PROF. ILIE CARMEN IULIANA Structura anului colar 2021-2022 Cursurile anului colar 2021 - 2022 vor începe luni, 13 septembrie 2021. Decizia este prevzut în ordinul ministrului Educaiei nr. 3.243/5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial de astzi, 16 februarie 2021. Potrivit acestui document, anul colar 2021 - 2022 începe la data de 1 septembrie 2021 i se structureaz pe dou semestre (34 de sptmâni), dup cum urmeaz: Semestrul I: 14 sptmâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021 - 22 decembrie 2021. Semestrul al II-lea: 20 sptmâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,coala Altfel’’, în perioada 8 - 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naionale ale olimpiadelor colare. Vacanele elevilor sunt programate astfel: • 25 - 31 octombrie 2021: vacan pentru învmânt precolar i primar; • 23 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022: vacana de iarn; • 15 aprilie 2022 - 1 mai 2022: vacana de primvar; • 11 iunie 2022 - pân la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului colar 2022 – 2023, vacana de var. Prin excepie de la prevederile anterior menionate, pentru clasele terminale din învmântul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral i frecven redus), anul colar are 32 de sptmâni de cursuri i se încheie la data de 27 mai 2022. Pentru clasele a VIII-a, anul colar are 33 de sptmâni de cursuri i se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învmântul liceal - filiera tehnologic (exceptând clasele terminale anterior menionate), respectiv pentru clasele din învmântul profesional, anul colar are 37 de sptmâni de cursuri. În situaia suspendrii cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a unitilor de învmânt preuniversitar (ROFUIP), msurile privind parcurgerea integral a programei colare prin modaliti alternative stabilite de consiliul de administraie al colii nu se dispun pe durata vacanelor colare. PLANUL DE INVMÂNT CONFORM CURRICULUM 2019 Intervalul de învare desfurate cu Activiti pentru dezvoltarea Activiti pentru dezvoltarea Activiti pe domenii ÎN PREZENTUL CURRICULUM Copilul evolueaz continuu de-a lungul existenei sale, iar participarea la procesul de educaie este un element cheie pentru asigurarea acestei evoluii. Prezentul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare global a copilului, considerat a fi central în perioada copilriei timpurii, în contextul în care, în societatea de azi, pregtirea copilului pentru coal i pentru via trebuie s aib în vedere nu doar competenele academice, ci în aceeai msur, capaciti, deprinderi, atitudini ce in de dezvoltarea socio-emoional (a tri i a lucra împreun sau alturi de alii, a gestiona emoii, a accepta diversitatea, tolerana etc.), dezvoltarea cognitiv (abordarea unor situaii problematice, gândirea divergent, stabilirea de relaii cauzale, etc., asocieri, corelaii etc.), dezvoltarea fizic (motricitate, sntate, alimentaie sntoas etc.), dezvoltarea limbajului i a comunicrii (ascultare în vederea înelegerii mesajului, comunicare i exprimare oral corect, interes pentru scris i citit, discriminare fonetic, contientizarea mesajului scris etc.), capaciti i atitudini în învare (curiozitate i interes, iniiativ, persisten, creativitate). Domeniile de dezvoltaresunt diviziuni convenionale, dimensiuni referitoare la evoluia copilului, în funcie de cretere i de maturizarea sistemului nervos, corelat cu procesul de achiziii în plan psihologic (Arnold Gesell). Cele cinci domenii de dezvoltare, conturate în Reperele fundamentale privind învarea i dezvoltarea timpurie a copilului între natere i 7 ani, un document reper al sistemului de educaie timpurie din România, sunt urmtoarele: DEZVOLTAREA FIZIC, A SNTII I IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gam larg de deprinderi i abiliti (de la micri largi, cum sunt sritul, alergarea, pân la micri fine de tipul realizrii desenelor sau modelarea), dar i coordonarea, dezvoltarea senzorial, alturi de cunotine i abiliti referitoare la îngrijire i igien personal, nutriie, alte practici de meninere a sntii isecuritii personale. B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOIONAL – vizeaz debutul vieii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili i menine interaciuni cu aduli i copii. Interaciunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înii i lumea din jur. Dezvoltarea emoional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-i percepe i exprima emoiile, de a înelege i rspunde emoiilor celorlali, precum i dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strâns corelaie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului, care influeneaz decisiv procesul de învare. C. CAPACITI I ATITUDINI FA DE ÎNVARE – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de învare, modul în care abordeaz sarcinile i contextele de învare, precum i la atitudinea sa în interaciunea cu mediul i persoanele din jur, în afara deprinderilor i abilitilor menionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICRII I A PREMISELOR CITIRII I SCRIERII – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar i al înelegerii semnificaiei), a comunicrii (cuprinzând abiliti de ascultare, comunicare oral i scris, nonverbal i verbal) i preachiziiile pentru scris-citit i însoete dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. E. DEZVOLTAREA COGNITIV I CUNOATEREA LUMII – a fost definit în termenii abilitii copilului de a înelege relaiile dintre obiecte, fenomene, evenimente i persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilitile de gîndire logic i rezolvare de probleme, cunotinele elementare matematice ale copilului i cele referitoare la lume i mediul înconjurtor. Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltrii globale vizeaz cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltrii complete a copilului, în acord cu particularitile sale de vârst i individuale. În acest sens, pentru segmentul de vârst 3-6 ani, domeniile experieniale devin instrumente de msur i de atingere a ateptrilor privind dezvoltarea copilului, în contextul în care ele concretizeaz deprinderi, capaciti, abiliti, coninuturi specifice domeniilor de dezvoltare. Domeniile experieniale sunt adevrate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlsceanu) care transced graniele dintre discipline i care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiionale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoional, domeniul cognitiv. Domeniile experieniale cu care opereaz prezentul curriculum i disciplinele asociate acestora sunt urmtoarele: 1. Domeniul limb i comunicare (D.L.C.), care acoper stpânirea exprimrii orale i scrise, ca i abilitatea de a înelege comunicarea verbal i scris. Se apreciaz c prin ascultare i exprimare în situaii de grup, precolarii devin capabili s exploreze experienele altor persoane i s-i extind astfel propriul repertoriu de experiene semnificative. Se urmrete ca acetia s vorbeasc i s se exprime cu încredere, clar i fluent, utilizând modaliti de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu. Se recomand ca toate instituiile de învmânt precolar s furnizeze contexte în care precolarii s se poat exprima i s utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din aceast perspectiv, se apreciaz c studiul operelor literare specifice vârstei rafineaz gândirea i limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înelege situaii interpersonale complexe i aduce o contribuie important la dezvoltarea capacitilor de evaluare. Tot în cadrul acestui domeniu, includem i primul contact al copilului cu o limb strin sau regional. În acest sens, copilul va fi obinuit sistematic s asculte sonoritatea specific limbii studiate, s o recunoasc, s reproduc ritmul, fonemele i intonaia (atenie, el este sensibil la particularitile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul....etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat s învee cuvinte care s îi permit s vorbeasc despre el însui i despre mediul înconjurtor, care s îi faciliteze relaii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective i care s îl ajute s participe oral la viaa/activitatea din clas/comunitate. Activitile cele mai potrivite pentru aceast învare sunt: - memorarea de cuvinte/ propoziii, cântece i jocuri muzicale; - imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite i repetate cu o tamburin; -jocuri de limb. Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat s învee i câteva elemente ale culturii rii/regiunii respective (istoria locurilor, creaii artistice specifice, mâncruri, activiti tradiionale etc.). 2. Domeniul tiine (D), care include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienelor practice, cât i înelegerea naturii, ca fiind modificabil de fiinele umane cu care se afl în interaciune. Astfel, se consider necesar ca precolarul s fie pus în contact cu domeniul matematic, nu numai prin activiti specifice (de ex. , recunoatere culoare/form/mrime/lime, numeraie în limitele 1-10, forme geometrice etc), ci i prin jocuri dirijate cu materiale cum ar fi nisipul sau apa sau prin simularea de cumprturi în magazine. În aceast manier, vor putea fi dezvoltate reprezentrile acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, mas, numr i, de asemenea, ei vor putea fi implicai în activiti de discriminare, clasificare sau descriere cantitativ. Dezvoltarea capacitilor de raionament, inclusiv de raionament abstract, va fi încurajat în conexiune cu obiecte i activiti familiare în sala de grup sau la domiciliul copiilor. Este considerat deosebit de semnificativ concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreun cu alte concepte i elemente de cunoatere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creterea claritii sau relevanei unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca domeniul s nu îngrdeasc copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci s-i ofere posibilitatea de a explora i contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente, cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activiti, cuantificarea unor rezultate, analiza proporiilor unei cldiri etc. Abiliti i competene asociate demersurilor de investigaie tiinific, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea i realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observaii, pot fi dobândite de copiii precolari atunci când sunt pui în contact cu domeniul cunoaterii naturii, prin activiti simple, cum ar fi: observarea unor fiine/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatri privind efectul temperaturii asupra materialului), confecionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii tiinifice în economia domestic (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietilor diferitelor materiale. Totodat, precolarii pot fi încurajai s efectueze experimente, s utilizeze în condiii de securitate diferite instrumente sau echipamente, s înregistreze i s comunice rezultatele observaiilor tiinifice, s utilizeze diferite surse de informare, s rezolve probleme, s caute soluii, s sintetizeze concluzii valide. 3. Domeniul om i societate (DOS.), care include omul, modul lui de via, relaiile cu ali oameni, relaiile cu mediul social, ca i modalitile în care aciunile umane influeneaz evenimentele. Domeniul are o extindere i ctre contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordrii capacitilor umane de a controla evenimentele i de a ordona mediul. Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii s creasc, astfel încât membrii comunitii s-i poat procura produse mai multe, mai ieftine i de mai bun calitate. De aceea, se apreciaz c precolarii pot fi pui în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale i executarea unor lucrri care in de domeniul abilitilor practice, prin constatarea proprietilor materialelor, prin selecia unor materiale în funcie de caracteristicile lor, prin constatarea c materialele pot avea i caliti estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc. De asemenea, în cadrul acestui domeniu se dorete ca precolarii s îneleag fiinele umane angrenate în construirea propriului viitor i propriei lumi, trind viaa de zi cu zi. Totodat, este important ca precolarii s îneleag faptul c situaiile prezente îi au originile în situaii din trecut, s observe similariti sau diferene între oameni sau evenimente, s îi imagineze viaa în alte perioade istorice. Se consider necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abiliti de ordin general s utilizeze ca puncte de plecare experienele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajai s se angajeze în explorarea activ, din punct de vedere uman i social, a zonei sau cartierului în care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman i social pot fi utilizate ca resurse de învare. Pe de alt parte, textul literar, imaginile i alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare. În abordarea acestui domeniu se pleac i de la premisa c instituia precolar reprezint un context utilizabil pentru coordonarea principiilor i aciunilor morale. Astfel, copiii vor înelege mult mai uor concepte precum dreptatea, echitatea, buntatea, adevrul etc., atunci când le vor putea observa concretizate în aciunile adulilor cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizat de observarea i discutarea de ctre copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate i de studierea i dezbaterea unor opere literare specifice vârstei. 4. Domeniul estetic i creativ (DEC), care acoper abilitile de a rspunde emoional i intelectual la experiene perceptive, sensibilitatea fa de diferitele niveluri de manifestare a calitii, aprecierea frumosului i a adecvrii produselor realizate la scopul pentru care au fost create. Experienele i tririle caracteristice presupun explorarea tririlor afective, ca i a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiene, copiii acumuleaz cunotine i abiliti, ca i o sporit receptivitate perceptiv, care le va permite s reacioneze de o manier personal la ceea ce vd, aud, ating sau simt. Aceste experiene pot fi prezente în orice component curricular, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicit rspunsuri personale, imaginative, emoionale i uneori acionale la stimuli (vezi activitile muzicale, activitile artistico-plastice, drama, euritmia etc.). corporale, mobilitatea general i rezistena fizic, abilitile motorii i de manipulare de finee, ca i elemente de cunoatere, legate mai ales de anatomia i fiziologia omului. Activitile prin care precolarii pot fi pui în contact cu acest domeniu sunt activitile care implic micare corporal, competiii între indivizi sau grupuri, având ca obiect abiliti psihomotorii, ca i activitile care pot avea drept rezultat o mai bun suplee, for, rezisten sau inut. Aadar, cadrele didactice vor urmri realizarea unei legturi reale între domeniile experieniale i domeniile de dezvoltare, fr a cuta o suprapunere exclusiv a lor ci, efectiv, prin gsirea strategiilor adecvate de atingere a dezvoltrii globale a copilului i, implicit, a finalitilor educaionale. CINE SUNT/SUNTEM? Descrierea temei O explorare a naturii umane, a convingerilor i valorilor personale, a corpului uman, a strii de sntate proprii i a familiei, a grupului de prieteni, a comunitii de apartenen, a culturilor cu care venim în contact, a drepturilor i a responsabilitilor proprii, a ceea ce înseamn s fii om. Descrierea temei O explorare a lumii fizice i materiale, a universului apropiat sau îndeprtat, a relaiei cauz- efect, a fenomenelor naturale i a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului tiinei i tehnologiei. Descrierea temei O explorare a evoluiei vieii pe Pmânt, cu identificarea factorilor care întrein viaa, a problemelor lumii contemporane (poluarea, înclzirea global, suprapopularea etc.) O explorare a orientrii noastre în spaiu i timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei i geografiei din perspectiv local i global, a cminelor i a cltoriilor noastre, a descoperirilor, a contribuiei oamenilor i civilizaiilor la evoluia noastr în timp i spaiu. CINE I CUM PLANIFIC/ORGANIZEAZ O ACTIVITATE? Descrierea temei O explorare a modalitilor în care comunitatea/individul îi planific i îi organizeaz activitile, precum i a caracteristiclor produselor activitii/ muncii i, implicit, a modalitilor prin care acestea sunt realizate. O incursiune în lumea sistemelor i a comunitilor umane, a specificului activitilor umane i a profesiilor/ ocupaiilor, a rolului capacitilor antreprenoriale. CUM EXPRIMM CEEA CE SIMIM? Descrierea temei O explorare a felurilor în care ne descoperim i ne exprimm ideile, sentimentele, convingerile i valorile, atât în relaiile interpersonale, cât i prin limbaj i prin arte. O incursiune în lumea patrimoniului cultural naional i universal. CE I CUM VREAU S FIU? Descrierea temei O explorare a drepturilor i a responsabilitilor, a gândurilor i nzuinelor noastre de dezvoltare personal i profesional. O incursiune în universul jocului, învrii i al muncii, al naturii i al valorilor personale i sociale ale acestora. O incursiune în lumea profesiilor, a activitii umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor i abilitilor proprii, a propriei valori i a încurajrii stimei de sine. Activiti de învare în învmântul precolar Tipurile de activiti de învare prezente în planul de învmânt pentru învmântul precolar sunt: Activiti pe domenii experieniale (care pot fi activiti integrate sau pe discipline); Jocuri i activiti liber-alese; Activiti pentru dezvoltare personal. Activitile pe domenii experieniale sunt activitile integrate sau pe discipline, desfurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcie de temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum i de nivelul de vârst, de nevoile i interesele copiilor din grup. Numrul orelor alocate activitilor pe domenii experienialeindic îndeosebi numrul maxim de ore care pot fi parcurse într-o sptmân, disciplinar sau integrat. Educatoarea poate planifica activiti de sine stttoare, respectiv pe discipline (activiti de educarea limbajului, activiti matematice, de cunoaterea mediului, de educaie pentru societate, de educaie fizic, activiti practice, educaie muzical sau activiti artistico-plastice) sau activiti integrate (cunotinelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi i, cu acest prilej, în activitatea integrat intr i activitile pentru dezvoltare personal i jocurile i activitile alese SAU cunotinele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experieniale iar jocurile i activitile alese i activitile pentru dezvoltare personal se desfoar în afara acesteia). Jocurile i activitile liber - alese sunt cele pe care copiii i le aleg i îi ajut pe acetia s socializeze în mod progresiv i s se iniieze în cunoaterea lumii fizice, a mediului social i cultural cruia îi aparin, a matematicii, comunicrii, a limbajului citit i scris. Ele se desfoar pe grupuri mici, în perechi i chiar individual. Practic, în decursul unei zile regsim, în funcie de tipul de program (normal, prelungit sau sptmânal), dou sau trei etape de jocuri i activiti liber - alese (etapa I – dimineaa, înainte de începerea activitilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de dup activitile pe domenii de învare i înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acas i, dup caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de dup amiaz i plecarea copiilor de la programul prelungit acas. Prin organizarea spaiului grupei pe centre de interes/activitate, procesul de învare este unul activ, de socializare, în care copiii interacioneaz direct cu materialele, cu ali copii, cu adulii, individual, în perechi sau în grupuri mici. Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului i stimularea simultan a acestuia, din persepctiva fiecrui domeniu de dezvoltare. Astfel, dac este vorba de activiti desfurate în sala de grup, educatoarea va acorda o atenie deosebit organizrii spaiului în centre ca: Biblioteca, Colul csuei/Joc de rol, Construcii, tiin, Arte, Nisip i ap i altele. Organizarea acestor centre se va face inând cont de resursele materiale, de spaiu i de nivelul de vârst al copiilor. In funcie de spaiul disponibil, sectorizarea slii de grup poate cuprinde toate centrele sau cel puin dou dintre ele în care cadrul didactic pregtete zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât acetia s aib posibilitatea s aleag locul de învare i joc, în funcie de disponibilitate i nevoi. Centrul Bibliotec În acest centru se vor desfura multe activiti din sfera limbajului sau vor fi iniiate activiti de acest gen, pe grupuri mici, ce pot fi continuate mai târziu, în cadrul activitilor pe domenii experieniale. Materiale. Este recomandat s punem la dispoziia copilului materiale specifice, care s se constituie într-un mediu educativ i cultural, activ, stimulativ: cri, caiete i unelte de scris, ziare, reviste, imagini i jocuri cu imagini, discuri, CD-uri i DVD-uri i aparatura necesar pentru folosirea acestora: televizor, video, computer etc. Centrul Art Este o zon a artei i a imaginaiei în care copiii vor putea desena, picta, modela, cânta, dansa, realiza lucrri individuale i colective cu materiale din natur i materiale refolosibile, vor putea face jucrii, costume pe care le vor îmbrca la jocul de rol sau la carnaval etc. Materiale. Aa cum este de ateptat, centrul Art poate fi dotat cu acuarele, pensule, planete, plastilin, creioane colorate, hârtie glasat i creponat, coli albe i cartoane, precum i diferite alte materiale utilizate în lucrrile artistico-plastice i practice, de tipul materialelor din natur i accesoriilor din material plastic, fier, polistiren expandat etc. Nu va lipsi nici panoul unde sunt expuse lucrrile…
