Incercari Mecanice de Tractiune[1]

  • View
    781

  • Download
    11

Embed Size (px)

Text of Incercari Mecanice de Tractiune[1]

Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 1 NCERCRI MECANICE DE REZISTEN NCERCAREA DE TRACIUNE SI COMPRESIUNE CONTINUA Scopul lucrrii: Cunoaterea principalelor caracteristici de rezistenta mecanica rezultate din ncercarea de traciune si compresiune continua. 1. NOIUNI GENERALE ncercrilemecanicederezistenfacpartedinclasametodelordistructivei urmrescnprincipaldeterminareacomportriila:traciune,compresiune,rsucire, ncovoiere,rsucire,forfecare,presiunedecontactsauuzur(tab.1).ncazulsolicitrii statice, se impune utilizarea unor viteze de solicitare egale cu cel mult 100N/mm2s. Evoluia n timp a solicitrii statice poate fi progresiv, constant, regresiv sau oscilant. Condiiiledemediucareserecomandpentruefectuareadeterminrilorsunt: temperaturastandard20 oC2 oCpentruncercriobinuitesau1oC,pentruncercri speciale, umiditatea relativ 65% 5% pentru ncercri obinuite sau 2 % pentru ncercri speciale,presiuneaatmosferic860-1060mbar.Atmosferaambiantpentruncercare poate prezenta urmtoarele caracteristici: temperatura 15-35 oC, umiditatea relativ 45-75%, presiunea atmosferic 860-1060 mbar. 2. NCERCAREA LA TRACIUNE Determinareastrilor de tensiune n cazurileconcrete ale aplicaiilorindustriale este extremdedificil,deoareceintervinoseriedevariabilecaresuntgreudecuantificat. Conformteorieistrilordetensiunelimitesteposibilechivalareastriidetensiunereale complexe cu starea de tensiune simpl, uor de simulat experimental, cum este ntinderea mono-axial. nacestfel,comportareamaterialelorlantindereamono-axialpoatestalabaza interpretriicelorlaltestridesolicitareiarncercarealatraciunepoateficonsiderato ncercaredebazaoricruitipdematerial.Pentrusimulareaunorsolicitrispecifice, aceast metod se poate completa cu ncercri de ncovoiere, rsucire, forfecare, solicitri compuse. 2.1 CARACTERISTICIDE REZISTEN MECANIC ncercarea la traciune se execut aplicnd unei epruvete cu o geometrie special o for axial cresctore, nregistrnd continuu variaiile de lungime, pn n momentul ruperii. Msurareavariaieidelungimeseefectueazpeporiuneacalibrataepruveteide traciune. Evaluarea rezultatelor se poate face prin msurarea discret a distanelor ntre dou repere iniiale sau prin msurare continu, utiliznd extensometre (cu cuartz, cu laser) (fig. 1).Prinreprezentareagraficavariaieisarciniiunitarenraportcudeformarea,ntimpul traciunii,rezultcurbacaracteristicamaterialului,denumitcurbatensiune-deformaie (curba lui Hooke) (fig. 2).Cuajutoruldiagrameitensiune/deformaiepotfipusenevidenattcaracteristici mecanice de rezistenta (pct. 2.1) cat si de plasticitate (pct. 2.2). Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 2 2.1.1 Limita de rupere, Rm, este exprimat de raportul ntre fora maxim de solicitare iseciuneatransversaliniialaepruvetei.SemsoarndaN/mm2ipoatefi determinat cu relaia: Rm = Fmax / So, (1) n care Fmax este fora maxim de rupere iar So seciunea transversal iniial a epruvetei de traciune. n cazul materialelor fragile, valorile limitelor de rupere i de curgere coincid. nmajoritateamaterialelorductile,deformaianuesteuniform.Laanumite momente,oporiunedematerialsedeformeazmaimultdectalta,nfunciede alunecareaatomilornplanurilecristaline.Alunecareancepenplanulcudensitatea atomicmaxim,consideratafinclinatla45o[1].Zonancarencepealunecarease numete zona de gtuire. Fig. 1. Maini pentru ncercare la traciune continua si bacurile de prindere a epruvetelor. a)b) Fig. 2.Curba tensiune-deformaie pentru materiale ductile:a) 1. limita de rupere; 2. limita de curgere; 3. limita de tensiune proporionala; 4. punct de rupere; 5. deformaia remanenta proporionala pentru deformaie 0.2%); b)1: valoarea reala a elasticitii; 2: limita de proporionalitate;3: limita de elasticitate; 4: limita de plasticitate. Deoareceseciuneaactivsemicoreaznzonadegtuire,valoareanecesara forei pentru deformarea n continuare este din ce nce mai mic i se instaleaz localizat ruperea.Caurmare,limitaderupereestevaloareatensiuniimecanicelacareseiniiaz Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 3gtuireamaterialului.Valorilelimiteideruperesuntprezentateadeseancataloagelede produs deoarece sunt relativ uor de determinat, dar nu stau la baza calculelor de rezisten ncondiiidesiguran.Acesteasuntimportantepentruestimareacomportriimaterialelor n exploatare sau pentru estimarea unor caracteristici mai dificil de determinat. 2.1.2Limitadecurgereconvenional,Rp,reprezintraportuldintresarcina corespunztoareuneialungirineproporionaleprescriseiariaseciuniitransversale iniialeaepruvetei,msuratndaN/mm2.Lasimbolulgeneralseadaugunnumr carereprezintproporiadealungirelacares-aefectuatdeterminarea(deexemplu, pentru o alungire neproporional de 0,2%simbolul este Rp0.2). Limitadecurgereesteuncriteriudecalculutilizatprinraportarealaovaloarede siguran.Deaceea,proiectareastructuriisevarealizaporninddelaovaloareinferioar limitei de curgere, pentru ca structura s nu sufere deformaii plastice n exploatare, care pot degenera n pierderea stabilitii i capacitii portante. 2.1.3Limitadeelasticitatetehnic,RE,reprezinttensiunealacarealungirea specificremanentatingeovaloareprescris,nscriscaindice(ncazuloelurilor, alungirea specific remanent se stabilete la valoarea de 0,01% i se noteaz RE 0,01). La valori mai mici dect limita de elasticitate materialul prezint o comportare elastic proporional, conform legii lui Hooke. 2.1.4. Modulul de elasticitate este o constant de material i poate avea valori diferite pedirecialongitudinalsautransversaldesecionareaepruveteidencercare. Ladepirealimiteideelasticitatematerialulncepescapetedeformaii remanente,plastice.Constanteleelasticedepinddetemperaturidetensiunea mecanicaplicat.Pemsurcetemperaturacrete,energiadeatracientre atomii reelei cristaline scade iar constantele au valori mai sczute. Atunci cnd se determina tensiunea nominala de rupere, se mparte valoarea forei nominalederuperelaseciuneainiialaaepruveteiinzonaderupere(fig.3,curbaA). Estimarea variaiei reale a tensiunii de rupere implica cunoaterea valorii seciunii de rupere inmomentulruperii(fig.3,curbaB).Acestlucruestedificilderealizatsipresupune utilizarea unor dispozitive speciale de urmrire a reducerii seciunii de rupere. Fig. 3. Curba tensiune - deformaie pentru otel de construcii: 1. limita de rupere; 2. limita de curgere; 3. punct de rupere; 4. zona de durificare sub tensiune; 5. zona de gtuire;A: Tensiunea aparenta (F/So); B: Tensiunea reala (F/Si). Tensiune Deformatie Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 4 Tabelul 1. Clasificarea ncercrilor mecanice de rezisten Denumirea ncercrii Schema de principiu Modul de solicitareStandardeCaracteristici determinate Traciune Static Dinamic SR EN 10002-1/94, SR EN10002-5/96,STAS 9760-84,STAS6596-73,STAS7209-73, STAS 8027-78 Limitadecurgere,limitaderupere,alungirealarupere, gtuirea la rupere, limita tehnic de fluaj, rezistena tehnic de durat, limita tehnic de relaxare Energia de rupere, Limita de oboseal, rezistena la oboseal pentru N cicluri de solicitare Compresiune StaticSTAS 1552-78 Limitadecurgere,rezistenalacompresiune,scurtarea specific Rezistena la flambaj ncovoiere Static Dinamic SR EN 10045 -1/1993, STAS1660-80,SATS 7511-81 Rezistena la ncovoiere, sgeata la ncovoiere Energia de rupere, reziliena Limita de oboseal, rezistena la durabilitate limitat Rsucire Static Dinamic -Rezistena la torsiune Energia de rupere Forfecare StaticSTAS 7926-67Rezistena la forfecare Presiunede contact Static Dinamic STAS 493-91, STAS492/1-85,SR EN 10003-1, 1997Rezistena la strivire Duritatea Brinell, Vickers, Rockwell Duritatea de durat Duritatea dinamic Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 5 Fig.4. Curbe tensiune-deformaie: a, c) material cu plasticitate bun (se evideniaz punctul de curgere si zona de tranzitie), b) material cu tenacitate si elasticitate buna (oteluri inoxidabile), d) materiale neomogene cu plasticitate mare.[6] Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 6Uneleoeluricupuincarbonprezintpunctedecurgereduble(fig.4d).Acestfenomen aparedatoritinteraciuniidintreatomiiinterstiialiidislocaiicaredeterminoblocarea deplasriiacestoracuefectulmajorriipentruscurttimpavaloriilimiteidecurgere.Prin aplicareauneitensiunimecanicemaimari,ncepeprocesuldealunecareaccelerata dislocaiilor. Modululdeelasticitatelongitudinal,E(modululluiYoung),exprimatndaN/mm2 descriedeformaiaelasticaprutcndepruvetaestentinssaucomprimatuni-axial, conform relaiei: E = /sau E = tg (2) unde tensiunea la ntindere, deformaia la ntindere. Modulul de elasticitate depinde de forele de atracie interatomica (fig. 5). Fig. 5. Panta curbei forelor de interaciune atomic [1]. Dacpantacurbeiforelordeinteraciuneatomicesteabruptnseamncforele necesare pentru separarea atomilor sunt mari i materialul are o elasticitate mare. Valorile cele mai ridicate ale modulului de elasticitate se ntlnesc la metalele cu punct de topire ridicat (tab. 2). Tabelul 2. Relaia ntre modulul de elasticitate i temperatura de topire a unor metale[1] MetalulTemperatura de topire, oCModulul de elasticitate G, MPa Pb32713790 Mg65044817,5 Al66068950 Ag96276051,85 Au106477913,5 Cu1085124799,5 Ni1453206160,5 Fe1538206850 Mo2610299243 W3410403357,5 Spatiul interatomic Atractie Respingere Forta Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 7 Cu ct modulul de elasticitate al unui material este mai mare, cu att acesta i pstreaz maibineformaidimensiunilenexploatare,probndastfelrigiditatefadesolicitrile exterioare. Pentru aplicaii care necesit limite de toleran dimensional reduse se recomand alegerea unor materiale cu modul de elasticitate ct mai mare (fig. 6). Deformatie, % Fig. 6. Comparaie ntre modul de comportare elastic pentru oel i aluminiu. Modululdeelasticitatetransversal(derigiditate)G,exprimatndaN/mm2descrie deformaia materialului la solicitarea de forfecare: G = E/3(1 - 2 )(3) Relaiacaresestabiletentredeformaiaelasticlongitudinalitransversal este exprimat cu ajutorul coeficientului Poisson: = - transversal/ longitudinal(4) Pentrumaterialeideale,=0,5.nmaterialelereale,valoareatipicacoeficientului Poisson este 0,3, n condiiile respectrii legii conservrii volumelor la deformarea plastic. 2.1.5Modululdecompresibilitateexprimraportulntrepresiuneaaplicati modificarea de volum care apare in materialul deformat: 0V/V volum de modificarepresiuneKA= =cpo(5) ntre modulele de elasticitate i compresibilitate pot fi stabilite urmtoarele corelaii: G 31K 91E1= = (6) Aluminiu Otel Tensiune mecanica aplicata, psi Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 82.1.6. Epruvete pentru ncercarea la traciune Formasidimensiunileepruvetelorpentruncercareadetraciunetrebuiesa ndeplineasc urmtoarele condiii: oDimensiunilesafiesuficientdemari,astfelnctrezultatelesanufieinfluenate decomportareaneomogenaamaterialuluisisapermitprinderea corespunztoare in bacurile mainii de ncercat; oSaexisteozonacalibrata,cudimensiuniprecisesisuprafeecatmaibine prelucrate, omogena, situata in afara zonei de prindere.Inmodobinuit,epruveteleauseciunecirculara(rotunde,fig.7)saudreptunghiulara (plate, fig. 8), cu raportul seciunii mai mic dect 4:1. Fig. 7. Forma si dimensiunile epruvetei cilindrice pentru traciune [3]. Fig. 8. Forma si dimensiunile epruvetei plate pentru traciune [3]. Dimensiunileepruveteloruzualerotundesuntprezentateintabelul3iarceleale epruvetelor plate in tabelul 4. Tabelul 3. Dimensiunile epruvetelor uzuale rotunde pentru traciune [3] Poriunea calibrataZona de prindereEpruvete neprelucrate Lungime proporionala CilindricaConicaFiletataCilindriceNormala Lo=5do Lunga Lo=10do Diametru do, mm Aria seciunii So, mm2DhDhDhhLoLcLoLc 412,5620164M662520284048 519,6720185M772525355060 738,5928227M1093335497084 1078,512352810M1612 40507010012020314,224604820M3024 65100140200240 Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 9 Tabelul 4. Dimensiunile epruvetelor uzuale plate pentru traciune [3] Portiunea cilindricaZona de prindereLungimea proportionala Epruvete prelucrate Fara boltCu bolt Epruvete neprelucrate Normala Lo=5,65SoLunga Lo=11,3Sogrosime ao, mm latime bo, mm Arie sectiune So, mm2BhBhd1ehLoLcLoLc 36,619,6142021268182525345059 412,5502035405013324040548094 51680244050651740455068100118 620120305062802150556082120142 82520035607810026636580108160188 1031310407096125327875100135200235 2.2. CARACTERISTICI DE PLASTICITATE Plasticitateaunuimaterialesteocaracteristicfoarteimportantattpentrucalcule inginereti cat si pentru estimarea comportrii tehnologice (in timpul proceselor de prelucrare si semifabricare)sauinexploatare(comportareasubsarcina,inmediidelucruextreme,etc.)a structuriimetalice. Deoarece,intimpultestului detraciune continua,deformaiaspecific nu esteconstantpelungimeaepruvetei,inzonelecuplanuriatomicesituatesuboinclinare preferenialadeaproximativ45oinraportcudireciadesolicitareseproduceodeformare accelerata, care duce la modificarea locala a seciunii prin alungire si striciune (gtuire).Caracteristiciledeductilitatesaudeplasticitateexprimgraduldedeformarepecarel poate suporta materialul in procesul de solicitare pn la rupere. Acestea pot fi cuantificate prin caracteristiciledematerialadimensionaledenumitealungirealaruperesigtuirealarupere. Ductilitateaesteimportantpentruproiectaniiiexecutaniistructurilormetalice,nvederea aprecieriicapacitiidepreluareatensiunilorinterne(maialespentrustructurisudate, deformate plastic la rece sau tratate termic) sau a sarcinilor din exploatare[2, 5].Proiectaniiprefercamaterialulsposedevalorialeductilitiimaimari,pentruca,n exploatare, componentele s sufere deformaii vizibile nainte de rupere. Totodat, o mai mare ductilitate reprezint o garanie c materialul poate fi prelucrat prin deformare plastic mai uor, iar proiectantul poate opta pentru soluii constructive mai complexe. 2.2.1 Alungirea la rupere Aceasta caracteristica mecanica se determina, in general, pe epruvete de traciune care au factorul dimensional n = 5 (STAS R 9805:74). Alungirealarupere,simbolizataA5sau,esteevaluataduprupereaepruveteisise poate calcula utiliznd relaia: % , 100LL - Lc0c0 cf- = o (15 ) ncareLcfreprezintlungimeafinal,larupere,msuratantrereperelestabilitepezona calibrat a epruvetei iar Lc0 lungimea iniial a zonei calibrate (fig. 7). Incazulncercrilorcurente,lungimeainiialaLc0aepruveteisemparteintreipari egale, alungirea la rupere putnd fi determinata doar daca epruveta se rupe in treimea mijlocie. In cazul in care lungimea iniiala a epruvetei se divide in zece pari egale, alungirea la rupere se poate determina independent de poziia seciunii de rupere in cadrul lungimii iniiale. Lungimea duprupereseobineaezndporiunileruptecuaxeleinprelungire,fraspaiuintrefeele rupturii si msurnd distana dintre reperele extreme. Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 102.2.2 Gtuirea la rupere Gtuirealarupere,simbolizatasauZ,sedefinetecadiferenadintreariaseciunii iniiale si aria seciunii finale a epruvetei de traciune, raportata la aria seciunii iniiale: % , 100AA A00-= + (16 ) n care Ao reprezint aria seciunii iniiale a epruvetei iar A aria seciunii finale de rupere.Alungireaexprimproporiadealungireaepruvetelorlamomentulruperiiiargtuirea exprim gradul de reducere a seciunii n zona de rupere. Aceste mrimi se determin utiliznd epruvetele de traciune continu standardizate (fig. 9). Lc0Lc fdcfDDdc0L1. 2. Fig. 9. Epruvete cilindrice pentru testul de traciune: 1) nainte de rupere; 2) dup rupere. Aria seciunii ultime se evalueaz in funcie de geometria epruvetei de traciune [3]. Dac epruvetaesterotund,diametrulseciuniiderupereseconsidercafiindmediaaritmetica dimensiunii transversale maxime si a celei minime. Dac epruveta este plat, ca seciune ultim seconsiderundreptunghialecruilaturisuntegalecudimensiunileminimemsuratein seciunea rupturii (fig.10). Fig. 10. Aspectul seciunii de rupere in cazul probelor plate [3]. Dinanalizaformeisiaspectuluiepruvetelordetraciunesepotfaceaprecierilegatede modulderupere:ductil,fragilsaumixt(fig.11).Incazulruperiiductile,materialulsufero puternicadeformareplastica,evideniataprinvaloriconsiderabilealealungiriisigtuiriila rupere (fig. 11c, fig. 11a). Materialele cu ductilitate medie (oteluri carbon) capt, la rupere, att gtuire importanta cat si alungire proporional. In acest caz ruperea se propaga dinspre centrul seciuniipedireciiletensiunilortangenialemaxime,situatelaunghiuride45o,aspectul suprafeei de rupere fiind caracteristic, denumit numit con-cup (fig. 11.b, fig. 12a). Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 11Deformareaplasticaaepruveteiseproduceprindeplasriledealunecareinreeaua cristalinaametalului,fenomenconfirmatdefaptulcapesuprafeeleepruvetelorbinelefuite supuse la traciune apar striuri de alunecare nclinate la aproximativ 45o. Incazulruperii fragile, microfisurile iniiate in suprafaa de rupere se propaga brusc, fr o deformare global a materialuluicidoar incadrul unormicrovolumelocalizatepesuprafeelede rupere(carepotfi decelate doar prin difracie cu raze X) (fig. 12a, fig. 12b). Rupereafragilaproducesecionriintr-unplanaproximativperpendicularfatadeplanul de solicitare si are structur cristalin (ruperea se iniiaz pe limitele de grunte). Factorii care determinaobinereaderezultatediferiteprinncercareadetraciunesicareproducmodificri aparentealevalorilorcaracteristicilormecanicederezistentasunt:dimensiunileepruvetelor, viteza de solicitare si caracteristicile mainii de ncercare[6,7]. Fig. 11. Moduri de rupere ale materialelor: a) fragil; b) mixt; c) ductil.

ab Fig. 12. Epruvete solicitate la testul de traciune continua. a) Aliaj AlMgSi; b) fonta cu grafit nodular. Materialelecuductilitatefoartemare,precumaurul,plumbuletc.)captgtuirifoarte mariin momentulruperii,seciunea putndajunge chiar filiforma. Totodat,in urma deformriiplastice prin laminare pot fi obinute folii cu grosimi foarte reduse (fig. 13). Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 12 Fig. 13. Folii de aur obinute prin laminare. 3. INCERCAREA LA COMPRESIUNE Aceasta ncercare se aplica mai ales materialelor de construcie (beton, crmida, ciment, lemn) dar si metalelor care au caracteristici mecanice diferite la compresiune fata de ntindere.Principala problema pe care o implica ncercarea la compresiune este cea a realizrii unei stridetensiuniomogeneinepruveta(fig.14).Dacaepruvetaareformacilindrica,stareade tensiunemonoaxialaestemodificatadatoritafrecrilordintresuprafeeledecontactale epruvetei si suprafeele de apsare [3]. Fig. 14. Modul de deformare al unei probe cilindrice [3]. Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 13Intimpulncercrii,suprafaaA-Armne,practic,incontactcuplacadeapsare,iar punctele B ale epruvetei nesolicitate ajung, prin deformarea materialului, in contact cu placa de apsare(puncteleB),intimpcepuncteleCsedeplaseazmultpedireciaradiala,nefiind blocate de forele de frecare cu suprafee de contact.Ca urmare, dup deformare, configuraia geometrica a piesei se modifica, tinznd spre un aspect de butoiere, datorita strii de tensiuni neomogene. In cazul materialelor tenace, in timpul testuluidecompresiunenuseproducerupereamaterialului,cidoardeformareaplastica continua, pe msura creterii sarcinii. Pentru limitarea efectelor adiacente testului de compresiune se recomanda utilizarea unor dimensiunicorelatealeprobelor(tab.5)siasigurareaunorcondiiidefixareaepruveteipe platourile plane ale mainii de ncercare (fig. 15).Pentru ca epruveta sa isi pstreze forma in timpul ncercrii se recomanda ca aceasta sa fiecainfig.16,culungimeal=(11,5)D(pentruevitareacurbrii)sid=0,3D.Unghiulal conurilor de apsare se alege egal cu unghiul de frecare dintre cele doua suprafee (daca f este coeficientul de frecare, atunci tg = f). Tabelul. 5. Dimensiuni ale epruvetelor cilindrice pentru ncercarea la compresiune a metalelor, mm [3] Diametru epruvetaLungime epruvetaTip epruveta Factor dimensionalNominal, do Abateri limita NominalAbateri limita Lungime intre repere, Lo Scurta125 30 25 30 0,2020 25 Mijlocie310 20 25 30 30 60 75 90 0,3025 50 65 80 520 30 100 150 0,5090 140 Lunga 1030 0,20 300280 Fig. 15. Modul de fixare a epruvetei.Fig. 16. Geometria epruvetei pentru compresiune. Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 144. DETERMINRI PRACTICE Student: .. An: ..Grupa: . ncercarea la traciune continu Lc0Lc fdcfDDdc0L1. 2. 1.nainte de ncercare; 2.Dup ncercare. Lc0 - lungimea calibrat iniial; dc0 -diametrul calibrat iniial; Lcf - lungimea calibrat final; dcf -diametrul calibrat final. 42cfcfdA= t[mm2] - aria real la rupere; 4200ccdA= t[mm2] - aria iniial; A.Scopul lucrrii: Determinareacaracteristicilormecanicede rezisten i plasticitate ale metalelor. I. Determinarealimiteiderupereaparentei reale: 0maxAcFRam = [daN/mm2]; frmAcFRmax= [daN/mm2] II. Determinarea limitei de curgere: 0% 2 , 02 , 0AcFRp= [daN/mm2] III. Determinarea alungirii la rupere: 005LcLc LcAf = [%] IV. Determinarea gtuirii la rupere: 00cc cfdd dZ= [%]. B.Modul de lucru. -Se msoar valorile Lc0 , dc0 ; -Se fixeaz epruveta n bacurile mainii de ncercat la traciune continu; -Se nregistreaz valoarea forei la care se atinge limita de curgere (zona de palier); -Se nregistreaz valoarea forei maxime la care se produce ruperea; -Se extrag capetele epruvetei din bacuri; -Se apropie capetele epruvetei i se msoar Lcf ; -Se msoar dcf ; -Se calculeaz amR ;rmR ; 5A ; Z . Fiecarestudentvacompletaintabelul6dateleobinuteinurmaefecturiitestuluide traciune. Tabelul 6. Rezultate msurate la testul de traciune MaterialFora, kgf Seciune iniiala, mm2 Seciune finala,mm2 Lungimea calibrata iniiala, mm Lungimea calibrata finala, mm Observaii privind modul de deformare Studiul si Ingineria Materialelor Ionelia Voiculescu, Ion Mihai VASILE 15Pentru datele obinute se calculeaz valorile caracteristicilor de rezistenta si plasticitate si se completeaz in tabelul 7. Tabelul 7. Valori calculate pentru caracteristici de rezistenta mecanica si plasticitate Caracteristici mecanice Materialul ncercat amR[daN/mm2] rmR[daN/mm2] 5A[%] Z[%] Fiecarestudentvacompletaintabelul8dateleobinuteinurmaefecturiitestuluide compresiune. Tabelul 8. Valori msurate la testul de compresiune MaterialFora, kgf Seciune iniiala, mm2 Seciune finala,mm2 Inaltimea iniiala, mm Inaltimea finala, mm Observatii BIBLIOGRAFIE 1.DonaldR.AskelandThescienceandengineeringofmaterials,Wadsworth,1984, USA. 2.Yu M. Lakhtin Engineering physical metallurgy and heat tretment, MIR, 1979, URSS. 3.C.Atanasiusicolncercareamaterialelorncercridistructivealemetalelor,ET 1982, Bucureti, Romania. 4.D.A.Porter, K.E.Easterling Phase Transformations in metals and alloys, International student edition, 1981, Oxford, U.K. 5.IoneliaVoiculescu,Corneliu Rontescu,IleanaLilianaDondea,Metalografiambinrilor Sudate, Editura SUDURA, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-8359-58-1.6.N.Gerusicol.Materialemetalice.Structura,Proprietati,utilizri,Edituratehnic, Bucureti, 1985 7.Constantin Gheorghe, Mihai Stefanescu ndreptar de metale. Obinere, Proprietati, utilizari, Editura Tehnica Bucureti, 1997. Nume si prenume cadru didactic/Semntura Data efecturii lucrrii practice