Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie PublicăDepartament: ZISpecializarea: Finanţe Bănci, An II, Grupa I

Strategii investiţionale în afaceri-proiect-

Prof. îndrumător: Proiect realizat de:Prof. Dr. Gabriela Prelipcean Lector drd. Mariana Lupan Mariana Lupan

2010

CUPRINS

1.      Prezentarea firmei si a poiectului de investitii

2.      Prezentarea ultimei situatii bilantiere si calculul urmatorilor indicatori:

a.       Indicatori economico-financiari pe baza de bilant;

b.      Analiza ALTMAN;

c.       Analiza CONAN-HOLDER.

3.      Analiza SWOT si identificarea strategiilor pe care firma le poatea avea in vedere pentru stabilirea programului investitional.

4.      Identificarea si prezentarea indicatorilor cu caracter general.

5.      Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei economice a investitiilor supunand spre analiza trei variante de proiect de investitii.

6.      Calculul indicatorilor imobilizati stiind ca fondurile se cheltuiesc la sfarsitul anului.

7.      Calculul indicatorilor actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investitii si la momentul scoaterii din folosinta a obiectivului de investitii, folosind o rata de actualizare a=22%.

8.      Calculul indicatorilor propusi de metodologia Bancii Mondiale folosind aceeasi rata de actualizare.

9.      Centralizarea tuturor indicatorilor de eficienta economica a investitiei calculate la punctele precedente si evidentierea variantei optime de program de investitii.

10.  Concluzii si propuneri privind imbunatatirea activitatii firmei analizate.

2

CAPITOLUL 1PREZENTAREA DATELOR DE IDENTIFICARE ALE

SC.”Bermas”S.A

1.DATE DE IDENTIFICARE:

NUMELE SOCIETĂŢII: SC Bermas SA NUMĂR DE ÎNREGISTRARE LA OFICIUL REGISTRULUI

COMERŢULUI:J33/37/1991 COD FISCAL:R723636 COD ISIN: ROBEMAACNOR3 FORMA JURIDICĂ DE CONSTITUIRE: S.A ADRESA: Platforma Industrialǎ Şcheia, Strada Rulmentului, cod 5000,

judeţul Suceava TELEFON: 0230-526.543,526.545 /0230-526.542, E-MAIL: office@bermas.ro TIPUL ACTIVITĂŢII PRINCIPALE : producţia de bere CAPITAL SOCIAL: 15.087.134 RON VALOARE NOMINALĂ A ACŢIUNILOR:0,70 RON NUMĂR DE ACŢIUNI:21.553.049 ASOCIAŢI/ ACŢIONARI:

Acţionari semnificativi

Alţi acţionari 48.33%

ASOCIAŢIA VICTORIA BERMAS SUCEAVA 30.87%

PAS BERMAS SUCEAVA 20.80%

3

2. CONDUCEREA SOCIETĂŢII:

S.C. “BERMAS“ S.A. este administrată de un Consiliu de Administraţie format din 7(şapte) membri, după cum urmează:

GĂTEJ CONSTANTIN, vârsta: 69 ani, de profesie economist, cu o experienţă de peste 40 ani, având funcţia de Director General şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie;

CROITOR OCTAVIAN, 63 ani, de profesie inginer industrie alimentară cu o experienţă de 40 ani;

ANISOI ELENA, 50 ani, de profesie economist cu o experienţă de 27 ani; ŢEBREAN IRIDENTA, 37 ani, de profesie economist cu o experienţă de 14

ani; ŞTIRBU PETRU, 64 ani, de profesie sociolog şi tehnician agronom cu o cu o

experienţă profesională de 38 ani; SÂNGEAP CRISTINA, 37 ani de profesie inginer de industrie alimentară cu o

experienţă de 14 ani; TOMA REMUS, 43 ani, de profesie inginer industrie alimentară cu o experienţă

profesională de 20 ani.

Consiliul de Administraţie, conform Actului Constitutiv a delegat conducerea executivă a societăţii unui număr de 3 directori şi anume:

1.     Gătej Constantin –Director General;2.     Croitor Octavian – Director Tehnic;3.     Anisoi Elena – Director Economic.Durata mandatului lor este de 4 ani,  respectiv până la 5 octombrie 2011.

Structura actionariatului BERMAS

Alti actionari

48.33%

Asociatia Victoria Bermas

30.87%

Pas Bermas

20.80%

4

Nu a existat şi nici nu există nici un fel de acorduri, înţelegeri sau legături de familie între administratori şi alte persoane implicate în numirea acestora ca administratori.

Administratorii deţin acţiuni în cadrul asociaţiilor salariaţilor care încă nu au fost distribuite în nume propriu, respectiv Asociaţia „PAS Bermas” şi Asociaţia „Victoria Bermas”. Deţinerile de acţiuni în nume propriu conform datelor din Registrul Acţionarilor sunt nesemnificative.

ORGANIGRAMA S.C. BERMAS S.A. SUCEAVA

Schema nr. 1

Sursa: Schemă preluată din documentaţia societăţii Bermas SA

5

Compartimentele structurii organizatorice ale societăţii sunt ordonate într-o organigramă de tip piramidal. Organigrama include în partea de sus organele de conducere şi posturile de conducere de nivel superior, sub care sunt redate succesiv celelalte dimensiuni organizatorice, corespunzătoare poziţiei şi dependenţei lor ierarhice, astfel încât competenţele şi responsabilităţile funcţiilor se diminuează pe baza apropierii de baza piramidei.

3.DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE A SOCIETĂŢII:

Acum 27 de ani, pe Platforma Industrială Şcheia, la ieşirea din Suceava către Vatra Dornei, a fost construită o fabrică de bere, care peste ani avea să poarte denumirea de SC Bermas, fala Bucovinei şi a întregii Moldove.

De peste un sfert de veac, Bermas Suceava produce sortimente de bere inegalabile ca savoare, cucerind toata partea de est a ţării. Berea blonda bucovineană este solicitată de tot mai mulţi distribuitori, iar sutele de mii de hectolitri care pleacă din fabrică fac dovada clară a preferinţei consumatorilor pentru sortimentele de bere Bermas.

Societatea Bermas se compune din patru sectoare de producţie: malţărie (produce malţ pentru satisfacerea necesarului intern existând şi posibilitatea pentru vânzarea către alte fabrici de bere); fierbere (obţinerea mustului de bere); fermentare şi îmbuteliere.

•Tehnologie, muncă şi dăruire Concurenţa acerba de pe piaţa berii din România, ca şi fiscalitatea exagerată au

facut ca multe fabrici de bere autohtone să dea faliment. Având în vedere faptul că, Bermas este un producător de talie naţională,

principalii concurenţi interni sunt: Tabel

nr. 2 Producător Mărci deţinute

Brau Union România Heineken, Kaiser, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc,Golden Brau, Bucegi, Gambrinus;

Ursus Breweries SA Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Aurora, Cerbul 3,

6

CiucaşStejar, Peroni;

Interbrew Romania Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Hopfen Koning

Efes, Caraiman, Bergenbier, Noroc, Lowenbrau;United Romanian

BreweriesBereprod

Tuborg, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny;

European Drinks Burger şi Mester;National Bere Holding România

Coroana Export, Coroana Moldovei, Zimbru;

Bere Azuga România Azuga;Bere Mureş Neumarkt;Robema Roşiori România Robema;Martens Galaţi Senior, Damburger, Alutus, Soveja;Bere Satu Mare Sailer, Sanberg şi Falken.Sursa: tabel întocmit pe baza datelor preluate de pe http://www.primet.ro

Pentru evidenţierea cotei de piaţă deţinută de societatea Bermas SA am realizat urmatorul grafic:

Grafic nr.1

Cota de piaţă

Brau Union România; 27%

Ursus Breweries SA; 22%Interbrew România; 21,50%

United Romanian Breweries Bereprod; 9%

Bermas SA; 1,80%

Alţi producători; 19%

Sursa: grafic întocmit pe baza datelor obţinute din ziarul Cotidianul

7

Râvnite de mari concerne internaţionale, multe segmente de piaţă au fost ocupate de mărci străine de bere, în timp ce unele firme româneşti au fost încet, încet înlăturate. Dar, în faţa acestui val cotropitor, fabrica suceveană Bermas nu numai că şi-a păstrat vechii clienţi, ci a reuşit să-şi impună supremaţia în toată partea de răsărit a ţării.

Acest lucru a fost posibil atât prin retehnologizarea fabricii, cât şi datorita faptului că preocuparea de baza a berarilor suceveni a fost ridicarea permanentă a calităţii produselor.

În ultimii trei ani, pentru achiziţionarea unor utilaje performante au fost investite 50 miliarde de lei. Însă, cu toata modernizarea, nu s-a renunţat la tehnologia clasică de fabricare a berii, utilizându-se în continuare numai materii prime naturale indigene care au dus la consacrarea marcilor sucevene de bere.

Tot în scopul ridicării calităţii sortimentelor de bere, conducerea de la Bermas a elaborat un program pe termen mediu, care prevede, pentru următorii cinci ani, investiţii în valoare de 65 miliarde lei. "Principalul nostru obiectiv îl constituie retehnologizarea tuturor sectoarelor de producţie, optimizarea consumurilor specifice de utilităţi tehnologice şi realizarea unor randamente superioare în ceea ce priveşte consumurile specifice de materii prime. Aceasta înseamnă achiziţionarea unei linii complet automatizate de fierbere a mustului de bere, având drept rezultat ridicarea calităţii berii, precum şi înlocuirea utilajelor producătoare de agent frigorific specifice din uzina de frig. De asemenea, avem în vedere modernizarea instalaţiilor de climatizare, condiţionarea aerului în secţia de germinare şi a instalaţiilor de uscare a malţului, reînnoirea parcului auto propriu, dotarea clienţilor cu instalaţii de răcire şi distribuţie a berii din butoaie de tip KEG şi achiziţionarea unei centrale termice, pentru a fi independenţi din punct de vedere termic", a declarat ec. Constantin Gătej, director general al SC Bermas SA Suceava.

Pentru conducerea firmei sucevene, politica de preţuri este la fel de importantă ca şi investiţiile.Nu există nici o îndoială că fabrica de bere din Suceava este foarte puternică, dovada fiind şi faptul că SC Bermas este singura firmă suceveană cu acţiuni tranzacţionate la bursă.

• Aur pentru berea blondă de Suceava Păstratoare a vechilor tradiţii, chiar dacă are cele mai moderne utilaje din ţara,

Bermas Suceava nu a renunţat la procedeul clasic de fabricare utilizând conuri de hamei, ce aduc berii spumă, gustul uşor amărui, aroma şi culoarea deosebite, asigurându-i limpezime şi conservabilitate. Dar una din cele mai importante componente care se regaseşte în savoarea unei beri este puritatea apei. Tocmai din acest motiv, la toate sortimentele de bere produse de Bermas se foloseşte apa captată din vestitele izvoare subterane Berchişeşti, perfect curată din punct de vedere

8

bacteriologic. De asemenea, malţul blond, obţinut în fabrica de malţ proprie din orzoaica selecţionată şi din hamei floare, este de o calitate excepţională.

Toate acestea au facut ca berea blondă bucovineană să fie pe placul a milioane de români. Toate acestea, însă, nu ar fi fost posibile fără dăruirea şi priceperea berarilor suceveni care, de peste un sfert de secol, se îndeletnicesc cu această nobilă meserie. De aceea, poate, orice organizator de târguri şi expoziţii de profil este onorat de prezenţa firmei Bermas, marcă bine consacrată în rândul producătorilor de bere din România, iar Bermas a participat la toate manifestările de acest gen organizate în ţară.

De altfel, în 1999 şi 2000,la Târgul Internaţional al Bunurilor de Consum TIBCO, desfăşurat la Bucureşti, a obţinut două medalii de aur, dovedind că este liderul berarilor români. "Nu a fost uşor să ajungem primii. Dar, am dovedit că o firmă din Bucovina poate deveni producător de talie naţională. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul oamenilor, care au învăţat să gândească unitar, să formeze o echipa, mulţi fiind de la început aici, din 1974, ca şi mine. Toţi ne-am unit eforturile pentru ca berea pe care o producem să aibă cea mai bună calitate şi cel mai competitiv preţ, deoarece, în final, clienţii ne judecă.

După mai bine de un sfert de veac de la înfiinţare avem o fabrică modernă, iar performanţele sunt pe măsură. Aceşti ani, precum şi încrederea pe care o au în noi clienţii, ne obligă să menţinem un ritm susţinut de dezvoltare, de producţie şi calitate. Nu vom ieşi de pe piaţa berii din România indiferent cu ce concerne va trebui să concurăm, pentru ca produsele noastre sunt de departe cele mai bune. Consideraţi aceasta ca pe o promisiune personală", ne asigură Constantin Gătej, directorul general al SC Bermas. Iar promisiunea a fost onorată. Pe lângă sortimentele tradiţionale, "Călimani" şi "Suceava", firma suceveană a lansat un nou sortiment de bere -- "Bermas". Dl Gătej este convins că acest sortiment va cuceri inima românilor: "Sperăm ca noul sortiment să devina vedeta blondă a berii din România şi să nu lipsească de pe masa nici unui român".

PROGRAMUL INVESTIŢIONAL AL FIRMEI

9

După anul 1990, odată cu pătrunderea companiilor străine pe piaţa berii din România, producţia de bere a fabricii BERMAS SA a înregistrat un trend descrescător până în anul 1997, după care s-au înregistrat creşteri semnificative de la un an la altul deşi mediul concurenţial a fost şi este tot mai agresiv, fiind una din societăţile de profil care şi-a menţinut şi extins afacerea prin politici manageriale şi strategii investiţionale adecvate.

Consiliul de Administraţie al societăţii a reanalizat situaţia fabricii din punct de vedere tehnic, economic şi perspectiva în ceea ce priveşte piaţa produselor sale ţinând seama de capacitatea de producţie anuală posibilă de realizat, pentru a-şi stabili strategia de urmat în viitor.

A fost supusă analizei fiecare secţie de producţie, respectiv dotarea şi nivelul tehnic al utilajelor şi instalaţiilor, modernizările şi îmbunătăţirile realizate pas cu pas în ultimii ani, posibilităţile reale de exploatare pentru perioada următoare, în condiţii normale care să asigure realizarea obiectului de activitate.

S-a concluzionat că prioritatea o reprezintă introducerea unei linii de imbuteliere pentru berea la PET.

Această necesitate este justificată atât de exigenţa pieţei din punct de vedere cantitativ cât şi de optimizarea consumurilor energetice şi al forţei de muncă. Ca urmare, Conducerea societăţii a hotărât modificarea programului de investiţii, excluzând anumite obiective care nu sunt prioritare şi incluzând linia de îmbuteliere bere la PET, care a şi fost contractată cu firma KRONES AG din Germania.

Cheltuieli cu investitia: preţ de achiziţie: 9.000.000 lei, cheltuieli cu transportul : 2.000.000 lei, cheltuieli amenajare hale pentru depozitarea utilajului:1.400.000 lei, cheltuieli de instalare (montaj): 600.000 lei, cheltuieli instruire personal: 800.000 lei, probe tehnologice, încercări, rodaje: 1.200.000 lei, rezultand un cost total de 15.000.000 lei.

10

CAPITOLUL 2

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

PREZENTAREA ULTIMEI SITUAŢII BILANŢIERESC „BERMAS” SA prezintă urmatoarea situaţie bilanţieră la data de 31.12.2009:

ACTIV PASIV LEI

LEI PASIV LEI

Active curente: casa şi conturi la

bănci stocuri facturi emise şi

neîncasate

34.479

8.787.9823.019.698

Pasive curente: furnizori şi creditori credite pe termen scurt salarii şi impozite

589.6244.315.6002.163.657

TOTAL ACTIVE CURENTE

11.842.159 TOTAL PASIVE CURENTE 7.068.881

Active fixeAmortizare

16.081.9951.608.200

Credite pe termen lungCapital propriuRezerve

1.548.43916.651.9684.263.066

TOTAL ACTIVE FIXE 17.690.195 TOTAL PASIVE PROPRII 22.463.473TOTAL ACTIV 29.532.354 TOTAL PASIV 29.532.354

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor firmei se prezintă astfel (lei):

Venituri totale = 25.922.440 Cheltuieli totale = 24.160.243 ----------------------------------- Profit brut = 1.762.197 Impozit pe profit (16%) = 241.709 -----------------------------------

11

Profit net = 1.520.488 Dividende (50%) = 760.244

Alte date care intervin în calculul indicatorilor:Cheltuieli directe = 6.480.610Rate de capital scadente = 423.156Dobânzi aferente = 186.300Politica de creditare a firmei:

- recuperarea creanţelor 50 zile;- plata furnizorilor creditori 45zile.

Informaţii legate de acţiuni: -0,7 lei/ acţiune –valoarea nominală; -0,9 lei/ acţiune - valoarea de piaţă.

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

a)ANALIZA PE BAZĂ DE BILANŢ

INDICATORII DE ACTIVITATE

1)Rata capitalului de lucru RCL= = =31,85% (situaţie

favorabilă)

Capital de lucru = Active curente – Pasive curente = 11.842.159-7.068.881=4.773.278 lei

2)Rata de eficienţă a stocurilor

RES = = =73,7% (situaţie favorabilă)

12

INDICATORII DE RENTABILITATE

1)Rata profitului calculată la cifra de afaceri

RPV= 100= =6,5% (situaţie nefavorabilă)

2)Rata profitului calculată la total active

RPA = = = 5,14% (situaţie nefavorabilă)

INDICATORII DE LICHIDITATE

1)Rata rapidă a lichidităţii

RPL = = =0,43(situaţie nefavorabilă)

2)Rata recuperării creanţelor

RRC= = =46,9 zile (situaţie favorabilă)

3)Rata de plată a debitelor

RPD = = =33,2 zile (situaţie favorabilă)4)Rata de acoperire a creditelor

RAC= = =3,89 (situaţie favorabilă)

5)Rata de autofinanţare

RA= = =1,77 (situaţie nefavorabilă)

13

b)ANALIZA ALTMAN

ZA =0,012R1 + 0,014R2 + 0,033R3 + 0,006R4 + 0,999R5

R1= = =0,16

R2= = = 5,14%

R3 = = =5,97%

R4 = = =365%

Valoarea contabilă a datoriei = Pasive curente + credite pe termen lung= = 4.315.600 +1.548.439 =5.864.039 leik=16.651.968VN=0,7RON/actiuneVP=0,9RON/actiunen= actiuniVP = n x VP=23.788.525x 0,9=21.409.672

R5 = = =0,79

ZA= 0,012 0,16+ 0,014 5,14+0,033 5,97+ 0,006 365+ 0,999 0,79 =3,25 >2.675 (situaţie favorabilă)

Nu prezintă risc financiar.

c)ANALIZA CONAN -HOLDER

14

ZCH = -0,16X1-0,22X2+ 0,87X3+0,10X4-0,24X5

X1= = =0,103

X2 = = =0,56

X3 = = =0,027

X4= = =0,453

Valoarea adăugată = Active curente – Pasive curenteX5= = = 2,722

Îndatorarea globală= Σcreditelor + furnizori + salarii

ZCH = -0,16 0,103 –0,22 0,56 + 0,87 0,027 +0,10 0,453 –0,24 2,722 = -0,125 situatie favorabila

Scorul obţinut este apropiat de limita inferioară ceea ce indică faptul că entitatea este in afara pericolului de faliment.

15

CAPITOLUL 3

ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI FOLOSINDMATRICEA „SWOT”

Puncte tari:- aprovizionare corespunzatoare cu materii prime, fabrica suceveana este singura care utilizeaza in fluxul tehnologic hamei floare indigen ;-singura firma suceveana cu actiuni tranzactionate la bursa;-preturi mici;-politica stabila de dividend;-profitabilitate buna.

Puncte slabe:-reactie lenta la schimbarile survenite pe piata interna a berii, avand in vedere decizia de a intra pe piata PET cu ceva intarziere;-faptul ca nu se incearca o largire a pietei de desfacere la intern, dar si o crestere in notorietate a marcilor companiei, unde de fapt se duce lupta pe piata berii, cu alte cuvinte, un marketing precar.

Oportunitati:- cresterea consumului de bere: veri din ce in ce mai lungi si mai calde;-cererea in continua crestere a berii la PET- uri de 2L.

Amenintari:- concurenta puternica a marilor producatori de plan mondial;-cresterea costului materiilor prime;- politicile de reducere şi eliminare a consumului de alcool.

16

MEDIUL INTERN

MEDIUL EXTERN

S)-aprovizionare corespunzatoare cu materii prime;-singura firma suceveana cu actiuni tranzactionate la bursa;-preturi mici;-politica stabila de dividend;-profitabilitate buna.

W)-reactie lenta la schimbarile survenite pe piata interna a berii;-marketing precar.

O)-cresterea consumului de bere;-cererea in continua crestere a berii la PET-uri de 2 L.

SO)- utilizarea preţurilor scăzute în vederea satisfacerii cererilor consumului de bere;-valorificarea profitabilitatii ridicate pentru implementarea unei linii tehnologice de imbuteliere pentru PET-uri.

WO)- intrarea pe noi nise de piata prin implementarea unei politici de marketing adecvate.

T)-concurenta puternica a marilor producatori de plan mondial;-politicile de reducere si eliminare a consumului de alcool;-cresterea costului materiilor prime.

ST)- utilizarea preturilor scazute si profitabilitatii ridicate pentru a inlatura concurenta marilor producatori;-aprovizionarea corespunzatoare cu materii prime si la costuri cat mai mici inlaturandu-se astfel cresterea acestora.

WT)-reactie mai rapida la schimbari pentru a tine piept cu marii producatori de bere.

17

CAPITOLUL 4

INDICATORII CU CARACTER GENERAL Această grupă de indicatori va contribui la formarea unei imagini globale

asupra condiţii lor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de investiţii.

Indicatorii cu caracter general sunt:1)Capacitatea de producţie(Q)

Q = i qi=(4lei 2.000.000hl) +(5lei 2.000.000hl) ++(4 lei 2.500.000hl) = 28.000.000 lei

q= 2.000.000hl+2.000.000hl+2.500.000hl=7.500.000hl

2)Numărul de salariaţi(L) = 223 muncitori

3)Productivitatea muncii(W) W=Q/L = 28.000.000 lei/223 muncitori =125.561 lei/muncitor Sau W = q/L = 7.500.000 hl/223muncitori=33.632 hl/muncitor4)Costul de producţie = 24.160.243lei

5)Rentabilitatea (rata rentabilităţii) În funcţie de costul de producţie ester =profit/cost de producţie 100 =1.762.197 /24.160.243 100=7,29% În funcţie de cifra de afaceri ester =profit/cifra de afaceri 100 =1.762.197 /23.456.618 100=7,51% În funcţie de capitalul utilizat ester =profit/capital utilizat 100 =1.762.197 /15.087.134 100 =11,68%

18

CAPITOLUL 5INDICATORII STATICI DE FUNDAMENTARE A EFICIENŢEI

ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTIŢII

BERMAS SA doreşte să-şi extindă activitatea de producţie prin achiziţia unei linii de imbuteliere pentru ambalaje PET. În acest sens firma dispune de un capital în valoare de 6.621.500 RON şi supune analizei următoarele variante de proiect de investiţii:

NR.CRT.

INDICATORI U.M. PROIECT 1 PROIECT 2 PROIECT 3

1. It din care: mii lei 15.000 20.000 25.000-anul 1 5.000 8.000 12.000-anul 2 6.000 - 13.000-anul 3 4.000 12.000 -

2. qh mii hl 7.000 7.500 8.2003. Qh mii lei 22.000 28.000 32.6004. Ch mii lei 6.000 6.000 6.0005.6.7.

DPh= Qh – ChPt= Ph D

animii leimii lei

10 16.000160.000

10 22.000220.000

11 26.600292.600

Evidenţiaţi varianta optimă de proiect de investiţii prin prisma tuturor indicatorilor statici de eficienţă economică a investiţiilor.

1)Investiţia specifică În funcţie de producţia fizică:

s= s1= =2,14lei/hl s2= 2,67lei/hl

s3= 3,05lei/hl

19

În funcţie de valoarea producţiei:

s’ = s’1= = 0,68 lei investiţi/1 leu producţie obţinuta

s’2= =0,71 lei investiţi/1 leu producţie obţinuta

s’3= =0,77 lei investiţi/1 leu producţie obţinuta

2)Termenul de recuperare a investiţiei(T)

T= , unde Ph= Qh- Ch

Ph1=22.000-6.000= 16.000 lei/anPh2 =28.000-6.000 =22.000 lei/anPh3 = 32.600-6.000=26.600 lei/an

T1 = = 0,93ani

T2 = =0,90 ani

T3 = =0,93 ani

3)Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei(e)

e = e1= =1,07 leiPh/1leu investit

e2= =1,11 leiPh/1leu investit

e3 = =1,07 leiPh/1leu investit

4)Cheltuieli echivalente sau recalculate(K)

K = It + Ch D K1 =15.000 lei+6.000 lei 10ani =75.000 mii lei efort total K2 = 20.000 lei+6.000 lei 10 ani =80.000mii lei efort total K3 = 25.000 lei +6.000 lei 11ani =91.000mii lei efort total

5)Cheltuieli specifice recalculate

20

În funcţie de capacitatea de producţie:

k = k1= =1,07 lei efort total /hl

k2= =1,07lei efort total /hl

k3 = =1,01lei efort total /hl

În funcţie de valoarea producţiei:

k’= k’1 = =0.34 lei efort total/1 leu producţie

k’2 = =0,29 lei efort total/1 leu producţie

k’3 = =0,25 lei efort total/1 leu producţie

6)Randamentul economic(R)

R = R1= = 9,66lei profit total/1 leu investit

R2 = =10lei profit total/1 leu investit

R3 = =10,7lei profit total/1 leu investit

CAPITOLUL 6

INDICATORII IMOBILIZĂRILOR Se vor calcula indicatorii imobilizărilor pentru cele 3 variante de proiect, ştiind

că fondurile se cheltuiesc la sfârşitul anului, deci k=0.

21

Vom calcula următorii indicatori ai imobilizărilor:a) Mărimea imobilizărilor totaleb) Imobilizarea specifică:- în funcţie de capacitatea de producţie - în funcţie de valoarea producţiei. c)Imobilizarea medie anuală d)Pierderi din imobilizări(efectul economic al imobilizărilor) e)Efectul economic specific imobilizărilor:- în funcţie de capacitatea de producţie- în funcţie de valoarea producţie.- în funcţie de valoarea investiţiilor totale. a) Mărimea imobilizărilor totale(Mi)

Mi =

Mi1=5.000(3-1)+6.000(3-2)+4.000(3-3) =16.000miilei imozilizari totale Mi2 =8.0000(3-1)+12.000(3-3) =16.000 mii lei imobilizari totale

Mi3 =12.000(2-1)+13.000(3-3) =12.000 mii lei imozilizari totale

b) Imobilizarea specifică:

- în funcţie de capacitatea de producţie mi = mi1 = =2,28 lei imobilizaţi/hl

mi2 = =2,13 lei imobilizaţi/hl

mi3 = =1,46 lei imobilizaţi/hl

22

- în funcţie de valoarea producţiei: mi’ = mi’1= =0,72lei imobilizaţi/1 leu producţie obţinută

mi’2= =0,57 lei imobilizaţi/1 leu producţie obţinută

mi’3 = =0,37 lei imobilizaţi/1 leu producţie obţinută

c)Imobilizarea medie anuală(ma)

ma= ma1= =5.333,33 lei imobiliz./an

ma2 = =5.333,33 lei imobiliz./an

ma3= =6.000 lei imobiliz./an

d)Pierderi din imobilizări(efectul economic al imobilizărilor)

Ei =Mi e

E1=16.000lei 1,07lei Ph/1 leu investit =17.120 lei pierderi din imobilizări

E2 =16.000lei 1,11lei Ph/1 leu investit=11.100 lei pierderi din imobilizări

E3=12.000lei 1,07lei Ph/1 leu investit=12.840 lei pierderi din imobilizări

e)Efectul economic specific imobilizărilor

-în funcţie de capacitatea de producţie:

δ= δ1= =2,44lei pierderi/buc

δ2= =1,48lei pierderi/buc

δ3= =1,56lei pierderi/buc

23

-în funcţie de valoarea producţiei:

δ’ = δ’1= =0,78 lei pierderi/1 leu producţie

δ’2 = = 0,40 lei pierderi/1 leu producţie

δ’3 = = 0,39 lei pierderi/1 leu producţie

-în funcţie de valoarea investiţiilor totale

δ” = δ”1= =1,14 lei pierderi/1 leu investit

δ” 2 = =0,56 lei pierderi/1 leu investit δ”3 = =0,51 lei pierderi/1 leu investit

CAPITOLUL 7ACTUALIZAREA INDICATORILOR LA MOMENTUL ÎNCEPERII

LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII

Pentru acest moment de referinţă vom calcula următorii indicatori actualizaţi:a) -Investiţia totală ;b) -Profitul total ;c) -Randamentul;d) -Termenul de recuperare;

24

e) -Costurile totale.Rata de actualizare folosită este de 22%. (n=0)

a)Investiţia totală actualizată la momentul începerii lucrărilor de investiţii

Itan =

Itan1=5.000 +6.000 +4.000

=5.000 0,820+6.000 0,672+4.000 0551=10.326 lei

Itan2=8.000 0,820+12.000 0,551=13.160 lei

Itan3 =12.000 0,820+13.000 0,672=18.563 lei

b)Profitul total actualizat la momentul începerii lucrărilor de investiţii:

Ptan=

Ptan

1= =0,551 3,923 16.000=34.585lei

Ptan

2= =0,551 3,923 22.000=47.555lei

Ptan3= =0,672 4,035 26.600=72.126lei

c)Randamentul actualizat la momentul începerii lucrărilor de investiţii:

Ran =

Ran1 = =2,350 leiPta

n/1 leu Itan

Ran2 = =2,614 leiPta

n/1 leu Itan

Ran

3 = =2,885 leiPtan/1 leu Ita

n

25

d)Termenul de recuperare actualizat la momentul începerii lucrărilor de investiţii:

Tan =

Tan

1 = = 1,5 ani

Tan

2 = =1,49 ani

Tan

3 = =3.04 ani

e)Costurile totale actualizate la momentul începerii lucrărilor de investiţii:

Ktan= Ita

n +Ctan

Ctan=

Ctan1= 0,551 3,923 6.000 =12.969 lei

Ctan2 =0,551 3,923 6.000 =12.969lei

Ctan3 =0,672 4,035 6.000 =16.269lei

Ktan1 =10.326+12.969= 23.295 lei

Ktan2 =13.160+12.969= 26.295 lei

Ktan3 =18.563+16.269= 34.832 lei

ACTUALIZAREA INDICATORILOR LA MOMENTUL SCOATERII DIN FUNCTIUNE A OBIECTULUI

Pentru acest moment de referinţă vom calcula următorii indicatori actualizaţi:f) -Investiţia totală ;g) -Profitul total ;h) -Randamentul;i) -Termenul de recuperare;j) -Costurile totale.Rata de actualizare folosită este de 22%.(v=0)

26

a)Investiţia totală actualizată la momentul scoaterii din fuctiune a obiectului

Itav =

Itav1=5.000 +6.000 +4.000

=5.000 10,872+6.000 8,912+4.000 7,305= = 54.360+ 53.472+ 29.220= 137.052 lei Ita

v

Itav2=8.000 10,872+12.000 7,305=

=86.976+ 87.660= 174.634 lei Itav

Itav3 =12.000 10,872+13.000 8,912=

= 130.464+ 115.856= 246.320 lei Itav

b)Profitul total actualizat la momentul scoaterii din functiunie a obiectului:

Ptav=

Ptav1= =16.0 00 28,657= 458.512lei Pta

v

Ptav2= = 22.000 28,657 = 630.454lei Pta

v

Ptav3= = 26.600 35,962= 956.589,2lei Pta

v

c)Randamentul actualizat la momentul scoaterii din functiune a obiectului:

Rav =

27

Rav1 = =2,34 leiPta

n/1 leu Itan

Rav2 = =2,61 leiPta

n/1 leu Itan

Rav3 = =2,88 leiPta

n/1 leu Itan

d)Termenul de recuperare actualizat la momentul scoaterii din functiune a obiectivului:

Tav =

Tav1 = =

= = 1,5 ani

Tav2 = =

= = 1,38 ani

Tav3 = =

= =3,04 ani

28

CAPITOLUL 8SISTEMUL DE INDICATORI PROPUŞI DE BANCA MONDIALĂ

Acordarea unui împrumut de către organismele financiare internaţionale se face pe baza analizei profunde a proiectelor de investiţii elaborate de către beneficiar pentru realizarea unui obiectiv.

Banca Mondială acordă împrumuturi numai pentru obiective concrete de investiţii care prezintă un grad ridicat de eficienţă.

29

Caracterizarea eficienţei economice a investiţiei se va realiza pe baza unui sistem de indicatori propuşi de Banca Mondială:

1)Angajamentul de capital2)Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate precum

şi diferenţa absolută dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate.3)Venitul net total actualizat4)Indicele de profitabilitate5)Rata internă de rentabilitate6)Cursul de revenire net actualizat sau TESTUL BRUNO. 1)Angajamentul de capital(Kta)

Kta= Ita+Cta = , unde h=d+D

Kta1=25.462 lei Vta1 = 55.792 lei

Kta2= 26.126 lei Vta2=60.452 lei

Kta3=34.836 lei Vta3=88.346 lei

2)Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate:r=

r1= =2,19 >1,deci proiectul este eficient, acceptabil si se poate continua analiza;

r2= =2,31>1,deci proiectul este eficient , acceptabil si se poate continua analiza;

r3= =2,531,deci proiectul este eficient acceptabil si se poate continua analiza;

3)Diferenţa dintre veniturile totale actualizate ş costurile totale actualizate:

30

ANta = Vta – Kta

ANta1 =55.792 – 25.462=30.330 lei

ANta2=60.452 – 26.126=34.326 lei

ANta3=88.346 – 34.834=53.512 lei

4)Venitul net actualizat:

VNta=

VNta1= 30.330 lei

VNta2=34.326 lei

VNta3=53.512 lei

5)Indicele de profitabilitate:

a)În funcţie de valoarea investiţiilor totale

k=

k1= 100=2,022%

k2= 100 =1,716%

k3= 100 =2,140 %

b) În funcţie de valoarea investiţiilor totale actualizate

k’=

k’1= 100=293,72%

k’2= 100=260,84%

k’3= 100=288,27%

31

c)În formă actualizată reprezentând modalitatea de calcul cea mai elocventăka=

ka1=3,93ka2=3,61ka3=3,88

6)Rata internă de rentabilitate:

RIR= amin+(amax – amin)

RIR1=57%+(62%-57%) =60,17%

RIR2=62%+(67%-62%) =69,89%

RIR3=77%+(82%-77%) =77,58%

32

Proiect 1

h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha VNha

1. 5.000 - 5.000 0,820 4.100 - - -5.000 -4.100 0,787 -3.935 0,758 -3.790 0,730 -3.650 0,704

2. 6.000 - 6.000 0,672 4.032 - - -6.000 -4.032 0,620 -3.720 0,574 -3.444 0,533 -3.198 0,496

3. 4.000 - 4.000 0,551 2.204 - - -4.000 -2204 0,489 -1956 0,435 -1740 0,389 -1556 0,349

4. - 6.000 6.000 0,451 22.000 16.000 0,384 0,329 0,284 0,246

5. - 6.000 6.000 0,370 22.000 16.000 0,303 0,249 0,207 0,173

6. - 6.000 6.000 0,303 22.000 16.000 0,238 0,189 0,151 0,122

7. - 6.000 6.000 0,248 22.000 16.000 0,188 0,143 0,110 0,086

8. - 6.000 6.000 0,2046.0002,53615.216

22.00022000

2,53655792

16.000

160002,53640.576

0,148

160001,64326.288

0,10816.0001,27220.352

0,081

16.0001,00616.096

0,060

9. - 6.000 6.000 0,167 22.000 16.000 0,116 0,082 0,059 0,043

10. - 6.000 6.000 0,137 22.000 16.000 0,092 0,062 0,043 0,030

11. - 6.000 6.000 0,112 22.000 16.000 0,072 0,047 0,031 0,021

12. - 6.000 6.000 0,092 22.000 16.000 0,057 0,036 0,023 0,015

13. - 6.000 6.000 0,075 22.000 16.000 0,045 0,027 0,017 0,010

Total 15.000 60.000 75.000 - Kta=25.462

220000

Vta=55792

145000 VNta=30.330 - VNta=

16.677- VNta=

11.378- VNta=

7.692-

VNha VNha VNha VNha VNha

-3.520 0,680 -3.400 0,659 -3.295 0,637 -3.185 0,617 -3.085

33

-2.976 0,463 -2.778 0,433 -2.598 0,406 -2.436 0,381 -2.286

-1396 0,315 -1260 0,285 -1140 0,258 -1032 0,235 -940

0,214 0,187 0,165 0,145

0,146 0,123 0,105 0,090

0,099 0,081 0,067 0,055

0,067 0,053 0,042 0,034

16.0000,80612.896

0,04616.0000,65510.480

0,03516.0000,5288.448

0,02716.0000,4487.168

0,02116.0000,3766.016

0,031 0,023 0,017 0,013

0,021 0,015 0,011 0,008

0,014 0,010 0,007 0,005

0,010 0,007 0,004 0,003

0,007 0,004 0,003 0,002

VNta=5.004

- VNta=3.042

- VNta=1.415

- VNta=515

- VNta=-295

Proiect2

h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha

34

1. 8.000 - 8.000 0,820 6.560 - - -8.000 -6.560 0,787 -6.926 0,758 -6.064

2. - - - 0,672 - - - - - 0,620 - 0,574 -

3. 12.000 - 12.000 0,551 6.612 - - -12.000 -6.612 0,489 -5.856 0,435 -5.220

4. - 6.000 6.000 0,451 28.000 22.000 0,384 0,329

5. - 6.000 6.000 0,370 28.000 22.000 0,303 0,249

6. - 6.000 6.000 0,303 28.000 22.000 0,238 0,189

7. - 6.000 6.000 0,246 28.000 22.000 0,188 0,143

8. - 6.000 6.000 0,2046.0002,15912.954

28.00028.0002,159

60.452

22.00022.0002,15947.498

0,14822.0001,64336.146

0,10822.0001,272

27.984

9. - 6.000 6.000 0,167 28.000 22.000 0,116 0,082

10. - 6.000 6.000 0,137 28.000 22.000 0,092 0,062

11. - 6.000 6.000 0,112 28.000 22.000 0,072 0,047

12. - 6.000 6.000 0,092 28.000 22.000 0,057 0,036

13. - 6.000 6.000 0,075 28.000 22.000 0,045 0,027

Total 20.000 60.000 80.000 - Kta=

26.126

280.000 Vta=

60.452

220.000 VNta=

34.326

- VNta=

23.994

- VNta=

16.700

VNha VNha VNha VNha VNha VNha

0,730 -5.888 0,704 -5.632 0,680 -5.440 0,659 -5.264 0,637 -5.096 0,617 -4.936 0,599

0,533 - 0,496 - 0,463 - 0,433 - 0,406 - 0,381 - 0,359

0,389 -4.668 0,349 -4.188 0,315 -3.780 0,285 -3.420 0,258 -3.096 0,235 -2.820 0,215

35

0,284 0,246 0,214 0,187 0,165 0,145 0,129

0,207 0,173 0,146 0,123 0,105 0,090 0,078

0,151 0,122 0,099 0,081 0,067 0,055 0,046

0,110 0,086 0,067 0,053 0,042 0,034 0,028

0,08122.0001,006

22.132

0,06022.000

0,80617.732

0,04622.0000,65514.410

0,03522.0000,543811.896

0,02722.0000,4489.856

0,02122.0000,376

8.272

0,016

0,059 0,043 0,031 0,023 0,017 0,013 0,010

0,043 0,030 0,021 0,015 0,011 0,008 0,006

0,031 0,021 0,014 0,010 0,007 0,005 0,003

0,023 0,015 0,010 0,007 0,004 0,003 0,002

0,017 0,010 0,007 0,004 0,003 0,002 0,001

- VNta=

11.576

- VNta=

7.912

- VNta=5.190

- VNta=3.152

- VNta=1.664

- VNta=516

-

VNha

-4.792

-

-2.580

36

22.0000,3126.996

VNta=

-376

Proiect 3h Ih Ch Kh Kha Vh Vha VNh VNha VNha VNha

1. 12.000 - 12.000 0,820 9.840 - - -12000 -9.840 0,787 -9.444 0,758 -9.096

2. 13.000 - 13.000 0,672 8.736 - - -13000 -8.736 0,620 -8.060 0,574 -7.072

37

3. - 6.000 6.000 0,551 32.600 26.600 0,489 0,435

4. - 6.000 6.000 0,451 32.600 26.600 0,384 0,329

5. - 6.000 6.000 0,370 32.600 26.600 0,303 0,249

6. - 6.000 6.000 0,303 32.600 26.600 0,238 0,189

7. - 6.000 6.000 0,246 32.600 26.600 0,188 0,143

8. - 6.000 6.000 0,2046.0002,7116.260

32.60032.6002,7188.346

26.60026.6002,7172.086

0,14826.600

2,13156.684,

6

0,10826.6001,40745.406,6

9. - 6.000 6.000 0,167 32.600 26.600 0,116 0,082

10. - 6.000 6.000 0,137 32.600 26.600 0,092 0,062

11. - 6.000 6.000 0,112 32.600 26.600 0,072 0,047

12. - 6.000 6.000 0,092 32.600 26.600 0,057 0,036

13. - 6.000 6.000 0,075 32.600 26.600 0,045 0,027

Tota

l

25.000 66000 91.000 - Kta=

34.836

358.600 Vta=

88.346

267.600 VNta=

53.512

- VNta=

39.180,6

- VNta=

29,238,2

VNha VNha VNha VNha VNha VNha

0,730 -8.832 0,704 -8.448 0,680 -8.160 0,659 -7.896 0,637 -7.644 0,617 -7.404 0,599

0,533 -6.929 0,496 -6.448 0,463 -6.019 0,433 -5629 0,406 -5.278 0,381 -4.134 0,359

0,389 0,349 0,315 0,285 0,258 0,235 0,215

0,284 0,246 0,214 0,187 0,165 0,145 0,129

38

0,207 0,173 0,146 0,123 0,105 0,090 0,078

0,151 0,122 0,099 0,081 0,067 0,055 0,046

0,110 0,086 0,067 0,053 0,042 0,034 0,028

0,08126.6001,39537.107

0,060266001,15530.723

0,04626.6000,9725.802

0,03526.6000,82321.891.8

0,02726.6000,70618.779,6

0,02126.6000,61116.252,6

0,016

0,059 0,043 0,031 0,023 0,017 0,013 0,010

0,043 0,030 0,021 0,015 0,011 0,008 0,006

0,031 0,021 0,014 0,010 0,007 0,005 0,003

0,023 0,015 0,010 0,007 0,004 0,003 0,002

0,017 0,010 0,007 0,004 0,003 0,002 0,001

- VNta=

21.346

- VNta=

15.827

- VNta=11.623

- VNta=8.366,8

- VNta=5.857,6

- VNta=4.714,6

-

VNha VNha VNha VNha

-7.188 0,581 -1.743 0,565 -6.780 0,549 -6.588

-4.667 0,338 -2.366 0,319 -4.147 0,302 -3.926

0,196 0,180 0,166

0,114 0,102 0,091

0,066 0,058 0,050

39

0,039 0,033 0,028

0,022 0,018 0,02

26.6000,53414.204,4

0,01326.6000,46712.422,2

0,01126.6000,41411.012,4

0,00826.6000,3719.868,6

0,007 0,006 0,005

0,004 0,003 0,002

0,002 0,002 0,001

0,001 0,001 0,000

0,000 0,000 0,000

0,000 0,000 0,000

VNta=

2.349,4

- VNta=

1.056,2

- VNta=

85,4

- VNta=

-645,4

40

7)Cursul de revenire net actualizat:Cursul oficial de schimb pentru euro este de 4,18 lei/€.

CRNA=

Vnta1= 7.255,98 € CRNA = =3,921 lei/€

VNta =8.211,96€ CRNA = =3,18 lei/€

Vnta3=12.801,91€ CRNA = =3,10 lei/€

CAPITOLUL 9

41

CENTRALIZAREA INDICATORILOR

Nr.crt. Indicator P1 P2 P3 Criteriu1. It 15000 20000 25000 minim2. d 3 3 2 minim3. D 10 10 11 maxim4. s 1,83 2,44 3,05 minim5. s’ 0,68 0,71 0,76 minim6. T 0,93 0,90 0,93 minim7. e 1,07 1,11 1,07 maxim8. K 210000 260000 281600 minim9. k 1,2 1,38 1,37 minim10. k’ 0,38 0,37 0,34 minim11. R 9,66 10 10,70 maxim12. Mi 16000 16000 12000 minim13. mi 2,28 2,13 1,46 minim14. mi’ 0,72 0,57 0,37 minim15. Ei 17120 11100 12840 minim

16. ma 5333,3 5333,3 6000 minim17. 2,44 1,48 1,56 minim18. ’ 0,72 0,57 0,36 minim19. ’’ 1,06 0,8 0,48 minim20. Ita 10326 13160 18563 minim21. Pta 34585 47555 72126 maxim22. Ra 2,350 2,614 2,885 maxim23. Ta 1,5 1,38 3,04 minim24. Kta 23295 26129 34832,12 minim25. Ita 137052 174634 246320 minim26. Pta 458512 630454 956589,2 maxim27. Kta 25462 26126 34834 maxim28. r 2,19 2,31 2,53 maxim29. VNta 30330 34326 53512 maxim30. k 2,022 1,716 2,140 maxim31. k’ 293,72 260,84 288,27 maxim32. ka 1,937 2,296 1,882 maxim33. RIR 60,17 69,89 77,58 maxim

34. 34. CRNA 3,21 3,18 2,72 maxim

În urma centralizarii indicatorilor varianta optimă de proiect este cea a proiectului 3.

CAPITOLUL 10

42

CONCLUZII

Piaţa românească a berii s-a consolidat în ultimii ani şi a atins

maturitatea, între producătorii autohtoni existând astăzi o concurenţă

puternică la nivel de marcă, sporită şi mai mult odată cu integrarea României

în UE, datorită faptului că unele taxe vamale au disparut, facilitând accesul

producătorilor străini pe piaţa locală.

Prioritatea investitionala la BERMAS SA o reprezintă achizitia unei

linii de îmbuteliere bere la PET, necesitând un plan investiţional destul de

amplu şi cât mai curând realizabil în condiţiile în care s-a facut resimţită

scăderea cifrei de afaceri în anul 2009 pe seama neadaptării la timp pe linia

de PET-uri.

Ceea ce dorim să evidenţiem prin aceste afirmaţii, este că societatea

Bermas SA este oarecum forţată să facă aceste investiţii, pentru a-şi putea

menţine cota de piaţă şi pentru a-şi îmbunătăţi vânzările.

In acest proiect, am realizat studiu de fezabilitate pentru acesta

investiţie, care va avea ca efecte scontate asupra societăţii, sporirea

capacităţii de producţie şi reducerea costurilor.

În vederea realizării acestei investiţii activitatea firmei a fost supusă

unui diagnostic global, vizând aspectele economico-financiare. În urma celor

3 proiecte de investitii realizate s-a constatat faptul că S.C.Bermas S.A.este

capabilă să suporte toate eforturile implicate de investiţie.

Concluzionând, putem spune că, în urma diagnosticelor realizate,

societatea Bermas are capacitatea de a realiza planul investiţional propus.

ANEXE

43

44

45

46

47

48

49

50