si emiterea ulterioar a acordurilor sau autorizatiilor de mediu n concordant cu acestea, atunci cnd sunt necesare, mai bine spus supravegherea si impunerea acestora.

b) Principiul precautiei n luarea deciziilor. Priveste prevederea n scopul eliminrii unui pericol, risc, astfel c activitatea de protectie prin precautie se desfsoar naintea oricrei alte actiuni economico-social.

c) Principiul conservrii biodiversittii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Biodiversitatea presupune multitudinea de organisme vii in ecosistemele terestre sau acvatice ntre care se leag relatii de interconditionare ecologic. Aceast biodiversitate presupune totalitatea speciilor de plante (flora) si animale (fauna), ntr-un cadru specific. Aceast biodiversitate trebuie ocrotit.d) Principiul poluatorul plteste. Este principiul potrivit cruia cel care a cauzat o pagub este silit s repare acest prejudiciu, independent de forma de vinovtie. Asadar, trebuie avute n vedere: cheltuielile pentru protectia mediului, cheltuieli pentru mentinerea valorii de ntrebuintare a acestuia, cheltuieli pentru sporirea calittii mediului, toate fiind suportate de consumator prin includerea n costurile de productie.

e) Principiul priorittii snttii oamenilor. Consacrat de Constitutie, rezult din dreptul la viat, sntate si integritate corporal si din interpretarea articolului care impune statului obligatia de a lua msuri pentru refacerea si ocrotirea mediului. Ocrotirea mediului se realizeaz prin mijloace complexe, sociale, economice, culturale, dar si specifice protectiei mediului. Autoritatea central trebuie s elaboreze reglementri tehnice pentru protectia si conservarea ecosistemelor si biodiversittii.

f) Principiul realizrii treptate a sarcinilor protectiei mediului. Acest principiu impune prioritatea msurilor de protectie a mediului, avnd o adordare bilateral: din punct de vedere al spatiului, e important prevenirea polurii sau luarea msurilor de depoluare, iar din punct de vedere al timpului, cerinta protejrii mediului actioneaz concomitent cu activitatea cu risc poluator desfsurat.

g) Principiul integrrii politicii de mediu cu alte politici social-economice. Planurile de dezvoltare economico-financiar trebuie s se armonizeze cu politicile de protectie a mediului. Astfel, n perspectiva dezvoltrii pe plan social-economic, trebuie gsite mijloace adecvate de prevenire a polurii.h) Principiul realizrii si coordonrii activittii de protectie a mediului de ctre stat. Statul este abilitat s adopte norme referitoare la protectie, norme cu caracter imperativ si, prin intermediul unor organisme specifice, s urmreasc modul de respectare a acestora. n acest sens se urmreste pregtirea specialistilor n protectia mediului si coordonarea actifivittii organismelor neguvernamentale.

i) Principiul cooperrii internationale pentru mediu. Toate activittile de stat trebuie s aib ca scop si protejarea si conservarea mediului. n plan national cooperarea se realizeaz ntre organele centrale de stat si cele locale, iar pe plan international att ntre state ct si ntre organisme nationale sau internationale ale acestora. Cooperarea international se realizeaz sub egida ONU , iar la niver european sub egida Consiliului Europei.

j) Principiul retinerii poluantilor la surs. Orice activitate economic cu impact asupra mediului poate fi desfsurat doar dac are pus la punct un sistem tehnic si tehnologic prin care s stocheze poluantii, apoi s i nstrineze doar ctre agenti specializati n stocarea sau distrugerea acestora. k) Principiul utilizrii durabile a resurselor naturale. Exploatarea resurselor naturale de care dispune Romnia trebuie realizat rational. Indiferent de locul de amplasare a resurselor (sol, subsol, ape), acestea trebuie exploatate pe lung durat, urmrindu-se ca acestea s nu se epuizeze, dezechilibrnd alti factori de mediu. n vederea acestui principiu se vor avea n vedere doar criterii stiintifice, nu si economice. Exploatarea se va face prin proceduri ct mai inofensive, chiar arhaice, traditionale, naturale (asa nct s nu aib impact marcant).

l) Principiul informrii si participrii publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie n probleme de mediu. Elaborarea programelor privind protectia mediului este supus dezbaterii publice. Eliberarea autorizatiei sau acordului de mediu n vederea realizrii unui proiect sau unei activitti economice cu impact asupra mediului este supus transparentei, dezbaterii publice. Sesizarea unei activitti cu impact negativ impune organismelor speciale s ia msuri. Este prevzut un sistem de publicitate prin mijloace mass-media ori de cte ori se impune eliberarea unei autorizatii sau a unui acord, ori cnd urmeaz s se ia o decizie privind protectia mediului, fiind asigurat posibilitatea oricrei persoane de a participa la aceast activitate, ct si posibilitatea de a actiona n justitie n aprarea drepturilor.

Orice cettean al Romniei poate s adere fr nici o restrictie la asociatii sau organizatii care au ca obiectiv protectia mediului.

5. dreptul mediului n sistemul de drept

5.1 formarea dreptului mediului

Activitatea social a impus aparitia acestei ramuri de drept. n societate au existat restrictii cu privire la activittile omenesti desfsurate mpotriva naturii nc din perioada Evului Mediu, de exemplu interdictia de vntoare n anumite regiuni, sau alte legiuii medievale care interziceau tierea unor pduri. Marii latifundiari din Transilvania ori Europa medieval, n scopul ocrotirii naturii, aveau putinta de a interzice pe domeniul privat vnatul, tierea arborilor, pescuitul. Vntoarea se fcea n mod organizat. Reglementrile n domeniul protectiei mediului au fost impuse de exploatarea irational si au cunoscut o dezvoltare mai accentuat dup revolutiile burgheze.

De aparitia ca ramur individual de drept putem vorbi abia n secolul nostru, ns reglementri n domeniul protectiei mediului au existat si n dreptul civil, administrativ, penal, etc..5.2 recunoasterea dreptului mediului ca ramur de drept

Ramura de drept reprezint o grupare de norme si institutii juridice care sunt legate de un obiect comun. Aparitia dreptului mediului ca ramur independent a avut loc prin adoptarea legii nr. 9/1973, n urma Conferintei ONU de la Stockholm din 1972 privind mediul nconjurtor.

Aparitia acestei ramuri de drept a fost conditionat de urbanizarea si industrializarea care au un impact negativ asupra mediului. Dup 1989, deschiderea occidental a influentat pozitiv sistemul institutional si suprastructura social. Un rol important a avut si informatia juridic strin, care a determinat aparitia unor reglementri cu continut mbunttit.

5.3 dreptul mediului ca ramur de drept

Dreptul mediului este acea ramur a sistemului de drept n continutul creia sunt cuprinse norme juridice care reglementeaz relatiile dintre persoane fizice si juridice formate n legtur cu protectia mediului. Asadar, este o ramur distinct de drept, contine un ansamblu de norme juridice specifice , ce reglementeaz o anume categorie de relatii sociale.

Obiectul dreptului mediului este constituit din obiectivul de interes public major, si anume protectia

mediului, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a societtii. Specifice dreptului mediului sunt relatiile sociale privind exclusiv protectia n sens larg a mediului, activitate uman constient, stiintific fundamentat n scopul prevenirii si combaterii polurii, mentinerii si mbunttirii conditiilor de mediu. Anterior, reglementrile care vizau n special protectia solului erau strict legate de dreptul funciar ori administrativ.

Metoda specific de reglementare n domeniul protectiei mediului este cea a autoritarismului, si anume impus prin normele cu caracter imperativ. 6. raportul juridic de dreptul mediului

6.1 definitia raportului de dreptul mediului

Raportul juridic de dreptul mediului este o relatie social format ntre persoane n legtur cu prevenirea polurii si mbunttirea conditiilor de mediu, reglementat prin norme juridice specifice. Se aseamn cu alte raporturi de drept, dar are si trsturi specifice.

6.2 trsturile specifice ale raportului juridic de dreptul mediului

Se naste ntre persoane n legtur cu protectia mediului, aceasta fiind o activitate complex, variata, astfel nct si normele ce reglementeaz aceste relatii fiind variate.

n astfel de raporturi att subiect activ ct si pasiv poate fi orice persoan, fizic sau juridic, sau statul prin organismele sale.

Participantii la raporturile de dreptul mediului se gsesc de regul pe pozitie de subordonare, si doar n situatii exceptionale pe pozitie de egalitate.

Raporturile de dreptul mediului iau nastere prin vointa statului exprimat prin lege, ca exceptie doar prin vointa bilateral a participantilor la raport.6.3 categorii de raporturi de dreptul mediului

Raporturile de dreptul mediului difer n functie de activittile de protectie si pot fi:a) Raporturi juridice n legtur cu prevenirea polurii reglementate prin norme preventive. Acestea se leag ntre autoritatea ce are competent n vederea protectiei si titularul unei investitii, obiectiv, etc.

b) Raportul nscut n procesul eliminrii consecintelor pguboase ale polurii, ntre poluator si organul competent ori detintorul factorului de mediu afectat.

c) Raportul juridic de sanctionare a agentului poluant ce se naste ntre poluator si organul de stat competent n aplicarea sanctiunii.

d) Raporturile juridice de drept international al mediului se nasc ntre organismele internationale de specialitate si statele ori persoanele cu caracter national, atunci cnd apare un element de extraneitate.

6.4 izvoarele raportului juridic de dreptul mediului

Izvoarele materiale ale raportului juridic de dreptul mediului sunt generate de actiuni omenesti, numite fapte juridice. Dintre faptele juridice generatoare de raporturi de dreptul mediului, amintim evenimentele naturale independente de vointa omului care au efecte poluante (inundatii, cutremure, alunecri de teren, etc.), si actiunile omenesti, svrsite de persoane fizice sau juridice, care au efect poluant.6.5 structura raportului juridic de dreptul mediului

a) Subiectele Persoanele participante la raportul juridic de dreptul mediului pot fi att fizice ct si juridice. Persoanele juridice pot fi att statul prin organismele sale centrale sau locale, ct si organizatii nonguvernamentale si alte categorii sub diverse forme de organizare conforme legii. Persoanele fizice pot fi att cetteni romni, ct si cetteni strini ori apatrizi cu domiciliul n tar sau n strintate.

Autoritatea statal poate avea att calitatea de subiect activ ct si de subiect pasiv.

b) Continutul

Este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le pot avea subiectele participante.

c) Obiectul Const n actiunile si inactiunile concrete ale subiectelor, deci conduita concret a acestora. Actiunile pot fi pozitive sau negative n domeniul polurii sau protectiei mediului. Obiectul raportului juridic de dreptul mediului este variat, gama de protectie fiind foarte larg.

7. autorittile publice nationale si internationale implicate n protectia mediului

7.1 preliminarii

Autorittile publice nationale si internationale sunt sisteme institutionale, sistemul reprezentnd un ansamblu organizat de elemente aflate ntr-o interdependent ce constituie un nteg bine definit.

Sistemul juridic contine ca element si sistemul specific protectiei mediului. Activitatea de prevenire si combatere a polurii se constituie ntr-un sistem unirat, constituit din dou subsisteme: sistemul mijloacelor juridice si sistemul mijloacelor organizatorice, n vederea realizrii protectiei mediului. 7.2 sistemul mijloacelor juridice de protectie

Specifice protectiei mediului sunt obligatiile de a face si de a nu face. Aceste obligatii au diverse caractere, nu neaprat concomitent:

caracter preventiv protectie prin preventie,

caracter defensiv fiind utilizate n principal pentru depoluare,

caracter reparator prin obligatia la repararea prejudiciului cauzat mediului

caracter progresist vizeaz msuri de mbunttire a mediului

caracter aflictiv (sanctionator) - utilizarea mijloacelor n vederea sanctionrii celor care svrsesc acte ilicite, prin nclcarea normelor imperative.

7.3 sistemul organizatoric national al protectiei mediului

Sistemul organizatoric national actioneaz n interes public, n numele societtii, pentru realizarea sarcinilor si atributelor privind protectia mediului. acesta cuprinde: autorittile publice, persoanele juridice altele dect aut. publice si persoanele fizice. a) Autorittile publice organe alte statului de drept, a cror activitate priveste direct sau indirect protectia mediului.1) Puterea legislativ Parlamentul Romniei, adopt legi cu privire la protectia mediului2) Puterea executiv Guvernul Romniei, elaboreaz acte normative care intereseaz activitatea de protectie a mediului, pune n executare actele ce eman de la puterea legislativ, aplic sanctiuni si alte asemenea.

3) Puterea judectoreasc solutioneaz litigii si prevd sanctiuni n cazul faptelor ilicite prin care se aduce atingere mediului.

n cadrul acestui sistem cel mai important loc n activitatea de protectie a mediului i revine Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Agentiilor Regionale si Agentiilor Judetene, Administratiei Biosferei Deltei Dunrii.

Agentia National pentru Protectia Mediului este autoritatea central de stat care organizeaz cadrul insitutionalizat, dezvolt, ndrum si perfectioneaz activitatea de protectie a mediului la nivel national.

Autoritatea central n domeniul mediului (ministerul corespunztor, cu denumirea specific) are urmtoarele atributii:

1. Elaboreaz si promoveaz strategia national de mediu pentru dezvoltare durabil2. Elaboreaz recomandrile pentru strategiile sectoriale si politicile de urmat, stabilind termene n concordant cu dezvoltarea economico-social.

3. Creeaz cadrul organizatoric ce permite accesul la informatii, participarea la luarea deciziilor n domeniul meiului, elaboreaz reglementri, proceduri de autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului si urbanism, pentru celelalte autoritti centrale ori locale, ori pentru oganizatiile nonguvernamentale si pentru populatie.

4. Initiaz proiecte de legi, norme tehnice, reglementri, proceduri, directive, etc.

5. Organizeaz sistemul national de monitorizare integral de fond si de impact pentru toti factorii de mediu si sistemul de inspectie n domeniu.

6. Creeaz cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programului de cercetare, pentru formarea si instruirea personalului specializat n supraveghere, analiz evaluare si control.

7. Numeste comisii de experti pentru ntocmirea ori revizuirea bilantului de mediu.

8. Autorizeaz laboratorul pentru controlul calittii mediului, al substantelor si deseurilor periculoare, al pesticidelor si indic tipurile de analize cerute n laboratorul de referint.

9. Elaboreaz si implementeaz programe, materiale educative n domeniu.

10. Urmreste aplicarea programelor si msurilor pentru respectarea conventiilor, tratatelor ori altor documente internationale la care Romnia este parte.

11. Urmpreste si analizeaz aplicarea dispozitiilor legale n materia protectiei mediului si ntocmeste si prezint rapoarte anuale Guvernului, rapoarte care sunt publicate.

12. Colaboreaz cu organizatii si autoritti similare din alte state si reprezint Guvernul n documentele internationale n ce priveste protectia mediului.

13. Propune Guvernului facilitti fiscale (reduceri sau scutiri de taxe si impozite) pentru titularii activittilor care nlocuiesc substante periculoase n activitate, care reduc impactul asupra mediului.

14. Aplic sanctiuni celor care ncarc reglementrile n materie.

15. Aplic directive, ndrum alte ministere ori departamente, agentii economici, persoane juridice, persoane fizice n scopul diminurii efectelor negative ale activittilor economice.

16. Pune la dispozitie persoanelor interesate date privind starea de mediu, programele si politica central de protectie.

17. Se consult periodic cu reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societtii civile pentru stabilirea strategiei generale de mediu

18. Pregteste mpreun cu ministerul finantelor planul financiar de cheltuieli si venituri privind protectia mediului.

19. Organizeaz corpul de control ecologic.

20. n situatii speciale poate declara, cu informarea Guvernului, zonele de risc nalt de poluare si elaboreaz mpreun cu alte institutii programe pentru nlturarea riscului survenit n aceste zone.

n subordinea ministerului sunt 40 de agentii teritoriale si 8 agentii regionale. n cadrul Ministerului Mediului este organizat Agentia de Mediu, ca autoritate central. n structura autorittii de mediu, att la nivel central ct si la nivel local functioneaz Garda de Mediu, ca organ specializat n constatarea si sanctionarea delictelor de mediu.

b) Autorittile administratiei publice centrale, cu urmtoarele obligatii:

1. S asigure n structura lor compartimente cu atributii n protectia mediului, cu personal calificat. 2. S dezvolte cu ajutorul autorittilor centrale pentru protectia mediului programe de restructurare n acord cu strategia national pentru mediu si politicile de mediu si s asiste agentii economici din subordine la implementarea programelor.

3. S elaboreze normele si reglementrile specifice domeniului de activitate, cu avizarea ulterioar a autorittii centrale.

4. S semnaleze msura n care unele msuri pot mpiedica vreo autoritate s actioneze pentru protectia mediului.

Alte autorittile centrale cu sarcini n domeniul protectiei mediului:

Ministerul Snttii, cu urmtoarele atributii:

Supravegherea evolutiei strii de sntate a populatiei n raport cu calitatea mediului,

Controlul calittii apei si a produselor alimentare,

ntocmirea raporturilor despre influenta mediului asupra snttii populatiei, publicate anual.

Ministerul Aprrii Nationale, cu urmtoarele atributii:

Elaborarea de norme si instructiuni specifice, cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei mediului,

Supravegherea respectrii de ctre personalul MApN a legislatiei n domeniul protectiei mediului,

Controlul asupra actiunilor si aplicarea sanctiunilor pentru nclcarea de ctre personalul MApN a legislatiei n domeniul protectiei mediului.

Ministerul Educatiei Nationale si Cercetrii (alt denumire actual), cu urmtoarele atributii:

Asigurarea adoptrii planurilor si programelor de nvtmnt pe toate nivelurile, n scopul nsusiirii notiunilor si principiilor de ecologie, n vederea formrii constiintei sociale,

Elaborarea de programe educationale n scopul formrii unui comportament responsabil fat de mediuMinisterul Industriilor si Tehnologiei, cu urmtoarele atributii:

Promovarea tematicii de studiu si programe n domeniul cercetrii protectiei mediului, Rspunderea fat de priorittile stabilite de autoritatea central pentru protectia mediului.

Ministerul Dezvoltrii Regionale si Turismului, cu urmtoarele atributii:

ncurajeaz aplicarea principiilor ecosistemului pentru o dezvoltare durabil.

Comisia national de aprare mpotriva dezastrelor contine mai multe comisii centrale specialcate pe tipuri de dezastre, pe lng ministerele de resort.

c) Autorittile administratiei publice locale, n plan teritorial, au activitti specifice:

1) Consiliile locale initiaz si hotrsc n probleme de interes local, au dreptul de a actiona pentru refacerea si protectia mediului n scopul cresterii calittii vietii, au dreptul de a contribui la protectia si conservarea monumentelor istorice, de arhitectur, a parcurilor si rezervatiilor nationale.

2) Primarii sunt obligati s ia msuri pentru prevenirea si limitarea urmrilor calamittilor, catastrofelor, epidemiilor, etc. mpreun cu alte organe de specialitate. Au obligatia de a actiona pentru combaterea si prevenirea pericolelor provocate de animale.

3) Consiliile judetene analizeaz propunerile fcute de unittile administrativ-teritoriale n vederea elaborrii de prognoze pentru refacerea si protectia mediului.

d) Prefectii - dispun luarea msurilor corespunztoare pentru aprarea dreptului cettenilor laun mediu sntos, supravegheaz aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului n acord cu planificrile de mediu, supravegheaz agentii economici din subordine pentru prevenirea eliminrii accidentale a poluantilor sau depozitrii necontrolate de deseuri si dezvolt sistemele de colectare a deseurilor reciclabile. Institutia prefectului adopt programe pentru dezvoltarea retelelor de canalizare, colectare a apelor reziduale, deaprovizionare cu ap potabil, asigur functionarea statiilor de epurare a apelor uzate si pentru transportul n comun. Totdat, asigur servicii, n comun cu specialistii n ecologie urban si protectia mediului. Promoveaz o atitudine civic de respectare a normelor juridice de protectie a mediului.e) Alte autoritti cu atributii n domeniul protectiei mediului: Autoritatea Vamal, Politia, Garda Financiar, etc, acestea asigurnd sprijin la cererea reprezentantilor altor autoritti pentru protectia mediului n exercitarea atributiilor.

8.2 sistemul organizatoric international al protectiei mediului

Organisme internationale: ONU, UNESCO (subordonat ONU), Infoterra, RIEA (agentia international pentru energie atomic), BIRD (Banca international pentru reconstructie si dezvoltare), FAO (Organizatia pentru alimentatie si agricultur), OAC (organizatia pentru aviatia civil), UNIDO (org. Nat. Unite pentru dezvoltarea industrial), OMM (organizaia meteorologic mondial), OMS (organizatia mondial a snttii), etc.Organizatii regionale: Consiliul Europei, prin Comisia European pentru protectia resurselor naturale si a naturii, Comisia pentru protectia mediului nconjurtor, etc., Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic, Org. Statelor Americane, Org. Unittii Africane.

Ogranisme subregionale: Comisia Dunrii pentru navigatie, etc.

8.3 restrictii si interdictii

Pentru asigurarea standardului de mediu s-au impus anumite interdictii si restrictii ale activittii oamenilor.

Interdictiile se refer la limitarea absolut a anumitor activitti n anumite zone, n scopul protectiei mediului. De regul, nclcarea unei interdictii constituie infractiune, antrennd cea mai sever form a rspunderii juridice, rspunderea penal.

Interdictiile sunt impuse de impactul asupra mediului a anumitor activitti umane. Prim impact de mediu se ntelege, conform legislatiei, !modificarea negativ considerabil a caracteristicilor fizice, chimice structurale ale elementelor si factorilor de mediu natural, diminuarea diversittii biologice, modificarea negativ considerabil a productivittii ecosistemelor naturale si antropizate, deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabil a calittii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate cauzat n principal de poluarea apelor, aerului, solului, supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorial necorespunztoare a acestora.

Interdictiile au caracter absolut ntruct activitatea respectiv are consecinte profund duntoare. Acestea sunt prevzute expres de lege, ori rezult din interpretri. nclcrile interdictiilor se constat de ctre organele statului.

Restrictiile sunt limitpri relative ale unor activitti, deci sunt permise unele dintre ele sub conditia obtinerii unor acorduri, autorizatii. Desfsurarea activittii restrictionare se face n anumite conditii, dup depunerea documentelor care vizeaz impactul asupra mediului si msurile pentru protejarea acestuia.

Uneori restrictiile se refer la limitarea unor activitti pe ronze restrnse si libertatea de desfsurare pe altele, ori limitarea pe anumite perioade de timp.

nclcarea restrictiilor cel mai adesea atrage rspunderea contraventional, mai putin cea penal.

8.4 procedura de reglementare a activittilor economico-sociale cu impact asupra mediului. autoritatea competent.

8.4.1 acte tehnico-juridicentruct activitatea economico-social creeaz un impact asupra mediului natural, dar cu afecte si asupra mediului social, s-a reglementat ca aceasta s fie desfsurat numai dup ce se obtine de la autoritatea competent a aprobrilor necesare n acest sens.Persoanele fizice si juridice au obligatia de a solicita aut. competente pentru protectia mediului acorduri sau autorizatii de mediu, acestea fiind necesare pentru desfsurarea legal a activittilor. Persoanele obligate s obtin astfel de acte sunt: Omul ca fiint individual ce desfsoar o activitate economic ce are impact asupra mediului.

persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice

entittile nunguvernamentale, etc.

Acordul de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect sau a unei instalatii din punct de vedere al impactului asupra mediului. Pentru anumite activitti prevzute n lege se emite doar acord.

Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare pentru activittile existente si pentru cele noi pentru care s-a emis acordul numai pentru anumite activitti economico-productive.

Pentru anumite activitti, cum sunt cele de retehnologizare, realizare a unor proiecte, constructii, refacerea unor instalatii, unitti de productie, se emite autorizatie.

Acordul de mediu se emite de autoritatea central (agentia nat. pt. prot. mediului) sau teritorial pentru acele obiective si activitti care sunt prevzute prin hotrre de guvern.

Avizul de mediu este actul tehnico-juridic pentru punerea n aplicare a planurilor, programelor de mediu, etc.

-avizul de mediu pentru planuri si programe este actul care confirm integrarea aspectelor privind protectia mediului n planul sau programul supus adoptrii.

-avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu este actul emis de autoritatea competent pentru protectia mediului la schimbarea titularului unei activitti cu impact asupra mediului, la vnzarea pachetului majoritar de actiuni, vnzarea de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmat de lichidare, lichidare, ncetarea activittii, faliment, avnd ca scop stabilirea obligatiilor de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, n vederea asumrii acestora de ctre prtile implicate n situatiile mentionate.

-avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor respectiv pentru autorizarea ngrsmintelor chimmice acel act necesar n procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si respectiv de autorizare a ngrspmintelor chimice.

-avizul Natura 2000 acel act ce confirm integrarea aspectelor privind protectia habitatelor naturale si a speciilor de flor si faun slbatic n planul sau programul supus adoptrii.

8.4.2 procedura obtinerii avizului de mediuSolicitarea avizului de mediu pentru planuri si programe este obligatorie pentru adoptarea acestora cnd pot avea efecte semnificative pentru mediu. Acesta se obtine de la autoritatea competent teritorial sau central. se depune programul, planul sau obligatia de mediu cu carcinile specifice sau caracteristicile bio-fizico-chimice ale produsului pentru protectia sau stimularea plantelor la autoritatea competent care l analizeaz si emite n 3 zile avizul. Documentele depuse n vederea obtinerii avizului pot fi studiate de orice persoan.

Se aduce la cunostint public faptul c se va elibera avizul de mediu si, dac n 30 de zile nu este contestat, se emite propriu-zis avizul de mediu.

Dac se refuz eliberarea, solicitantul titular al planului/programului se poate adresa instantei de contencios-administrativ. Se reia procedura.8.4.3 procedura obtinerii acordului de mediuTitularul proiectului sau instalatiei care urmaz a fi retehnologizat, refcut, reutilat, etc, trebuie s depun la autoritatea competent o cerere nstit de urmtoarele anexe:

Descrierea proiectului si activittii cu principalele informatii din care rezult date privind impactul asupra mediului,

Nota privind stadion realizrii

Programe de conformare

Dovada pltii taxelor aferente

Dovada c a fcut public solicitarea, prin metode de informare n mas.

Aut. terit. Pt. prot. mediului analizeaz documentele si, dac e necesar, solicit titularului s efectueze un studiu de impact asupra mediului. Tot ATPM verific dac activitatea poate fi reglementat si ntocmeste ndrumarul cu problemele rezultate n urma analizei. Acest ndrumar se comunic titularului mpreun cu lista avizelor necesare eliberrii acordului n termen de 3 zile. Dup efectuarea studiului, titularul depunde la ATPM raportul care va fi supus dezbaterii publive.

ATPM ia decizia final si emite acordul de mediu. Documentele care au stat la baza emiterii acestuia pot fi consultate de orice persoan. Contestatia documentatiei se face n 30 de zile la autoritatea emitent. Eliberarea acordului se face dup expirarea termenului de contestare.

n cazul n care acordul de mediu se emite fr studiu de impact (la activittile fr un impact deosebit asupra mediului) procedura este aceeasi, cu eliminarea etapei referitoare la studiu.

Respingerea intervine dac proiectul prezentat nu prevede modalittile pentru eliminarea efectelor negative asupra mediului. se poate formula o contestatie si, la completarea dosarului, se poate redepune cererea.

8.4.4 etapele eliberrii autorizatiei de mediuTitularul depune la autoritatea competent o cerere nsotit de fisa de prezentare, o declaratie si dovada plttii taxei de autorizare.ATPM analizeaz documentele si stabileste dac sunt necesare informatii sau documente suplimentare, dac poate fi autorizat activitatea si face public decizia de emitere a autorizatiei de mediu.

ATPM emite autorizatia de mediu dac aceasta nu este contestat n termen de 30 de zile.

Dac activitatea nu poate fi autozitar pe baza documentelor, se impune efectuarea bilantului de mediu ori programului de conformare si stabileste ndrumarul cu probleme care va fi comunicat titularului.

Bilantul de mediu este procedeul de a obtine informatii asupra efectelor negative ale activittii si face parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului. acesta se efectueaz de o unitate specializat.

Se emite n 30 de zile dac nu este contestat.

Autorizatia de mediu si acordul de mediu sunt valabile 5 ani.

Autorizatia integrat de mediu este un act tehnico-juridic emis de autoritatea competent conform dispozitiilor legale n vigoare privind prevenirea si controlul integral al polurii. Se poate elibera dup obtinerea tuturor celorlale avize, acorduri sau autorizatii. Este valabil 10 ani si poate fi revizuit.

8.4.5 suspendarea actelor emise pentru protectia mediuluiAvizul, acordul sau autorizatia de mediu pot fi suspendate pentru neconformare, cu somatie prealabil, dar nu mai mult de 6 luni. Pot fi suspendate 30 de zile pentru nendeplinirea obligatiilor impuse. Litigiile referitoare la eliberarea, revizuirea, suspendarea acordului sau autorizatiei vor fi solutionate pe carea contenciosului-administrativ. Hotrrea instantei este definitiv si poate fi atacat cu recurs la Curtea de Apel sau CCJ. Taxele pentru obtinerea acestor autorizatii constituie venit la fondul pentru mediu, cuantumul fiind stabilit prin hotrre de guvern. 8.4.6 categorii de activitti supuse acordului ori autorizrii pentru protectia mediului

Activittile care implic investitii noi si modificri ale celor actuale sunt supuse acordului.

Autorizatiile sunt obligatorii pentru punerea n functiune a obiectivelor noi, cele pentru care s-a emis acord de mediu.

Avizele sunt obligatorii pentru punerea n aplicare de planuri, programe, obligatii care vizeaz ameliorarea si protectia mediului.

Lista legal cuprinde pe domenii de activitate acele activitti supuse acordului sau autorizrii:

Transporturi: trafic rutier, feroviar, navigatie pe ap sau aerian.

Energie: productie, stransport, stocare, eliminarea deseurilor, aprare national.

Sport, turism, agrement, industrie, instalatii, etc.

n general, orice activitate care poate influenta mediul trebuie s fie supus autorizrii. Legislatia stabileste n concret aceste activitti.

8.4.7 procedura de realizare a bilantului de mediu

Procedura de realizare a bilantului de mediu contine domeniile de realizare, tipurile si continutul acestuia.

Bilantui de mediu de nivel 0 este acela care contine elemente caracteristice activittii si care permite autorittilor de mediu s stabileasc necesitatea efecturrii unui bilant de nivel I sau II sau a evalurii stadiului de risc. Se face prin studiu n teren.

Bilantul de nivel I este studiul de mediu constnd n culegerea de date si documente (fr probe de laborator), care includ analize tehnice ale aspectelor de mediu pentru luarea unor decizii referitoare la dimensiunea impactului potential.

Bilantul de nivel II presupune investigatii asupra unui amplasament pentru a certifica dimensiunea polurii (se realizeaz prin efectuarea probelor de laborator).

Actele normative stabilesc pe domenii de activitti ce bilant se cere si continutul su pentru evaluarea riscului asupra mediului. Bilantul are caracter ndrumtor pentru programul de conformare care face parte integrant din autorizatia de mediu.

Raspunderea juridical in dreptul mediului

Raspundere = sanctiune , reparatie .

Raspunderea juridica e caracterizata de anumite elemente in funcite de domeniu. In dreptul mediului aceasta implica in primul rand repararea prejudiciului apoi sanctionarea.

9.2 Formele raspunderii juridice de dreptul mediului :- raspundere civila

- raspundere contraventionala

- raspundere penala

Raspunderea civila se antreneaza prin fapta comisiva contraventie, infractiune ori alta fapta ilicita , daca prin aceasta s-a cautzat un prejudiciu unei alte persoane prin pouluarea mediului.

Raspunderea penala ori de cate ori fapta comisa e incriminata ca infractiune .

Raspunderea contraventionala aplicarea unei sanctiuni persoanei ce incalca dispozitii prevazute ca si contraventii.

S-a propus adoparea unui cod ecologic si implicit a raspunderii ecologice .

9.3 Raspunderea civila in domeniul dreptului mediului :

refacerea si orcotirea mediului inconjurator , precum si mentinerea echilibrului ecologic trebuie asigureat de catre stat. (art 134 alin2 lit e C.Ro )Raspunderea civila se bazeaza pe principii generale (clasice) ale dreputrilor civile si se poate antrena doar in cazul producerii unui prejudici ca urmare a nerespectarii dispozitiilor referitoare la conservarea,dezvoltarea si protecita mediului inconjurator.

Este o raspundere obiectiva angajandu-se in lipsa oricarei culpe , dar poate avea si caracter subiectiv.

Fapta ilicita in/actiunea prin care se incalca dispozitiile legale de catre subiect (persoana fizica sau juridica)

Prejudiciu consecinta pagubitoare , se mai numeste si dauna ecologica.

Raportul de cauzalitate relatia cauzala dintre in/actiune si consecinta .

Subiectele raspunderii civile :

subiectul victima (psiv)

in plan intern : statul, unitatile administrativ teritoriale, alte persoane fizice sau juridice

in plan international : doar statul

subiectul care prin actiune sau inactiune a cauzat un prejudiciu (subiect activ) :

persoanele fizice sau juridice, statul poluator in plan international.

Raspunderea obiectiva e consacrata in Legea mediului si in documente internationale.

9.4 raspunderea contraventionala civila in domeniul dreptului mediului :

Consta in sanctionarea contraventionala sa pers care incalca normle legale

Contraventie = fata mai putin periculoasa decat infractiunea, savarsita cu vinovatie si avand ca sanctiune specifica amenda.

Trasaturile contraventiei :

fapta ilicita in/actiunea consta in incalcarea normelor legale

vinovatia intentie sau culpa

fapta este reglemntata si sanctionata ca atare de dreptul mediului

Subiectele raportului juridic de raspundere contraventionala sunt

subiectul activ poate fi o persoana fizica (min 14 ani) sau persoana juridica.

Subiectul pasiv poate fi autoritatea statala care are competenta de constatare/sancionare.

Amenda este sanctiunea specifica insa se pot aplica si sanctiuni contraventionale complementare: anularea autorizatiei,refuzul de a se mai acorda aprobari, confiscarea bunurilor, mijloacelor, etc.

Constatarea contraventiei se face de catre reprezentantii Garzii de Mediu, persoanele imputernicite in acest scop , ofiterii si subofiterii de politie, personalul M.Ap.N. imputernicit in domeniile sale de activitate conform competentei .Actele se intocmesc in respectarea OUG. 2/01.

Cauze care determina exonerarea de raspundere contraventionala : prescriptia aplicarii sanctiunii si prescriptia executarii acesteia.

Procesul verbal de constatare a contraventiei poate fi atacat cu plangere la judecatoria in a carei raza de competenta s-a constat fapta in termen de 30 zile de la comunicarea actului de constatare.

Acest termen este stabilit de lege si are caracter derogator de la termenul de constatare 15 zile stabilit de L 32/1968. Plangerea se depunde la organul care a constat contraventia sau la judecatorie cand legea care prevede contraventia, prevede expres acest lucru . Se poate achita din minimul amenzii in 48h ori direct agentului constatator pe baza de chitanta , sau in termen de 15 zile la o unitate CEC sau trezorerie.

9.5 Raspunderea penala in domeniul dreptului mediului :

Ori de cate ori incalcarea este incriminata ca infractiune . Infractiunile la regimul protectiei se mai numesc si infractiuni ecologice

Codul penal contine putine dispozitii ce incrimineaza fapte ce aduc atingere mediului , majoritatea fiind reglementate in legi speciale.

Subiectul activ poate fi orice persoana fizica ce poate raspunde penal (min 14 ani) sau persoana juridica .

Subiectul pasiv este statul ca titular al valorilor ocrotite de lege.

Categorii de infractiuni ecologice :

a) infractiuni prin care se aduce atingere activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului si care se subdivid in :

infractiuni cu privire la procedura de autorizare

infractiuni cu privire la elib. acordului/avizului de mediu fara documentatie completa.

infractiuni privitoare la prezentarea de informatii ori concluzii false in studii si analize.

b) Infractiuni la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a alor deseuri :

- infractiuni de introducere in tara a substantelor de acest fel,

- infractiuni de nesupunere la testare

- infractiuni de transport sau tranzit fara autorizatie

- infractiuni de omisiune a raportarii promte a unui accident major

- infractiuni de incinerare a deseurilor periculoase in instalatii neomologate

- infractiuni de amenajare fara autorizatie a depozitelor subterane sau de suprafara pentru depozitarea substantelor periculoase, etc.

c) infractiuni la regimul ingrasamintelor chimice si pesticidelor

d) infractiuni la regimul protectiei impotriva radiatiilor

e) infractiuni care aduc atingere protectiei resurselor naturale si conservarii biodiversitatii.

Infractiunile se sanctioneaza cu amenda sau inchisoare.

9.6 Raspunderea de dreptul mediului

Presupune ca faptele de incalcare a normelor sa fie calificate legsilativ ca ilicit ecologic, adoptarea unui Cod ecologic

9.7 Raspunderea statelor in domeniul dreptului mediului

-Declaratia de la Stockholm (poluare transfrontaliera)

-Declaratia de la 15.05.1958 (resurse naturale partajabile raspundere pt poluare)

-Conventia de la Geneva din 1958 (dreptul marii)

-Declaratia conferintei O.N.U pentru mediu si dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, raspunderea pentru delictele si activitatile internationale se pot delimita astfel:

a) cand daunele s-au produs datorita unor surse nelocalizate ori care sunt localizate, dar cu un inalt grad de periculozitate, ori cand astfel de obligatii si le-a asumat statul, acesta va raspunde ca subiect de drept international.

b) cand daunele s-au produs ca urmare a unor surse identificabile vor raspunde persoanele juridice detinatoare a unor astfel de surse ca subiecte de drept civil.

Raspunderea statelor este o raspundere materiala sub forma raspunderii civile proiectate in sfera dreptului international.

Tratatul cu privire la principiile care guverneaza activitatile statelor privind exploatarea si folosirea spatiului cosmin din 1967 consacra raspunderea subiectiva pentru daunele cauzate de oniectele spatiale.

Conventia de la Viena referitoare la raspunderea civila in domeniul pagubelor nucleare din 1963 consacra raspunderea obiectiva pentru daunele nucleare.

9. Parte special.

1. protectia juridic a apelor si ecosistemelor acvaticePreliminarii Apa este sursa indispensabil vietii, deci trebuie exploatat rational. Este una din resursele de utilitate gratuit si necesar tuturor sectoarelor economico-sociale.

Se considera c este o resurs inepuizabil, dar s-a constat c este limitat n diferite regiuni ori pe anumite perioade de timp, aceste limitri fiind determinate ori de exploatarea nerational, de poluarea atmosferei, de defrisrile masive, de modificri ale climei, etc.

Protejarea resurselor de ap si utilizarea rational a acesteia sunt impuse consumul care creste continuu, vorbindu-se chiar de o criz a apei, si de insuficienta lucrrilor care s fac posibil folosirea surselor de ap de suprafat si subteran.

Clasificarea apelor

Din punct de vedere al administrrii:

ape internationale acelea care intr ori trec prin granitele a dou sau mai multe state, sau acelea cu privire la care interesele unor state strine sau fost recunoscute prin documente internationale.

ape teritoriale acele suprafete de ap cuprinse ntre portiunea litoral si largul mrii, a cror ntindere si delimitare este stabilit prin legea national si documente internationale.

ape nationale fluviile, rurile, prurile, canalele, lacurile navigabile interioare, rurile si fluviile de frontier.

Din punct de vedere al asezrii:

Ape de suprafat

Ape subterane

Din punct de vedere al destinatiei lor economice:

Ape de folosint general cele destinate n principal satisfacerii nevoilor populatiei, fiind obiect de consumatie individual.

Ape destinate agriculturii cele folosite n principal la irigatii.

Ape cu destinatie special cele utilizate n special la navigatie, pescuit, producerea de energie electric, etc.

Din punct de vedere al Legii apelor:

Ape apartinnd domeniului public: acele ape de suprafat cu albiile minore cu lungimi mai mari de 5 km si bazine hidrografice care depsesc suprafata de 10 km2 , precum si apele subterane, apele maritime interioare si marea teritorial.

Ape apartinnd domeniului privat, sunt cele cu albii minore cu lungimi mai mici de 5 km si bazine hidrografice mai mici de 10 km2.

Cadrul juridic national de protectie a apelor

1.3.1. Reglementare si obiective. Legea cadru 107/1006 urmreste:

Conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de ap si asigurarea curgerii libere a apelor, obiective care trebuie s fie n atentia tuturor subiectelor care utilizeaz apa n diferite activitti.

protectia mpotriva polurii si modificrii caracteristicilor apel, a albiilor, cuvetelor, refacerea apelor de suprafat si subterane reprezint politic de stat.

Conservarea si protejarea sistemelor acvatice face parte din strategia de dezvoltare durabil.

Asigurarea alimentrii cu ap potabil a populatiei si a salubrittii publice reprezint una din componentele politicii de dezvoltare.

Valorificarea complex a apelor ca surs economic si exploatarea rational si echilibrat, protectia dezvoltrii folosintei piscicole face parte din strategia de dezvoltare economic.

Aprarea mpotriva inundatiilor si a oricror altor fenomele hidrometeorologice periculoare constituie obligatia organelor administratiei publice centrale si locale.

Satisfacerea cerintelor de ap a agriculturii, industriei, produceii energiei electrice, transportului, turismului si a altor activitti umane trebuie s se realizeze n mod rezonabil si rational.

Valorificarea potentialului piscicol al apelor de suprafat trebuie s fie una dintre coordonatele politicii economice.

1.3.2 administrarea si gospodrirea apelor

Administrarea si gospodrirea unitar si rational are la baz principiul solidarittii umane si interesului comun. Elaborarea politicii rationale si a strategiei revine Ministerului Mediului prin Departamentul Apelor.

Regia National a Apelor Romne (cu filiale judetene), persoan juridic de drept public, are n administrare domeniul public al apelor si gestionarea acestora din punct de vedere cantitativ si calitativ, ct si exploatarea acestora. Nu are ca obiectiv apele minerale, termominerale de uz alimentar ori fizico-terapeutic, ci exploatarea potentialului apei si aplicarea unitar a protectiei acesteia.

Regia National a Apelor Minerale gestioneaz si administreaz apele subterane, avnd ca obiectiv gestionarea fondului hidromineral al statului, ntretinerea surselor de ap mineral, executia de captri si protectia zcmintelor hidrominerale, ct si punerea n valoare a noilor zcminte descoperite.

Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunrii coordoneaz lucrrile hidrotehnice pentru asigurarea circulatiei apelor prin canalele si lacurile din zona Deltei si a litoralului romnesc.

1.3.3 definirea polurii apelor

La Conferinta International privind situatia Polurii Apelor din Europa, poluarea apei a fost definit ca fiind orice modificare direct sau indirect a compozitiei, a strii apelor, a unei surse oarecare, ca urmare a activittii omului si datorit cruia apa a devenit mai putin adecvat tuturor sau numai unora dintre utilizrile pe care pe pot cpta n stare natural.

Legea nr. 107/1996 arat c prin poluarea apelor se ntelege orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei peste o limit adminisbil stabilit inclusiv depsirea nivelului natural radioactiv, produs direct sau indirect prin activitti umane care o fac improprie pentru folosirea normal n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni poluarea.

1.3.4 protectia juridic a apelor, a albiilor si a lucrrilor care se construiesc pe ape

Rezult din necesitatea mentinerii apei la standarde normale pentru asigurarea n primul rnd a necesarului de ap potabil, ct si pentru asigurarea normelor de igien individual sau alte activitti.

n legislatie se prevede c protectia apelor de suprafat si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiectiv mentinerea si mbunttirea calittii si productivittii biologice a acestuia n scopul evitrii unor efecte negative.

n acest sens, ANPM elaboreaz norme tehnice si alte reglementri pentru a asigura protectia eficient a apelor si ecosistemelor acvatice, elaboreaz procedura de exploatare a surselor de ap si sistemelor acvatice, realizeaz constructii hidrotehnice, lucrri de ndiguire si regularizare a cursurilor de ap, de irigatii, drenaj, etc. n realizarea acestor obiective intervin dou interdictii, si anume: 1. De a nu evacua, arunca sau injecta n apele de suprafat/subterane ape uzate, deseuri, reziduuri ori alte substante de asemenea factur, si 2. Interdictia de a da n exploatare unitti noi ori de a dezvolta pe cele existente, fr punerea n functiune a spatiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate.

Protectia apelor presupune protectia albiilor, malurilor si a lucrrilor de gospodrire a apelor si lucrrilor ce se construiesc pe ap. n acest scop s-au instituit zone de protectie pe albiile minore ale cursurilor de ape, ce contin lucrri de aprare mpotriva inundatiilor, constructiilor si instalatiilor hidrometrice si de determinare a calittii apelor.

Legea apelor a instituit urmtoarele restictii: pentru lucrrile ce se contruiesc pe ale sau care au legtur cu apele, acestea pot fi executate doar prin obtinerea avizului de amplasament, a avizului de gospodrire a apelor si a autorizatiei de gospodrire a apelor.

Tot prin dispozitiile legale sunt instituite principii specifice gospodririi apelor:

-stimularea economic a folosirii rationale si a protectiei calittii apelor

-principiul diferentierii teritoriale a preturilor si tarifelor pe categorii de surse si utilizatori

-corectarea sistemului de tarifare n functie de dinamica general a preturilor

-minimalizarea costurilor de productie n scopul asigurrii maximului profitului social

-finantarea lucrrilor de investitii n domeniul gospodririi apelor este suportat de la bugetul de stat pentru interes national si din bugetul local pentru lucrrile ce prezint interes local.1.3.5 obligatii generale si specialea) obligatii generale:

activittile de gospodrire si protectie a resurselor de ap precum si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor legislatiei n vigoare

reglementarea activittilor din punct de vedere al gospodririi apelor si controlul respectrii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaz de ctre autorittile competente pentru protectia mediului, de gospodrire a apelor si de sntate.

b) obligatii speciale:

impuse persoanelor fizice si juridice privind protectia specific a resurselor de ap si a sistemelor acvatice:

-s execute toate lucrrile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrrii faunei acvatice si de ameliorare a calittii apei, prevzute cu termen n aviz sau autorizatie, si s monitorizeze zona de impact

-s se doteze, n cazul detinerii de nve, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzare si racorduri de descrcare a acestora n instalatii de mal sau plutitoare

-s amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alt natur, stocate pe navele fluviale sau maritime si s constituie echipe de interventie n caz de poluare accidental a apelor si a zonelor de coast

-s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct n apele naturase si s nu deverseze orice fel de deseuri

-s nu spele obiecte, produse, ambalaje materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafat

-s nu deverseze n apele de suprafat, subterane sau maritime ape uzate, resturi menajere, substante petroliere, periculoase sau potential periculoase la contactul cu apa

-s nu arunce si s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor si n zonele umede si de coast deseuri de orice fel

-s nu introduc n apele de suprafat, subterane sau maritime substante explozive, tensiune electric, narcotice, substante periculoare sau potential periculoase la contactul cu apa.

Controlul se realizeaz de ctre autorittile competente. Actele de nclcare au caracter ilicit si pot atrage rspunderea contraventional, civil sau penal.

1.4 protectia apelor n plan international

Se bazeaz pe principiile cooperrii si colaborrii. Sunt implicare o multitudine de organisme internationale, guvernamentale ori neguvernamentale. nclcarea documentelor internationale antreneaz rspunderea juridic a statelor, sub forma rspunderii civile cu caracter reparator. Conventiile internationale, tratatele si alte asemenea acte consacr n general principii de dreptul mediului, cum ar fi poluatorul plteste, gospodrirea durabil a apei, etc.2. Protectia juridic a atmosferei

2.1 Atmosfera este nvelisul gazos care nconjoar Terra. Densitatea atmosferei scade odat cu cresterea altitudinii. Legal, atmosfera este definit ca fiind sursa de aer care nconjoar suprafata terestr, incluznd si stratul de ozon.

Aerul este factorul de mediu vital, viata pe Terra fiind imposibil n absenta sa. Totdat, calitatea vietii este influentat de calitatea atmosferei, deci aceasta trebuie s ndeplineasc mai multe conditii care s se ncadreze n limitele de tolerant ale organismului uman, privind compozitia chimic, temperatura, umiditatea, gradul de puritate, etc. Suprapopularea oraselor a avut consecint poluarea grav a atmosferei. Aceste realitti au determinat omenirea s ia msuri de protectie a atmosferei prin mentinerea sau refacerea calittii aerului.

2.2 Definitia polurii atmosferei

Consiliul European a artat c poluarea aerului exist atunci cnd se constat prezenta unor substante strine sau a unor variatii importante a acetora n proportia prtilor componente ale aerului si care, n raport cu cunostiintele stiintifice ale momentului, pot provoca efecte duntoare sau actiuni jenante.

Privind poluarea transfrontalier la mare distant, Conferinta General European a definit poluarea atmosferic fiind introducerea n atmosfer de ctre om direct sau indirect de substante ori energii care au actiune nociv de natur a pune n pericol sntatea omului, s duneze resurselor biologice si ecosistemelor, s duneze bunurilor materiale si s aduc atingere sau s pgubeasc valorile de agrement si alte utilizri ale mediului, iar caracterul de poluare transfrontalier l primeste acea poluare a crei surs fizic este cuprins total sau partial n sona supus jurisdictiei nationale a unui stat si care are efecte duntoare ntr-o zon supus jurisdictiei nationale a altui stat, la o distant la care nu este n general posibil s se disting contributia surselor individuale sau grupurilor de surse de emisie.

Toate definitiile au ca element comun schimbarea vtmtoare a compozitiei atmosferei.

Deci, atmosfera devine poluat atunci cnd concentratia substantelor strine introduse accidental sau n mod voit se situeaz la un nivel care poate duna snttii oamenilor, vietii plantelor ori animalelor.