AFECTIUNI DE ETIOLOGIE PSIHOGENA

Boala este o situatie existentiala diferita de cea normala traita de individul uman ca o agresiune ,ca o stare de insecuritate,uneori ca un dezastru.De asemenea este considerata ca o pierdere a atributului fundamental al omului-pierderea starii de sanatate,care conditioneaza o adaptare normala la existenta mediului.

Boala e determinata din cauze fizice,spirituale dar mai ale psihice(stresul,emotiile negative)Emotiile negative(mania,furia,frica,teama,tristetea profunda,sentimentul de vinovatie) creaza adevarate blocaje energetice la nivelul functiilor organelor interne. Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea unei persoane cu situati si sarcini care le considera ca fiind

dificile sau amenintatoare.Efectele stresului asupra oamenilor se manifesta in 5 planuri:

-efectele subiective:anxietate,agresiune,apatie,nervozitate

-efectele comportamentale:consum exagerat de cafea,tutun,droguri,alcool

-efecte cognitive:blocaje mintale,memorie deficitara,atentie instabila

-efecte fiziologice:hipertensiune arteriala,uscaciunea gurii,cresterea pulsului,creserea glicemiei.

Stresul este principalul responsabil in aparitia a mai multor boli.una dintre cele mai intalnite boli cu etilogie psihogena este diabetul zaharat.

STRESUL :Este mentionat destul de fregvent in cauzele diabetului zaharat.Foarte des s a demonstrat ca debutul boli a avut loc in urma unei omotii puternice,suparare,un deces in familie,un accident..etc.stresul duce la eliberarea unor cantitati importante de catecolamine ( adrenalina si nonadrenalina – hormoni secretati de suprarenala,care au un efect hiperglicemiant puternic) - Este eliberat Cortizonul care provoacă Creşterea Tensiunii Arteriale şi Scăderea Pulsului, Scăderea Celulelor Albe ( Inhibă Sistemul Imunologic) şi provoacă transformarea Proteinelor în Glucide provocând Hiperglicemie;

- Hipofiza generează HGH (Hormonul Uman de Creştere) care favorizează transformarea Grăsimilor ( Lipidelor ) în Glucide provocând Hiperglicemie chiar dacă persoana nu a consumat Alimente.Eliminarea hormonilor suprarenali in circulatie va determina o suprasolicitare a pancreasului ,cu degajare de insulina pentru compensarea hiperglicemiei si care in ultima instanta ,va avea efect-epuizarea pancreasului.

DIABETUL ZAHARAT

II.1 Definitie si notinuni generale

Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica ,determinata genetic sau castigata ,caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic ,insotita sau urmata de perturbarea metabolismului lipidic ,protidic si mineral si care se datoreaza insuficientei absolute sau relative de insulina in organism .

Se estimeaza ca 2-6% din populatia Europei occidentale si a Americii de Nord sufera de aceasta boala. Si mai alarmant este

ca aproape o treime dintre acesti oameni nu sunt constienti de existenta bolii. Conform datelor statistice din 1981, peste 3% din populatia Romaniei suferea la acea data de diabet zaharat. Boala este mai frecvent intalnita la locuitorii din orase decat la cei de la sate. Statisticile centralizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, in anul 2000, existau in Romania mai mult de un milion de diabetici si se estimeaza ca pana in 2030 numarul lor se va dubla.

Se deosebesc doua fome clinice:

a- Diabetul zaharat de tip 1 . (insilinodependent) Diabetul zaharat tip 1 este o boală metabolică ce se caracterizează prin prezenţa unui nivel ridicat al glucozei în sânge (hiperglicemie). Diabetul zaharat tip 1 se instalează în momentul în care pancreasul nu produce suficientă insulină sau atunci când organismul nu mai utilizează în mod eficient insulina produsă. Insulina este un hormon al cărul principal rol este acela de a ajuta celulele să preia glucoza din sânge pentru producerea energiei. Bolnavii de diabet zaharat tip 1 au nevoie de tratament cu insulină pentru a putea supravieţui.

b-Diabetul zaharat de tip 2 . (insulinoindependent)

este o afecţiune metabolică, cauzată de excesul de glucoză în sânge. În cazul apariţiei acestei afecţiuni, glucoza sanguină nu mai este folosită pentru producerea de energie, fenomen provocat de lipsa secreţiei de insulină. Diabetul zaharat apare, de obicei, la persoaele adulte şi nu necesită administrarea de insulină (noninsulino-dependent). Tratamentul cu insulină mai poate fi folosit însă, atunci când alte terapii au eşuat în încercarea de a menţine nivelul zahărului din sânge în limite normale.

Diabetul zaharat si starile emotionale

Autor:Dan Jana psiholog clinician,consilier psihologic sistemic de familie si cuplu

Evolutia acestei afectiuni poate fi influientata de factorii psihologici fara a fi implicati in etiologia ei sau cel putin pana la aceasta ora nu s-a facut o evaluare in acest sens.

Diabetul este produs de excretarea de catre pancreas a unei cantitati reduse de insulina fie, datorita descompunerii insulinei in tesuturi. Si intr-un caz si in altul tesuturile se suprasatureaza in glicogen, sangele in glucoza si la fel urina (glicozurie)

Stressul prin activarea sistemului nervos si a secretiei de epinefrina produce o perturbare in metabolismul carbohidratilor, glicogenul hepatic se descompune in glucoza si compusi acetici si se produce o hiperglicemie temporara. La omul sanatos datorita faptului ca mecanismele de reglare functioneaza adecvat acestea reusesc sa produca rapid o compensare si „hiperglicemia emotionala” se reduce de la sine. La pacientul diabetic insa mecanismele reglatorii functionand defectuos compensarea nu se mai produce si apar fluctuatiile specifice hiperglicemiei.

Situatiile stresante de viata produc in acest mod o agravare a tabloului clinic ajungand pana la acidoza diabetica si coma.

De multe ori pacientii observa ca o tensiune emotionala puternica le provoaca o stare de mai rau decat abaterile de la regimului alimentar.

Debutul diabetului poate fi provocat de relatii familiale disfunctionale, separare, divort.

Debutul bolii produce modificari comportamentale insotite si de trairi intense de inadecvare, depresie, ipohondrie.

Exista o teorie dupa care diabetul incepe de la nastere (Conwel) persoana predispusa prezinta o deficienta la nivelul reglarii secretiei enzimelor intracelulare de catre sistemul nervos si sistemul endocrin.

Un stress intens si prelungit poate deregla mecanismul reglator nervos si endocrin. Obezitatea este un factor precipitator in geneza sindromului diabetic.

Studii psihanalitice au relevat prezenta unui conflict fundamental legat de procurarea hranei la subiectul diabetic.

Pacientul poate prezenta fie o dorinta de nestapanit de a manca, de a fi hranit fie, tendinta de respingere a hranei urmata apoi, de nevoia de a reface rezervele organismului.

Restrictionarea dietei diabeticului poate avea efecte nedorite, subiectul poate resimti frustrare, poate considera ca i se impune un regim sever, starea sa emotionala poate agrava semnificativ simptomatologia.

Diabeticul are nevoie ca orice alt bolnav cronic de suport psihologic, mai ales la debutul acestei afectiuni deoarece aflarea vestii produce atat bolnavului cat si apropiatilor modificari psihologice profunde.

Se deruleaza un intreg proces pana cand pacientul va accepta ideea ca este bolnav, va trece prin negare, furie, negociere, depresie pana va ajunge la acceptare. Atitudinea fata de boala este diferita de la bolnav la bolnav, functie de trasaturile de personalitate ale fiecaruia.

Se pot simti apatici sau dimpotriva pot deveni foarte ostili, pot fi mai agresivi si mai greu de multumit. Pot considera boala un prilej de evadare de la obligatiile curente dezvoltand o dependenta fata de cei cel vor ingriji adoptand un comportament infantil.

Este nevoie ca pacientul diabetic sa simta ca are de partea lui ca aliati medicul, psihologul si familia, in acest mod va stapani mai eficient simptomatologia.

Complicatiile diabetului zahart pot fi destul de grave,iar pacientul trebuie sa constientizeze ca emotiile negative vis-a-vis de boala creaza efecte negative la nivelul organului deja afectat si a celor din jur complicand debutul bolli.

Complicatiile diabetului:

Pot fi acute si cronice. Din prima categorie prezentam coma acido cetozica, in care se descriu trei faze evolutive:

1.

Acidocetozaincipienta, cand mecanismele de compensare sunt eficiente. Bolnavul se plange de oboseala, apetit scazut, uneori sete, poliurie, astenie fizica,uscaciunea buzelor. Tabloul biologic este prezent: hiperglicemie,

cetonemie, glicozurie etc.

2. Stadiu de precoma diabetica. Anorexia este totala, apar greturi si varsaturi, greutate in epigastru, uneori chiar dureri, astenie pronuntata, lentoare psihica, tor-poare, respiratie ampla, profunda si zgomotoasa (Kussmaul). Mirosul respiratiei este acetonic (de mere putrede), deshidratarea este pronuntata (limba, mucoasele si pielea uscate), iar pierderea in greutate apreciabila. Poliuria este abundenta, cu glicozurie si acetonurie prezente. In sange, hiperglicemia si cetonemia inregistreaza valori mari. Hipotermia este prezenta.

3. Stadiu de coma diabetica. Toate

Simptomele din stadiul precedent sunt prezente si mult accentuate. Bolnavul este palid, respiratia Kussmaul evidenta, apare somnolenta si in final coma. Hipotermia, tulburarile de deglutitie, deshidratarea, emacierea cu ochii infundati in orbite, hipotensiunea arteriala, sunt prezente. Glicemia depaseste 4 g%0, diureza este pronuntata, dar nu in mod obisnuit, gli-cozuria este abundenta. Cetonemia si cetonuria sunt obisnuite. Rezerva alcalina scade, iar acidoza metabolica creste. Sodiul scade, iar potasiul creste in sange.

Alta complicatie majora si acuta a diabetului zaharat este coma hiperosmolara. Aceasta este o forma rara, dar foarte grava. Bolnavul nu are respiratie zgomotoasa (Kussmaul) si nu are corpi cetonici in urina. Glicemia si glicozuria inregistreaza valori foarte mari. Sodiul

creste mult in sange si apar severe modificari hidro-electrolitice.

Hipoglicemia si coma hipoglicemica sunt complicatii secundare Tratamentului cu insulina, de obicei. Acestea apar fie prin supradozaj insulinic, fie datorita unui consum insuficient de glucide, fie datorita unui efort exagerat. La inceput apar transpiratii profuze, ameteli, astenie, foame exagerata, fenomene care cedeaza dupa ingestia de glucide sau dupa administrare de glucoza. Daca nu se intervine s#u daca tulburarea este severa, bolnavul devine inconstient, agitat, prezinta tulburari neurologice, contracturi, modificari de reflexe, uneori coma profunda. Modificarile neurologice pot deveni ireversibile in cazurile grave. In formele usoare, bolnavul poate interveni singur, ingerand zahar. In formele severe, cand nu mai poate inghiti, cazul este de domeniul spitalului, pentru administrare de glucoza i.v croangiopatie. Pot sa apara astfel complicatii oculare, renale, nervoase, hepatice, vasculare, metabolice, osoase. 1. Complicatiile vasculare pot interesa, dupa cum s-a spus, vasele mici (mi-croangiopatie) sau vasele mari (macroangiopatie).

- microangiopatia diabetica include glomeruloscleroza diabetica, retinopatia diabetica, unele manifestari cutanate si musculare si probabil o parte dintre manifestarile neuropatiei diabetice. Apare in primii 10 ani de evolutie a bolii si reprezinta complicatii severe.

Glomeruloscleroza reprezinta una dintre complicatiile cele mai grave. Este caracteristica diabetului netratat. De obicei duce la insuficienta renala. Se caracterizeaza prin proteinurie (albumina in urina), edeme, cresterea tensiunii arteriale si uremie.

Retinopatia este, de asemenea, o complicatie foarte severa, care duce inevitabil la orbire. Aceasta complicatie poate fi prevenita prin Tratament corect si la timp. Retinopatia apare de obicei precoce, in diabetul dezechilibrat. Daca este depistata in primele stadii, exista unele sperante de oprire in evolutie.

- macroangiopatia consta in interesarea vaselor mari. Cand sunt afectate vasele coronare, apar cardiopatia ischemica si infarctul miocardic; cand sunt interesate arterele cerebrale, apare ateroscleroza cerebrala, care poate genera accidente ischemice (tromboza cerebrala); cand sunt interesate vasele membrelor inferioare apare arteriopatia membrelor inferioare. Localizarile mentionate se pot asocia. Intotdeauna diabetul este un factor de risc pentru ateroscleroza; precipita simptomatologia si localizarile acesteia, iar nota de gravitate este crescuta. Aceasta nota de gravitate consta si in faptul ca instalarea diabetului zaharat face sa apara mai precoce accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, scleroza cerebrala, arteriopatia membrelor inferioare. Este deci un factor de risc major. Acest fenomen este bine dovedit statistic. Severitatea evolutiei este o alta consecinta. Astfel gangrena diabetica este mai frecventa in arteriopatii, mai intinsa si mai rezistenta. Evolutia se face de obicei catre gangrena umeda, cu riscul amputatiei.

2. Complicatii infectioase: furuncule, abcese, tuberculoza pulmonara, infectii genitale si renale (la femei vulvo-vaginita, la barbati - balanita). Aceste complicatii sunt frecvente; adeseori este ignorata cauza si intotdeauna sunt rezistente la tratament.

3. Complicatii oculare. Principala complicatie este cataracta, care este frecventa si de obicei bilaterala. Evolutia este rapida dar corectabila chirurgical. Retinopatia a fost prezentata.

4. Complicatii renale. Si acestea sunt frecvente. Urina diabeticului este un mediu de cultura/Aceasta favorizeaza aparitia si dezvoltarea infectiilor urinare. Aproape jumatate dintre diabetici au o infectie urinara. Dintre germenii frecventi intalniti amintim: colibacilul, stafilococul, proteusul etc. Migrarea ascendenta a germenilor explica imbolnavirea rinichiului si anexelor sale. Pielonefrita este frecventa la diabetici. Nefropatia diabetica poate fi si consecinta aterosclerozei renale.

Complicatiile cronice sunt foarte numeroase. Toate se datoreaza scaderii rezistentei organismului si modificarilor multiple la nivelul vaselor. Dupa cum intereseaza vasele mari sau vasele mici, leziunile poarta denumirea de macro sau mi- 5. Complicatiile nervoase ale diabetului se cunosc sub numele de neuropatie diabetica. Se poate manifesta fie sub forma de tulburari motorii (pareze), fie senzoriale, fie sub forma viscerala. Formele motorii si senzitive se localizeaza predilect la nivelul membrelor inferioare. Formele viscerale se manifesta prin modificari ale tensiunii arteriale, tulburari de tranzit intestinal, impotenta sexuala, transpiratii etc. Hipertensiunea nu este numai neuropatica, ea poate fi si consecinta aterosclerozei. Concura bineinteles si alti factori. Intotdeauna diabetul ramane un factor de risc in aparitia si agravarea hipertensiunii arteriale. In sfarsit, gangrena

membrelor inferioare poate fi generata nu numai de arteriopatia diabetica dar si de neuropatia diabetica.

6. Alte complicatii: litiaza biliara, paradontoza etc.

7. Obezitatea nu este o complicatie, ea fiind una dintre cele mai importante cauze (80% dintre diabetici au fost sau sunt obezi).

8. Hipedipoproteinemia, de asemenea, nu este o cauza. Aceasta creste riscul aterosclerozei si asociatia cu diabetul face ca riscul pentru accidente ischemice, in special coronariene, sa fie mai mare.

Acestea fiind prezentate pacientul trebuie sa constientizeze ca debutul cronic a bolii pe care o poarta poate fi influientata negativ prin reactiile propii la efectele stresului.

Psihosomatica este o conceptie medicala care sta la baza diagnosticului si terapiei celui aflat in suferinta si care inglobeaza la un loc datele furnizate de examenul medical “obiectiv”,constante biologice,date de examinarea corpului,explorari functionale,coroborate cu perspectiva psihologica si considerarea factorilor psihosociologici in determinismul bolii.Unii autori considera psihosomatica o adevarata mentalitate de abordare a pacientului.

Descoperirea adevaratei naturi a problemelor pacientului ,traducerea acesteia intr un diagnostic si comunicarea acestui dignostic pacientului depinde in mare masura de o buna comunicare intre cadre medicale si pacient.

Pacientul ,ajutat de cadrele medicale si familie v a gasi o strategie care sa l ajute cat mai mult sa reduca efectul stresorilor aspupra propiei persoane :

-sa aiba o gandire pozitive

- sa ti constiientizeze si controleze propiile reactii la stress

-sa pastreze in jurul lui persoanele care ii ofera un suport social potrivit si adecvat

-dezvoltarea unui still de viata sanatos potrivit boli(regim alimentar si administratea tratamentui la timp)

-dezvoltarea increderii in fortele propii