Embed Size (px)
Citation preview
Introducere
Procesul de tranziţie de la economia planificata la economia de piaţă impune o restructurare a vieţii
economice. Sarcina principală a restructurarii este dezvoltarea sectorului privat al economiei
naţionale ceea ce ar duce la o creştere economica durabila. O relansare economica durabila este
posibila doar în condiţiile sporirii investiţiilor, a surselor financiare proprii, precum si a celor
imprumutate de care poate beneficia orice întreprindere şi a utilizarii la maximum a capacitaţilor
de productie. Totalitatea acestor cerinte presupune luarea unei decizii de finantare, deoarece orice
crestere economica necesita o gestionere corecta si adecvata a patrimoniui intreprinderii..Una din
barierele principale in realizarea cu succes a tranzitiei la economia de piata este lipsa unui
mecanism de mobilizare si gestiune a resurselor financiare existente ale agentilor economici. In
conditiile Republicii Moldova intreprinderile nu au multe alternative de finantare, iar lipsa
finantelor duce implicit si la limitarea posibilitatilor de crestere economica. În concluzie putem
menţiona ca orice alegere a unei surse de finantare trebuie sa fie analizata in raport cu alte surse
asupra carora poate avea consecinte semnificative asupra activităţii intreprinderii. Astfel trebuie
determinata acea strategie investiţională a intreprinderii ce va permite cresterea rentabilitatii
acesteia si implicit cresterea valorii de piata a intreprinderii. Alegerea unei strategii investiţionale
nu e altceva decit nivelul de risc pe cere il accepta si-l asuma actionarii intreprinderii. Strategia
investiţională, reprezintă un element central al managementului unităţilor economice
contemporane, element absolut necesar, cu implicaţii profunde în vederea asigurării supravieţuirii
şi dezvoltării activităţii întreprinderilor în condiţiile unei capacităţi reduse de autofinanţare,
insuficienţe de mijloace circulante, existenţei unor preţuri înalte la resursele materiale şi
energetice, unei instabilităţi generale ale întregii vieţi economice a Republicii Moldova. Toate
aceste circumstanţe nu fac decât sa amplifice importanţa aplicării unei gestiuni financiare
echilibrate, ştiinţific fundamentate şi adaptate la condiţiile Republicii Moldova, determinând
actualitatea temei acestei lucrări. În condiţiile actualei dezvoltări ale economiei Republicii
Moldova, şi implicit, a deficienţelor cu care se confruntă agenţii economici în privinţa surselor
financiarea, importanţa gestiunii fluxurilor de capital, este hotărâtoare sub aspectul asigurării unei
creşteri a competitivităţii întreprinderilor, şi a „sănătăţii financiare” a întregii economii naţionale,
dat fiind faptul că întreprinderilor le revine aportul primordial la realizarea acestui deziderat. În
acest context, importanţa analizei activităţii economico-financiare şi identificarea eficienţei
politicii financiare, este determinativă în cadrul procesului de fundamentare a oricărei decizii
manageriale, contribuind la o cunoaştere cât mai obiectivă a situaţiei întreprinderii prin prisma
schimbărilor intervenite pe piaţă. Deci pentru a asigura o activitate de producţie profitabilă sunt
necesare anumite condiţii specifice de desfăşurare a ei pe o perioadă durabilă. Aceasta se explică
prin faptul că în condiţiile economiei de piaţă numai o astfel de activitate asigură prosperarea şi
3
dezvoltarea previzională a întreprinderilor. Cu regret mulţi producători din ţările tranziţionale,
totodată şi Moldova, pînă în prezent nu se pot adapta la condiţiile pieţei . Ele duc povara unui şir
de datorii în creştere faţă de salariaţi, bănci comerciale, stat şi practic în prezent nu pot ieşi din
criza în care unele din ele au intrat. În contextul cerinţelor dure ale economiei de piaţă raţiunea
producătorului constă în faptul că el niciodată nu-şi va permite să producă marfa, care nu este
solicitată pe piata de desfacere, sau care nu poate să-şi asigure profitul scontat. Scopul fiecărui
agent economic este de a obţine un profit cît mai mare în raport cu efortul depus. În practica
analitică se utilizează un sistem larg de indicatori,care caracterizează potenţialul rezultativ la
nivelul activităţii întreprinderii. Însă, actualmente, tot mai insistent apare necesitatea selectării
acestor indicatori, pornind de la scopul şi genul activităţilor desfăşurate. Astfel în cadrul fiecărei
întreprinderi, în funcţie de sfera în care activează este necesară elaborarea unei politici financiare
care ar asigura utilizarea la maxim a tuturor factorilor de producţie; ar folosi metodele cele mai
corecte şi eficiente de dirijare a procesului de producţie; ar descoperi punctele critice din cadrul
activităţii întreprinderii şi ar previziona riscurile posibile,pentru ca apoi să calculeze cît mai real
procesul de producţie al întrepriderii de mai departe.
În cadrul lucrării date încercăm a analiza activitatea întreprinderii
S.A.”Termocom”, vom clarifica care este modul de practicare a metodelor strategiei investiţionale,
insăşi esenţa ei. Vom evidenţia anume care latură a strategiei investiţionale este mai puternic
dezvoltată şi care mai slab dezvoltată. De asemenea vom încerca să facem o mică prognoză a
strategiei investiţionale, vom face unele sugestii pentru îmbunătăţirea situaţiei existente la
întreprinderea analizată.
În capitolul I se va face o analiză teoretică a Strategiilor de investiţii practicate de
fiecere întreprinderi; capitolul II va cuprinde aspectele practice în ceea ce priveşte analiza
economico-financiara a întreprinderii S.A.”Termocom”, aspectele critice ale acesteia, previziunea
riscurilor şi impactul rezultatelor asupra întreprinderii si ca o generalizare a tezei subpuctul
capitolului II, privind concluzii asupra situatiei actuale a intreprinderii si unele prognazari pe
viitorul apropiat, privind dezvoltarea activitatii economice a întreprinderii.
4
Capitolul I : Strategiile investiţionale la întreprindere .
1.1. Activitatea de investiţii în limitele dezvoltării strategice a întreprinderii
Investitorii ca şi muncitorii întreprinderii , au un anumit scop:fie economic fie social. Scopul poate
fi definit ca o stare a acţiunilor aşteptae în viitor. Pentru a defini mai complect acest scop şi
metodele de atingere a acestuia , este necesar de perfectat un plan strategic de dezvoltare a
întreprinderii. Prin realizarea planului strategic , laturile cointeresate tind spre realizarea acestui
scop.
Investitorii care la moment dispun de mijloace băneşti , şi iau decizia de a investi cu scopul ca pe
viitor sa-şi restituie banii respectivi sau să le păstreze într-un cont de depozit pentru a primi un
anumit procent, sau investitorul poate să şi mai participe la gestionarea întreprinderii .
În acest caz scopul întreprinderii este de a utiliza raţional sursele , în aşa mod ca pe viitor să obţina
venituri în activitatea ei operaţională, financiară şi investiţională, care să acopere cheltuielile
privind plăţile obligatorii către stat , plata dividentelor , achitarea datoriilor şi procentelor
corespunzătoare .
În acelaşi timp este necesr de a crea condiţii pentru păstrarea şi dezvoltarea capitalului , de care
depinde gradul de implicare al investitorilor .
Muncitorii au şi ei o contribuţie considerabliă în desfăşurarea activităţii întreprinderilor ,prin
calificae ,capacitatea de mincă, pentru care lucrătorii trebuie remuneraţi .În acest caz întreprinderea
va trebui să deţină şi resurse pentru satisfacerea la timp a obligaţiunilo faţă de personal . Iar pentru
o producere mai eficientă sar putea de creat nişte fonduri pentru stimularea muncitorilor ceea ce
presupune plata unor premii pentru îndelinirea sau supraîndeplinirea normei de producţie, pentru
numărul de ore în plu lucrate şi alte situaţii prevăzute de conducerea întreprinderii în acord cu
codul muncii .
Statul efectuează controlul asupra dreptului şi instituie diferite plăţi pe care contribuabilii trebuie
să le achite în termenul stabilit de lege care au menirea să formeze bugetul statului şi alte fonduri
extrabugetare.
Furnizorul şi consumatorul sînt în legătură strînsă cu întreprinderea. Furnizorul este cel care
asigură întreprinderea cu materie primă , pentru ca ea să nu înceteze procesul de producţie , iar
consumatorul este acel care foloseşte produsul finit . Astfel aceşti componenţi sînt uniţi într ei cu
un lanţ care formează un circuit închis de Producere-Prelucrare-Realizare.
5
Desigur că cele mai cointeresate părţi în realizarea scopului propus sînt investitorii , personalul
precum şi cei care gestionează activitatea întreprinderii .
Păstrarea , funcţionarea eficientă a întreprinderii şi dezvoltarea ei , precum şi îndestularea
consumatorilor cu produsele necesare , prezintă ţinta spre care tinde oricare întreprindere. Aceste
obiective se pot realiza doar daca în planul de activitate este expusă o astfel de strategie de
dezvoltare din care sar realiza profituri. Capitalul permanent reprezintă o verigă importantă în
desfăşurarea activităţii intreprinderii . Dacă am diminua capitalul permanent cu capitalul atras am
obţine mărimea capitalului propriu realizat de întreprindere.
Strategia de utilizare a capitalului pemanent şi a celui propriu este efectuată în dependenţă de tipul
de constituire a societăţii fie unitar sau acţionar.
În caz că la întreprindere se prevede micşorarea capitalului , managerii trebuie să ia decizii asupra
măririi acestuia fie prin limitarea creanţelor din partea acţionarilor şi a personalului, fie prin
realizarea unor proiecte investiţionale care ar putea atrage noi investitori sau în cel mai rău caz
lichidarea întreprinderii .
În aşa fel întrepriderea este prezentată ca un centru de acţiuni şi interese între proprietari,
investitori, personal, furnizori, consumatori ,stat. Dar ca şi un sistem economic , social , cuscop de
realizare şi maximizare a profitului.
Datele contabile şi determinarea precisă a obiectivelor întreprinderii se reflectă în strategia de
dezvoltare a ei au rol de bază în realizarea bussines-planului activităţii .
Strategia de afacere poate fi formulată într-o formă generală , ca un set de obiective de lucru
detaliat pe mai multe secţiuni specifice ale planului de afaceri .pentru o întreprindere care operează
în economia de piaţă cu orientare socială , scopul principal este de a obţine rezultate financiare
maxime, exprimate în valoarea capitalului.Strategia de relaţii şi un plan de afaceri pot fi , de
asemenea , definite ca un proces de specificare a obiectivelor generale întreprinderii şi reflectarea
sa în secţiunile individuale ale planului de afaceri.
În limitele planificării strategice , pentru a dezvolta un plan de investiţii şi evaluarea proiectelor de
investiţii pot fi invocante şi discutate modalităţile de punere în aplicare a acesto obiective (cu
excepţia principalului): de a satisface aşteptările investitorului ,de a creşte rata rentabilităţii
capitalului propriu , reducînd perioada de amortizare a investiţiei . Pentru a evalua investiţiile
mari , care au un rol hotărîtor în dezvoltarea întreprinderilor , ca obiective de realizare sînt evaluaţi
indicatori de profitablitate, de lichiditate , şi actualizare a asortimentului. În elaborarea strategiei ,
6
planului de afaceri şi a planului de investiţii a întreprinderii în primul rînd se ia în vedre intresele
economice ale proprietarilor, investitorilor, angajaţilor ,consumatorilor , furnizorilor.
În faza următoare , sarcinile de utilizare a capacităţilor optime de producţie , inclusiv materiale ,de
muncă ,resurse financiare, inovare , şi investiţii.În sfîrşit , la etapa finală de dezvoltare pe termen
lung se realizează planurile operaţionale de afaceri a întreprinderii şi a planului de investiţii . În
fiecare etapă a strategiei este recomandabil să se facă un plan de afaceri şi planuri de investiţii a
ajustărilor dictată de cursul real al evenimentelor .
Astfel , ideea unui plan de afaceri este pusă în aplicare în mai multe etape , inclusiv stabilirea
obiectivelor identificarea poziţiei pe piaţă , dezvoltarea unui set de activităţi pentru atingerea
scopurilor . Un plan de afaceri are nevoie de un studiu atent . În acest scop , el îşi găseşte
desfăşurarea în sistemul privat de sarcini :de producţie , de piaţă , de inovare , de investiţii , de
dezvoltarea capacităţilor de producţie , financiare şi altele .
Problema de bază este realizarea inovaţiilor .Ea formează un compex de cercetare ştiinţifică care
vizează satisfacerea nevoilor consumatorilor şi dezvoltarea potenţialului ştiinţific ,tehnic şi
industrial al întreprinderii .Pentru a facilita pregătire pentru cercetările ştiinţifice complexe (un
plan de punere în aplicare a inovaţiei ) precizează marjele de profit aşteptat , şi necesarul de
cheltuieli de capital (investiţii).
Această informaţie este punctul de plecare pentru elaborarea unor planuri financiare şi de investiţii
a întrepriderii – principalele părţi componente ale planului de afaceri . Componentele planului sunt
inovatoarele ştiinţifice , tehnice , tehnologice , inovaţii sociale ,organizatorice şi tehnice care
formează conţinutulului de investiţii şi planurile financiare .
Inovaţiile se disting după obiect , conţinut , structură , gradul de noutate , precum şi nivelu de
influenţă asupra realizării obiectivelor întreprinderii . De exemplu , după structura obiectului
inovaţiile sunt împărţite în : tehnologice , produse alimentare , tehnice , sociale , informaţionale
etc. Obiectivele de inovare a întreprinderii pot participa la supraveţuirea întreprinderii , creşterea
profitului , creşterea cotei de piaţă , de mărfuri , crearea de locuri de muncă , reducerea poluării
mediului , creşterea prestigiului şi independenţei întreprinderii etc. Realizarea de inovaţii in cele
din urmă vizează îmbunătăţirea eficienţei socio-economice şi financiare a întreprinderii .
Punerea în aplicare a inovaţiilor se bazează pe elaborarea şi pregătirea proiectelor de investiţii care
fac parte din planul de investiţii . Crearea şi punerea în aplicare a planului de investiţii include o
serie de etape . Conţinutul acestor faze şi caracteristicile lor sînt prezentate în continuare .
7
Nivelul de desfăşurare a etapelor planului de investiţii este stabilit în mod individual de fiecare
întreprindere . Dacă am avea nevoie doar pentru a demonstra ideea şi eficacitatea proiectului este
suficientă pentru a da antreprenorilor un studiu preliminar al planului de investiţii şi o evaluare
preliminară a eficienţei sale economice . Dar dacă dorim desfăşurarea unui proiect de investiţii
trebuie să realizăm un ghid pentru acţiuni , să prezentăm în detaliu toate etapele de dezvoltare a
acestuia . Ca parte componentă a planului de afaceri este şi determinarea cronologică de începere ,
procesul de realizare , punerea în aplicare şi finisarea lui.Colectarea de date privind sistemul de
proiecte de investiţii şi a sarcinilor acestora prezintă un program de investiţii . Programul de
investiţii pentru întreprindere dezvăluie conţinutul de bază al proiectului de investiţii şi serveşte ca
o sursă importantă de informaţii pentru dezvoltarea de planuri de marketing , de producţie , planul
financiar şi planul de afaceri ca un întreg . Planul de afaceri este un instrument de important
pentru a comunica ideile sale de bază investitorilor, cu toate aceste planul de afaceri permite de
acoordona programele de investiţii cu siguranţa lor financiară .
În cele din urmă, planul de afaceri este un instrument de lucru, care permite monitorizarea
progresului punerii sale în aplicare şi, dacă este necesar, face schimbările necesare în secţiunile
separate, inclusiv în planul de investiţii. Astfel, în planul de afaceri ar trebui să fie efectuate
legături între părţile sale componente, ceea ce creează condiţii favorabile pentru realizarea
programelor de investiţii şi a strategiilor. Şi strategiile de investiţii la rândul său, ar trebui să
articuleze clar scopurile şi obiectivele întreprinderii, precum si planurile de afaceri şi proiectele
inovaţionale ,care iau în consideraţie perspectivele pe termen lung ale întreprinderii.
1.2. Tipuri de strategii de investiţii
Una dintre principalele caracteristici care caracterizează activitatea de investiţii, este scopul acestei
activităţi, care, după cum se arată prin monitorizare reflecta motivul activităţii de
investiţii. Clasificarea strategiilor de investiţii ale întreprinderilor cuprinde: "curate" (în cazul în
care persista doar un singur motiv) şi "mixte" strategiile de investiţii (în cazul în care există mai
multe motive). Numărul total de posibilele tipuri de strategii este foarte mare.
Tipice au fost toate strategiile pure iar cele mixte – au avut motivaţia de "menţinere a puterii la
intensificarea şi modernizarea producţiei," extinderea producţiei , intensificarea şi modernizarea
capacităţilor de producţie, extinderea acesteia şi întreţinerea puterii de producere. Alte tipuri de
strategii de investiţii în domeniul practic nu au loc.
Strategiile pure sînt următoarele:
1) Сonservativă;
8
2) Extinsivă;
3) Intensivă;
4) Progresivă,
În strategiile mixte se includ:
1) Conservativ-intensivă;
2) Extinsiv-progresivă;
3) Extinsiv-intensivă
4) Conservativ-progresivă;
1.3. Alegerea strategiei de investiţii .
Alegerea strategiei de investiţii a întreprinderilor poate fi afectată de diverşi factori care pot juca
un rol la creşterea sau micşorarea volumului de producţie.
Strategia “Pură” de investiţii a întreprinderii are menirea să determine nivelul de influeţă a unui
singur factor (cu excepţia pentru strategia datoriei). Strategia conservativă este asociată cu o lipsă
de fonduri de capital , cea extinsivă e determinată la un grad mai mare de lipsă de personal
calificat, ca urmare a concurenţei intense la nivel înalt cu produsele importate, progresiva - o lipsa
de cerere.
Lipsa fluxului de numerar pentru finanţarea activităţilor în curs de desfăşurare ca un factor de
preferinţă care presupune alegerii strategiei conservativ-progresiste, mai degrabă decât cea de
împrumut. Acest lucru se datorează, probabil, unor motive contradictorii de activitate de investiţii
"capacitate de sub-holding" şi de "produse noi". Strategia de împrumut mai des este aleasa de către
întreprinderile cu un deficit mai mare de cerere.
Lipsa fluxului de numerar pentru a finanţa activităţile de investiţii sunt mult mai probabil să
conducă la alegerea strategiei de investiţii conservativ-intensive, şi este logic. Selectarea strategie
progresive sau extensiv-progresive este determinată de nivelul ridicat de restricţii din partea
cererii. În opinia mea , în aceste condiţii, strategia mai raţională ar fi conservativ-progresivă, care
implică actualizarea nomenclaturii, dar nu şi extinderea acesteia la conservarea nici a cererii
pentru produsele extensiv progresivă de anchetă. Acesta din urmă este de preferat în cazul unui
deficit mai mare de echipamente necesare şi personal profesionist.
Strategia de investiţii Conservator- progresivă implică o competitivitate redusă, în comparaţie cu
produsele importate, pe fonul unui nivel ridicat a deficitului de mijloace banesti. Lipsa forţei de 9
muncă calificate conduce la necesitatea de a aleger strategia de investiţii conservator-
intensive.Aceste explicaţii nu sunt foarte favorabile climatului de investiţii în Republica
Moldova. Cu toate acestea, acest lucru nu este singura explicaţie. De asemenea, un rol important il
detine si atitudinea elitei politice prin posibilitatea de a organiza functionalitatea economice şi,
prin urmare imbunatatirea climatului investiţional.
1.4. Strategiile optime de investiţii
Prin strategie optimă de investiţi se subînţelege o strategie aleasă de întreprinedere care va duce la
atingerea obiectivelor puse. Evident est efaptul că , creditorii pot lua în consideraţie această
caracteristică a strategiei de investiţie a întreprinderii în cadrul politicii creditare.
Întreprinderile care folosesc strategia conservative-intensivă mai mult rentabil investesc în clădiri,
structuri, maşini şi echipamente. În acelaşi timp, ele se confruntă cu deficitul de resurse bănesti în
numerar necătînd la politica de amortizare şi primirea unor mijloace din realizare leasingului.
Acest lucru se datorează faptului că se evit recurgerile la creditele bancare. Având în vedere că
acest tip de strategie este însoţit de îmbunătăţirea constantă a situaţiei financiare a întreprinderii
(de exemplu, este singurul tip stabil optim de "strategii mixte de investiţii"), organizaţiile de credit,
în opinia mea, ar putea fi interesate în acordarea de credit pentru a spori activităţile de investiţii a
acestor întreprinderi.
Întreprinderile care folosesc strategia extensiv -progresivă, cu minim de investiţii în clădiri şi
structuri astfel redirecţionind anumite sume către investiţii financiare. Ei nu au sprijin bugetar,
activităţile sale de investiţii utilizeaza incorect resursele şi tot mai des recurg la creditele
bancare. Situaţia financiară a acestor întreprinderi a început să se îmbunătăţească de la jumătatea
anului 2001, rămânând pînă la moment la un nivel scăzut.
Întreprinderile cu strategii de tip extinsiv-intensivă se caracterizează prin investiţii considerabile
în maşini şi echipamente, şi investiţii foarte puţine în active pe termen lung, inclusiv în filiale. Ele
investesc destul de mult în clădiri şi structuri, utilizează leasingul (chirie), şi alte surse de
finanţare. Această politică a început să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei financiare din anul
2002.
Aplicarea strategiei conservative-progresive este însoţită de cea mai mare investiţie în contractul
de leasing (chirie) şi a filialelor sale, însa veniturile din leasing (închiriere) nu sunt folosite ca
surse de finanţare a investiţiilor. Aceste întreprinderi sunt caracterizate prin primirea fondurilor
alocate pentru programele de stat. Fiind caracterizate şi printr-o volatilitatea ridicată a situaţiei
financiare a acestor întreprinderi care folosesc in practica srategia conservator-progresiva.
10
Pentru startegia de investiţie progresivă se caracterizează prin investitii minime în utilaje şi
echipamente şi destul de mare - în contractul de leasing (chirie). Astfel de întreprinderi utilizeaza
mai active profitul ca o sursă de finanţare, în timp ce fondurile de amortizare şi împrumuturile
bancare au o atracţie mai redusa.. În ceea ce priveşte reducerea cererii de produse, o astfel de
strategie, în general, raţională, dar formele de manifestare nu concordeaz scopurile
propuse. Aceasta tendinţă poate determina deteriorarea situaţiei financiare a acestor întreprinderi,
care iniţial a fost cele mai bune în contextul "strategii pure de investiţii". Cu toate acestea, ea a
rămas una dintre cele mai bune strategii.
Strategia intensivă de investiţii se caracterizează prin investiţii semnificative şi productive în
leasing (leasing),precum si utilizarea activă a amortizării şi a surselor bugetare de finanţare.
Strategiile extensive sunt asociate cu un nivel ridicat al investiţiilor în filiale; ca sursă de investiţii
în acest caz pot fi considerate mijloacele estimate la majorarea bugetului. Băncile sunt, de
asemenea,implicate activ la activităţile de investiţii ale acestor întreprinderi.
Strategia investiţionala conservativă poate fi folosită de către întreprindere la un nivel de
dezvoltare nu mai mare decât mediu. Din punct de vedere financiar, se atrage atenţia asupra
nivelului scăzut al profitului. În acelaşi timp, instituţiile de creditare ar trebui să ia în considerare
tendinţa de înrăutăţire a situaţiei financiare a acestor întreprinderi, aşa cum sa manifestat în 2003 .
Analiza a arătat că în ultimii patru ani, preferinţele de investiţii ale întreprinderilor nu au suportat
schimbari esenţiale. Cu toate acestea, există anumite tendinţe, iar orientarea lor arată o uşoară
îmbunătăţire a calităţii politicii de investiţii ale întreprinderilor, iar cu timpul întreprinderile vor
alege correct strategia optimă de investiţie.
11
Capitolul II: Analiza economico-financiara a întreprinderii
2.1.Evolutia si caracteristica generala a întreprinderii.
Societatea pe actiuni de tip deschis “ Termocom”, denumita in continuare S.A. “ Termocom” este
fondata in conformitate cu “ Legea privind societatea pe actiuni” si “ Legea cu privire la activitatea
de antreprenoriat si intreprinderi”, in baza contractului de constituire la 12 decembrie a anului
1994.Fiind infiintata pe o perioada nelimatata prin reorganizarea intreprinderii de arenda
“Termocom” – Chisinau, in baza proprietatii de stat si a produsului de arenda . S.A. “Termocom”
este o persoana juridical ce isi desfasoara activitatea de baza in conformitate cu legislatia in
vigoare si prezentul statut. Societatea dispune de independenta economica, financiara si
organizationala si raspunde pentru obligatiunile asumate cu intregul patrimoniu ce-i apartine cu
drept de proprietate si nu poarta raspundere pentru angajamentele actionarilor. Sediul societatii
este amplasat pe adresa juridica : strada Tudor Vladimirescu 6, orasul Chisinau, Republica
Moldova cu adresa postala 2024. Societatea a fost creata in scopul desfasurarii activitatii de
producere a marfurilor ( lucrarilor, serviciilor) si obtinerii venitului in baza acestei activitati. Astfel
conform statutului sau S.A. “Termocom” practica urmatoarele genuri de activitate: producerea
sigura si calitativa ; distribuirea si livrarea energiei termice in abur si apa fierbinte ; sporirea
efecientei economico-tehnice a productiei si imbunatatirea calitatii serviciilor prestate
consumatorilor municipiului Chisinau. Capitalul statutar al societatii constitue 32449900 lei,
divizati in 648998 actiuni nominale ordinale de o singura clasa de prêt de 50 lei fiecare. Organelor
municipiale de conducere ale municipiului Chisinau le apartin 71 % din actiuni , adica 460318 de
actiuni in suma de 23015900 lei si proprietarilor individuali – persoane fizice 29 % , adica 188680
de actiuni in suma de 9434000 lei. Capitalul de rezerva al S.A. “Termocom” este stabilit in marime
de 15 % din capitalul ei statutar. Pe parcursul ultimilor ani de activitate a intreprinderii acesta a
fost utilizat pentru acoperirea pierderilor suferite de societate. Deci in cadrul municipiului Chisinau
intreprinderea “Termocom” este unica in genul sau de prestare a serviciilor , alimintind cu caldura
si apa fierbinte aproape in intregime doar orasul Chisinau , cu exceptia doar a celor persoane fizice
sau juridice cu o incalzire autonoma si a celora cu incapacitatea de plata tarifelor legifirate la
energia termica. Astfel ocupind un loc primordial in cadrul acestui segment de piata ,
intreprinderea “Termocom”are un impact major asupra bunastarii a municipiului Chişinău.
Cumparatorii esenţiali şi cei potentiali ai societatii sunt reprezentati de locuitorii municipiului
Chisinau, atit persoane fizice cit si cele juridice. Intreprinderea “Termocom” este unica in genul
sau de activitate, fapt determinat de totalitatea actiunilor realizate de ea , astfel incit in domeniul
sau de activitate fiind pus accentual major atit pe producere, transport ( furnizare ), livrare cit si
prestarea serviciilor catre consumatorul final. Formarea pretului de comercializare este determinat
in baza metodologiei determinarii , aprobarii si aplicarii tarifelor de livrare a energiei termice 12
consumatorilor finali. Astfel metodologia in cauza stabileste : componenta consumurilor si
cheltuielilor , care se includ la calcularea tarifelor; metoda de calculare a rentabilitatii investitiilor
efectuate de catre intreprindere si modul de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor de livrare a
energiei termice a consumatorilor finali. Conform acesteia tarifele sunt calculate de intreprindere si
prezentate spre aprobare Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica ( A.N.R.E. ).
Tarifele sunt aprobate la nivel mediu pentru intreaga perioada a anului calendaristic , inainte de
incepere a sezonului de incalzire, de unde reiesa ca S.A. “Termocom” poate fi considerata o
intreprindere sezoniera. In scopul excluderii posibilitatilor de discriminare a consumatorilor ,
tarifele aprobate sunt tarife plafon , unice pentru toate categoriile de consumatori. Evaluarea
activitatii economice de baza a S.A. “Termocom”poate fi efectuata in aplicarea a unui sir de
indicatori purtatoare de informatii generale privind asortimentul productiei fabricate sau a
volumului veniturilor nete, numarul mediu al angajatilor in cadrul intreprinderii precum si totalul
consumurilor si cheltuielilor suferite de intreprindere pe parcursul anilor 2008-2009. Necesitatea
analizei veniturilor din vinzari rezulta din importanta informatiei analitice necesare pentru
elaborarea strategiei de dezvoltare si organizarea activitatii curente a intreprinderii de catre echipa
de conducere. Pentru desfasurarea reusita a activitatii economice este foarte importanta capacitatea
intreprinderii de a genera venituri din vinzari suficiente pentru acoperirea consumurilor si
cheltuielilor, precum si pentru formarea profitului, a rentabilitatii si situatiei financiare pozitive a
intreprinderii. Examinarea veniturilor in dinamica ne va permite totodata si evaluarea volumului
activitatii operationale, drept punct de pornire la intocmirea diferitelor materiale analitice de uz
intern si extern. In acest scop vom examina in comparatie cu anul precedent suficienta veniturilor,
in baza unui tabel analitic si a rezultatelor obtinute din calcule.
13
Indicatorii de bază a activităţii economice a întreprinderii Tabelu 2.1
Indicatori 2008 2009 Abaterea(+/-)
2009-2008 (mii lei) 2009/2008(%)
1.Venit din vînzări 773567,575 795432,029 21864,454 2,8264
2.Consumuri şi
cheltuieli totale
932080,7 1064882,3 132801,6 14,2552
3.Numărul mediu
de
salariaţi,oameni
1526 1526 0 0
4.Numărul mediu de
muncitori,oameni
1114 1112 -2 -0,179
Sursa:Elaborat de auror in baza rapoartelor statistice.
Deci din informatia deja examinata rezulta ca activitatea operationala a S.A. “Termocom” este
multilateral diversificata si cuprinde trei directii componente : comercializarea energiei termice,
producerea ei si prestarea serviciilor spre consumatorul final( furnizarea ). In componenta tipurilor
de activitate operationala ca genul principal clar se evedentiaza prestarea serviciilor, cota carora
este predominanta si crescatoare in anul 2009, energie termica livrata circa 1470,8 mii Gcal fata de
anul precedent ( 2008 ), circa 1430,1 mii Gcal, ceea ce este cu 2,8 la suta mai mult. Astfel din
calculele efectuate in tabelul 2.1. rezulta ca la societate veniturile din prestarea serviciilor au
inregistrat o crestere relativa in anul 2009 fata de anul precedent in suma totala de 21864,454 mii
lei. In urma analizei factoriale s-a depistat ca majorarea venitului a fost conditionata in primul rind
de crestera volumului energiei livrate cu circa 40,7 mii Gcal ,adica cu o majorare de 2,8 la suta fata
de anul precedent. Costul vinzarilor s-a majorat relativ de la 185,066 mln. lei pina la 575,774 mln.
lei, fapt determinat de stabilirea unui tarif de livrare a energiei termice nerentabil ce trebuie
recalculat. Pierderile de energie termica in retele la rindul sau au constituit 364,65 mii Gcal, astfel
incit in comparatie cu anul precedent pierderile s-au micsorat cu 89,1 mii Gcal sau cu 4,2 la suta ,
determinind astfel un aspect pozitiv in evolutia intreprinderii. La etapa actuala a ciclului de viata a
intreprinderii, conform situatiei din 29.12.2009, in gestiunea S.A. “Termocom” se afla: 22 centrale
termice, 19 statii de pompare, 254 km retele de cartier de incalzire ( in 2 tevi ), 376 puncte termice
centralizate si 186 puncte termice individuale.
14
2.2. Structura organizatorica a întreprinderii.
In cadrul structurii organizatorice a intreprinderii sunt incadrate un sir de subdiviziuni cu destinatii
diferite , in rindul lor putem evedentia cele cu destinatie de productie, auxiliare si social-culturale.
La subdiviziunile de productie se refera acelea in cadrul carora se produce energia termica si are
loc asigurarea prestarii ei , adica controlul efecient a procesului de livrare spre consumatorul final.
Astfel in sectia de baza evedentiam :
Departamentul Operare, Generare , Distributie cu sectiile sale: Sectia Tehnologica; Sectia
Distributie Ciocana, Centru, Riscani,Botanica si Buiucani; Sectia Centrala Termica Sud, Vest; etc.
Acest department este preocupat in general de volumul pronosticat anual , trimestrial si lunar al
energiei termice produse de sursele proprii si al energiei termice procurate; volumul pronosticat al
pierderilor energiei termice cu specificare pe luni , trimestre si anual pe raionele retelelor termice ;
consumul lunar de combustibil si apa initiala, etc.
Departamentul Tehnic si Reparatii in care este inclus Serviciul de Proiectare si Supraveghere
Termica; Serviciul Transport Auto; Sectia Tehnica ; Serviciul Electric ; Serviciul Reparatii. Acest
department este preocupat de volumul anual al lucrarilor de constructie, reconstructie, reparatie
capitala si curenta cu specificarea pe trimestre si pe subdiviziuni; calcularea necesitatii de
carburanti si lubrifianti pe un an cu specificarea pe trimestre ; darea de seama lunara privind
folosirea transportului.
Departamentul Marketing, Vinzari, Achizitii si Informare care-si desfasoara activitatea in asociere
su Serviciul Marketing, Vinzari si Relatii cu Clienti ; Serviciul Achizitii; Sectia
Contracte ,Achizitii si Asigurare Tehnico-materiala; Sectia de calcul si evidenta consumului de
energie termica , etc. Acest department este ingrijorat de datele lunare privind furnizarea energiei
termice diferitor categorii de consumatori ; datele privind consumul energiei termice pentru
necesitatile de uz gospodaresc ale societatii; pierderile comerciale pe raioane ; informatii lunare
privind datoriile de incasat pentru energia termica ale consumatorilor.
In sectiile auxiliare sunt incadrate:
Serviciul Juridic si Serviciul Audit.
Departamentul Tehnologii Informationale ( Serviciul Hardware si Serviciul Software ) si
Departamentul Planificare si Dezvoltare ( Sectia Strategii, Programe, Investitii; Sectia Dezvoltare
si Tehnologii moderne).
3) Departament Finante si Analiza Economica ( Sectia Analiza Economica si Contabilitatea
Generala ). Acest departament asigura analiza activitatii economice si de producere a intreprinderii
15
, precum si elaborarea propunerilor de sporire a activitatii de producere ; calcularea tarifelor pentru
producerea energiei termice ; elaborarea planurilor de perspectiva; analiza gestionarii
patrimoniului intreprinderii; descifrarea lunara a cheltuielilor reale pe S.A. “Termocom”;
calcularea uzurii fondurilor de baza in general pe intreprindere; informatii lunare privind datorii
debitoare si creditoare ; calcularea salariilor in general pe intreprindere si aparte pe subdiviziuni ,
etc.
Departamentul Social-Cultural al S.A. Termocom – este reprezentat de Comitetul Sindical in
frunte cu Iurie Stegari. Acest department este axat pe apararea drepturilor lucratorilor in cadrul
intreprinderii , protectia si securitatea lor , organizarea festivitatilor si oferirea unor privelegii prind
sustinerea lor in cadrul unor situatii exceptionale.
2.3. Structura de conducere a întreprinderii S.A. Termocom .
Structura de conducere a societatii este reprezentata de: Adunarea Generala a Actionarilor
( AGA ); Consiliul de observatori ( Consiliul Societatii ); Organul executiv, Director general-
Dionisie Antocel si Comisia de cenzori.
Organul suprem de conducere este AGA , care are dreptul sa decida asupra oricaror chestiuni , in
limitele stabilite de lege si care-i sunt atribuite in competente. Hotaririle ei sunt obligatorii pentru
persoanele cu functii de raspundere si actionarii societatii. Consiliul societatii este organul colectiv
de conducere ales, care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale si
care, in limitele atributiilor sale , exercita conducerea generala si controlul asupra activitatii
societatii. Membrii consiliului sunt alesi la AGA pe un termen de un an dintre actionari si alte
personae in numar de 9 persoane,cu toate acestea actionarii trebuie sa constitue majoritatea.
Competentele, componenta numerica, modul de infiintare si de desfasurare a consiliului societatii
sunt stabilite de legislatia in vigoare, care se aproba de AGA , deoarece acesta este subordonat
AGA. Directorul general exercita functiile organului executiv, care actioneaza in numele societatii
si toate chestiunile curente privind activitatea ei, exceptind chestiunile date in competenta AGA
sau a Consiliului Societatii. Organul executiv in persoana directorului general este ales de catre
AGA pe un termen de 2 ani. Atributiile lui sunt stabilite in legislatia in vigoare si el este
subordonat Consiliului Societatii si AGA. Comisia de cenzori exercita controlul activitatii
economico-financiare a societatii si a organului executiv si se subordoneaza numai AGA. Membrii
comisiei de cenzori se aleg in numar de 3 persoane de catre AGA pe termen de 2 ani. Presedintele
acesteia se alege la sedinta comisiei de cenzori. Membrii comisiei pot fi atit actionari cit si alte
personae ce dispun de calificarea respectiva in domeniul evidentei contabile, finantelor sau
economiei, cu exceptia membrilor Consiliului societatii, angajatii structurii executive si ai
contabilitatii. Competentele comisiei de cenzori, componenta numerica si modul de infiintare si de
16
functionare se stabilesc potrivit legislatiei. Aceasta asigura verificarea obligatorie a activitatii
economico-financiare anuale a societatii si efectueaza controale extraordinale din propria initiativa.
2.4. Analiza patrimoniului ( activului ) a întreprinderii S.A. Termocom.
Pentru desfasurarea activitatii economico-financiare, fiecare intreprindere trebuie sa-si formeze
patrimoniul sau ,care reprezinta totalitatea resurselor economice controlate de fiecare agent
economic in parte. Analiza situatiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de
intreprindere, indefirent de sursele de finantare a acestora. Necesitatea analizei situatiei
patrimoniale rezulta din importanta informatiei obtinute in urma analizei pentru elaborarea deciziei
de diferit gen necesare pentru programarea activitatii intreprinderii pe viitor. Astfel in vederea
analizei generale a marimii si evolutiei activelor disponibile la intreprinderea S.A. “Termocom”,
efectuam aprecierea acestora in comparatie cu dinamica veniturilor si totodata in concordanta cu
dinamica volumului activitatii intreprinderii. Deci in baza datelor Raportului privind rezultatele
financiare, anul 2009, intocmim tabelul analitic si interpretam rezultatele obtinute in el, prin
calcularea atit a abaterilor absolute, cit si a indicilor relativi, adica a ritmului sau a sporului de
crestere a activelor disponibile fata de perioada precedenta, ceea ce ne va permite aprecierea
efecientei folosirii patrimoniului existent la întreprindere.
Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniale a întreprinderii Tabelul 2.2
Nr.crt. Indicatori La finele anului de gestiune,mii lei Ritmul
creşterii(%)Precedent Current
1 Valoarea totală
a activelor
1338041,718 1336172,034 99,86
2 Venituri din vînzări 773567,575 795432,029 102,82
3 Venituri din
toate tipurile
de activităţi
800868,008 822513,76 102,702
Sursa: Elaborat de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A. Termocom
Din datele prezentate in tabel rezulta ca in dinamica se evedentiaza diminuarea patrimoniului
disponibil, fapt ce semnaleaza de existenta tendintelor negative in activitatea intreprinderii, cum ar
fi: restringerea activitatii din lipsa comenzilor si din alte motive; acumularea pierderilor;
rambursarea surselor imprumutate atrase peste limita de siguranta, etc. In aceste conditii, iesirea
activelor disponibile de sub controlul intreprinderii este conditionata atit de vinzarea activelor care
17
nu se mai folosesc in activitatea de intreprinzator, cit si transferarea lor nemijlocita pentru
stingerea unor datorii. Acest fapt intr-o masura oarecare semnaleaza de reducerea potentialului
economico-financiar al intreprinderii si semnifica incapacitatea de a continua activitatea de baza la
acelasi nivel. Cu toate acestea efecienta folosirii patrimoniului existent se poate aprecia pozitiv, din
faptul ca o data cu reducerea activelor controlate de intreprindere, are loc majorarea considerabila
a veniturilor obtinute in urma utilizarii acestora in activitatea de intreprinzator, astfel incit ritmul
cresterii a veniturilor depaseste indicatorul similar al modificarii activelor cu circa 2,842 %. In
asemenea conditii devine evident gestiunea reusita a patrimoniului din partea managerilor
intreprinderii S.A. “Termocom”. La rindul sau in cadrul analizei structurale a activelor, precum si
a dinamicii valorii acestora necesita examinarea corelatiilor existente intre diferite elemente
patrimoniale reflectate in activul intreprinderii, astfel cum ar fi activele pe termen lung si cele
curente cu componentele sale de baza. Pentru studierea structurii si a valorii activelor in dinamica
merita sa efectuam interpretarea continutului economic al fiecarui component patrimonial, reflectat
pe posturile activului. In baza acestui indiciu intocmim tabelul analitic, referitor la activul
intreprinderii si interpretam rezultatele determinate.
18
Dinamica valorii si structurii activelor intreprinderii S.A.”Termocom”,mii lei. Tabel 2.3.
Indicatori 2008(mii lei) 2008(%) 2009(mii lei) 2009(%) Abaterea
absolută(+/-)
(2009-2008)
Ritmul
creşterii(%)
(2009/2008)
1.Active pe
termen lung
563597,286 42,12 549327,478 41,11 -14269,808 -1,01
1.1.Active
nemateriale
1553,239 0,27 2596,430 0,47 1043,191 0,20
1.2.Active
materiale pe
termen lung
561672,037 99,66 546659,038 99,5 -15012,999 -0,16
1.3.Active
financiare pe
termen lung
372,010 0,07 72,010 0,03 -300 -0,04
2.Active curente 774444,432 57,88 786844,556 58,89 12400,124 1,01
2.1.Stocuri
da mărfuri
şi material
54676,044 7,06 47579,235 6,04 -7096,809 -1,02
2.2.Creanţe pe
termen scurt
655780,696 84,67 720584,772 91,58 64804,076 6,91
2.3.Investiţii
pe termen
scurt
- - - - - -
2.4.Mijloace
băneşti
63128,582 8,15 17833,367 2,27 -45295,215 -5,78
2.5.Alte active
curente
859,110 0,12 847,182 0,11 -11,928 -0,01
Total active 1338041,718 100 1336172,034 100 -1869,684 0
19
Informatia continuta in tabelul prezentat mai sus atesta faptul ca in structura patrimoniului
S.A.”Termocom” prevaleaza activele curente si anume creantele pe termen scurt, determinate
totodata si de o crestere absoluta si relativa a acestei grupe de active cu circa 9,882% in anul 2009
fata de anul precedent. Astfel daca la inceputul perioadei de gestiune, creantele pe termen scurt au
constituit 84,67 la suta din totalul activelor curente, care au format la rindul sau majoritatea din
patrimonial disponibil, circa 57,88 %, atunci la sfirsit cota acestora a constituit deja 91,58 %, adica
cu 6,91 la suta mai mult. Considerabil s-a redus cota mijloacelor banesti, care in anul 2008
constituia 8,15 % din totalul activelor curente, pe cind in anul 2009 a format doar 2,27 %, adica cu
5,88 la suta mai putin fata de anul precedent. La fel se observa o micsorare relativa si absoluta a
activelor financiare pe termen lung in anul 2009 fata de anul 2008, cu toate ca acestea au constituit
doar circa 0,07 % din totalul activelor pe termen lung. Restul modificarilor intervenite in structura
patrimoniului S.A.”Termocom” nu sunt atit de insemnate in baza tabelului analizat, dar destul de
importante pentru desfasurarea activitatii economico-financiare prospere a intreprinderii pe viitor,
din motiv ca la etapa actuala societatea este proclamata insolvabila. Ca o generalizare la
momentele deja examinate putem confirma ca patrimoniul intreprinderii poate fi analizat nu numai
la valoarea de bilant, dar si la valoarea neta a acestuia, datorita carui fapt putem pune accentual pe
aspectul de plasare a surselor de finantare a activitatii intreprinderii si anume a patrimoniului ei. In
scopul de a determina si reflecta marimea activelor controlate de intreprindere si anume a celor
care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finantare si nu sunt impovarate de datorii,
efectuam calculul patrimoniului net si studiul influentei factorilor asupra modificarii acestui
indicator in baza unui tabel analitic. In rezultatul examinarii acestuia vom deduce o dependenta
financiara absoluta a intreprinderii S.A.”Termocom” fata de creditorii sai, esentiali la momentul
actual in dezvoltarea intreprinderii.
20
Calculul şi analiza factorială a patrimoniului net Tabelul 2.4.
Sursa: elaborată de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A. “Termocom”
Indicatori 2008 2009 Abaterea,(+/-) Influenţa asupra
patrimoniului net
1.Total
active,mii lei
1338041,718 1336172,034 -1869,684 -1869,684
2.Datorii pe
termen lung,
mii lei
24916,070 15154,022 -9762,048 +9762,048
3.Datorii pe
termen scurt,
mii lei
2483750,979 2737979,641 254228,662 -254228,662
4.Patrimoniu net,
mii lei
-1170625,331 -1416961,629 -246336,298 X
Din calculele efectuate in tabel rezulta ca la sfirsitul perioadei de gestiune ( anul 2009 ),
S.A.”Termocom” dispune de un patrimoniu net negativ, fapt ce ne confirma de o stare de criza
prezenta la etapa actuala la intreprinderea”Termocom”,adica societatea nu dispune de active
formate pe seama surselor proprii si activitatea ei pe deplin se finanteaza datorita surselor
imprumutate. Totodata din motivul ca datoriile totale prevaleaza asupra activelor prezente la
intreprindere, suma activelor nete rezulta a fi si ea negativa, ceea ce ne semnaleaza de existenta a
unor aspect destul de dificile in dezvoltarea intreprinderii. Astfel marimea negativa a activelor
curente nete ( ACN=AC-DTS ), confirma incalcarile disciplinei financiare privind faptul ca atit
creditele, imprumuturile, precum si alte surse atrase pe termen scurt( datorii fata de furnizori,
salariati, buget ), au fost plasate in activele pe termen lung. Acest rezultat ne aduce la concluzia ca
regula fundamentala de baza a echilibrului financiar nu este respectata, care prevede la rindul sau
ca activele pe termen lung trebuie finantate doar pe seama capitalului permanent
( CPermanent=Cpropriu+DTL ).
21
2.5. Analiza surselor de finantare a intreprinderii S.A.”Termocom”
Dupa examinarea patrimoniului necesar pentru desfasurarea activitatii economico-financiare a
intreprinderii , deducem ca formarea optimala a acestuia se efectueaza pe seama diferitor surse de
finantare. Componenta surselor de finantare a activelor, predominarea anumitor componente
asupra altora, evolutia structurii pasivelor in mod direct, determina stabilitatea si independenta
financiara a intreprinderii. De aici si rezulta necesitatea analizei pasivelor din partea conducerii
intreprinderii pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, precum si dirijarea activitatii curente.
Analiza surselor de formare a activelor intreprinderii porneste de la aprecierea generala a structurii
pasivelor. In acest scop calculam indicatorii cu privire la coeficientul de indatorare a intreprinderii
sau coeficientii ai capacitatii de plata a ei: CIG=DT/Cpropriu= -1,9429 si CIT=DTL/Cpropriu= -
0,0106. In baza calculelor efectuate si a rezultatelor obtinute, deducem ca coeficientul de atragere a
surselor imprumutate( de conceptare a datoriilor ), ce caracterizeaza structura surselor de finantare
a activelor din punctul de vedere al cotei surselor imprumutate, nu se include in limitele standard
( 0-0,5 ). Deoarece acest coeficient dimensioneaza nivelul de indatorare a intreprinderii reiese ca
S.A.”Termocom” este insolvabila si nu poate apela la credite, din motiv ca activitatea ei de baza e
deja intretinuta in baza finantarilor imprumutate. Dat fiind faptul ca sursa initiala de finantare a
patrimoniului intreprinderii o constituie capitalul propriu, in continuare vom efectua analiza mai
profunda a acestuia, studiind marimea si evolutia lui in baza unui tabel analitic.
22
Evoluţia valorii şi structurii capitalului intreprinderii,mii lei Tabelul 2.5.
Indicatori 2008(mii lei) 2009(mii lei) Abaterea
absolută(+/-)
(2009-2008)
Ritmul
creşterii(%)
1.Capital propriu (1170625,331) (1416961,629) -246336,298 21,043
1.1.Capital statutar 32449,897 32449,897 0 0
1.2.Rezerve 137611,909 137611,909 0 0
1.3.Profit nerepartizat (1425845,378) (1671738,661) -245893,233 17,245
1.4.Capital secundar 73073,156 72630,091 -443,065 -0,606
2.Datorii pe
termen lung
24916,070 15154,022 -9762,048 -39,179
2.1.Datorii financiare
pe termen lung
14357,822 5701,531 -8656,291 -60,289
2.2.Datorii calculate
pe termen lung
10558,248 9452,491 -1105,757 -10,235
3.Datorii pe termen scurt 2483750,979 2737979,641 254228,662 10,235
3.1.Datorii financiare
pe termen scurt
631,912 805,615 173,703 27,488
3.2.Datorii comerciale
pe termen scurt
2239585,404 2493838,632 254253,228 11,352
3.3.Datorii calculate pe
termen scurt
2483750,979 2437979,641 -45771,338 -1,842
Total pasiv 1338041,718 1336172,034 -1869,684 -0,139
Sursa: elaborată de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A. Termocom
Din datele prezentate in tabelul 2.5. se observa ca componenta surselor imprumutate de
S.A.”Termocom” este foarte variata si neomogena: totalitatea datoriilor intreprinderii cuprinde
23
diferite elemente componente, care se deosebesc considerabil atit dupa continutul economic, cit si
dupa cota lor in totalul pasivului. Atrage atentie deosebita si instabilitatea structurii datoriilor.
Astfel incit daca la inceputul anului de gestiune o cota preponderenta au avut datoriile calculate pe
termen scurt, atunci la sfirsitul perioadei de gestiune ponderea cea mai mare le revine datoriilor
comerciale pe termen scurt. Examinarea mai profunda a datoriilor intreprinderii poate fi efectuata
in baza urmatoarelor indicatori: Ratadatoriilor pe termen lung=DTL/TotalDatorii(2009)=0,55 si
RDTL(2008)=0,99 %. Acest raport reflecta cota imprumuturilor cu durata mai mare de un an in
suma totala a datoriilor intreprinderii S.A.”Termocom”. Cresterea in dinamica a acestui indicator
contribuie la majorarea capitalului permanent, pe seama caruia se finanteaza activele pe termen
lung. Practic aceasta inseamna ca firma cu rata ridicata de atragere pe termen lung a mijloacelor
imprumutate, are posibilitati mai mari pentru efectuarea investitiilor de capital, adica pentru
dezvoltarea potentialului de productie ( reinoirea utilajului, modernizarea tehnologielor, etc. ), ceea
ce nu se poate atribui intreprinderii “Termocom”. In mod similar poate fi calculata si interpretata
Ratadatoriilor pe termen scurt=DTS/TotalDatorii(2009)=99,44 si RDTS(2008)= 99,006 %. Din
punct de vedere al riscului de a nimeri sub influenta externa sau a riscului de faliment, totusi cele
mai periculoase pentru orice intreprindere sunt datoriile fata de bancile comerciale. De aceea in
cursul analizei cu o atentie deosebita putem examina urmatorul coeficient de structura a datoriilor:
Ratacreditelor bancare=Credite bancare pe termen scurt si lung/TotalDatorii(2009)=0,2071 si
Rcreditelor bancare(2008)=0,5723 %. Deoarece coeficientul dat in cauza se micsoreaza stabil in
dinamica, devine insuficienta aprecierea rationalitatii atragerii surselor imprumutate de catre
conducerea intreprinderii S.A.”Termocom”. La fel informatia continuta in tabelul 2.5. ne
demonstreaza ca S.A.”Termocom” dispune de o marime negativa a capitalului propriu pe
parcursul anilor 2008-2009, ceea ce ne indica la existenta multor tendinte defavorabile in
dezvoltarea intreprinderii. Astfel analiza structurala a capitalului propriu presupune examinarea
corelatiei dintre elementele componente ale acestuia. Din acest motiv vom incerca sa analizam
modificarile survenite in structura capitalului propriu al S.A.”Termocom” in cursul perioadei
2008-2009.
24
Analiza structurii capitalului propriu Tabelul 2.6.
Elemente component 2008(mii lei) 2009(mii lei) Abaterea(+/-)
(2009-2008)
Ritmul
creşterii(%)
1.Capital statutar 44534,982 44534,982 0 0
2.Rezerve 137611,909 137611,909 0 0
3.Profit
nerepartizat(pierdere
neacoperită)
(142584,378) (1671738,611) -245893,233 17,2454
4.Capital secundar 73073,156 72630,091 -443,065 -0,606
Total capital propriu (1170625,331) (1416961,629) -246336,298 21,04
Sursa: Elaborat de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A.” Termocom”.
Datele tabelului atesta faptul ca in componenta capitalului a intreprinderii S.A.”Termocom”,
elementul cel mai voloros il formeaza rezervele dispuse la intreprindere, care pe parcursul anilor
2008-2009 nu si-au modificat valoarea la fel ca si capitaluil statutar al intreprinderii. Cu toate
acestea in cursul anului de gestiune s-a redus neconsiderabil ponderea capitalului secundar in
structura capitalului propriu. In ansamblu, totusi structura capitalului propriu al S.A.”Termocom”
are un caracter stabil, ceea ce se rasfringe asupra intreprinderii ca un aspect negativ, din cauza ca
capitalul propriu al societatii se prezinta intr-o valoare negativa, ceea ce duce la majorarea
pierderilor in cadrul intreprinderii. Asupra marimii reale a capitalului statutar influenteaza atit
nivelul de achitare cit si gradul de retragere a acestuia. Astfel pentru aprecierea acestui aspect al
situatiei financiare a intreprinderii intocmim urmatorul tabel analitic.
25
Calculul ratelor de achitare şi retragere a capitalului statutar Tabelul 2.7.
Nr. Crt. Indicatori 2008(mii lei) 2009(mii lei)
1 Capital statutar, mii lei 33449,897 32449,897
2 Capital nevărsat, mii lei - -
3 Capital retras, mii lei 35,875 35,875
4 Rata de achitare
a capitalului
statutar,
coefficient((rd1-
rd2)/rd1)
1,00 1,00
5 Rata de retragere a
capitalului statutar,
coefficient
(rd3/rd1)
0,001 0,001
Sursa: elaborată de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A. Termocom
Intucit intreprinderea “Termocom” actioneaza sub forma organizatorico-juridica de societate pe
actiuni de tip deschis, suficienta capitalului statutar al acesteia se apreciaza in comparatie cu
marimea minima stabilita in legislatia in vigoare in suma de 20 mii lei. Datele tabelului 2.7. atesta
faptul ca valoarea nominala a actiunilor emise de aceasta societate ( 32449897 lei ), depaseste cu
mult cerinta reglementata in lege. Asadar constatam suficienta capitalului statutar al
S.A.”Termocom” pe parcursul anilor 2008-2009. In ansamblu cu gradul de 0,001 de retragere a
actiunilor emise, situatia privind suficienta, nivelul de achitare si gradul de retragere a capitalului
statutar S.A.”Termocom”, se apreciaza ca favorabila de-a lungul evolutiei sale.
26
2.6. Efecienta activitatii economico-financiare a intreprinderii S.A.”Termocom”.
Pozitia financiara a oricarei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le
controleaza, de structura sa financiara, de lichiditatea si solvabilitatea ei, precum si de capacitatea
acesteia de a se adopta schimbarilor mediului in care aceasta isi desfasoara activitatea. Pentru
efectuarea analizei financiare, un rol aparte revine obtinerii informatiilor relevante, care pot sa
reflecte complex starile functiunii intreprinderii. Astfel evaluarea performantelor economice pe
baza analizei financiare se poate face cu ajutorul unor indicatori, capabili sa caracterizeze efecienta
utilizarii resurselor, sa evalueze pozitia pe piata a intreprinderii, sa ofere informatii necesare
managementului pentru orientare si decizie in actiune economica, sa asigure posibilitatea
compararii diferitelor activitati, ramuri si economii nationale. In prezent, in conditiile intensificarii
mediului concurential si adaptarii intreprinderilor la acestea, trebuie folosit un sistem de indicatori
specific fiecarui sector de activitate, care sa determine promovarea ideilor novatoare cu efecte
pozitive asupra activitatii intreprinderii. In cadrul acestora, cei mai semnificativi indicatori,
capabili sa caracterizeze starea financiara a intreprinderii S.A.”Termocom” la etapa actuala sunt:
Indicatori ai rezultatelor financiare, cum ar fi volumul vinzarilor si profitul intreprinderii. Astfel
deducem ca datele prezentate in tabelul 2.1. reflecta insuficienta veniturilor din vinzari, generate
de intreprinderea S.A.”Termocom”, atit in cursul anului de gestiune, cit si pe parcursul perioadei
precedente, pentru acoperirea consumurilor si a cheltuielilor totale suportate de intreprindere. In
comparatie cu perioada precedenta, se observa o crestere considerabila a consumurilor si
cheltuielilor totale, cu circa 14,2552 la suta mai mult, in cursul anului de gestiune. Acest fapt la
rindul sau a si conditionat reducerea esentiala a profitului din activitatea operationala a
intreprinderii, ceea ce a constituit si principala cauza a formarii pierderii nete de-a lungul anilor
2008-2009. Totodata, ca indicator de efecienta a activitatii economice, profitul ar trebui sa
semnifice depasirea veniturilor cistigate de intreprindere asupra consumurilor si cheltuielilor
suportate de aceasta din activitatea de intreprinzator. Metoda traditionala de determinare a
profitului consta in compararea cheltuielilor reale efectuate de intreprindere pe parcursul perioadei
de gestiune cu veniturile reale obtinute in aceasta perioada. Astfel cu scopul de a examina
rezultatele financiare a intreprinderii S.A.”Termocom” pe parcursul perioadei de gestiune, anul
2009, in comparatie cu realizarile anului precedent, intocmim urmatorul tabel analitic si
interpretam rezultatele obtinute in el.
27
Rezultatele financiare, mii lei Tabelul 2.8.
Indicatori 2008(mii lei) 2009(mii lei) Abaterea(+/-) (2009-
2008)
Ritmul creşterii(%)
1.Profit brut (111495,943) (214999,634) -103503,691 92,83
2.Rezultat din
activitatea
operaţională
(136445,527) (246451,573) -110006,040 80,62
3.Rezultat din
activitatea
investiţională
(40,773) (150,171) -109,398 268,809
4.Rezultat din
activitatea
financiară
1502,832 740,604 -762,228 -50,719
5.Rezultat
din
activitatea
economico-
financiară
(134983,468) (245861,140) -110877,672 82,141
6.Rezultat
excepţional
- - - -
7.PPGPI (134983,468) (245861,140) -110877,672 82,141
8.Profit net (131249,898) (245861,140) -110877,672 82,141
Sursa: Elaborat de autor în baza raportului financiar(2009) al S.A.” Termocom”.
Din datele prezentate in tabelul 2.8. rezulta ca S.A.”Termocom” a obtinut de-a lungul anilor 2008
si 2009 un rezultat financiar negativ, fapt determinat in primul rind de cresterea valorii
consumurilor si a cheltuielilor si neajunsul veniturilor pentru acoperirea acestora. Un interes
deosebit pentru cresterea profitului este acordat de catre creditorii intreprinderii S.A.”Termocom”,
care la rindul sau este principalul criteriu de achitare a dobinzii si rambursarii sumei datoriei. Deci
rezultatele analizei profitului sunt destul de necesare atit pentru elaborarea strategiei de dezvoltare,
cit si pentru organizarea activitatii curente a intreprinderii si prognozarea marimii profitului pe
28
viitor. La rindul sau generarea profitului nu este inca suficienta pentru desfasurarea reusita a
activitatii economico-financiare a intreprinderii si nu mai putin importanta este repartizarea
efecienta a profitului obtinut. De mentionat este ca aceasta etapa de repartizare a profitului este
strict reglementata de prevederile legislatiei fiscale si nu este de competenta proprietarilor
intreprinderii. Esentialul accent in repartizarea profitului este acordat in cazul dat pentru plata
impozitului pe venit in contul bugetului, care la rindul sau in cursul perioadei de gestiune a
S.A.”Termocom” a constituit 0 %, ceea ce a determinat un aspect destul de favorabil pentru
dezvoltarea continua a societatii.Analiza rentabilitatii, care reprezinta capacitatea intreprinderii de
a realiza profit necesar reproductiei, dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii. Masura
rentabilitatii poate fi redata de un sistem de rate de efecienta, care masoara gradul in care se
utilizeaza diverse resurse ale intreprinderii. Astfel cu scopul de a analiza sistemul de rate de
rentabilitate, intocmim urmatorul tabel analitic, necesar pentru naliza mai profunda a rentabilitatii
generale a intreprinderii. In baza rezultatelor obtinute vom incerca sa deducem rentabilitatea
vinzarilor (Rv), rentabilitatea activelor sau economica (Ra), rentabilitatea fata de resursele
consumate (Rcost), rentabilitatea mijloacelor fixe (Rmf), rebtabilitatea activelor curente (Rac),
rentabilitatea capitalului permanent (Rcp) si rentabilitatea financiara (Rf).
Date iniţiale pentru analiza ratelor de rentabilitate Tabelul 2.9.
Indicatori 2008(mii lei) 2009(mii lei) Abaterea(+/-)
(2009-2008)
Ritmul
creşterii(%)
1.Valoarea medie
avenitului din
vînzări
765715,496 784499,702 18784,806 2,453
2.Valoarea medie a
capitalului propriu
(1105261,854) (1293793,48) -188531,626 17,057
3.Valoarea medie
a patrimoniului
1313649,576 1337106,876 23457,3 1,785
4.Profit brut (111495,943) (214999.634) -103503,691 92,831
5.PPGPI (134983,468) (245861,140) -110877,672 82,141
6.Profit net (131249,898) (245861,140) 114611,242 87,322
Sursa: elaborată de autor în baza raportului finaciar(2009) al S.A. Termocom
29
Din datele prezentate in tabelul 2.9. rezulta ca totalitatea ratelor de exprimare a rentabilitatii
generale a intreprinderii S.A.”Termocom”, in baza sistemului de rate esentiale enumerate mai sus,
nu are rost din motiv ca valoarea totala a acesteia este negativa, fapt determinat de rezultatele
financiare negative ( profit brut, profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, profit net, etc. )
de-a lungul perioadei analizate, anii 2008 si 2009. Aceasta situatie ne aduce la iveala faptul ca
intreprinderea S.A.”Termocom” nu-si asigura potentialul sau pe piata, precum si efecienta aplicarii
politicilor de piata si de preturi. Gradul de valorificare a capitalului total, al capitalului fix si al
capitalului circulant la fel este nesatisfacator pentru intreprindere. In termeni reali, rentabilitatea
activelor ar trebui sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament in
economie si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat “furnizorii” de capitaluri. In
conditii concurentiale de piata, dotarea tehnica a intreprinderii ocupa si ea un loc deosebit in
producerea si prestarea serviciilor furnizate de S.A.”Termocom” catre consumatorii finali. Situatia
analizata, deduce faptul ca rentabilitatea mijloacelor fixe si ea nu aduce un impact favorabil asupra
rentabilitatii in ansamblu a intreprinderii, fapt ce nu permite la momentul dat reinoirea mijloacelor
ei economice. Rentabilitatea activelor curente la fel ne indica de o gestionare neeficienta a
activelor dispuse in cadrul intreprinderii si anume a creantelor ei. Analiza rentabilitatii capitalului
propriu reflecta incapacitatea intreprinderii de a utiliza acesta in vederea obtinerii profitului, cu
toate ca el caracterizeaza efecienta investitiilor si aprecierea generala a fiecarui leu investit in
capitalul propriu din marimea profitului obtinut. Analiza rentabilitatii capitalului permanent este
importanta pentru dimensionarea eforturilor privind obtinerea unui anumit profit net, in raport cu
rezultatele concurentei specifice domeniului in care functioneaza intreprinderea. In conformitate cu
datele generate de tabelul 2.9., acesta reflecta incapacitatea societatii ’Termocom” de a utiliza
capitalul propriu si sursele atrase pe termen lung efecient, in vederea obtinerii profitului net. Deci
in baza analizei efectuate asupra rentabilitatii actuale la intreprinderea “Termocom”, putem
concluziona ca atit in cursul perioadei de gestiune, cit si a anului precedent, nu a fost respectata si
luata in consideratie corelatia de efecienta dintre efortul necesar si efectul economic scontat. Ca o
generalizare la situatia existenta, ne putem axa la unele rezerve interne ce ar putea duce la
majorarea indicatorilor analizati in viitorul apropiat, cu scopul de a favoriza dezvoltarea
intreprinderii in continuare: reducerea costurilor fixe; reducerea pierderilor de materie prima in
procesul de productie si a produsului final in momentul prestarii serviciilor; sporirea vinzarilor;
cresterea puterii de negociere a intreprinderii cu furnizorii de materie prima si obtinerea unor
preturi de achizitie avantajoase; optimizarea cheltuielilor si maximarea preturilor de vinzare.
30
Analiza lichiditatii si a solvabilitatii, prin care se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma
activele sale in bani, precum si capacitatea de plata a acesteia. Gradul in care intreprinderea poate
face fata datoriilor pe termen scurt tine nemijlocit de solvabilitatea ei si se poate aprecia prin
intermediul ratelor de lichiditate. Ca un factor pozitiv se apreciaza cresterea lichiditatii, dar pina la
nivelul maximal recomandat. Cu alte cuvinte, cresterea excesiva a coeficientilor nu este
binevenita. Depasirea nivelului maxim recomandat reflecta o structura irationala a activelor
intreprinderii, iar nivelul insuficient al coeficientilor lichiditatii poate cauza un sir de consecinte
negative la caracteristica formarii fondului de rulment net in comparatie cu normativul acestuia.
Astfel cu scopul de a examina nivelul coeficientilor lichiditatii la sfirsitul anului de gestiune sub
aspect dinamic, efectuam urmatoarele calcule si interpretam rezultatele obtinute in tabelul analitic
intocmit mai jos.
Calculul coeficientelor lichiditatii pe parcursul anilor 2008-2009 sup aspect dnamic Tabel 2.10.
Denumirea
coeficientului
Anul 2008 Anul 2009 Abaterea absoluta
2009-2008
Ritmul cresterii
2009/2008,%
Lichiditatea
curenta
0,311804 0,287381 -0,024423 -7,8328
Lichiditatea
intermediara
0,289445 0,269695 -0,01975 -6,8234
Lichiditatea
absoluta
0,025417 0,006513 -0,018904 -74,3754
Sursa:Elaborata de autor in baza Raportului financiar(2009),bilant contabil,S.A.”Termocom”.
Calculele efectuate in tabelul 2.10. atesta faptul ca la S.A.”Termocom” a survenit perioada de
insuficienta a mijloacelor banesti disponibile pentru achitarea datoriilor scadente. Aceasta
concluzie deriva din nivelul subunitar al coeficientilor lichiditatii curente, absolute si intermediare.
31
Totodata putem concluziona ca in decursul perioadei anilor 2008-2009 s-a evit considerabil
tendinta de scadere a tuturor coeficientilor lichiditatii in perioada de gestiune (2009) fata de anul
precedent (2008). Acest fenomen negativ se explica prin faptul ca ritmul cresterii a datoriilor pe
termen scurt depaseste considerabil ritmul cresterii atit a mijloacelor banesti, cit si a activelor
curente. Cel mai scazut nivel, in comparatie cu intervalul optim ( 0,2-0,25), se situeaza coeficientul
lichiditatii absolute. Este de mentionat ca acest coeficient nu corespunde la fel ca si alti coeficienti
ai lichiditatii ( lichiditate curenta si cea intermediara ) cerintelor atit la inceputul, cit si la sfirsitul
anului de gestiune, demonstrind evolutia negativa in urma reducerii sumei mjloacelor banesti
disponibile in conditiile cresterii datoriilor pe termen scurt. Cu toate ca valoarea activelor curente
s-a majorat considerabil in anul 2009, cu circa 12400,124 mii lei fata de anul precedent, nivelul
activitatii curente la sfirsitul anului de gestiune s-a redus considerabil fata de anul 2008. La fel, in
aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii poate fi inclus si indicatorul ce releva gradul de
asigarare a intreprinderii cu mijloace banesti, calculat conform relatiei: Km.b.
(2008)=Mijloacebanesti/TotalActive=0,04718 si Km.b.(2009)=0,013347, care releva gradul de
imbunatatire a situatiei trezoreriei. Diminuarea valorii coeficientului atesta un aspect nefavorabil
pentru echilibrul financiar al intreprinderii S.A.”Termocom” si insuficienta resurselor banesti,
necesare pentru efectuarea platilor. Concluzionam ca aprecierea lichiditatii constituie pentru orice
intreprindere un instrument operativ de control asupra capacitatii de plata a acesteia. In baza
datelor obtinute in urma analizei, conducerea poate sa intreprinda masuri de sincronizare a
incasarilor cu platile, in cazul nivelului subunitar al lichiditatii, cum ar fi reducerea volumului
aprovizionarilor. Deci costul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile pe tipuri de
activitati a intreprinderii ( de exploatare, financiare si exceptionale ) si permit calcularea
indicatorilor de rentabilitate. In cazul S.A.”Termocom”, principala preocupare a intreprinderii este
productia si prestarea serviciilor si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare si ele de
venituri. Pentru ca sa existe o buna lichiditate trebuie ca valoarea activelor curente ( active
circulante ), sa fie de cel putin de 2 ori mai mare decit datoriile pe termen scurt, ceea ce nu se
respecta in cadrul intreprinderii “Termocom”. Marja de profit, denumita si rata rentabilitatii
comerciale caracterizeaza efecienta politicii comerciale alese de fiecare intreprindere ( a procesului
de aprovizionare, stocare si vinzare ) si mai ales a politicii de preturi practicate in intreprindere.
Astfel rata rentabilitatii generale indica cit la suta din cheltuieli totale au generat profit. Cresterea
performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utilizarea efecienta a capacitatii de
productie si calitatea produselor obtinute. Deci cu scopul de a determina capacitatea de productie a
S.A.”Termocom”, analizam productivitatea anuala a fiecarui muncitor si salariat in parte a
intreprinderii, in baza urmatorului tabel analitic:
32
Analiza indicatorilor eficienţei economice Tabelul 2.11.
Indicatori 2008(mii lei) 2009(mii lei) Abaterea(+/-)
(2009-2008)
Ritmul creşterii(%)
1.Productivitatea
anuală a unui
muncitor
694,405 715,316 20,911 3,011
2.Productivitatea
anuală a unui
salariat
506,925 521,252 14,327 2,826
3.Randamentul
mijloacelor fixe
0,652 0,622 -,003 -4,601
4.Volumul
producţiei fabricate
la 1 leu resurse
material
0,0023 0,0015 -,0008 -34,782
Sursa: elaborată de autor în baza raportului statistic al S.A. Termocom
Productivitatea muncii fiind calculata in cazul de fata ca raport dintre cifra de afacere si numarul
mediu de salariati si muncitori, poate cunoste o crestere datorata evolutiei positive a cifrei de
afacere pe viitor, in conditiile in care numarul de salariati si muncitori va ramine neschimbat la
nivelul anilor 2008-2009. Adica o majorare relativa a venitului din vinzari raportata la numarul
constant de muncitori va favoriza cresterea productivitatii in anii consecutive fata de perioada
actuala. Cu toate acestea putem deduce ca deja la finele perioadei de gestiune se evedentiaza o
crestere relativa a acestui indicator in comparatie cu anul precedent cu circa de 20,911 la suta mai
mult, fapt determinat pe baza cresterii calitatii serviciilor prestate de “Termocom”, care a dus
totodata si la majorarea considerabila a vinzarilor si la cresterea cotei de piata detinuta de unitatea
data.
7.2. Concluzii generale privind situatia actuala si perspectivele dezvoltarii intreprinderii S.A.
Termocom pe viitor.
Prin Hotarirea Judecatoriei Economice din 29 noiembrie 2001 S.A. Termocom, a fost declarata
insolvabila si s-a intentat procesul de faliment pentru producerea de reorganizare. Astfel pe data de
33
16 ianuarie 2002, Adunarea Creditorilor a votat pentru efectuarea procedurii de reorganizare in
baza planului, elaborat de debitori cu participarea administratorului procesului de faliment-
Deonisie Antocel. Planul reorganizarii a fost aprobat de catre adunarea creditorilor la 26.06.2002 si
confirmat in instanta de judecata la 16.07.2002. Pe data de 26.07.2006 Curtea Economica a emis
incheierea nr.2 e-130/2c de prelungire a termenului de realizare a planului S.A. Termocom pina la
26.07.2007, iar Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotarirea N 94 din 5 februarie 2009 prin
care a prelungit termenul procedurii planului inca pe o perioada de trei ani. Astfel conform
Planului de Reorganizare si a cererii suplimentare confirmate de instanta de judecata, cerintele
creditorilor constituie 1075574,5 mii lei, iclusiv: creditorii cu creantele garantate ( clasa I )-
77044,7 mii lei; creditorii chirografari ( clasa II )-17523,3 mii lei; creditorii chirografari inferiori
( clasa III )-911688,8 mii lei si creditorii chirografari inferiori ( clasa IV )-69368,7 mii lei. In
perioada indeplinirii Planului de Reorganizare pentru efectuarea achitarilor cu creditorii a fost
acumulata o suma de 172684,7 mii lei si au fost satisfacute cerintele creditorilor cu creantele
garantate. La etapa actuala restantele de plata constituie 63356514 lei, iclusiv: creditorilor
chirografari, clasa II ( Ministerul finantelor )-10380490 lei; creditorilor chirografari, clasa III-
49230117 lei si creditorilor chorografari inferiori, clasa IV-3475907 lei. Soldul mijloacelor banesti
nu permite achitarea acestor restante. In acelasi timp pe parcursul indeplinirii planului au aparut
unele tendinte si respectiv careva devieri:
Planul de acumulare a resurselor financiare este indeplinit in mare masura prin colectarea datoriilor
debitoare si prestarea a serviciilor, darea obiectelor in arenda;
Planul de acumulare a resurselor financiare nu a fost indeplinit in partea realizarii activelor
materiale nefolosite: fondurilor de baza si materialelor de la depozite;
Perioada de indeplenire a Planului de Reorganizare, stabilita de catre Instanta de Judecata pe
perioada de 4 ani a fost prelungita de Instanta de Judecata si Guvern la 8 ani, ceea ce a adus
anumite pierderi financiare suplimintare pentru creditori, deci necesitatea compensarii din partea
debitorului.
In perioda indeplinirii Planului de Reorganizare, din cauza tarifului neadecvat la energia termica
livrata, s-au adunat datorii suplimentare in suma de 1491 mln. lei. Solutionarea problemei date, atit
pentru creditori, cit si pentru debitori este urmatoarea: in perioada ramasa a procedurii planului ( 2
ani ), de utilizat resursele activelor materiale nefolosite si suma obtinuta sa fie repartizata
suplimentar creditorilor. In corespundere cu faptul ca valoarea activelor materiale nu este o valoare
prestabilita si vor fi introduse diverse modificari in procesul reevaluarii si vinzarii, in completarile
Planului de Reorganizare nu este introdusa suma reala obtinuta in urma realizarii acestora, insa
sunt anexate listele acestor active si planul de actiuni. Repartizarea acestor acumulari va fi
34
efectuata in corespundere cu masura de realizare a lor. Astfel toate actiunile privind realizarea
activelor materiale nefolosite, precum si repartizarea acumularilor, vor fi coordonate cu Comitetul
Creditorilor. La fel conform analizei economico-financiare efectuate la finele anului 2009, numarul
mediu scriptic al personalului a ramas neschimbat fata de nivelul anului 2008- de 1526 de
persoane. Cheltuielile anului 2009 pentru intretinerea personalului au fost de 70131,6 mii lei si
salariul mediu lunar al unui lucrator a fost de 3829 lei. Conform datelor reflectate in darea de
seama a anului 2009 din sursele proprii a intreprinderii au fost produse circa 456,4 mii Gcal de
energie termica contra 453,2 mii Gcal in anul 2008, pe cind volumul energiei termice procurate a
constituit 1393,2 mii Gcal sau cu 51,7 mii Gcal mai putin ca in anul 2008. Ceea ce tine de
majorarea relativa a cheltuielilor si consumurilor intreprinderii este nemijlocit legat de pretul la
apa, care a crescut cu 14% de la 11,14 lei/m3 pina la 12,7 lei/m3; energia electrica cu 14,6 de la
0,96 lei/kw pina la 1,1 lei/kw; apa de adaos procurata de la CET-1 este de 11,24 lei/m3, iar de la
CET-2 este de 8,92; gazul natural s-a majorat de 2267 lei/1000m3 pina la 3232 lei/1000m3, dupa
care s-a micsorat 2819 lei/1000m3. Astfel in baza cheltuielilor si a consumurilor suportate de
intreprindere, pretul de cost al 1 Gcal s-a majorat fata de anul precedent de la 639,79 lei pina la
709,11 lei sau cu 10,83 la suta, cu toate acestea S.A. “Termocom” a suportat pierderi din
activitatea economico-financiara in anul 2009 in suma de 245,9 mln. lei, ceea ce este cu 82,1 la
suta mai majorat fata de anul precedent. Efectuind analiza datoriilor debitoare pentru energia
termica putem constata ca la finele anului de gestiune ( 2009 ), acestea au alcatuit cifra de
731058,8 mii lei, din care: bugetului republican ii revin circa 9164,9 mii lei; bugetului municipal-
19810,4 mii lei; agentilor economici-20999,2 mii lei; fondului locativ-569869,1 mii lei;
compensarea primariei-80411,6 mii lei si altor consumatori circa 30803,5 mii lei. Pe linga acestea
datoriile creditoare au constitui circa 2753,1 mln. lei, in componenta carora datoriile pe termen
lung sunt de 15,2 mln. lei ( rambursarea creditului BERD, constituie 5,7 mln. lei ). Datoriilor pe
termen scurt le revine 2737,9 mln. lei din ele: datorii financiare pe termen scurt-0,81 mln. lei;
datorii comerciale pe termen scurt -2493,84 mln. lei, dintre care datorii inghetate constituie-990,9
mln. lei si datorii pe termen scurt calculate circa 243,335 mln.lei. Conform situatiei actuale la
intreprinderea S.A. “Termocom” obiectivele principale planificate pentru realizarea lor pe
parcursul anului 2010 sunt:
Asigurarea consumatorilor cu agent termic de inalta calitate in sezonul de incalzire 2010-2011 prin
reabilitatea retelelor termice cu grad inalt de uzura cu tevi prefabricate cu izolatie termica din
poliuretan;
Asigurarea consumatorilor cu apa calda menajera de inalta calitate prin instalarea la unele blocuri
locative puncte termice individuale in subsolurile blocurilor locative;
35
Atragerea noilor consumatori prin implementarea unor proiecte investitionale.
Planul de acţiuni pe viitor a SA. Termocom:
Nr.or
d
Actiuni Termen de indeplinire
1 Repartizarea acumularilor,suma 63356514 lei februarie-martie 2010
2 Aprecierea activelor pe piata primul semestru 2010
3 Aprobarea valorificarii activelor de catre
Comitetul Creditorilor
in masura valorificarii
4 Organizarea licitatiei de realizare a activelor al doilea semestru 2010
5 Confirmarea rezultatelor licitatiei in dependent de realizarea
activelor
6 Incheierea contractelor de achizitionare a A al doilea semestru 2010
7 Repartizarea acumularilor intre creditori In dependent de realizarea
activelor
8 Elaborarea mecanismului de achitare a
datoriilor creditare
primul semestru 2010
36
Bibliografie:
LITERATURA DE SPECIALITATE:
1.,,Strategii în investiţii” Ioan L.Ciolan editura RSR 1978.
2. Natalia Ţiriulinicova, Valentina Paladi, Liudmila Gavriliuc, Nelea Chirilova, Diana Furtună
„Analiza rapoartelor financiare”, Tipografia Centrală, Chişinău 2004, p.38-40; p.53-58; p.83-98.
3. Peter Drucker, „Inovaţia şi sistemul antreprenorial”, Editura Enciclopedică, Bucureşti 1993, p.
21-26; p39-47; p.53-55; p.57-59.
4.,,Gestiunea investiţiilor” Marian Stoian .
SURSE ELECTRONICE:
1. www.expertizacontabila.ro/dicţionar
2. www.financialdirector.ro
3.www.cnna.md
4.statistica.md
37
