of 25/25
STRATEGIA OPERATIONALA PENTRU ENERGIA DE TRACTIUNE Cap. 1 SCOP Prezenta strategie are drept scop specificarea moduui in ca acti!itatii de gestionare a energiei eectrice de a CN C"R SA# documentatii si a tuturor informatiior necesare pentru $una des precum si modu de actiune dupa preuare%% Cap. 2 DOMENIUL DE APLICARE Procedura se apica in cadru SC Eectrificare C"R & Ser!ic eectrificare% Cap. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA '%(% SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al calitatii – Cerinte ) '%*% SR EN ISO 9000: 2001 Sistemede management al calitatii – Principii fundamentale si vca!ular ) '%'% "egea energiei electrice nr#1$%200& # pu$icat+ ,n -onitoru Oficia a Partea I# Nr%/(0*'%I%*112) '%3% Regulamentul de furni'are a energiei electrice la cnsumatri # apro$at prin 4ot+r.rea Gu!ernuui nr%(%1120*113# pu$icat ,n -onitoru Nr%52'0*2%6II%*113) '%/% Regulamentul privind racrdarea utili'atrilr la re(elele electrice de interes pu!lic # apro$at prin 4ot+r.rea Gu!ernuui nr%7520*11'# pu$icat ,n -onitoru a Rom.niei# Partea I# Nr%//803%6III%*11') '%5% Regulamentul pentru acrdarea licen(elr )i autri'a(iilr *n electrice # apro$at prin 4ot+r.rea Gu!ernuui nr%/310*113# pu$ Rom.niei# Partea I# Nr%'880/%6%*113) '%2% Cntractul+cadru pentru serviciul de distri!u(ie a energiei electric # apro$at prin Ordinu pre9edinteui ANRE nr%3'0*113 pu$icat ,n -onitoru Ofic Nr%550(8%I%*11/) '%7% Ordinul pre)edintelui ,NRE nr#$1%200$ privind facturarea energ su!cnsumatri # pu$icat ,n -onitoru Oficia a Rom.niei# Partea I# '%8% Cntractele+cadru de furni'are a energiei electrice # apro$ate prin Decizia pre9edinteui ANRE nr%/20(888 pu$icat+ ,n -onitoru Oficia a Rom.niei# Partea I# Nr%5*'0*(%:II%(888) '%(1% -etdlgia de sta!ilire a tarifelr de racrdare a utili'atrilr la re(elele electrice de distri!u(ie de medie )i .as/ tensiune # apro$at+ prin Ordinu pre9edint nr%*80*11' pu$icat ,n -onitoru Oficia a Rom.niei# Partea I# '%((% Regulamentul de rgani'are si functinare al Sucursalei Electrifica Cap. 4 DEFINITII SI PRESCURTARI Pentru scopurie acestei proceduri se apica definitiie din (% Gestionarea eneriei e!e"tri"e si "ontra"te!or <GEEC= > acti!itatea definita a RO" a S%C% ?Eectrificare C"[email protected] & S%A% *% a#i$ te%ni" &e ra"or&are > a!iz scris !aa$i numai pentru un anumit a emite de catre operatoru de retea a cererea unui co

Strategia Operationala Pentru Energia de Tractiune

  • View
    225

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Strategia Operationala Pentru Energia de Tractiune

STRATEGIA OPERATIONALA PENTRU ENERGIA DE TRACTIUNE

Cap. 1 SCOP

Prezenta strategie are drept scop specificarea modului in care se va face preluarea activitatii de gestionare a energiei electrice de la CN CFR SA, in vederea asigurarii intregii documentatii si a tuturor informatiilor necesare pentru buna desfasurare a activitatii in viitor, precum si modul de actiune dupa preluare..

Cap. 2 DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica in cadrul SC Electrificare CFR Serviciul GEE si Sucursalele de electrificare.

Cap. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA

3.1. SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al calitatii Cerinte;

3.2. SR EN ISO 9000: 2001 Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular;

3.3. Legea energiei electrice nr.13/2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.51/23.I.2007;

3.4. Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.1.007/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.673/27.VII.2004;

3.5. Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reelele electrice de interes public, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.867/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.559/4.VIII.2003;

3.6. Regulamentul pentru acordarea licenelor i autorizaiilor n sectorul energiei electrice, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.540/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.399/5.V.2004;

3.7. Contractul-cadru pentru serviciul de distribuie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul preedintelui ANRE nr.43/2004 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.66/19.I.2005;

3.8. Ordinul preedintelui ANRE nr.31/2003 privind facturarea energiei reactive la subconsumatori, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.887/12.XII.2003;

3.9. Contractele-cadru de furnizare a energiei electrice, aprobate prin Decizia preedintelui ANRE nr.57/1999 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.623/21.XII.1999;

3.10. Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la reelele electrice de distribuie de medie i joas tensiune, aprobat prin Ordinul preedintelui ANRE nr.29/2003 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.882/11.XII.2003;

3.11. Regulamentul de organizare si functionare al Sucursalei Electrificare Galati

Cap. 4 DEFINITII SI PRESCURTARI

Pentru scopurile acestei proceduri se aplica definitiile din SR EN ISO 9000: 2001.

1. Gestionarea energiei electrice si contractelor (GEEC) - activitatea definita la cap. V.2 din ROF al S.C. Electrificare CFR S.A.

2. aviz tehnic de racordare - aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorului, prevazute la solicitarea avizului;

3. calitatea energiei electrice - totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la frecventa tensiunii, amplitudinea si variatia tensiunii, goluri de tensiune, nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici si interarmonici, supratensiuni temporare si tranzitorii;

4. calitatea comerciala a furnizarii - insusirea asociata relatiilor care se stabilesc intre un furnizor si clientii sai in legatura cu pachetul de servicii aferent furnizarii;

5. consumator de energie electrica - persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat in conditiile legii la instalatiile sale;

6. consumator agent economic - consumator persoana fizica autorizata sau persoana juridica, care cumpara energia electrica in scopul realizarii de activitati industriale, comerciale sau agricole;

7. consumator casnic - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in scopuri casnice (pentru iluminat artificial in interiorul si exteriorul locuintei, precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta). Receptoarele electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu si care sunt alimentate cu energie electrica la tensiunea de 230 / 400V;

8. consumator eligibil - consumatorul care are dreptul sa isi aleaga furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia electrica necesara, avand acces la retelele de transport si/sau de distributie;

9. consumator intreruptibil - consumatorul care, la solicitarea furnizorului, isi diminueaza puterea absorbita sau accepta deconectarea contra unei compensatii/reduceri tarifare stabilite de comun acord cu furnizorul;

10. consumator prestator de servicii publice consumatorul de energie electrica care asigura servicii de interes public (alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica produsa centralizat, alimentarea cu gaze naturale, iluminatul public si transportul public local);

11. consumator tertiar - consumatorul de energie electrica din domeniile invatamant, sanatate, asistenta sociala, administratie publica, arta si cultura, culte, sport;

12. consumator vulnerabil - consumatorul casnic care din motive de sanatate, varsta sau de alta natura (de exemplu pensionari cu probleme deosebite, persoane cu deficiente fizice sau mentale, suferinzi de o boala cronica sau a caror viata depinde de aparate alimentate electric, persoane cu dificultati severe de vedere sau auz) beneficiaza de anumite facilitati in asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice stabilite de autoritatile statului abilitate in acest scop prin legislatia in vigoare;

13. continuitate in alimentarea cu energie electrica - caracteristica a alimentarii cu energie electrica ce se refera la durata si frecventa intreruperilor in livrarea energiei electrice;

14. contract-cadru de furnizare a energiei electrice - contract reglementat de furnizare a energiei electrice, ale carui clauze minimale obligatorii sunt stabilite de catre Autoritatea competenta;

15. conventie de consum - document semnat intre furnizor si consumator, in cazul in care citirile grupurilor de masurare se fac la intervale mai mari decat perioadele de facturare, prin care partile accepta facturarea lunara corespunzator unor cantitati de energie estimate de comun acord, cu regularizarea platilor dupa fiecare citire;

16. conventie de exploatare - act juridic incheiat intre operatorul de retea si un consumator, prin care se precizeaza aspecte legate de delimitarea instalatiilor, realizarea conducerii operative prin dispecer, conditiile de exploatare si intretinere reciproca a instalatiilor, reglajul protectiilor, executarea manevrelor, interventii in caz de incidente etc.;

17. factor de putere utilizat la facturarea energiei electrice - raportul dintre energia electrica activa si energia electrica aparenta, tranzitate printr-un punct de masurare intr-un anumit interval de timp;

18. furnizare de energie electrica - activitatea de comercializare a energiei electrice la consumator, reprezentand un pachet de servicii care include:

a) intermedierea relatiei consumatorului cu operatorul de retea;

b) contractarea cantitatii energiei electrice si a puterii acesteia;

c) stabilirea prin contract a tarifului/pretului energiei electrice furnizate;

d) facturarea energiei electrice;

e) informarea consumatorilor privind modificarea cadrului legislativ aplicabil;

f) raspunsul la scrisorile consumatorilor prin care se solicita informatii;

g) preluarea si solutionarea solicitarilor telefonice;

h) notificarea consumatorilor privind eventuale plati pentru abateri de la calitate ca efect al Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare sau al contractelor;

i) notificarea consumatorilor asupra intreruperilor programate;

j) programarea si efectuarea de audiente;

k) investigarea reclamatiilor consumatorilor;

l) investigarea cererilor de despagubiri;

m) servicii speciale pentru consumatorii vulnerabili;

19. furnizor de ultima optiune - furnizor desemnat de autoritatea competenta pentru a presta serviciul universal intr-o zona geografica determinata;

20. grup de masurare a energiei electrice - ansamblu format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de masurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare;

21. interval de citire - interval de timp intre doua citiri consecutive ale indicatiilor grupului de masurare pentru determinarea consumului de energie electrica corespunzator acelui interval;

22. interval de decontare - intervalul de timp pentru care se realizeaza in piata angro de energie electrica balanta de energie si se stabilesc cantitatile de energie tranzactionate de participantii la piata. De regula intervalul de decontare este ora;

23. intrerupere in alimentarea cu energie electrica - situatia in care tensiunea efectiva in punctul de delimitare devine mai mica decat 1% din tensiunea nominala a retelei in punctul respectiv;

24. loc de consum - incinta sau zona in care sunt amplasate instalatiile de utilizare ale unui consumator, inclusiv ale subconsumatorilor sai, unde se consuma energie electrica furnizata prin una sau mai multe instalatii de racordare. Un consumator poate avea unu sau mai multe locuri de consum al energiei electrice;

25. Normativ de deconectari manuale (Normativ DM) - document emis de operatorii de retea, care cuprinde consumatorii grupati pe transe de deconectare si puterile deconectate si se aplica in situatii exceptionale aparute in functionarea SEN, situatii care necesita reducerea consumului de energie electrica pe zone de retea sau la nivelul SEN;

26. Normativ de limitari - document emis de operatorii de retea, care cuprinde consumatorii grupati pe transe de limitare si valorile reducerilor de puteri ale acestor consumatori si se aplica in cazul penuriei nationale de combustibil sau in alte situatii exceptionale caracterizate prin deficite de putere/ energie electrica in SEN;

27. oferta standard - oferta de pret si calitate pe care o asigura un furnizor de ultima optiune;

28. operator de distributie - persoana juridica, titulara a unei licente de distributie, care detine, exploateaza, intretine, modernizeaza si dezvolta o retea electrica de distributie (similar, distribuitor);

29. operator de retea - operatorul de transport si de sistem sau operatorul de distributie;

30. operator de transport si de sistem (OTS) - persoana juridica titulara de licenta pentru transportul energiei electrice si servicii de sistem;

31. penalitate - procent din valoarea facturii, cu care se majoreaza suma initiala ca urmare a intarzierii la plata peste un anumit termen prevazut in contractul de furnizare a energiei electrice, in conditiile legii;

32. perioada de facturare - intervalul de timp prevazut in contractul de furnizare, pentru care se determina cantitatea de energie electrica si puterile furnizate, valorile respective fiind cuprinse intr-o factura;

33. prognoza a consumului de energie electrica - estimarea evolutiei in timp a consumului de energie, cu precizarea unor intervale de incredere, bazata pe studiul imprejurarilor care o determina;

34. punct de delimitare - punct al unei retele electrice, care delimiteaza patrimonial instalatiile electrice ale consumatorilor de cele ale operatorilor de retea;

35. punct de masurare a energiei electrice furnizate - punct al unei retele electrice, unde se afla instalat grupul de masurare a energiei electrice;

36. putere aprobata - valoarea maxima a puterii active/aparente pe care utilizatorul o poate simultan absorbi sau evacua prin instalatia de racordare la reteaua electrica pentru care se emite avizul tehnic de racordare. Valoarea se consemneaza in avizul tehnic de racordare si este puterea luata in considerare la dimensionarea instalatiei de racordare a utilizatorului respectiv si la rezervarea de capacitate in reteaua electrica;

37. putere la orele de varf ale SEN - cea mai mare putere medie cu durata de inregistrare pe 15 minute consecutive, absorbita de consumator la orele de varf ale SEN, pentru un loc de consum;

38. putere in restul orelor - cea mai mare putere medie cu durata de inregistrare pe 15 minute consecutive, absorbita de consumator in afara orelor de varf ale SEN, pentru un loc de consum;

39. putere maxima contractata - cea mai mare putere medie cu inregistrare la interval de 15 minute consecutive, prevazuta in contractul de furnizare a energiei electrice, pe care consumatorul are dreptul sa o absoarba in perioada de consum, pentru un loc de consum sau cale de alimentare, dupa caz;

40. putere medie - raport intre energia contractata/ absorbita intr-un anumit interval de timp si durata respectivului interval;

41. putere minima de avarie - puterea strict necesara consumatorului pentru mentinerea in functiune a agregatelor care conditioneaza securitatea instalatiilor si a personalului;

42. putere minima tehnologica - cea mai mica putere necesara unui consumator pentru mentinerea in functiune, in conditii de siguranta, numai a acelor echipamente si instalatii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de productie prin deteriorare;

43. regim de limitare - situatie in care este necesara reducerea puterii electrice absorbite de consumatori cu asigurarea puterii minime tehnologice, in vederea mentinerii in limite normale a parametrilor de functionare a SEN;

44. regularizarea platilor - determinarea sumelor de bani de platit/restituit pentru energia electrica consumata pe o anumita perioada, tinand cont de consumul real rezultat din citirile contoarelor si de platile anterioare;

45. sistem de masurare a energiei electrice - ansamblu de echipamente prin care se asigura activitatea de masurare a energiei electrice format din: grupurile de masurare, sistemul de gestionare a valorilor masurate si, daca este cazul, sistemul de teletransmisie;

46. situatie de avarie in SEN - situatie in care, datorita avarierii unor instalatii si agregate energetice sau intreruperii intempestive a importului de energie electrica, nu se mai pot mentine parametrii principali in limitele normale de functionare a SEN;

47. Sistemul Electroenergetic National (SEN) - sistemul electroenergetic situat pe teritoriul national. SEN constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica;

48. statie de primire - prima statie situata pe amplasamentul sau in vecinatatea amplasamentului unui consumator, care poate fi statie electrica de transformare sau de conexiuni, post de transformare sau tablou de distributie si care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) se afla pe traseul retelelor electrice de legatura dintre operatorul de retea si consumator;

b) prin intermediul acesteia se realizeaza nemijlocit alimentarea cu energie electrica a consumatorului;

5.1. Generalitati

Prezentarea situaiei actuale

S.N.C.F.R. Societatea Naionala Cile Ferate Romane a fost divizata n anul 1998 n cinci companii separate:

Compania Naionala C.F.R. S.A., ce administreaz i ntreine infrastructura feroviara public. Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor feroviari de marfa i cltori;

Societatea Naional de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A., care furnizeaz servicii de transport public de mrfuri;

Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori "C.F.R. Cltori" - S.A care furnizeaz servicii de transport urban si suburban de calatori;

Societatea de Servicii de Management Feroviar - SMF SA, care asigura servicii specializate financiar contabile si juridice pentru celelalte entiti desprinse din structura S.N.C.F.R. ulterior desfiinat i mprit ntre celelalte 4 societi;

Societatea de Administrare Active Feroviare - SAAF SA care asigura activitatea de valorificare a surplusului de active feroviare rezultate in urma reorganizrii, transformat ulterior n Societatea Feroviar de Turism S.F.T. C.F.R. SA ce ofer servicii de turism feroviar (nchirieri de trenuri de epoc, etc.) .

CN CFR SA este una dintre primele companii independente de infrastructura feroviara ce au fost create. Astfel de companii mai ntlnim in Suedia, Australia, Marea Britanie si Olanda. De asemeni, companii similare de infrastructura feroviara exista in cadrul unor holdinguri in Germania si Polonia. Conform legii romane, CFR este nregistrat ca o societate pe aciuni, dar aciunile sunt deinute de ctre Statul roman. Strategia de restructurare a cailor ferate, implementata in 1998, prevede permanenta de ctre stat a societatii de infrastructura feroviara.

In luna octombrie 2004, activitatea legata de ntreinerea si exploatarea instalaiilor de electrificare a fost externalizat lund fiina S.E. Electrificare CFR societate pe aciuni cu acionar unic CN CFR SA.

Separarea urmeaz modelul implementat de Cile Ferate Poloneze si filiala lor PKP Energetyka. Avantajul principal al separrii furnizrii energiei pentru staiile de traciune electrica este posibilitatea unei societai independente de furnizare si distribuie a energiei electrice pentru calea ferata de a profita de liberalizarea pieei energiei prin cumprarea energiei de pe piaa libera de energie, de la furnizorii cei mai ieftini, reducndu-se astfel costurile cu energia electrica pentru intregul sector feroviar.

Sectorul cailor ferate romane

Sectorul cailor ferate consuma aproximativ 1.106.000 (1.105.648,63 MWh in 2007) MWh pe an, 82% (906.867,81 MWh in 2007) pentru tractiunea electrica (distribuiti la 25 kV), restul de 18% fiind utilizati pentru alimentarea instalatiilor de comanda centralizata a circulatiei din statii si triaje CF, a instalatiilor de iluminat si forta, cosumatori persoane fizice si juridice etc. Reteaua de cai ferate romane consta in 11.300 km traseu, 33% fiind retea electrificat. Energia electrica este asigurata de distribuitorii de energie la 110kV, care este apoi transformata de substatiile de tactiune CFR la 25 kV, necesari sistemelor cailor ferate. Anexa A arata o harta a sistemului cailor ferate in Romania.

Activitatea cailor ferate este reglementata de Autoritatea Feroviara Romana (AFER), infiintata in 1998.

Sectorul energetic in Romania Sectorul energetic a cunoscut si el un proces de restructurare incepand cu 1998, cu scopul adoptarii legislatiei UE in domeniu si integrarii romniei in infrastructura energetica a UE. Societatile de electricitate integrate au fost separate si a fost infintata autoritatea de reglementare in domeniul energiei electrice respectiv Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Accesul tertilor la grilele de transmisie si distributie este impus de Legea Energiei electrice (Legea nr 13/09/01/2007). S-a format o piata angro de furnizare a energiei electrice, care este in prezent o piata reglementata si competitiva.

Piata reglementata este bazata in principal pe portofoliul contractelor intre generatori ( in calitate de vanzatori) si distribuitori/ furnizori (in calitate de cumparatori pe piata angro). Exista opt companii regionale de distributie si furnizare a electricitatii.

Gradul oficial de deschidere al pietei a fost 65% in decembrie 2007. Aceasta valoare este bazata pe clientii cu un consum electric mai mare de 1 GWh/an. Acesti consumatori pot alege sa devina consumatori eligibili. Conform planul roman de liberalizare a sectorului energetic, toti consumatorii industriali au devenit eligibili incepand cu anul 2005.

CN CFR S.A.CFR SA a fost infiintata in 1998 prin reorganizarea SNCFR. CFR SA administreaza infrastructura feroviara publica si patrimoniul auxiliar in baza unui contract cu Ministerul Transportului, Constructiilor si Turismului. CN CFR are in proprietate infrastructura feroviara si are aproximativ 35.000 angajati.

Principalele activitati ale CFR sunt:

Administrarea infrastructurii feroviare;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare;

Organizarea, planificarea si coordonarea activitatilor de exploatare, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare.

Decizia Guvernului din 1998 reglementeaza accesul la infrastructura feroviara prin contracte de acces la trasee, incheiate cu operatorii feroviari (interni si internationali). Pentru a avea acces la infrastructura feroviara publica, operatorii feroviari platesc o taxa de acces pentru serviciile si facilitatile solicitate.

Principalii clienti ai CFR sunt companiile feroviare SNTF Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. si SNTF Calatori CFR Calatori. In plus, reteaua feroviara este folosita de un numar tot mai mare de operatori independenti privati, atat pentru transportul de marfa cat si pentru transport calatori. In prezent exista 23 de operatori independenti pentru transportul de marfa si 4 pentru transportul de calatori.

LISTA OPERATORILOR FEROVIARI

Nr. crt.Operator feroviarLicenta de transportCertificat de sigurantaTip activitate

1SC CLASSFER SRL018-R018/2006marfa

2SC CARGO TRANS VAGON06J40marfa

3CTF401marfa

4CRIMBO GAZ021021/2005marfa

5CONSTANTIN GRUP029029/2005marfa

6CEREALCOM SA006006/2005marfa

7GFR010010/2005marfa

8KAIROS SRL022022/2005marfa

9LOGISTIC SERVIS DANUBIUS023-R023/2005marfa

10ICIM ARAD019-R019/2005marfa

11ROMPETROL LOGISTICS008-R008-R/2006marfa

12ROMANIA EUROEST013013/2005marfa

13RAIL INTERNATIONAL07015/2005marfa

14RC-CF TRANS SRL0,9016/2005marfa

15SERVTRANS INVEST009-E009/2006marfa

16SOFTRANS SRL020020/2006marfa

17TRANSCOMBI004004/2006marfa

18TRANSFEROVIAR GRUP SA10017-R/2005marfa

19TRANSFEROVIARIA SIBIU007007/2006marfa

20TRANS EXPEDITION SA080007/2007marfa

21UNIFERTRANS SA002002/2005marfa

22VIA TERRA EXPEDITION01402marfa

23TRANSBLUE033033/2007marfa

24SC REGIONAL SRL034034calatori

25REGIOTRANS030-R030calatori

26SERVTRANS CALATORI009 -E009calatori

27SFT TURISM CFR SA8010/11RO1120calatori

Din cei 27 de operatori feroviari la aceasta data folosesc tractiunea electrica doar 13 (cei subliniati)

Peste 3.929 km de linii ferate sunt electrificati cu la nivelul de tensiune 25kV/50 Hz c.a., din care 2.309 km sunt linii duble. Pentru functionarea tractiunii electrice, reteaua include 10.522 km de cale ferata electrificata alimentati de la 77 substatii de tractiune electrica, coordonate de 23 de centre de dispeceri energetici feroviari.

Echipamentul de exploatare principal este:

Linie de contact: 10.522 km;

Linii electrice de joasa si medie tensiune: 2.000 km;

Linii de inalta tensiune: 37,8 km;

Linii electrice de joasa si medie tensiune prin cablu: 3.800 km;

Substatii: 77 ;

Dispecer energetic feroviar: 23.

Harta liniilor electrificate cu amplasarea substatiilor de tractiune a posturilor de sectionare si subsectionare este prezentata in anexa BTrebuie mentionat ca o parte importanta a instalatiilor de tractiune electrica si a echipamentelor functioneaza sub nivelul parametrilor proiectati si necesita reparatii capitale. CFR SA este procupata sa mentina echipamentele in conditii bune de exploatare si siguranta. Reteaua electrica este intretinuta de S.C. Electrificare pe baza unui contract de servicii.

Energia electrica utilizata de catre operatorii feroviari nationali este furnizata prin reteaua CFR si facturata de CN CFR SA.

Operatorii independenti privati opereaza la scara relativ mica, dar sunt in continua cretere, in 2007 activitatea acestora fiind destul de importanta. In transportul de calatori, operatorii privati au inceput activitatea abia in 2004.

ELECTRIFICARE CFR

Electrificare CFR a fost externalizata din CN CFR prin decizia guvernamentala nr. 1283 din 13 august 2004. Decizia defineste ELECTRIFICARE CFR drept furnizor de servicii: Activitatea principala a societatii este instalarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea instalatiilor de electrificare ale Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA. Intentia a fost crearea unei societati care sa fie in acelasi timp si distribuitor de energie pentru substatiile de de tractiune electrica si furnizor de energie electrica si servicii pentru societati desprinse din SNCFR precum si alti consumatori terti.

Activitatea de furnizare si distributie a energiei electrice nu a fost preluata inca datorita refuzului furnizorului actual de energie electrica de a rezilia contactele de furnizare a elergiei electrice cu CN CFR SA si incheierea altor contacte cu ELECTRIFICARE CFR. Motivul in constituie datoriile acumulate de CN CFR sa reprezentand aproximativ 800 mil. lei fara TVA (energie electrica + penalitati) la sfarsitul anului 2007

Organizare

CFR Electrificare are 3.465 angajati si cuprinde 8 sucursale cu 23 de centre de electrificare.

CFR Electrificare este condusa de un Director General si este compusa din 3 departamente si 8 sucursale. Cele trei departamente centrale sunt:

Intretinere si exploatare;

Tehnic;

Economic.

Cele 8 sucursale sunt repartizate geografic, si cele 23 centre de electrificare apartin sucursalelor in functie de amplasarea in teritoriu. Centrele de electrificare asigura intretinerea liniilor de contact, substatiilor de tractiune, a instalatiilor electrice de medie si joasa tensiune precum si exploatare si intretinerea utilajelor de intretinere. Fiecare centru de electrificare are un punct DEF. In Anexa 01 este prezentata organigrama CFR Electrificare.

Situatia actuala a SC ELECTRIFICARE CFR SA

CFR Electrificare are responsabilitatea exploatarii, intretinerii si interventiei la Instalatiile Fixe de Tractiune Electrica si instalatiilor electrice de medie si joasa tensiune, pe baza unui contract de servicii cu C.N. CFR SA, care se incheie anual In prezent, acest contract este principala sursa de venit (98%).

Aici am putea anexa eventual si o situatie financiara pentru anii 2006 - 2007

Pentru indeplinirea responsabilitatilor, la ELECTRIFICARE CFR a fost transferat personalul de exploatare-intretinere necesar precum si 100 de vehicule feroviare de intretinere.

Separarea ELECTRIFICARE CFR a fost mai mult sau mai putin completa in ceea ce priveste furnizarea de servicii.

Distributia energiei electrice a fost si este in sarcina CFR SA, dupa cum am mai mentionat. Personalul insarcinat cu furnizarea si distributia de la personalul tehnic la cel financiar a ramas in cadrul CN CFR. De asemeni, CFR este proprietarul patrimoniului reteaua de distributie de la substatii la linii de contact. Aceasta au fost insa inchiriate ELECTRIFICARE

S.C. Electrificare CFR S.A. are printre obiectele principale de activitate, conform Statutului sau, gestionarea energiei electrice si contractelor pentru CNCF CFR S.A. si pentru activitatea proprie. Pentru desfasurarea acestei activitati trebuie efectuata preluarea sa de la CNCF CFR S.A.. Distributia de energie electrica pentru substatiile de tractiune in prezent

In prezent, CNCFR administreaza cumpararea si vanzarea de energie. Pe baza consumului de energie, CFR poate opta sa devina un consumator eligibil deoarece consumul anual depaseste 1GWh. Aceasta inseamna ca CFR poate cumpara energie electrica direct de la furnizori, la un pret negociat si nu la unul prestabilit. Acest lucru insa nu se poate realiza datorita datoriilor acumulate fata de furnizorul actual.

Pe reteaua feroviara a CFR actioneaza asa cum am mai mentionat un numar de 29 operatori feroviari. Cei doi actori principali sunt CFR Marfa si CFR Calatori, care au facut parte din Societatea nationala de cai ferate, inainte ca aceasta sa fie restructurata in 1996.

O parte din operatori: CFR Marfa CFR Calatori SERVTRANS s.a, au instalat contoare pe locomotive astfel nct consumul de energie electrica este determinat pe baza citirii contoarelor. CFR Marfa si ROMPETROL LOGISTICS prin noul sistem de citire a contoarelor prin GPS poate cunoaste si inregistra parametii energiei electrice consumate in timp real.

Ceilalti operatori descarca lunar inregistrarile facute de contoarele montate pe locomotiva.

Restul operatorilor feroviari sunt facturati pe baza unor calcule. CNCFR tine evidenta trenurilor diferitilor operatori feroviari. Prin combinarea greutatii trenurilor cu datele de trafic, se obtine o valoare de tone brute km pentru fiecare operator feroviar. Pe aceasta baza, costul energiei consumate si pierderile aferente pot fi alocate fiecarui operator.

CFR revinde energia electrica la acelasi pret operatorilor feroviari, costurile de furnizare si distributie fiind incluse in Taxa de Acces pe Infrastuctura (TUI).

In prezent, CFR nu impune nici un tarif de distributie, costul intretinerii retelei fiind reflectat partial in nivelul taxelor de acces la retea (TUI). Dar din moment ce costul este inclus in aceste taxe alaturi de alte multe costuri, aceasta metoda nu permite recuperarea integrala a costurilor intretinerii retelei feroviare. De asemeni nu se tine cont nici de deprecieri.

Datorita faptului ca energia electrica este facturata diferit pentru fiecare operator, exista numeroase discutii referitoare la alocarea costurilor consumului de energie electrica pe reteaua feroviara romana.

5.1. Inventarierea tuturor consumurilor de energie electrica din linia de contact precum si a contractelor de furnizare aferente1. Consumatorii alimentati din linia de contact la aceasta data sunt:

Operatori feroviari - Transport marfa - 13 Operatori feroviari - Transport calatori - 2 Posturi de transformare din linia de contact pentru alimentarea instalatiilor de preancalzire a trenurilor de calatori 19 buc. avand o putere instalata de 5700 Kw ce sunt in gestiunea SNTFC CFR Calatori

Posturi de transformare din LC pentru alimentarea de rezerva din linia de contact a substatiilor de tractiune 69 buc avand o putere instalata de 580 KW si sunt in gestiunea CN CFR

Posturi de transformare din LC pentru alimentarea de rezerva a istalatiilor de siguranta circulatiei (Centralizare electrodinamica CED, telecomunicatii, instalatii tiketing,etc) 260 buc. avand o putere instalata de aprox. 2436 Kw si sunt in gestiunea CN CFR

Posturi de transformare din LC pentru alimentarea incalzitorelor de macaz 99 buc avand o putere instalata de aprox - 1435 Kw si sunt in gestiunea CN CFR

Posturi de transformare din LC pentru alimentarea posturilor de sectionare si subsectionare 171 buc. avand o putere instalata de aprox 600Kw , in gestiunea CN CFR

Posturi de transformare din LC pentru alimentarea altor consumatori care nu pot fi alimentati din retelele de medie si joasa tensiune (iluminat de siguranta in tuneluri, districte izolate, alti consumatori) - 21 buc avand o putere instalata de aprox 135 Kw

In total posturile de transformare din linia de contact apartinand CN CFR se ridica la un numar de 620 buc avand o putere instalata de aproximativ 5186 Kw.

Situatia posturilor de transformare din linia de contact (PT-LC)

Nr. crtSucursala electrificarePT- LC apartinand CNCFRTrafo prencalzitoare vagoane SNTFC Calatori

PT-LC

CEDPT-LC

serv. propr.PT-LC

IMPT-LC

iluminatTOTAL

01234567

1BUCURESTI1718410766

2CRAIOVA3339260980

3TIMISOARA494910994

4CLUJ241650452

5BRASOV4939981053

6IASI242300474

7GALATI494212131163

8CONSTANTA151450341

9TOTAL260240992162023

10Putere instalata (Kw)2436580+600143513568865700 Kw

Puterea totala a transformatoarelor alimentate din linia de contact se ridica la o valoare de 10.866 Kw.

Observatia este ca exceptand posturile pentru alimentarea statiilor de preancalzire a vagoanelor de calatori, posturilor de transformare din linia de contact pentru alimentarea posturilor de sectionare si subsectionare si posturilor de transformare pentru alimentarea altor consumatori sunt alimentari de rezerva ceea ce inseamna ca sunt in funtie un timp foarte limitat, iar posturile pentru alimentarea incalzitoarelor de macaz funtionaza doar pe perioada de iarna cand timpul este nefavorabil (ninsoare, viscol).Sistemul de management a consumului de energie electrica a vehiculelelor de tractiune

La aceasta data aproape 80% din locomotivele electrice au montate contoare pentru masurarea parametrilor energiei electrice .

Contoarele sunt destinate msurrii energiei electrice active i reactive absorbite din linia de contact de locomotivele electrice. n plus, ele nregistreaz curba de consum a energiei n funcie de timp, transmit spre alte instalaii din locomotiv (vitezografe cu memorie nevolatil) date referitoare la consumul de energie i fac autocitirea valorilor sale la intervale programabile de utilizator.

Programul rulat de microcontrolerul incorporat realizeaz msurarea energiei i a puterii prin contorizarea impulsurilor generate de modulul analogic, afiarea valorilor lor pe displayul local, msurarea, memorarea i transmisia pe serial a energiei consumate n intervalele de timp a cror durat a fost setat de utilizator, nregistrarea valorilor autocitite ale energiei, transferarea datelor nregistrate pentru analiz i stocate cu ajutorul unei uniti de transfer sau calculator portabil.

De asemenea el poate inregistra intervalele de timp in care locomotive electrica a fost in functie

In prezent datele sunt descarcate cu ajutorul unui calculator portabil si sunt folosite pentru decontarea energiei electrice intre CN CFR SA si operatorul caruia apartine locomotiva electrica.

MASURI PENTRU IMBUNATATIREA ACTIVITATII DE GESTIONARE A ENERGIEI ELECTRICE

La aceasta data desi cale ferata indeplineste conditiile de eligibilitate CNCFR are ca furnizor de energie electrica pentru sistemul de tractiune, filialele ELECTRICA si cumpra energie electrica la tariful reglementat aprobat de ANRE. Contractele de energie electrica sunt incheiate pentru fiecare punct de consum (substatie de tractiune), iar tariful impus de furnizor este A33. Tariful A33 - binom difereniat pe zone orare i durate de utilizare a puterii maxime - reprezint cea mai complex form de facturare a consumului de energie electric activ aflat n sistemul de tarifare aprobat , care prevede facturarea energiei electrice pe intervale orare corespunztoare orelor de vrf , de gol i normale precum i facturarea puterii pe intervale orare corespunztoare orelor de vrf i de rest ore, innd cont de durata de utilizare a puterii maxime. Rezult astfel trei variante ale tarifului i anume pentru: durat mica de utilizare a puterii maxime , durat medie de utilizare a puterii maxime i durat mare de utilizare a puterii .

Tariful are urmtoarele componente :

- preuri pentru energie pe trei zone orare (ore de vrf , normale i de gol);

- preuri pentru putere pe dou zone orare (ore de vrf , rest ore);

Orele de vrf sunt orele de vrf de dimineaa cumulate cu orele de vrf de seara, conform zonelor orare utilizate pentru tariful A33, stabilite de ANRE.

Vezi anexa Zone orare pentru tariful A33.

Rest ore (pentru putere) sunt orele de gol cumulate cu orele normale, conform zonelor orare utilizate pentru tariful A33, stabilite de ANRE.

Ore normale si ore gol (pentru energie) sunt conform zonelor orare pentru tariful A33, stabilite de ANRE .

Preul puterii pentru orele de vrf se aplic la cea mai mare putere medie nregistrata pe sfert de ora, pe durata orelor de vrf de sarcina din perioada de facturare.

Preul puterii pentru rest ore se aplic diferenei dintre cea mai mare putere medie nregistrat pe sfert de or n restul orelor (orele normale i orele de gol) de sarcin i cea mai mare putere medie nregistrat pe sfert de or , n orele de vrf .

Dac puterea nregistrat n orele de vrf este mai mare dect cea din orele normale i de gol (diferena este negativ) preul puterii n restul orele normale nu se aplic .

Grupul de msura trebuie s aib un contor care s permit nregistrarea puterii i a energiei pe trei zone orare i s menin memorat cea mai mare putere maxim nregistrat pe zone orare , n perioada de facturare.Tarifarea energiei electrice la consumatorii care au contractat tarif A33 Mrimi utilizate:

EV energie consumat n orele de vrf (zona de vrf)

EN - energie consumat n orele normale (zona normal)

EG - energie consumat n orele de gol (zona de gol)

PV putere maxim msurat n orele de vrf (zona de vrf)

PR - putere maxim msurat n restul orelor (zona normal i zona de gol)

Componentele tarifului :

EV Pre al energiei consumate n orele de vrf

pEN - Pre al energiei consumate n orele normale

pEG - Pre al energiei consumate n orele de gol

pPV - Pre anual pentru puterea maxim din orele de vrf

pPR - Pre anual pentru puterea maxim din restul orelor (ore normale i ore de gol)

Formula de tarifare :

Daca PV > PR F = EV x pEV + EN x pEN + EG x pEG + (Pv x pPV/365*) x NZ Daca PV < PR F = EVx pEV + EN x pEN + EG x pEG + (PV x pPV/365*)x NZ + ((PR-PV) x pPR/365*) x NZ Unde: NZ numrul de zile din perioada de facturare

*) n cazul anului bisect 365 se nlocuiete cu 366

Preul mediu de revenire:

pmr = F / (EV+EN+EG) i depinde de :

- durata de utilizare a puterii maxime

- ponderea puterii maxime msurate n orele de vrf fa de puterea maxim msurat din rest ore

- ponderea energiei consumate n vrf din totalul energiei consumate

- ponderea energiei consumate n orele de gol din totalul energiei consumate

La aceasta data numai E.ON Moldova, CEZ Electrica Oltenia, Enel Electrica Banat si Dobrogea factureaza puterea maxima iar F.D.F.E.E. "Electrica Muntenia Sud" F.D.F.E.E. "Electrica Muntenia Nord"; F.D.E.E. ELECTRICA DISTRIBUTIE Transilvania Sud;F.D.E.E. ELECTRICA DISTRIBUTIE Transilvania Nord inca nu factureaza aceasta componenta a tarifului.

Pentru substatiile de tractiune unde valorile nu se incadreaza in limitele contractate iar furnizorul factureaza aceasta componenta, suma medie este de aproximativ 30.000 lei lunar.Exemplu: Calculul penalitatilor datorate erorilor de prognoza pentru substatia de tractiune Murgeanca, aferente lunii ianuarie 2008 arata astfel:In zona de varf (MWh)In zona normala (MWh)In zona de gol (MWh)

Energie electrica la care se aplica penalitateaPentru abatere pozitiva48,56892,040106,223

Pentru abatere negativa50,60961,98652,110

Nivel de tensiune egal cu cel din punctul de delimitare a instalatiilorDurata de utilizare medie

Pret energie (lei/KW/h)Valoare energie (lei) fara TVA

Zona de varfZona normalaZona de golZona de varfZona normalaZona de golTotal

0,36850,18980,14517.271,746.132,044.987,4118.391,19

Penalitati facturate pe luna ianuarie 2008 (100%)Valoare fara TVA (lei)TVA (LEI)Valoare cu TVA (lei)

18.391,193.494,3321.885,52

Obs: Curba de consum prognozata, Curba de consum realizata, Penalitati energie electrica abatere negativa, Penalitati energie electrica abatere pozitiva sunt prezentate in anexa.

Acest tarif impune cheltuieli importante pentru CNCFR datorita erorilor de prognoza aferente acestui tarif, penalitati ce au inceput sa fie percepute treptat incepand cu luna iulie 2007. Penalitatile datorita erorilor de prognoza reprezinta in medie 2,3% din valoarea energiei electrice platita lunar.

Situaia consumurilor, contravalorii energiei electrice si a penalitatilor datorate erorilor de prognoza pentru anul 2007 pe intrega retea sunt redate in anexa 09

CNCFR nu poate realiza la aceasta data prognoze realiste datorita fluctuatiilor de trafic, fluctuatii ce apar datorita intarzierilor fata de graficul de circulatie datorita lucrarilor de intretinere accidentale, trenurilor suplimentare.

De asemenea nu se pot evita consumurile la orele de varf, intruct traficul feroviar se desfasoara pe parcursul intregii zile.

La aceasta data sumele pltite pentru abateri de la prognoza sunt suportate in ntregime de CNCFR datorita faptului ca operatorii feroviari au refuzat suportarea (proporional cu consumul) in cota parte a acestor penaliti, iar CNCFR nu poate urmri la aceasta data nencadrrile in prognoza, pentru operatorii feroviari.

Realizarea unor prognoze in timp real s-ar putea realiza prin implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie electrica, atat cea cumparata cat si cea furnizata.

Astfel urmrind consumurile de energie activa respectiv reactiva precum si puterile pentru fiecare locomotiva, respectiv staii de preancalzire se poate face si o facturare corespunztoare pentru operatorii feroviari, acetia suportnd cota parte din penalitati, nu cum se face in prezent.

La aceasta data toi marii consumatori au implementate aceste sisteme de monitorizare pentru consumatorii proprii.

Economii si mai mari se pot realiza prin cumprarea de energie de pe piaa concureniala.

ncheierea unui singur contract pentru energia de traciune ar permite elaborarea unei prognoze mai apropiata de consumul real, iar abaterile de prognoza sunt mult mai mici pentru ntreaga reea de cale ferata dect cele ntocmite si realizate pentru fiecare substaie de traciune in parte aa cum se procedeaz in prezent.

Implementarea unui sistemului de telegestiune a energiei electrice pentru energia de tractiune

Dei 83,5% din piaa romneasc de energie este liberalizat, doar aproximativ 60% este utilizat de consumatori eligibili care au posibilitatea de a negocia preul la energie pe piaa liber, n loc s plteasc un tarif reglementat.

n Romnia, piaa de retail (en-detail) este organizat de OPCOM care tranzacioneaz energie zilnic i de piaa contractelor bilaterale. n funcie de dinamica curent a pieei, preurile pot fluctua destul de mult dar ele reflect mereu valoarea real la un moment dat. Pentru a beneficia de sistem, consumatorii trebuie s monitorizeze cu atenie piaa de retail, s negocieze preurile i s ajusteze frecvent contractele, acest lucru necesitnd implicarea intens a experilor n energie.

Cu toate acestea, consumatorii sunt liberi s negocieze cu poteniali furnizori contracte pe termen mediu i lung (de exemplu, un an) garantnd un pre fix pentru o perioad determinat. Aceast planificare creeaz condiiile pentru mbuntirea reelei strategic i pentru o mai bun estimare.

Din experien recomandam contracte pe un an sau doi care s asigure o planificare pe care s te poi baza i capacitate suficient pentru rezolvarea problemelor strategice. n funcie de cantitatea consumat se pot realiza reduceri de preuri de pn la 15%, comparat cu preurile reglementate pentru consumatorii captivi. O precondiie pentru a participa n piaa liber este aceea de a avea contoare care s msoare consumul cu ora.

Perioada de schimbare a furnizorului poate s dureze de la una la trei luni.

O alta directie de actiune pentru companiile romanesti poate fi implementarea unui centru de management al energiei (Centru Dispecer) pentru a mbunti estimarea i a reduce costurile de penalizare.

Ca flux al procedurii, consumatorilor eligibili li se solicit s raporteze furnizorului o estimare a consumului pe or. Bazat pe acea estimare, furnizorului i se solicit s informeze operatorul de sistem despre puterea necesar ce trebuie furnizat pe perioada respectiv. Pentru factura lunar, operatorul de sistem compar consumul pe or real cu cel estimat. Dac consumul real este considerabil mai mic sau mai mare dect cel estimat i astfel produce dezechilibre n reea, furnizorul trebuie s plteasc penalizri pentru respectivele ore, acestea fiind de obicei transmise mai departe direct consumatorului. n funcie de fluctuaia cererii de energie i de calitatea estimrii, plile penalizrilor pot reprezenta pn la 8% din costurile la energia electric ale consumatorului.

Consumatorii cu un consum neregulat crora le lipsete experiena i care au devenit eligibili doar de curnd, se confrunt n mod deosebit cu probleme legate de estimarea corect a cererii de energie pe or. Un centru de management al energiei msoar i analizeaz consumul real n timp real i l compar cu cel estimat. Este un sistem de nvare care memoreaz date istorice pentru a mbunti calitatea estimrilor pentru viitor. Consumatorul i cunoate n mod transparent consumul propriu i are posibilitatea s reduc costurile de penalizare i consumul total datorit unei estimri mai corecte i a planificrii. n funcie de caracteristicile i numrul punctelor de consum ce trebuie gestionate, costurile de investiii pentru un centru de management al energiei variaz ntre 15.000 i 50.000 de Euro (inclusiv software i hardware si fara sa luam in considerare contoarele).

Chiar si in aceste conditii, economiile de pn la 10% din totalul costului de energiei pot amortiza investiia ntr-o perioad de timp rezonabil. Perioada de implementare dureaz ntre una i dou luni.

Un al treilea pas pentru obiectivul declarat la inceput acela de a reduce consumul de energie electrica este imbunirea reelei de electricitate pentru a reduce costurile la energia reactiv.

Energia reactiv apare n principal n reelele cu consumatori mari i reduce fluxul de energie net, genernd costuri suplimentare de pn la 15%. Bazat pe analiza reelei, se pot identifica diferite msuri precum implemetarea unui capacitor potrivit care poate reduce cantitatea de energie reactiv la aproape zero. Pentru un consumator mediu fr probleme tehnice de reea specifice, costurile de investiie pentru implementarea unor asemenea msuri pot fi de aproximativ 5.000 de Euro i se pot realiza pe perioada unei luni. Aceast msur se poate lansa independent de alte operaiuni iar investiia se poate recupera n primele luni n funcie de cantitatea curent de energie reactiv.Intrarea pe o pia concurenial, conduce la noi provocri :

- scderea costurilor de producie

- creterea competivitii produselor industriale

- oferirea de servicii de calitate

Marii consumatori de energie electric devin din ce n ce mai mult preocupai de

obinerea unor contracte avantajoase cu furnizorii de energie dar i de corecta gestiune i utilizare a resurselor energetice.

Alegerea corect a sistemului de tarifare, cunoaterea consumului zilnic i orar de

energie att pe ansamblu ct i pe subconsumatori, urmrirea calitii energiei

electrice primite de la furnizor ct i monitorizarea principalilor parametri ai tensiunii

de alimentare sunt primele msuri avute n vedere de ctre marii consumatori.

In aceast idee, se impune dezvoltarea unui sistem performant de telegestiune cu echipamente de ultima generaie, sistem care are urmtoarele funcii principale:

- Contorizarea energiei electrice

- Calitatea energiei electrice

- Monitorizarea tensiunii de alimentare i a interveniilor neautorizate

- Monitorizarea n timp real a parametrilor reelei de alimentare

- Monitorizarea sistemului de transmisie a datelor

- ntocmirea lunar/zilnic a rapoartelor de energieImplementarea unui centru de management al energiei (Centru Dispecer)

Centrul de monitorizare poate fi organizat sau asimilat ca activitate a serviciului GEEC organizat la nivelul centralului societatii si care are in componernta 3 + 1 salariati, iar la nivelul sucursalelor de electrificare de Serviciul Tehnico-Economic, Gestionare Energie Electrica.Veniturile SC Electrificare CFR pot fi obtinute inj doua moduri

1. Prin vanzarea energiei electrice la un tarif compus din tariful energiei electrice de la furnizor la care se adauga o majorare care sa contina cheltuielile cu activitatea de urmarire, inregistrare si facturare a consumurilor de energie electrica. Cheltuielile privind activitatea de intretinere, reparatii, si interventie se recupereaza din taxa de acces pe infrastructura (TUI) perceputa operatorilor feroviari de catre CN CFR..

2. Prin vanzarea energiei electrice la un tarif compus din tariful energiei electrice de la furnizor la care se adauga o majorare care sa contina cheltuielile cu activitatea de urmarire, inregistrare si facturare a consumurilor de energie electrica precum si cheltuielile privind activitatea de intretinere, reparatii. In acest caz pretul energiei electrice poate creste cu pana la 60% fata de pretul enrgiei cumparate de la furnizor.

Contorizarea si monitorizarea de la distanta a parametrilor energiei electrice de pe locomotive

Evolutia spectaculoasa in domeniul tehnicii de calcul si al comunicatiilor in ultima perioada de timp deschide calea spre monitorizarea in timp real a unor activitati de la distanta. Astfel parametrii inregistrati pe locomotiva electrica pot fi transferati intr-un sediu central (la nivel de sucursala sau la nivel central tara) si prelucrate in mod corespunzator pentru a evidentia cosumuri de energie si puteri la nivel de 5, 10, sau 15 minute precum si portiunea de linie pe care este inregistrat cosumul.

Transferul datelor dintre instalatiile de lucru aflate in miscare si sistemul de monitorizare se poate face gratie noilor tehnologii Wireless prin retelele GSM.

Sistemul de localizare si monitorizare cu GPS se compune din trei parti componente care desi par independente ele functioneaza ca un sistem unitar.

Pentru a permite monitorizarea pozitiei locomotivelor si a traseului parcurs este necesar dotarea locomotivelor cu receptor GP(Global Positioning System) si un terminal GSM (Global System for Mobile Comunication).

Sistemul central de monitorizare are in componenta un calculator PS care este conectat la un terminal GSM si are si conexiune la internet.

Acest calculator care l-am numit server de monitorizare executa un program care preia informatia primita de la locomotive o afiseaza pe o harta , si o transmite prin reteaua intranet locala la alte calculatoare. Pe acestea din urma ruleaza programe numite client si pot afisa pozitia si informatiile primite de la serverul de monitorizare.

Structura centrului de monitorizare se va configura in functie de numarul punctelor de vizualizare pentru a evidentia in timp real orice modificare intervenita in pozitia si parametrii energiei electrice consumate de locomotive.

Reteaua GSM este cea care permite transferul datelor intre cele doua terminale GSM si asigura legatura si protocolul de transmisie de date SMS-uri si GPRS.

Reteaua GSM trebuie sa aiba o acoperire cat mai buna si sa transmita datele in siguranta cu cat mai putine intarzieri si sa asigure corectarea erorilor daca acestea apar.

Stim ca linia de contact este impartita in sectoare de alimentare cuprinse intre doua posturi de sectionare succesive, fiecare sector fiind alimentat in schema normala dintr-o substatie de tractiune. Pentru a vedea carei substatii de tractiune ii este atribut consumul unei locomotive electrice este necesar pozitionarea acesteia.

Pentru rezolvarea acestei cerinte sunt posibile trei variante

pozitionarea prin GPRS

pozitionarea prin SMS uriPozitionare prin GPRS

GPRS este o abreviere de la General Packet Radio Service si reprezinta un serviciu oferit de operatorii GSM prin optiunea Mobile internet care permite trimiterea de informatii de la locomotive direct in reteaua internet.

Acest mod de lucru presupune existenta unei conexiuni la internet in punctul de monitorizare (adresa IP externa si un port) unde sa fie transmise datele de pe locomotive (date de pozitionare, date despre tren, parametri energetici).

Transmiterea datelor de mai sus se face automat cu o rata selectabila si are un cost foarte redus fata de variantele de pozitionare prin transmisie de date sau SMS

Instalatia permite transmisia GPRS cu o rata variabila de transmisie pentru mers si stationare, selectabila de la distanta de personalul sistemului cental de monitorizare prin transmiterea unui SMS de configurare.

Acest mod de pozitionare nu necesita interventia mecanicilor de pe locomotive sau a personalului care face monitorizarea si permite evidentierea pozitiei si starii locomotivelor in timp real.

In cazul implementarii acestui sistem, prin cunoasterea pozitiei locomotivei electrice se poate determina si carei substatii de tractiune electrica i este atribuit consumul de energie electrica, softul avand introdus in memorie atat pozitia kilometrica a substatiei de tractiune cat si a posturilor de sectionare sau subsectionare corespunzatoare zonelor de alimentare a STE (Vezi anexa (07. Zona de alimentare a unui STE).

Aceste date sunt necesare datorita faptului ca in prezent contractele de furnizare a energiei electrice pentru tractiune sunt incheiate pentru fiecare substatie de tractiune in parte.

Datele primite de prin GPRS pot fi la randul lor retransmise catre alte sisteme de calcul, la care se afla personal care este interesat de o anumita locomotive sau tren. Pozitionare prin SMS

SMS este o abreviere de la Short Message Service si reprezinta un serviciu oferit de operatorii GSM, constituit dintrun centru SMSA capabil sa primeasca, stocheze si transmite mesaje scrise de la si catre toti abonatii retelelor GSM.

Mesajele ce pot fi transmise pot contine maximum 160 de caractere (cifre si litere) si vor fi stocate pentru maximum24 de ore (in aceasta aplicatie).

Mesajele transmise de instalatia GPS GSM de pe locomotive sunt primite de sistemul de monitorizare.

Mesajele SMS ce urmeaza sa fie transmise de personal se afla stocate in memoria interfetei GSM GPS, operatorul trebuie sa configureze instalatia prin selectarea setarii locomotivei, introducerea codurilor personal, a informatiilor tren. Dupa configurarea corecta a instalatiei se va trimite un SMS care va contine toate aceste informatii.

Exista posibilitatea de trimitere de SMS in mod automat fara interventia mecanicilor.

Acest mod de lucru necesita configurarea instalatiei de pe locomotiva sa trimita automat cu o anumita rata un SMS, care sa evidentieze pozitia, starea in care se afla locomotiva, informatii privind parametrii energiei electrice precum si alte informatii in cazul in care se doreste acest lucru.

Configurarea se va realiza prin trimiterea unui SMS care sa contina rata cu care se doreste trimiterea automata de SMS-uri si este decisa de personalul sistemului de monitorizare.

Contorizarea energiei electrice pentru instatiile de peincalzire a vagoanelor de calatori

Statiile de preancalzire a vagoanelor de calatori sunt echipate cu unul sau doua transformatoare monofazate de 25/1.5 Kv avand fiecare o putere de 1200 KVA. Ele sunt de asemenea echipate cu transformatoare de masura de curent de 35 Kv 600/5/5 A si transformatoare de masura de tensiune de 25/0,1 Kv. Actualmente ele sunt contorizate cu acelasi tip de contor ce exista montat si pe locomotivele electrice, decontarea facanduse prin citirea lunara a cestor contoare.

Monitorizarea in timp real a parametrilor energiei electrice consumate se poate face similar cu cel al substatiilor de tractiune ce este tratata in paragraful urmator

Contorizarea energiei electrice in substatiile de tractiune

Contorizarea in timp real a parametrilor energiei electrice din substatiile de tractiune, transmiterea facndu-se prin reteaua de fibra optica, reteaua telefonica CFR sau GSM

Contorizarea si gestionarea energiei electrice pentru toate tipurile de substatii de tractiune

Intra iese

Racord adanc

ComasatContoarele (analizoarele electronice) se vor instala pe fiecare transformator de 16 MVA pe partea de 11025 KV sau pe partea de 27 Kv din substaia de traciune electric. In primul caz prin diferenta dintre consumul realizat de locomotive , posturi trafo alimentate din LC si statii de preancalzire a vagoanelor de calatori se pot evidentia pierderile in linia de contact, iar prin diferenta dintre inregistrarile contoarelor apartinand furnizorului si contorul aferent trafo 16 MVA se pot evidentia pierderile transformatoarelor de 16 MVA si pierderile pe liniile de 110 Kv, in cazul substatiilor de tractiune cu racord adanc.

In situatia cand contorul este montat pe partea de 110 Kv a transformatorului de 16 MVA prin diferenta dintre consumul (parametrii) inregistrat de acesta si consumul (parametrii) inregistrati pe locomotive , posturi de transformare alimentate din LC si statii de preancalzire a vagoanelor se pot evidentia pierderile aferente linei de contact si transformatoarelor de 16 MVA, iar prin diferenta dintre acesta si contorul aferent furnizorului, pierderile pe liniile de 110 KV acolo unde aceste linii exista. Toate contoarele sunt configurate att pentru contorizarea energiei electrice (energii si puteri) ct i pentru monitorizarea calitii energiei electrice (ntreruperi, supratensiuni, goluri, etc.).

Schemele de montaj ale contoarelor in STE sun redate in anexele 07a

In primul caz cheltuielile de implementare sunt mai mari deoarece pe fiecare celula trafo este necesar a fi montat un transformator de masura de curent de tipul CESU 600/5/5/5A.

Obs. In marea majoritate a substatiilor de tractiune comasate sunt montate contoarele de decontare a energiei electrice apartinand furnizorului. Prin incheierea de protocoale cu acestea privind transmiterea inregistrarilor si catre CN CFR se pot elimina cheltuielile cu echiparea de instalatii de contorizare si inregistrare, acestea urmand sa fie echipate doar cu echipamente de transmiterea informatiilor la centrele de monitorizare.

In cazul al doilea sunt necesare transformatoarele de tensiune pentru cca

Principalele mrimi msurate de aceste contoare sunt:

- energia activ import/export (consumat/furnizat)

- energia reactiv import/export (consumat/furnizat)

- energia aparent

- tensiunile de faz/linie

- putere activ i reactiv si aparenta

- curenii de faz

- factorul de putere

Monitorizarea consumului unei substatii de tractiune se realizeaz asemntor exemplului de mai jos:

S.E. GALATI CE Adjud

S.T.E. ADJUD

Magistrala 5000

TRAFO 1TRAFO 2TRAFO 3

U = 27,4U = 27,5U = 27,4

P = 5500 KWP = 0 KWP = 0 KW

Q = 100 KVArQ = 0 KVArQ = 0 KVAr

Cos = 0,82Cos = 0,78Cos = 0,75

Index energie activaIndex energie activaIndex energie activa

Ea = kwh Ea = kwh Ea = kwh

Index energie reactivaIndex energie reactivaIndex energie reactiva

Ea = kVArh Ea = kVArh Ea = kVArh

Schema monofilara de urmarire a parametrilor energiei electrice din substatiile de tractiune la nivel regional si la nivel central este de forma de mai jos

La dispecerii regionali datele vor fi preluate pentru a putea intocmi prognozele lunare in vederea transmiterii la furnizor, iar datele centralizate la dispecerul central se vor utiliza pentru bilanturile energetice pe intreaga societate precum si pentru impartirea si facturarea contravalorii energiei electrice consumatorilor arondati.

Dispecerii regionali sunt localizati la fiecare sucursala si sunt in numar de 8

Calitatea energiei electrice

Sistemul va face si analiza calitii energiei electrice.

Supratensiuni sau goluri ale tensiunii de alimentare

Sistemul poate fi programat pentru a nregistra abateri ale tensiunii nominale cum sunt:

Scderi rapide (sag)

Creteri rapide (swell)

ntreruperi scurte ale tensiunilor pe faze (cut) care dureaz cel puin 80 ms. Aceste limite pot fi programate de utilizator.

Monitorizarea tensiunii de alimentare i interveniilor neautorizate

Urmtoarele situaii pot fi detectate i nregistrate ntr-un jurnal de evenimente:

Lips tensiune (prezen curent fr tensiune) pe faz

Numrul total de configurri, data i ora ultimei configurri

Se poate merge mai departe la msurri de impedane (distanta pana la locul de scurtcircuit).

Aceste evenimente se nregistreaz n memoria interna a contorului, memorie alimentata de la o baterie interna.

Monitorizarea n timp real a parametrilor reelei de alimentare

Pentru monitorizarea n timp real a instalaiei electrice, la dispecerat ruleaz o component soft care permite intervenia rapid a personalului de exploatare.

TRACTIUNEStatia preincalzie vag.

Total traciune

P = ....KWP = ....KW

Q =....KVArQ =....KVAr

Cos = 0,85 Cos =

S.T.E. FaureiGalati

T1T2T3TotalU.M.T1T2TotalU.M.

6010035009510KW2500002500KW

2250018004050KVAr10000100KVAr

S.T.E. Lacu SaratBUZAU

T1T2-TotalU.M.TOTAL CENTRU

533400-5334KWP = ....KW

197000-1970KVArQ =....KVAr

Cos =..

La calculator datele de la cele N de contoare sunt actualizate periodic la maximum 2 minute.

Sistemul de transmisie a datelor

Contoarele vor fi echipate cu interfee de comunicaie independente, permind citiri

simultane. Datele vor fi citite cu protocoalele standardizate IEC 61107 i DLMS/Cosem.

Deoarece protocoalele utilizate sunt standardizate, sistemul de telegestiune este un sistem deschis si poate fi dezvoltat cu orice echipament a cror protocol de comunicaie este standardizat sau deschis.

Reeaua de citire a datelor este complex, fiind de tip WAN, suportul fizic de transmisie a datelor fiind pe fibr optic, linie telefonica sau GSM, avnd n componen echipamente cum ar fi: routere, convertoare optice, convertoare Ethernet, modemuri si convertoare pentru transmisia telefonica in cazul substatiilor ce nu au acces la internet.

Sigurana transmisiei datelor este asigurat fizic:

- prin alimentarea echipamentelor cu surse neintreruptibile tip U.P.S.

- ecranarea firelor electrice de transmisie de date

- prin protecie soft (protocoale de rutare)

- printr-o aplicaie de supraveghere a ntregului sistem de comunicaie care este expus n imaginea de mai jos.

In cazul intreruperii comunicatiei cu calculatorul dispecerului (centrului de monitorizare) datorita opririi sau defectarii calculatorului, intreruperea cablui de comunicatie, etc, datele se vor salva in memoria contorului (analizorului) si se vor transfera automat in memoria calculatorului in momentul refacerii comunicatiei cu acesta. Astfel se evita pierderea datelor despre consumatori.

Consumul de energie electrica aferent posturilor trafo alimentate din linia de contact se va inregistra lunar, avand in vedere ca marea majoritate a acestora sunt alimentari de rezerva si in consecinta consumul inregistrat este mic.

Schema de contorizare a unui post trafo din LC este data in anexa 07b

ntocmirea rapoartelor zilnice i lunare

Pentru partea de raportare se poate instala o component soft de vizualizare a bazei

de date care este o baz de date dinamic i permite accesul simultan al mai multor utilizatori. Prelucrnd aceast baz de date se obin consumurile orare, zilnice i lunare:

- pe fiecare fider de alimentare

- pe fiecare substaie

- pe magistrale

- pe filiale Electrica (furnizor sau distribuitor)

- pe fiecare sucursala

- pe total retea C.F.R.

Principalele functii ale programelor vor fi :

Urmarirea in timp real a consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de contorizare

Urmarirea in timp real a incadrarii consumului in limitele inferioare si superioare impuse de contractul de furnizare

Avertizarea predictiva asupra pericolului depasirii pragurilor setate cu indicarea valorii la care trebuie reglat consumul pentru evitarea depasirilor

Evidentierea pirderilor pe liniile de 110 kv, transformatoarele de 16 MVA si in linia de contact.

Realizarea schemei monofilare a instalatiei cu afisarea consumurilor si a parametrilor electrici in timp real (VEZI ANEXA 078.EXCEL)

Curbe de sarcina la intervale definite de utilizator si pe o prioada nelimitata

Afisarea curbelor de sarcina zilnica si lunara diferentiate pe schimburi sau tarife

Energii orare, zilnice si lunare, totale sau diferentiate pe schimburi. Puteri maxime zilnice sau lunare pe schimburi cu specificarea momentului atingerii lor (data, ora, minutul)

Generarea de rapoarte pentru a obtine consumurile specifice. Rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.

Balante energetice

Prelucrari si insumari ale datelor de la aparate pentru a obtine totalizarea consumurilor pe intreaga sucursala (societate), a puterilor maxime. Aceste consumuri pot fi inregistrate in sisteme de tarifare complexe. Totodata poate fi realizata analiza comparativa a tipurilor de tarife existente pentru a vedea care tarif se preteaza cel mai bine.

Baza de date la punctul central asigura pastrarea valorilor masurate cel putin un an de zile in regim operativ, in functie si de cantitatea de informatii memorata. Un avantaj important al sistemului este ca in cazul defectarii sistemelor de calcul (calculatoarelor) se va putea reface intreaga baza de date cu cel putin cateva luni in urma, datorita memoriei aparatului inregistratoare (contoare)

Toate aceste rapoarte pot fi trimise automat sau la cerere la diferiti utilizatori din retea. Astfel rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea

Datele inmagazinate in calculatorul central vor puta fi vizualizate on-line sau of-line de catre alte calculatoare legata prin retea la acest calculator

Afisarea curbelor de sarcina

CONTORI

Trafo 25/1,5 Kv 1200 KVA

Trafo 25/1,5 Kv 1200 KVA

1500V

CONTORI