Boala Parkinson -Recuperare

  • View
    226

  • Download
    16

Embed Size (px)

Text of Boala Parkinson -Recuperare

  • Boala Parkinson - Boala degenerativa a sistemului nervos central Prima descriere convingatoare ii aparine lui James Parkinson (1817) Tremor Scaderea fortei musculare Tendinta la anteflexia trunchiului Mers cu tendinta spre trecerea de la un ritm lent la alergare1841 paralysis agitans (Marshall Hall) Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima in decada a sasea)Incidenta in jurul a 1,5% din populatia peste 65 ani

  • Sdr hiperton hipokinetic Leziuni ale paleostriatului (subst neagra + globus pallidus) DA Ach/DA > activitatea motoneuronilor alfa hipertonie musculara activitatea motoneuronilor gamma bradi/hipokinezieNucleul caudat iese de sub controlul inhibitor dopaminergic, intra in functie circuitul nigro-strio-nigric tremorulPigmentul melanic din neuronii distrusi se elibereaza, iar in neuronii restanti se gasesc formatiuni specifice (corpi Lewy), considerati trasatura histopatologica definitorie a BP

  • HipertonieHipokinezie / bradikinezieTremor de repausInstabilitate posturalaTulburari de mers

  • Hipertonia extrapiramidala (rigiditate extrapiramidala)

    Plastica, cu cedare sacadata la miscare (semnul rotii dintate)Poate fi amplificata sau declansata daca se cere pacientului sa efectueze cu celalalt membru o activitate care necesita concentrare (semnul Noica)Globala, preponderent pe musculatura rizomielica (axiala) si a musculaturii flexorii (atitudinea caracteristica in semn de intrebare)Dureri musculare

  • Bradikinezie lentoare in initierea si executia unei miscariHipokinezia reducerea frecventei si amplitudinii miscarii Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire a fantelor palpebrale semnul Stellwag), inghititului, lentoarea miscarilor de masticatie, faciesul imobil, hipomimDificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea miscarilor alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv mai dificile si in final devin imposibile sau adopta frecventa tremorului pacientului)Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor posturale (instabilitate posturala)Lipsa miscarilor de cooperare, absenta balansului membrului superior in mersMicrografie, scris tremuratDisartrie hipokinetica : voce cu intensitate scazuta, monotona, grabitaKinesis paradoxica in conditii de pericol, stress pacientul se poate misca uneori cu o eficienta neasteptata

  • Tremorul

    Mai multe tipuri de tremorCaracteristic:debut cel mai frecvent unilateral frecventa de 4-6Hzcaracter de numarat banitremor de repausfluctuatii ale intensitatii este agravat de emotii, frig,cafea etc; dispare in somn; miscarile voluntare il opresc pe moment EMG activitate alternativa in grupurile agoniste si antagoniste

  • Tulburarile de mers

    Mers tarait, atitudine in anteflexie, pacientul pare sa isi fugareasca centrul de greutate cu pasi mici si grabiti, dand impresia ca ar cadea (festinatie)Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci cand pacientului i se aplica o tractiune brusca posterior) si de corectare sunt diminuateCaderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu tulburarile de mersMersul este ameliorat de ghidare (pacientul este sustinut de brat) Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect de incetinire a pacientului, pana la oprire completa (freezing)

  • Tulburri psihice i cognitive.Depresia de gravitate variabil (considerat mult timp ca reacional bolii) poate fi inaugural i se observ n aproximativ jumtate din cazuri. Halucinaii n special vizuale Anxietatea, adesea cronic, se exagereaz uneori n bufee cu ocazia fluctuaiilor performantelor motoriiTulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);Tulburrile intelectuale intereseaz funciile mnezice, funciile vizuo spaiale i funciile lobilor frontali.O diminuare global a funciilor intelectuale se ntlnete doar n 15% din cazuri i n special la subiecii vrstnici.Tulburrile vegetative constau n hipersialoree, hipersecreie sebacee, accese de hipersudoraie, edeme i cianoz ale extremitilor i n special hipotensiune ortostatic.

  • Tulburri trofice sub form de artroze, rectracii tendinoase se pot ntlni la cazurile vechi n pn la 20% din cazuri.Tulburri de reflexe uneori reflexele osteotendinoase sunt vii, exist un reflex palmomentonier bilateral, reflexul nasopalpebral este exagerat, uneori inepuizabil, iar reflexul de postur este exagerat.Tulburrile de sensibilitate obiective lipsesc dar se ntlnesc deseori dureri musculare penibile, senzaie de tensiune sau crampe musculare.Se mai poate ntlni o perturbare a oculomotricitii cu limitarea convergenei i a verticalitii.Pot sa apara si miscari involuntare (distonii), in special in legatura cu tratamentul de lunga durata.

  • Diagnostic pozitiv Anamneza si ex.clinic sunt esentiale:Boala Parkinson(2/3 din sdr.parkinsoniene)Deoarece in criteriile de diagnostic ale BP intra si dg. anatomo-patologic de prezenta a corpilor Lewy, inseamna ca nu putem avea certitudine de 100% pt. diagnostic pozitiv intra-vitam

    Diagnosticul diferenial se face cu: alte sindroame extrapiramidale (de cauza: degenerativa, infectioasa, tumorala, toxica, vasculara, posttraumatica etc), boala Alzheimer, tremor esenial, hidrocefalia cu presiune normal, paralizia supranuclear progresiv, demena cu corpi Lewy etc.

  • Criterii de diagnostic = SCALE CLINICE DEFINITORIIScala evaluarii globale HOEHN si YAHR(pt.precizarea stadiului bolii)UPDRS(Unified Parkinsons Disease Rating Scale) pt. starea mentala, activitate motorie, complicatii medicatieMMSE pt. tulburari cognitiveScala di Webster: examineaza limitele de miscare si de autonomiePDQ-39 (Parkinson's disease quality), indicele Barthel - evaluarea calitatii vietiiScale pt. tulburari somn (Epworth)Testarea raspunsului la L-Dopa

  • SCALA HOEHN YAHR

    Stadiul 1 - Afectare unilaterala cu sau fara jena functionalaStadiul 2 - Afectare bilaterala sau axiala cu prinderea echilibruluiStadiul 3 - Afectare bilaterala cu handicap moderat, afectarea reflexelor de postura; independentStadiul 4 - Afectare sever invalidanta, dar poate sta n picioare si merge fara ajutorStadiul 5 - Imobilizat la pat

  • Regim igieno-dietetico dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente bogate in proteine si fibre (lactate, cereale); hidratare corespunzatoare si evitarea alcoolului si a bauturilor cu cafeina; aport de multivitamine si minerale

    Psihoterapie pastrarea unui stil de viata activ, evitarea izolarii socialerespectarea orarului somnului si meselor

  • Tratament medicamentos

    Preparate L-Dopa Aciune: influenare bun: akinezia, rigiditatea, tremorul; mai puin influenat: tulburrile de mers, instabilitatea poziional, disartria, tulburrile vegetativeScderea aciunii: frecvent dup cca 3-5 ani i apariia fluctuaiilor i diskineziilorFurnizeaza neuronilor restanti in substanta neagra substratul pentru sinteza dopamineiGenerice i preparate:L-Dopa i Benserazid: Madopar 125/250 tabl., 62,5/125 cps., Madopar LT tabl. (125mg), Madopar 125 Depot-Kapseln;L-Dopa i Carbidopa: NacomR 100/250 tabl., Nacom retard 100/200 tabl.; Isicom 100/250 tabl., StriatonR 200 tabl.

  • Inhibitori de catecol-ometiltransferaz (COMT)

    Aciune: inhibarea o-metilrii L-Dopa la 3-oximetildopa la periferie (Tolcapon acioneaz periferic i central, Entacapon numai periferic)Cresc durata de viata si durata efectului levodopa prin intarzierea metabolizariiPreparate:Entacapon (Comtess) tabl. 200mg;Tolcapon (Tasmar) tabl. 100/200mg; toxicitate hepaticaSTALEVO asociere 1:4:8 de carbidopa, levodopa si entacapone (comprimate de 50, 100 si 150 mg)

  • Inhibitori de monoaminooxidaza-B (MAO-B)

    Aciune: prelungirea duratei de viata a dopaminei,Preparate:Selegilina: Deprenyl tabl. 5mg; efect amfetaminic stimulentRasagilina (Azilect) 1 mg/zi; absorptie rapida; varf de concentratie plasmatic 30 minute; monoterapie in fazele precoce si asociata cu Levodopa in fazele avansate ale bolii (beneficii asupra fluctuatiilor motorii) - exista date care sugereaza existenta unui efect neuroprotector - utilizarea timpurie a rasagilinei poate intarzia progresia simptomelor - pacientii tratati timpuriu cu rasagilina beneficiaza de un declin functional mai redus decat cei la care tratamentul este initiat tardiv

  • Agoniti ai dopamineiAciune: influenare directa a receptorilor D1 i D2, independent de dopaminatimpi de injumtire diferiiEficieni si ca monoterapie-aman necesitatea introducerii levodopa cu 12-36 luniBeneficiu simptomatic mai mic decat levodopaAman/Reduc complicaiile motoriiPot amana progresia boliiAu un efect de cruare a levodopaSe iniiaz cu doze mici i se crete incetEfecte secundare acute : greaa , ameeala, somnolena, confuziaNu sunt afectai de aportul proteic alimentarGenerice i preparate: Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; -dihidroergocriptin: Ropinirol: Requip tabl. 0,25/0,5/1/2/5mg; Pramipexol: Sifrol tabl. 0,125/0,25/1mg.

  • Antagoniti NMDA (N-metil D-aspartate)

    Blocant de mic afinitate al canalului receptorului NMDA; crete eliberarea de dopamin, blochez recaptarea dopaminei i are efecte colinergiceAmantadin: PK-Merz tabl. Filmat (enterosolubil) 100mgEfecte modeste asupra tremorului, hipokineziei si simptomelor posturalePoate cauza edeme, agrava insuficienta cardiaca, exagereaza tulburarile cognitive, agraveaza tulburarile din glaucom

  • Anticolinergice

    Aciune: blocarea receptorilor muscarinici centrali i periferici, aciune clinic in B. Parkinson mai ales asupra tremorului i a rigiditiiEfecte secundare cognitive, halucinatii, obstructie prostaticaEfectul este cumulativ si apare dupa cateva zile de administrare. Doza se creste pana la echilibul cel mai bun intre eficienta si efecte secundareGenerice i preparate:Benzatropin: Cogentinol tabl. 2mg;Biperiden: Akineton tabl. 2mg,Trihexiphenidil: Artane tabl. 2/5mg, Artane reta