Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson

  • View
    5.768

  • Download
    51

Embed Size (px)

Text of Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson

Centru de Studii , Scoala Post Liceala Vasile Alecsandri IASI Focsani

PROIECTExamenul de absolvire a scolii postliceale Calificarea profesional: asistent medicina generala

Profesor indrumator: Absolvent: Mocanu Georgiana

- 2010 -

Tema:

ngrijirea bolnavului cu boala Parkinson

2

MOTTO:

Organismul uman este un

sistem cibernetic.-(Norbet Wiener)

3

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I

ISTORIC SI DEFINITIE

CAPITOLUL II

1.2.1- ETIOPATOGENIE 1.2.2- TABLOU CLINIC 1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL 1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI 1.2.5- METODE DE INVESTIGARE

CAPITOLUL III

SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL IV TRATAMENT

CAPITOLUL V

FIE TEHNICE 1.5.1- CAZURI4

1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE

CAPITOLUL VI

ANEXE 1.6.1- EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE 1.6.2- INJECIA INTRAVENOAS 1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE 1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALA

BIBLIOGRAFIE

5

CAPITOLUL IISTORIC

JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de Paralizie agitata boala ce-i poart numele si care este mai frecvent la brbati, dup vrsta de 40-50 de ani, avnd o evolutie lent, progresiv. Definitie: Este o afeciune extrapiramidal de cauz necunoscut, caracterizat prin tremurturi rigiditate bradikinezie (micri lente), faa i pierde mobilitatea i expresivitatea devine rigid, mersul are micri ncete i pai mici (mers stepat). Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependena acestor pacieni de cei din jur, n special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dram social a existenei acestor bolnavi care sunt abadonai in suferin, att de familie ct i de prieteni. Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci trebuie ajutai i ntelei deoarece handicapul lor este involuntar, tremurtura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afeciuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leag chiar de aceste simptome care determin pacientul de a-si pierde fineea miscrilor si de a deveni mari nendemanatici. INCIDENTA Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o incident maxim in jurul vrstei de 60 de ani.

6

Dup multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri ntre bolile care produc invaliditate permanent.

CAPITOLUL IIEtiopatogenieSindromul parkinsonian poate fi cauzat de: -intoxicaii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon; -afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebral; -traumatism cranian; Tumorile cerebrale; -nu se consider a avea caracter ereditar, dar exist o predispozitie familial. Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale nucleelor si cilor extrapiramidale. Anatomia patologic Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i caracteristice. Degenerescena este vizibil adesea macroscopic. Examenul histologic arat dispariia unui mare numr de neuroni pigmentai cu atrofia neuronilor rmai. Pigmentul melanic eliberat se gsete rspndit n esutul nvecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

7

TABLOU CLINIC Sindroame parkinsoniene de alt etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefaliceTabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva particulariti. Apariia sa la o vrsta tnar nu este rar, debutul situndu-se n general n jurul vrstei de 40 ani.

2. Sindroame parkinsoniene vasculareEtiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este discutabil. La bolnavii ateromatosi i hipertensivi, simptomatologia parkinsonian este frecvent atipic i asimetric, putndu-se asocia cu semne neobinuite, cum ar fi un semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumoraleEtiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale i de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

8

4. Sindroame parkinsoniene traumaticeEtiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis cu pruden. n majoritatea cazurilor, traumatismul joac doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxiceSindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei intoxicaii cu oxid de carbon mbrac un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evideniaz leziuni necronice bilaterale ale palidului.

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, mpreun cu cel endocrin, regleaz majoritatea funciilor din organism. Sistemul nervos este alctuit din tesut nervos, avnd la baza, funcia reflex, asigura legtura organismului cu mediul ,realiznd unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte coordoneaza9

activitatea tuturor organelor i aparatelor corpului, asigurnd unitatea funcional a organismului. 1. Creier 2. S.N.C. (creier + mduva spinrii) 3. Mduva spinarii

Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si extern: -exteroceptorii ; n care intr i organele de sim, ce culeg stimuli: 1. Tactili;2. Termici;

3. Dureroi; 4. Vizuali;5. Auditivi, olfactivi, gustative,

6. din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a muchilor, de poziia segmentelor corpului etc. -interoceptorii, care culeg informaii de la nivelul organelor interne. Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de conducere ale sensibilitii (tactile,termice etc.), pn la centrii superiori de integrare i n ultima instanta la scoara cerebral. Aceasta i supune la analiz si sintez i elaboreaz comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muchi,organe interne,glande etc.)

10

Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos poate fi mprit n:

sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinznd encefalul si mduva spinrii;

sistemul nervos periferic(SNP) conine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul crora se pot gsi i ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alctuit in principal din neuroni.

Structura neuronului

11

Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos fiind format din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:

Axonul, prelungire de obicei unic i lung prin care influnxul nervos pleac de la celula;

Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.

- Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin. - Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legtura dintre doi neuroni, legtura care se numeste sinaps. - Energia care circul dea lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos. - Dup sensul impusului nervos se deosebesc:1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea

senzitiv);2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea

motoare). Corpii neuronali formeaz substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora substanta alb. Encefalul este format din: dou emisfere cerebrale; formaiunile de la baza creierului; trunchiul cerebral; cerebelul. Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, nvelite n cele trei foite meningiene. Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi: - frontal;12

- parietal; - temporal; - occipital; Coordonnd functionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz ntreaga activitate a organismului. Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare si selectionare, de elaborare a ideilor, gndirea (rationamentul), denumit de Pavlov activitate nervoas superioar. Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute, reflexele condiionate sunt dobndite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiii ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizeaz integritatea superioar, cu alte cuvinte adaptarea organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu precizie precum i legtura dintre diferitele prti ale organismului.

13

Metode de investigare-Notiuni de semiologie Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde interogatoriul, examenul fizic i examene paraclinice. *Interogatoriu trebuie s cerceteze sistematic simptomele funcionale de care se plnge bolnavul:

tulburri de mers; tulburri de sfinctere de limbaj i psihice: afectivitate; atentie; rationament.

*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei ntr-o anumit ordine:14

Examenul sensibilitii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe cercetnd tulburrile subiective putnd s existe: senzatii de nepturi; furnicturi; dureri spontane. Examenul sensibilittii se completeaz cu cercetarea simului stereognostic care const n recunoaterea unui obiect prin atingere cu ochii nchii.

Examenul mobilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor prin studiul micrilor spontane si al forei musculare segmentare. Se realizeaz prin colaborare cu pacientul si i se cere s execute micri de flexie; extensie; abductie; rotatie, observdu-se daca acesta le execut cu usurinta sau nu.

Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i bolnavului s-si relaxeze complet membrul examinat, n timp ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru cercetnd rezistena musculara si amplitudinile miscrii.

Examenul contraciilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul, pendularea membrelor n mers sunt diminuate sau abolite n sindromul Parkinson.

Examenul stationrii si al mersului implic nu numai coordonarea micrilor dar i echilibrarea acestora. Se examineaz observnd bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si caracter