Click here to load reader

Ani de gimnaziu - didactic

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ani de gimnaziu - didactic

Ani de gimnaziuMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELORMAGIA NUMERELOR
3
articolul! Mai trebuie s-l scrii frumos, s-l
corectezi, s-l paginezi, s-i ataezi imagini
potrivite i este terminat pagina de revist. Verifici toate paginile, mai
adaugi sau mai tai din ele. Le aduni pe toate, le potriveti marginile i le
aezi într-o anumit ordine. Printezi. Prinzi foile i revista este gata.
Aceasta este pe scurt activitatea noastr, a colectivului de redacie.
În amnunt este greu de prezentat. Nu pot fi redate clipele de
satisfacie sau nemulumirile, momentele în care nu-i gseti cuvintele, cu
toate c ideile se învlmesc, faptul c s-a blocat imprimanta sau i s-au
terminat culorile...
Dar sentimentul lucrului împlinit i bine fcut, a faptului c ai
reuit s pui în pagini fragmente de talent i creativitate, atunci când revista
este finalizat, te face s uii de toate i s o citeti cu încântare.
Lectur plcutLectur plcutLectur plcutLectur plcut i...
La mulTi ani in anul 2007!
Colectivul de redacie
4
În Europa anului 1945, profund afectat de urmrile celui de-al II-lea rzboi mondial, un francez, Jean Monnet, i-a dat seama c pentru a evita declanarea unei alte conflagraii era necesar ca guvernele Franei i Germaniei - i chiar cel al altor ri europene – s gestioneze împreun industria crbunelui i a oelului.
La data de 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman anuna ideea lui Jean Monnet printr-un discurs, din care citm: „Drumul spre Europa unit va
trebui s porneasc de la realizri concrete care s creeze o solidaritate de fapt. Reunirea naiunilor europene cere eliminarea opoziiei seculare dintre Frana i Germania”. Ca urmare a acestor eforturi în 1951 s-a creat Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) din care a fcut parte alturi de Frana i Germania, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg.
Procesul de consolidare a unitii europene a continuat prin înfiinarea în anul 1957 a Comunitii Economice Europene (CEE) sau Piaa Comun i Comunitatea European pentru Energia Atomic (EURATOM).
Tratatul de la Maanstricht, din 7 februarie 1992, a hotrât transformarea comunitilor europene (CECO, CEE i EURATOM) în Uniunea European (UE).
Uniunea European (UE) este organizaia care include în prezent 27 de state, fiind înfiinat cu scopul de a menine i întri legturile economice, sociale i politice dintre rile membre. ”Valurile” de aderare dup 1957 au fost:
• 1 ianuarie 1973 - Marea Britanie, Danemarca, Irlanda
• 1 ianuarie 1981 - Grecia • 1 ianuarie 1986 - Spania, Portugalia • 1 ianuarie 1995 - Austria, Finlanda, Suedia • 1 mai 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh, Slovacia, Slovenia, Ungaria • 1 ianuarie 2007 - România i Bulgaria.
Instituiile principale ale Uniunii Europene sunt : - Parlamentul European - Consiliul European (format din efii de stat i de guverne ai rilor membre) - Comisia European (principala instituie executiv, alctuit din comisari) - Consiliul de Minitri - Curtea de Justiie
5
- steagul european alctuit din 12
stele aurii pe un fundal albastru. Numrul stelelor nu are legtur cu numrul statelor membre; ele formeaz un cerc i sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas simbolizând plenitudinea i perfeciunea;
- imnul european este „Od bucuriei”, preludiul celei de-a patra pri a simfoniei a IX-a de Beethoven;
- moneda unic european este euro. Sigla monedei este inspirat de litera grecesc ε i de prima liter a
cuvântului Europa, iar cele dou linii paralele simbolizeaz stabilitatea; - din mai 2000 Uniunea European are i o deviz : „Unitate în
diversitate” – rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri, 80 000 de tineri între 10 i 20 de ani.
UE în câteva ”ultrascurte” • 6% din populaia total Terrei; • 2,6% din uscatul Terrei; • 40% din comerul mondial; • principala regiune turistic de pe glob; • cel mai important donator de ajutor umanitar i pentru
dezvoltare din lume; • cea mai mare pia din lume mai mare decât
piaa Japoniei sau a SUA; • cel mai mare exportator de produse; • cel mai mare importator de servicii; • principala pia pentru 130 de state (70 % din
totalul statelor de pe glob); • dac în 1957 cele ase ri membre ale Pieei
Comune însumau o suprafa de peste 1,2 milioane Km2 i o populaie de peste 226 milioane de locuitori, astzi, în 2007, odat cu aderarea României i Bulgariei, rile Uniunii Europene au împreun o suprafa de peste 4,2 milioane de Km2 i o populaie de peste 480 milioane de locuitori.
Elevii clasei a VII-a B
6
Despre Marea Neagr se poate afirma c este un ”unicum hidrobiologicum”, ca urmare a limitrii micrilor mareice, a lipsei curenilor verticali, a diminurii schimbului de ape dintr-un sens în altul, a blocrii aproape totale a migrrii faunei, a caracterului salmastru, a prezenei hidrogenului sulfurat i a stratificrii pe vertical a maselor de ap.
LISTA NEAGR… Poluarea a condus în ultimile dou decenii la reducerea populaiilor a numeroase specii de
peti, nu numai rpitori, ci i specii cu importan economic: scrumbia, calcanul, hamsia, stavridul i sturionii. ”LISTA NEAGRA”, întocmit de Institutul de Cercetare i Dezvoltare Marin ”Grigore Antipa”, cuprinde numele a peste o sut de specii din Marea Neagr, ameninate cu dispariia.
Conform datelor prezentate de institut, se pare c 6% dintre specii au disprut cu totul, în special cele nevertebrate, procentul vieuitoarelor periclitate este de 9%, al celor vulnerabile, de 5%, iar al celor aproape ameninate, de 13%. Poluarea, pescuitul excesiv i alte fenomene nocive amenin cu dispariia aproape tuturor formelor de via din Marea Neagr: algele microfite, nevertebratele, sturionii, rechinii, mamiferele (trei specii de delfin i vidra) i petii (25 de specii).
SRMANII DELFINI… Pentru a avea o imaginaie edificatoare
despre dispariia treptat a vieuitoarelor marine, este suficient s parcurgem datele statistice prezentate de organizaia “Marem Nostrum” din Constana, care atest c “în urm cu 60 de ani numrul delfinilor din Marea Neagr a fost estimat la 2 milioane - aproape cât populaia Bucuretiului. Din cauza pescuitului industrial al delfinilor, a capturilor accidentale în plasele pescarilor, a polurii apei mrii i reducerii cantitii de pete ce constituie hrana preferat a acestora, au mai rmas doar 50.000 de delfini, numr comparabil cu populaia unui mic ora al României.”
Disprui, în decurs de 40 de ani, a unui numr atât de mare de delfini, indic în mod cert o problem serioas a apelor Mrii Negre. Iar dac cineva se mai îndoiete de acest lucru, Eugen Micu, medic veterinar de peste 30 de ani la Delfinariu i o somitate în domeniul mamiferelor marine, ne-a prezentat un raport medical ce cuprinde concluziile unei examinri efectuate pe doi delfini mori, în laboratorul din Brema, Ucraina.
Dat fiind faptul c 47 de delfini comuni euaser pe plajele nordice ale Mrii Negre, de
la jumtatea lui iulie pân în septembrie 1994, mult mai muli decât în anii precedeni, s-a luat hotararea ca dou dintre exemplare s fie examinate în detaliu, pentru a încerca s se determine cauza ratei de euare.
Elevii clasei a V-a D
Eu m-am nscut din Mare, Din Alge i Coralii. În ochi mi-au pus albastrul, Cel fr de hotar. Prieten mi-e scoica. Cadou imi face perle, iraguri nesfârite, De valuri rcorite. Plete lungi de spum Umerii-mi îmbrac. Marea îmi este casa Marea îmi este viaa. Budu Lavinia - clasa a VI-a C
7
Incaii credeau despre curcubeu c era un dar de la Zeul Soare. Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapierie cereasc esut de vântul ce btea dinspre sud.
În Vechiul Testament, Dumnezeu îi arta lui Noe un curcubeu ca semn de îndurare pentru omenire, dup Potop.
O poveste malayezian spune c un curcubeu marcheaz sfâritul unei perioade cu ploi toreniale sau una în care s-au petrecut mari nenorociri.
În mitologia african se crede despre curcubeu c este un arpe uria ce iese la pscut dup ploaie, i care îl va devora pe nefericitul pe care îl va întâlni în cale.
Pentru japonezi curcubeul este „podul plutitor al cerurilor”. Indienii Shoshoni cred c bolta cereasc este o cupol de ghea de care curcubeul, care este un arpe gigantic, îi freac spinarea, iar particulele de ghea ce se desprind de pe cupol în acest timp, vor reveni înapoi pe pmânt, iarna sub form de zpad, iar vara sub form de ploaie.
Pentru finlandezi i laponi curcubeul era secera sau arcul zeului Tunetului, un iscusit arca a crui sgeat era fulgerul, iar pentru groenlandezi curcubeul este tivul hainei divinitii.
În Asia Central i de nord se spune despre curcubeu c este o cmil care poart pe spate trei oameni, primul bate la tob, i este tunetul, al doilea flutur o earf, fulgerul iar cel de-al teilea trage cpstrul fcând astfel ca apa (ploaia), s curg din gura cmilei.
Indienii Picior Negru denumesc curcubeul plria ploii, undia btrânului sau lasso-ul.
Exist un mit germanic în care curcubeul este vopseaua din vasul pe care Divinitatea l-a folosit atunci când a colorat penajul psrilor.
Unii buditi susin c culorile reprezint cele apte planete sau cele apte regiuni majore ale Terrei.
În tradiia islamic curcubeul cuprinde doar patru culori – rou, albastru, verde i galben, reprezentând cele patru elemente.
Alte culturi afirm c spectrul unui curcubeu numar sute sau chiar mii de culori. În Grecia Antic, unde toate fenomenele naturale erau personificate, întruchipând zei sau zeie, curcubeul era zeia Iris: nepoata lui Oceanus (oceanul), fiica lui Thaumas (Zeul minunii) i a Oceanidei (Electra); soia lui Zephyrus (Vîntul de apus). Caduceul pe care-l poart indic faptul c zeia avea puteri tmduitoare, schimbându-i uneori identitatea cu cea a lui Hermes sau Mercur. „Era mesagera cerurilor, ce zbura cu viteza vântului de la un orizont la cellalt, i chiar în strfundul mrii. Prin curcubeul de pe cer, Iris arta oamenilor calea pe care o strbtuse de la un capt la altul al boltei cereti, pentru a îi ajuta, aripile i hainele ei colorate fiind impregnate de lumina soarelui.” Numele de Iris a supravieuit astzi ca nume de floare, precum i numele acelui
cerc de culori din jurul punctului negru din mijlocul ochilor.
Culese de Budu Lavinia – calasa a VI-a C
Dar oare ce este curcubecul? Când se formeaz? Ce tim noi despre el?
Ateptm mesajale voastre i v asigurm c cel mai bun rspuns îl vom publica în numrul urmtor al revistei!
8
Avei grij ce mâncai! Aditivii alimentari sunt substane chimice adugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunti aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera "E" simbolizeaz faptul c au fost testate minim 6 ani i atestate la nivel european. Nu e ru s citii acest material cu atenie, nu de alta dar ... s-ar putea ca de acum încolo s v uitai de mai multe ori la ambalaj înainte s mâncai ceva!
Aditivii alimentari sunt împrii în 24 de categorii dintre care le enumerm pe cele mai rspândite: • edulcoranii - pentru îndulcit • coloranii - pentru a schimba sau a da culoare (E100 - E180) • acidifianii - dau un gust uor acid • emulgatorii - asigur un amestec omogen între ap i grsimile alimentare (E400 - E500) • conservanii - întârzie sau împiedic alterarea alimentelor (E200 - E290) • corectorii de gust i de miros – schimb / îmbuntesc mirosul i gustul alimentelor • propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje • gaze de ambalaj - asemntoare aerului • antioxidani - limiteaz oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337)
E-uri periculoase • E123 ... E239 - sunt posibil cancerigeni • E 621 - glutamat de sodiu, se gsete în supele instant concentrate, mezeluri i unele condimente. Are
efecte neurotoxice i poate provoca migrene i crampe. • E320 - E321, E211 - acidul benzoic i derivaii si, cancerigeni • E120, E127, E141, E160 – alergici • E127 - eritrozina, colorant rou pentru compoturi i alte alimente, provoac mutaii genetice • E102 - tratrazina, colorant galben pentru buturi, mutar i gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm
bronic. Vitamina C din foarte multe produse e de fapt acid ascorbic de sintez i nu este acelai lucru cu vitamina C natural (mai bine luati o lmâie!).
Tabel cu E-uri de care trebuie s ne ferim: COD DENUMIRE RISC UNDE ÎL GSIM
E110 Sunset yellow- colorant galben Cancerigen Dulciuri, prjituri, budinci sucuri E123 Amarant - colorant rou Cancerigen, interzis în SUA i Rusia Dulciuri, jeleuri, brânz topit E124 Ponceau 4R - colorant rou Toxic interzis în SUA Mezeluri
E127 Eritrozina - colorant rou Provoac cancer al tiroidei la animale, posibil i la om
Alcool, îngheat, prjituri, bomboane, sucuri rcoritoare
E211 Acidul benzoic i derivaii si posibil cancerigen, interzis în SUA, dar permis la noi
Unele buturi rcoritoare
E230 Bifenil - conservant Toxic, interzis în Australia, (permis la noi?)
Citrice, sucuri
E231 Ortofenilfenol - conservant Toxic, posibil cancerigen. Interzis în SUA i Australia.
Citrice, sucuri
E249/E252 Nitrai i nitriti - conservani Posibil cancerigen Mezeluri i alimente conservate prin srare, brânz
E320 Butil-hidroxi-anisol BHA- conservant
E425 Glucomanan - agent de textura Toxic respirator Jeleuri E621 Glutamat monosodic MSG Provoaca efecte neurotoxice Condimente, supe concentrate
E95 Acetsulfam K - îndulcitor Posibil cancerigen, interzis în SUA Guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare
E954 Zaharina - îndulcitor Posibil cancerigen Guma de mestecat, produse dulci, bauturi racoritoare
E-uri bune E306 - tucoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care ajut la regenerarea celulelor E407 - caragenanul, emulsifiant natural E322 - lecitina, un antioxidant natural întâlnit i în ciocolat E421 - manitolul de cofetrie E300 - riboflavina sau Vitamina B2 E440 - acid ascorbic natural sau Vitamina C natural E140 - clorofila, colorant natural folosit în cofetrii, colorarea pastelor de dini i cosmeticalelor.
Pagin propus de profesor Cadâr Emilia
9
Sandwich-ul este preferatul copiilor i de multe ori i al adulilor pentru c este hrnitor i consistent. Dar trebuie s recunoatem c cel mai mare avantaj îl constituie rapiditatea i uurina preparrii lui.
ORIGINEA CUVÂNTULUI SANDWICH: Contele Earl of Sandwich (1718 - 1792), pasionat juctor de cri, nu gsea
timpul necesar s mnânce, preferând s rmân la masa de joc. Spre a nu întrerupe jocul, solicita servanilor sa-i aduc câte dou felii de pâine, între care era aezat o bucat de carne.
PUTEI ÎNCERCA SINGURI !
Sandwich
Timp de preparare: 5 minute (complexitate redus); Ingrediente: Felii de pâine, margarin sau unt, cacaval, kaizer sau pastram; Mod de preparare: Se ung feliile de pâine cu margarin. Se aeaz pe acestea felii potrivit
de groase de cacaval i deasupra lor felii subiri de kaizer sau pastram. Se introduc în cuptor la microunde combinat cu grill aproximativ 2 minute.
Se servesc calde, cu sos de pizza sau ketchup deasupra. În loc de margarin i cacaval, feliile de pâine pot fi unse cu branz topit.
Sandwich-uri ''Pizza"
Timp de preparare: 5 minute (complexitate ridicat) Ingrediente: pâine, brânz topit, cacaval, salam
Mod de preparare: Se unge pâinea cu brânza topit. Se adaug cacavalul i salamul (ambele feliate). Se introduc 5 minute în cuptorul cu microunde pe optiunea "grill". Aceste sandwich-uri au gust pe pizza. Se pot servi seara, cu un pahar de lapte cald cu miere.
Sandwich-uri franuzeti
Timp de preparare: 5 minute (complexitate redus) Ingrediente: pâine feliat, unt de arahide, stafide, fulgi
de ciocolat Mod de preparare: Se unge o felie de pâine cu unt de
arahide, se presar deasupra stafide i fulgi de ciocolat, se acoper cu alt felie de pâine i se las la microunde 2 minute la putere maxim.
POFTA BUNA !
10
ack, epuizat, czu cu faa în farfurie i
adormi… Oule ochiuri, proaspt scoase din tigaie, îl fripser pe fa i brbatul tresri. Se uit în farfurie i îi vzu mâncarea ruinat… Fcu o grimas i se ridic de pe scaun… lu farfuria cu ou i le arunc pe geam. Aipi din nou i scp i farfuria pe geam… Deodat se auzi un pocnet puternic ce îl trezi din nou pe Jack. Se uit pe geam i îi vzu farfuria spart. Îi ddu o palm peste fa i se îndrept spre frigider ca s-i ia altceva de mâncat. Pe drum se împiedic de msua de cafea i czu cu faa pe parchet.
- Iaaau!!! rsun un strigt în bloc.
*** Trecuse un sfert de or de la accident i Jack înc nu
reuise s-i pun plasturele pe obraz. - Ziua asta a început perfect, îi spuse Jack în timp ce
se uita în oglind. Iei din baie renunând la plasture. Intr în sufragerie i primul lucru care îl vzu fu ceasul. Americanul csc ochii mari i deschise larg gura. âni din încpere ca un fulger. În timp ce fugea îi arunc halatul de pe el. Intr în camera lui i începu s se îmbrace.
- Iar am întârziat la servici! ip Jack în timp ce topia încercând s-i trag oseta. În timp ce srea de zor se împiedic de un dâmb fcut în covor. Czu lâng dulap trgându-i capul s nu se loveasc…
***
- Offf…cred c deja eful se pregtete s înfig acele în ppu voodoo, se gândi Jack. Îi trase cmaa; puse osetele; înnod cravata; înfc sacoul, lu din frigider un sandwich vechi de trei zile, îl mânc rapid, lu valiza i iei din apartament. Încuie ua i rsufl din greu. Începuse s coboare scrile în fug… Tria la etajul trei… mai avea cinci trepte i ajungea la etajul doi. La treapta a treia se împiedic i czu în nas. Îi muc limba îngrozitor. âni în picioare i începu s strige…
- AAA! Oh, m scuzai doamna Brown, dac vrei s m reclamai mai încolo v rog, se adres Jack btrânei
Brown ce tria la etajul inferior, sub el. Bbua era îmbrcat ca i când ar fi vrut s ias la plimbare… Era ora nou…ar fi trebuit s fi ieit dup medicamente. Btrâna îi fcu cu ochiul lui Jack i îi spuse:
- Hei sexy, ieim în ora? Jack fcu o grimas i se ddu un pas în spate. Se
uit ctre picioarele lui i observ c îi uitase
pantalonii acas. De la burt în jos nu avea decât boxerii cu inimioare i ciorapii lungi i negrii. Jack urc din nou i îi lu pantalonii. Coborî din nou. Ajunse la parter. O doamn iei din bloc i se grbi spre u ca s o prind deschis, dar prea târziu… Ua se închise i îl lovi pe brbat în fa. Jack czu pe spate. Se ridic din nou i iei din bloc. Îi mângâie nasul lovit cu mâna dreapt în timp ce flutura braul stâng dup un taxi. Maina galben opri lâng Jack. Brbatul urc i rsufl obosit.
- Du-m pe Fifth Avenue… REPEDE! ordon Jack. - Cum s nu, moule, spuse taximetristul în timp ce
îi ddu pletele de pe ochi. Atunci Jack vzu c oferul era dat cu fond de ten alb, ruj negru, rimel tot negru i un fard de ploape ca smoala. Clientul se zgâi la
taximetrist în timp ce acesta
pornea vehiculul.
Rockerul se întoarse cu faa spre Jack care se holba ocat.
- E vreo problem,
omule? întreb acesta. Clientul nu spuse nimic. Dup puin timp Jack deschise gura.
- Eti satanist,
cumva? Întreb el închizând ochii i pregtindu-se s deschid ua din mers. Rockerul se simi jignit. Întinse mâna i deschise torpedoul de unde scoase un erveel. Îi sufl nasul i spuse:
***
Jack coborî din taxi i ddu mâna cu colegul su de servici.
- Ce faci, Sam? - Bine, tu? Unde îi este valiza? întreb Sam scrpinându-i mustaa. Jack se uit jurul su i apoi îi recuper valiza de sub bancheta taximetrului. Îi prinse cravata ce îl sugruma i i-o smulse de la gât. O arunc pe jos i o clc.
11
- Zi împuit! opti cu nduf Jack. - Moule, îmi dai azi banii? Voi întârzia la teatru, la
Scufia Roie! strig rockerul din taxi.…