COEZIUNEA textului jurnalistic

  • View
    288

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Coeziunea în text se referă la relaţiile non-structurale de formare a textului iar conceptul rezidă în legăturile semantice sau în relaţia dintre sensurile care există în acel text şi care îl definesc. Într-un text, când un element este menţionat în mod repetat şi depinde de un alt element, atunci se constituie o legătură. Fără aceste legături semantice, enunţurile scrise sau vorbite nu ar intra în niciun fel de legătură unele cu celelalte şi nu ar putea fi considerate un text. Coeziunea creează în text interdependenţă.

Text of COEZIUNEA textului jurnalistic

Coeziunea textului jurnalistic

Analiza discursului publicistic se bazeaz pe ipoteza c prghiile de realizare a coeziunii sunt de natur sintactico-semantic [1] iar mecanismele de realizare a ei sunt obigatoriu dependente de caracteristicile funcionale i virtuile stilistice[2] ale stilului jurnalistic: claritatea, lizibilitatea, credibilitatea, concizia i fluena. n acelai timp se ia n considerare intenia de comunicare. Un ir de enunuri este legat ntr-un anume fel, deoarece se urmrete ceva, se intenioneaz acea alturare. Textele sunt constituite pe un ansamblu fundamental, constituit sintactic din minim dou propoziii corelate ntre ele, fr s se impun un numr maxim de astfel de uniti constitutive, dar care formeaz un ntreg. Textul este un element al limbajului n uz[3] care nu este definit de mrime ci de textura[4] sa. [1] Carmen Vlad, op.cit., p. 71. [2] Sorin Preda, Tehnici de redactare n presa scris, Iai, Polirom, 2006, p. 43. [3] M.A.K. Halliday, R. Hasan, Cohesion in English, Hong Kong, Longman, p.76. [4] Ibidem, p. 2.

TEXTURConceptul de textur a textului a fost dezvoltat de cercettorii britanici M.A.K. Halliday i R. Hasan. Acetia susin c, ntr-un text, coeziunea deriv din operarea unor legturi care prind ntre ele elemente care transcend limitele propoziiei. Aceste legturi sunt de natur semantic i reprezint relaiile dintre sensurile elementelor care, astfel, se determin reciproc ( interpretarea unui element se bazeaz pe interpretarea celuilalt). Noiunea de coeziune este de tip semantic; se refer la relaiile dintre sensurile care exist n text i care l definesc ca text[1]. Ea reprezint aadar mijloacele lingvistice cu care se realizeaz textura unui text, calitate neleas ca o proprietate a textului de a fi un ntreg interpretabil. n acest dans al dependenelor dintre fraze, un element presupune un alt element, deoarece unul niciodat nu va putea fi decodat eficient/cu acuratee dect cu ajutorul celuilalt. n general, toate unitile gramaticale (cuvinte, subordonate, fraze) sunt coezive.

[1] Ibidem, p. 4 ( trad. ns).

n volumul Cohesion in English[1], Halliday i Hasan organizeaz mecanismele de realizare a coeziunii n trei categorii semantice[2]: continuitatea sensului lexico-gramatical: substituia, elipsa, coeziunea lexical (repetiia, sinonimele, superordinatele, termeni generali, structuri colocative;

continuitatea sensului referenial (elemente de referin n acelaicontext situaional);

conexiunea semantic prin conjuncii cu textul anterior ( cumulative,adverstive, cauzale, temporale); [1] M.A.K. Halliday, R. Hasan, Cohesion in English, London, Longman, 1976. [2] Ibidem, p. 322.

Aceti conectori de tipuri diferite stabilesc, la nivel funcional minim, legturi ntre cel puin dou propoziii ntrun text (coeziune), iar la nivel maxim funcional realizeaz la nivel extins lanuri de conexiuni semantice care opereaz n cadrul textului (coeren).

E. Vasiliu definete formal coeziunea ca totalitatea trsturilor gramaticale (sintactice) care marcheaz caracterul de tot unitar al unei suite de propoziii (fraze)[1]. Mai nuanat este abordarea cercettoarei Carmen Vlad, pentru care coeziunea reprezint capacitatea elementelor verbale explicite (co-prezente) de a realiza legturi intra-textuale de sens[2]. [1] E. Vasiliu, op.cit., p. 60. [2] C. Vlad, op.cit., p. 71.

A. succesiune i/sau concomiten temporal:

Ca argument pentru includerea conectorilor pragmatici ntr-o discuie despre coeziune textual, dar i pentru o scurt concretizare am evideniat n cteva exemple, interpretri pentru conjuncia/conectorul i care cunoate cu preponderen urmtoarele ntrebuinri n discursul jurnalistic:nfiinarea a peste 3 300 de secii speciale de vot a fost man cereasc pentru cei care au vrut s profite de vremea frumoas i s plece la munte, la mare sau pe la rude. (Jurnalul Naional, 23 noiembrie2009)

final: Am stabilit s ncercm s ne pregtimaugust 2010)

ct mai bine n sesiune i s putem da jos Guvernul", a spus Ponta. (Gndul, 16

Marinarii nu mai pridideau n a face ordine printre doritorii de plimbri, care ddeau din coate mult prea aproape de rm dect ar trebui. i parmele lsate pe debarcader s-au dovedit a fi capcane periculoase, muli mpiedicndu-se de ele, dar fr s cad pentru c aglomeraia din fa servea drept scut. Odat intrai n vaporae, oamenii i ocupau locurile i stteau pe urm s atepte ca cei care nu mai prinseser loc s fie dai afar. (Gndul, 16 august 2010); ntre timp s-a ndrgostit de Romnia, a descoperit-o i a rmas aici. i pentru c a realizat c Maramureul este un trm nc nedescoperit la adevrata lui valoare, s-a hotrt s organizeze acest festival. (JurnalulNaional, 16 august 2010);

narativ:

20 de milioane de euro vor merge n acest an, de la buget, ctre minoritile din Romnia, adic pentru 2,5 milioane de persoane. i asta fr s punem la socoteal fondurile alocate pentru nvmntul n limba matern. (Jurnalul Naional 16 august 2010)

Principalele mecanisme ale coeziuniiCoeziunea n text se refer la relaiile nonstructurale de formare a textului iar conceptul rezid n legturile semantice sau n relaia dintre sensurile care exist n acel text i care l definesc. ntr-un text, cnd un element este menionat n mod repetat i depinde de un alt element, atunci se constituie o legtur. Fr aceste legturi semantice, enunurile scrise sau vorbite nu ar intra n niciun fel de legtur unele cu celelalte i nu ar putea fi considerate un text. Coeziunea creeaz n text interdependen.

Charles Hoey aduce o abordare radical a teoriei coeziunii i coerenei, una pe care am putea-o numi logocentrist, n care cuvntul primeaz n faa sintaxei devenind astfel elementul principal al organizrii limbajului. Lingvistul a dezvoltat conceptul de analiz a lanului lexical[1] pn n punctul n care acesta poate fi aplicat i folosit pentru identificarea punctelor importante de tranziie ntr-un text, pentru stabilirea propoziiilor relevante pentru coninutul informaional al acestuia, precum i pentru a arta c exist legturi semantice puternice ntre perechi de propoziii, chiar dac acestea sunt separate de poriuni semnificative de text. [1] Michael Hoey, Patterns of Lexis in text, Oxford, Oxford University Press, 1991.

n Patterns of Lexis in Text, Hoey este interesat s dezvolte un sistem care pemite reducerea/rezumarea automat a textelor i indic maniera n care reprezentarea/cartografierea relativ mecanic a modelelor lexicale folosete la identificarea anumitor propoziii marginale care pot fi eliminate dintr-un corpus fr a-i afecta acestuia sensul sau coerena, delimitnd strict ceea ce este marginal de ceea ce este principal n text. Metoda lui Hoey implic analizarea fiecrui element lexical ( nu gramatical) din fiecare propoziie, n contrast cu alt element lexical din text pentru a stabili dac acestea sunt ntr-o legtur de tip referin, repetiie, sinonimie, sau alte tipuri de legtur pe care Hoey le include n categoria parafrazei. Fiecare legtur/conexiune de acest tip este constituie punctul de plecare n calcularea matematic a numrului de legturi/conexiuni n care o propoziie intr cu restul textului, sau conexiunile pe care fiecare propoziie le realizeaz cu textul. Acest lucru d coeren propoziiilor, iar noi le putem interpreta ca text.

P1 Romnia lovit de inundaii P2 Puhoaiele au inundat sute de gospodarii din mai multe localitati din Romnia si au paralizat circulatia, iar alunecarile de teren provocate de viituri au distrus o casa. P3 La munte ploua aproape ncontinuu de o saptamana. P4. Smbata noaptea parca s-a rupt cerul. P5 In zona Gura Raului este pentru a doua oara, in ultimele patru zile, cand torentii au facut ravagii. (Adevarul, 13 iulie, 2009)

Primele dou propoziii de exemplu sunt conectate prin dou legturi de tip lexical: coreferina (i repetiia) ntre Romnia i Romnia i sinonimia ( care este obligatoriu determinat de contextul textual) ntre inundaii, puhoaie i viituri. Pe baza teoriei lanurilor lexicale fundamentat de C. Hoey, o singur legtur lexical poate fi nregistrat, att timp ct cele dou cuvinte din ce-a de-a doua propoziie (puhoaiele i viituri) sunt legate de un singur cuvnt din prima propoziie ( inundaii). Ce vrea s puncteze aceast teorie este c odat stabilit o legtur semantic ( n acest caz cea de repetiie/coreferenialitate), cuvintele adiionale acestei legturi nu fac dect s o confirme, nu s creeze ligamentri suplimentare. Observm c ntre propoziiile acestei tiri exist multe legturi de sinonimie: propoziiile 3 i 4 sunt conectate prin dou legturi sinonimice ( plou vs s-a rupt cerul), la fel i propoziiile 2 i 5 (puhoaiele vs. torenii), iar propoziiile 3 i 4 sunt legate de expresii sinonimice (plou ncontinuu vs. s-a rupt cerul).

Scena romneasc este, de ieri, goal i trist. Gheorghe Dinic, unul dintre cei mai ndrgii i mai valoroi actori ai generaiei de aur, a cedat dup mult suferin. Alturi de milioanele de voci anonime, lumea teatral deplnge moartea actorului nscut la 1 ianuarie 1934. S-a dus un om extraordinar! Am fost colegi de facultate, am fost prieteni. Prieteni suntem toi atia care suntem la rnd, a declarat cu durere Mitic Popescu. De-a lungul unei cariere de aproape cinci decenii, Gheorghe Dinic a jucat n piese de teatru, n seriale i n peste 60 de filme. Consacrat n roluri de personaj negativ, maestrul va rmne mereu n memoria publicului prin filme ca Filantropica, Prin cenua imperiului i Dup-amiaza unui torionar. ( Adevrul, 11 noiembrie 2009)

n aceast tire, lanul lexical creat de cuvintele scen, actori, voci, teatral, filme, personaj, maestru, etc. creeaz legtura elementelor lingvistice ntr-un discurs situat n contextul lumii artelor, stabilesc un raport de echivalen pragmatic, pe baza informaiilor contextuale suplimentare i se raporteaz toate la referentul stabilit n lead prin nume propriu (Gheorghe Dinic). Aceast relaie de coreferenialitate instituie la nivel transfrastic relaia semantic ntre unitile verbale cu referent comun. Este de fapt o form de recuren (sau repetiie).