ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢIILOR DE

TURISM DIN REPUBLICA MOLDOVA

MODULULADMINISTRAREA AFACERILOR

ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

autor: Nicolae PLATONConferenţiar universitar,

doctor în ştiinţe economice

CHIŞINĂU-2010

Tema Nr.1Activitatea de management în structurile de primire turistică1.1. Obiectul de studiu al managementului1.2. Funcţiile managementului în cadrul structurii de primire turistică1.3. Tipologia deciziilor manageriale1.4. Stilurile de management şi tipurile de manageri1.5. Riscul în businessul hotelier1.6. Negocierea afacerilor în businessul hotelier

Tema Nr.2 Gestiunea economică a structurilor de primire turistică2.1. Eficienţa economică în structurile de primire turistică2.2. Conceptul de politică de preţ în industria hotelieră2.3. Tehnici de stabilire a tarifului de cameră2.4. Indicatorii economici şi financiari în cadrul structurilor de primire turistică2.5. Analiza indicatorilor privind utilizarea capacităţilor de cazare2.6. Veniturile structurilor de primire turistică2.7. Cheltuielile structurilor de primire turistică2.8. Profitul ca indicator economic al activităţii structurii de primire turistică2.9. Analiza SWOT

Tema № 3 Esenţa marketingului în industria turismului3.1. Conceptul de marketing3.2. Planificarea de marketing3.3. Funcţiile marketingului turistic3.4. Principiile marketingului turistic3.5. Obiectivele marketingului turistic

Tema Nr.4 Norme metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare

4.1. Terminologia utilizată în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare4.2. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare4.3. Caracteristica spaţiilor de cazare 4.4.Procedura de eliberare a actelor de clasificare4.5.Declasificarea, ridicarea şi anularea actului de clasificare

Tema Nr.5 Atribuţiile funcţionale ale personalului din cadrul structurilor de primire turistică

Tema Nr.6 Activităţi de bază privind rezervarea locurilor de cazare în structurile de primire turistică

6.1. Înregistrarea rezervărilor6.2. Formularul de înregistrare

Tema № 7. Aspecte legislative în turism1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice 2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului 3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului4. Drepturile şi obligaţiile turiştilor5. Protecţia şi securitatea turiştilor 6. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 7. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

2

Tema № 8 Protecţia consumatorului în industria turistică1. Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatorului 2. Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatorului 3. Încheierea contractelor4. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului 5. Informarea consumatorului6. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor:

Tema № 9 Particularităţile legislaţiei muncii în turism1. Reglementarea raporturilor de muncă2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului4. Contractul individual de muncă5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă6. Concediile anuale7. Remunerarea angajaţilor8.  Disciplina muncii9. Răspunderea materială

Tema № 10. Activitatea migraţională în Republica Moldova1. Reglementarea  activităţii migraţionale2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale3. Emigrarea şi imigrarea4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor 5. Expulzarea şi extrădarea

Tema № 11. Condiţii de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare

1. Hotele2. Vile turistice3. Pensiuni turistice4. Sate de vacanţă5. Pensiuni agro-turistice6. Criterii suplimentare de evaluare a spaţiilor de cazare

3

Tema Nr.1 Activitatea de management în structurile de primire turistică

1.1. Obiectul de studiu al managementului1.2. Funcţiile managementului în cadrul structurii de primire turistică1.3. Tipologia deciziilor manageriale1.4. Stilurile de management şi tipurile de manageri1.5. Riscul în businessul hotelier1.6. Negocierea afacerilor în businessul hotelier1.1. Obiectul de studiu al managementului

Prin management se înţelege conducerea, gestionarea şi organizarea procesului de producţie în vederea generalizării şi sistematizării unor reguli, principii, metode şi tehnici, care să contribuie la creşterea eficienţei activităţii desfăşurate şi atingerea scopurilor propuse.

Managementul ca sistem al conducerii cuprinde tot procesul de producţie al structurii de primire turistică şi include:

- dirijarea cu procesul de producere;- dirijarea cu serviciul de marketing;- dirijarea cu activitatea financiară;- dirijarea cu serviciul resurse umane;- evidenţa, controlul şi analiza activităţii economiceObiectul managementului ca ştiinţă a conducerii, cuprinde cercetarea legilor şi legităţilor

privind ciclul de viaţă a structurii de primire turistică, precum şi relaţiile dintre colaboratori în procesul conducerii cu structura de primire turistică.

1.2. Funcţiile managementului în cadrul structurii de primire turisticăFuncţia de previziune include o totalitate de activităţi prin care se stabilesc obiectivele structurii

de primire turistică pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi resursele şi principalele mijloace necesare realizării lor.

În procesul de previziune managerul stabileşte scopurile şi obiectivele structurii de primire turistică, determină necesităţile de resurse materiale, financiare, umane, stabileşte termeni concreţi de îndeplinire a scopurilor propuse.

Funcţia de organizare include totalitatea acţiunilor prin care se creează mecanismul de conducere cu structurii de primire turistică, sistemul condus şi stabilirea legăturilor dintre acestea. Totodată funcţia de organizare stabileşte procesele de management cu ajutorul cărora se fixează şi se conturează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi a componentelor lor.

Funcţia de coordonare include totalitatea acţiunilor prin care managerul general creează şi menţine o atmosferă armonioasă în procesul de muncă, combină deciziile şi acţiunile personalului structurii de primire turistică în cadrul sistemului organizatoric, care se află într-o continuă schimbare.

Funcţia de antrenare include procesul de muncă prin care conducătorul structurii de primire turistică influenţează asupra activităţilor angajaţilor săi, în vederea atingerii obiectivelor stabilite, luându-se în consideraţie satisfacerea necesităţilor, care îi motivează pe colaboratori să lucreze.

Funcţia de control-evaluare include totalitatea proceselor de control şi evaluare operativă a rezultatelor obţinute de structura de primire turistică în procesul activităţii sale, identificarea devierilor de la obiectivele propuse iniţial şi a cauzelor care le-au generat, pentru a fi întreprinse măsuri care să asigure eliminarea lor, în scopul menţineri unui echilibru dinamic al hotelului. Funcţia de control-evaluare se manifestă cu o intensitate mai mare la sfârşitul unei etape a procesului de management, cînd se face o evaluare finală a rezultatelor obţinute şi se planifică acţiuni pentru o etapă viitoare.

1.3. Tipologia deciziilor managerialePentru soluţionarea unei probleme de decizie se culeg şi se prelucrează informaţii, se modelează

procese şi fenomene, se evaluează variantele, se încearcă să se confrunte diferite ipoteze şi soluţii. Decizia reprezintă capacitatea oamenilor, cu anumite responsabilităţi, de a lua hotărâri în toate

problemele ce intră în sfera lor de competenţă.

4

Tipologia deciziilor este determinată de criteriile utilizate, de complexitatea factorilor care condiţionează caracterul deciziilor şi de conţinutul lor. Avînd în vedere marea diversitate a deciziilor, se impune o anumită grupare a lor după o serie de criterii:

1) după gradul de cunoaştere a pieţei turistice de către decident se cunosc:- decizii luate în condiţii de certitudine – cînd se cunosc posibilităţile de realizarea a obiectivului

propus.- decizii luate în condiţii de incertitudine sau risc – cînd sînt caracterizate de existenţa mai multor

variante posibile, dar nu se cunosc consecinţele privind veridicitatea deciziei luate.2) după natura obiectivelor urmărite şi orizontul de timp pot fi:- decizii strategice elaborate pentru perioade mari de timp, cînd structura de primire turistică îşi

stabileşte cursul general de activităţi. - decizii tactice elaborate pe perioade între o lună şi un an, vizează activitatea curentă a structurii

de primire turistică, se referă la problemele ei importante, asigură realizarea obiectivelor şi deciziilor strategice prevăzute în planurile pe termen lung. Deciziile tactice sînt adoptate la nivel ierarhic superior şi mediu.

- decizii curente care se referă la perioade scurte de maxim o lună, sînt extrem de numeroase, se adoptă de către nivelurile ierarhice medii şi inferioare în condiţii de certitudine şi vizează desfăşurarea zilnică a procesului de management din cadrul structurii de primire turistică.

3) după frecvenţa de adoptare pot fi:- decizii unice, care se elaborează şi se emit o singură dată;- decizii periodice, care se emit la intervale de timp determinate;- decizii aleatoare, care se repetă în mod neregulat.4) după sfera de competenţă pot fi:- decizii fundamentale, emise de managerul care poartă integral responsabilitatea pentru

consecinţele acestora;- decizii avizate, a căror aplicare presupune avizarea anterioară de către un nivel ierarhic

superior.

1.4. Stilurile de management şi tipurile de manageriStilul de management reprezintă modalităţile în care managerii îşi exercită atribuţiile care le revin,

în conformitate cu funcţiile managementului, exprimat prin atitudinea faţă de subalterni.Stilul de muncă al managerului structurii de primire turistică este legat de calităţile, personalitatea

şi temperamentul său, depinzând totodată de motivaţia sa economică.Factorii care influenţează stilul de management pot fi prezentaţi sub următoarea formă:Capacitatea profesională, exprimată prin totalitatea cunoştinţelor de care dispune managerul, în

funcţie de particularităţile postului ocupat;Capacitatea organizatorică, exprimată prin calităţi organizatorice, fără de care este greu de

conceput activitatea structurii de primire turistică;Atitudinea faţă de angajaţi, exprimată prin modul de influenţă asupra angajaţilor la îndeplinirea

atribuţiilor funcţionale;Motivarea personalului, exprimată prin modalităţile de remunerarea a personalului, conform

lucrului efectuat;Aprecierea muncii colaboratorilor, exprimată prin avansarea pe scara ierarhică;Delegarea autorităţii, exprimată prin împuternicirea colaboratorilor la luarea deciziilor în toate

situaţiile care le afectează munca; Principialitate şi corectitudine, exprimată prin aprecierea corectă şi obiectivă a angajaţilor.Există mai multe clasificări a tipurilor de manageri, dar îi vom caracteriza pe cei mai frecvenţi

întâlniţi la conducerea structurilor de primire turistică: Managerul democrat, deţine autoritate finală, însă implică angajaţii în luarea deciziilor.

Conducătorul democrat se caracterizează printr-o pregătire serioasă în domeniul managementului. Managerul democrat deleghează pe scară largă realizarea sarcinilor care urmează a fi îndeplinite, comunicarea înfăptuindu-se în ambele sensuri. El dezvoltă iniţiativa personală şi spiritul creator, ceea ce creează un climat de muncă favorabil dezvoltării personalităţii angajaţilor.

5

Managerul autocrat, care impun decizia şi se înconjoară numai de oameni care sînt de acord cu ei. De obicei ei folosesc poziţia sa pentru a impune angajaţii să facă ceva, sînt adepţi ai constrângerilor, resping iniţiativele personale. Delegarea şi consultarea subordonaţilor sînt extrem de rar întîlnite la acest tip de manager. Plăcerea de a comanda, combinată cu subaprecierea subalternilor, generează o atmosferă încordată în cadrul structurii de primire turistică.

Managerul liberal, cedează responsabilitatea şi permite subordonaţilor să lucreze cum doresc, se bazează mult pe puterea lor de convingere. Insistă pentru maximizarea eficace a eforturilor subalternilor la obţinerea de rezultate, pretinde la performanţe ridicate. Sînt adepţii unei comunicări minime cu colaboratorii.

Nu există nici un tip pur de manager din cele descrise. Există doar combinaţii între ele. Tipul cel mai eficient depinde de interacţiunea între colaboratori, de caracteristicile situaţiei de muncă şi de personalitatea conducătorului. Pentru fiecare structură de primire turistică îi este caracteristic tipul său de manager. Dar deoarece majoritatea structurilor de primire turistică sînt private, predomină tipul managerial autoritar bazat pe puterea pe care o conferă poziţia de proprietar.

1.5. Riscul în businessul hotelierOrice activitate antreprenorială în condiţiile economiei de piaţă presupune existenţa unui anumit

risc.Riscul reprezintă estimarea subiectivă a rezultatelor obţinute, condiţionate de pierderi sau venituri. Afacerea legată de activitatea structurilor de primire turistică aparţine unui singur întreprinzător

care îşi asumă întregul risc, sau aparţine mai multor persoane asociate, care se înţeleg să împartă într-un anumit mod drepturile şi obligaţiile, dividendele financiare şi posibilele pierderi.

Fiecare întreprinzător are modul său specific de concepere şi dezvoltare a businessului hotelier. Prevenirea eşecului este condiţionată de cunoaşterea şi respectarea unor anumitor reguli:

- cunoaşterea businessului hotelier în profunzime;- derularea afacerii după un plan bine conturat şi argumentat economic;- administrarea raţională a resurselor financiare;- recrutarea personalului calificat;- flexibilitate şi adaptare la cerinţele pieţei.Riscul economic poate fi definit prin modul de acţiune în mediul de afaceri hotelier în care factorii

necontrolabili pot interveni şi influenţa negativ asupra rezultatelor economice. Deaceea posibilele riscuri trebuie evaluate şi acceptate numai în anumite limite.

În businessul hotelier sînt cunoscute următoarele funcţii ale riscului:Funcţia inovaţională. Acestei funcţii îi este specific luarea unei decizii riscante, care ulterior poate

contribui la desfăşurarea cu succes al businessului hotelier.Funcţia regulatorie. Capacitatea managerului de a risca poate servi ca stimulent efectiv în

dezvoltarea structurii de primire turistică, dar poate servi şi ca element distructiv al afacerii.Funcţia de apărare. Riscul este un component inevitabil al economiei de piaţă, deaceea managerul

trebuie să fie pregătit pentru suportarea unor eşecuri care pot apărea în procesul de activitate a structurii de primire turistică.

Funcţia analitică. Politica gestiunii riscurilor presupune posibilitatea de a alege, adică de a studia şi prognoza diverse situaţii care ar diminua impactul riscului asupra businessului hotelier.

Clasificarea riscurilor:Din punct de vedere a provenenţei riscurilor, pot fi riscuri interne şi riscuri externe.Riscurile interne sînt legate de managementul organizatoric al structurii de primire turistică.

Riscurile interne, pot apărea în procesul de activitate a structurii de primire turistică şi sînt legate de resursele umane, de felul cum vor reacţiona în diverse situaţii.

Riscurile externe sînt legate de procesele care au loc în mediul exterior al structurii de primire turistică.

După gradul de pericol se desting:- riscuri acceptabile, care au ca consecinţă pierderea beneficiului preconizat;- riscuri critice, care au ca consecinţă pierderea capitalului investit;Din punct de vedere a oportunităţii delimităm riscuri justificate şi riscuri nejustificate.După motivele apariţiei delimităm:

6

- riscuri politice, care sînt cauzate de blocadele economice, conflicte armate, tulburări politice;- riscuri tehnice, care sînt cauzate de primirea din partea partenerilor a răspunsurilor cu caracter

negativ, neatingerea scopurilor stabilite etc;- riscuri de producţie care sînt cauzate de micşorarea locurilor de cazare, creşterea cheltuielilor,

ofertă restrînsă;- risc antreprenorial, care este cauzat de imposibilitate menţinerii veniturilor la capitalul

investit;- risc ramural, care este cauzat de modificarea situaţiei economice a ramurii;- risc natural, care este cauzat de catastrofele ecologice, calamităţi naturale;- risc comercial, imposibilitate de a comercializa capacităţile de cazare, cerere scăzută, scăderea

calităţii deservirii;- risc generat de inflaţie, este cauzat de creşterea preţurilor şi scăderea capacităţii de cumpărarea

a banilor;- risc inovaţional, este caracterizat prin eşecul de acaparare a noilor segmente de piaţă;- risc valutar, care este cauzat de modificarea cursului valutar;- risc investiţional, risc cauzat de pierderea capitalului investit, sau primirea unor dividende

financiare mai mici decât au fost iniţial planificate;- risc creditar, este cauzat de imposibilitatea de achitare a creditului obţinut şi a procentelor

bancare.

1.6. Negocierea afacerilor în businessul hotelierNegocierea este arta de a obţine un compromis bazat pe tratative. Negocierea desfăşurată în mod

corect presupune un dialog care, indiferent de modul de finalizare, trebuie să se caracterizeze prin respect reciproc.

Negocierea poate fi definită ca o formă de opunere dintre două sau mai multe părţi cu interese şi poziţii contradictorii, dar complementare, avînd ca obiectiv atingerea unui consens, pentru finalizarea unei tranzacţii comune reciproc avantajoase.

Tipurile de negocieri care pot fi întîlnite în mediul structurilor de primire turistică pot fi prezentate astfel:

1. Negocierea autoritară. Acest tip de negocieri ia forma unei tranzacţii în care o parte cîştigă, iar cealaltă parte pierde. Procesul de negociere pune faţă în faţă doi adversari cu interese opuse care generează o confruntare, în care una din părţi trebuie să cîştige. În această situaţie, se recurge la convingere şi manipulare într-o ambianţă conflictuală, tensionată, concretizată prin ameninţări şi agresiuni verbale. La astfel de negocieri, rezultatul va fi determinat de raportul de forţe dintre parteneri, adică de puterea de negociere şi argumentele aduse de părţile aflate în conflict. Acest tip de negociere este posibil atunci cînd dezechilibru de forţe este semnificativ.

2. Negocierea prin cooperare. Acest tip de negociere este caracteristic pentru oponenţii care respectă aspiraţiile şi interesele partenerului, chiar dacă contravin celor proprii. Se bazează pe respectul reciproc şi pe tolerarea diferenţelor de aspiraţii şi opinii. În rezultatul unui asemenea tip de negocieri, ambele părţi cîştigă, menţin echilibru în afaceri şi susţin soluţia privind acordul încheiat. Negocierea prin cooperare consolidează relaţiile interumane şi de afaceri pe un termen de durată.

3. Negocierea raţională. Acest tip de negociere constă în faptul, că părţile îşi propun nu numai obţinerea unor compromisuri de pe o poziţie de negociere, ci încercă să rezolve litigiile printr-o poziţie diferită faţă de aceea, decît a părţilor implicate în negocieri. Pentru aceasta trebuie definite clar interesele părţilor, specificate problemele şi căutate soluţiile.

Negocierea afacerilor în cadrul structurilor de primire turistică, este o formă particulară de negociere, bazată pe existenţa unui produs sau serviciu, pe de-o parte, şi a unei necesităţi de satisfăcut, pe de altă parte. Ea devine necesară şi posibilă în următoarele cazuri:

a) cînd există interese complementare între părţi, dar totodată persistă unele nuanţe care trebuie ajustate conform doleanţelor părţilor, adică există dezacord, dar nu unul de fond;

b) cînd există dorinţa şi interesul în obţinerea unui acord la care sînt dispuse să cedeze reciproc părţile;

c) cînd lipseşte un organ autoritar deasupra părţilor divergente, care ar impune soluţionarea, peste voinţa acestora.

7

În procesul de pregătire a negocierilor un moment important se atribuie studierii condiţiilor şi regulilor impuse de către partener. Cunoaşterea acestor reguli şi condiţii, va permite să se acţioneze pe parcursul negocierilor în direcţia dorită.

Deci, pregătirea pentru negociere trebuie să cuprindă următoarele elemente:- formularea problemei care urmează a fi negociată;- formularea strategiei de negociere;- identificarea intereselor partenerilor de negocieri;- identificarea soluţiilor care pot fi propuse ca variante de alternativă în procesul negocierilor;- finalizarea şi evaluarea negocierilor.După finalizarea negocierilor se încheie un acord final între părţi ce poate fi exprimat în mai multe

modalităţi:- contract scris;- acord care consemnează înţelegerile la care s-a ajuns;- înţelegeri verbale, nescrise prin care părţile se obligă să se conformeze anumitor poziţii în

problemele discutate.Pentru ca negocierile să se desfăşoare cu succes, este necesar ca persoana care duce tratativele să

fie înzestrată cu următoarele abilităţi: competenţă profesională; stăpînire de sine; spirit analitic; spirit constructiv; spirit critic; orizont larg de informare şi cunoaştere; operativ în luarea deciziilor; exprimare clară a gîndurilor; capacitatea de recunoaştere şi evitare a erorilor.În turism succesul nu provine din a te ţine tare pe poziţie, ci din analiza situaţiei reale, bazată pe

capacitatea de a duce un dialog constructiv, în vederea obţinerii rezultatelor scontate.

Tema Nr. 2. Gestiunea economică a structurilor de primire turistică2.1. Eficienţa economică în structurile de primire turistică2.2. Conceptul de politică de preţ în industria hotelieră2.3. Tehnici de stabilire a tarifului de cameră2.4. Indicatorii economici şi financiari în cadrul structurilor de primire turistică2.5. Analiza indicatorilor privind utilizarea capacităţilor de cazare2.6. Veniturile structurilor de primire turistică2.7. Cheltuielile structurilor de primire turistică2.8. Profitul ca indicator economic al activităţii structurii de primire turistică2.9. Analiza SWOT

2.1. Eficienţa economică în structurile de primire turisticăEficienţa economică este exprimată prin relaţia dintre rezultatele obţinute într-o anumită activitate

economică şi cheltuielile efectuate în activitatea respectivă.Problema eficienţei se pune peste tot unde se cheltuieşte resurse materiale, financiare şi umane.Din multiplele structuri de primire turistică, unele beneficiază de încasări şi venituri considerabile,

altele activează cu un grad de eficienţă foarte scăzut.Cea mai importantă latură a eficienţei este condiţionată de durata recuperării banilor investiţi, de

încasarea medie pe zi-turist.Economia structurilor de primire turistică reprezintă în sine analiza activităţii economice a

oricărui complex hotelier, care prestează servicii de cazare şi masă, privită prin prisma scopurilor pe care şi le propune şi a mijloacelor pe care le foloseşte, în vederea atingerii acestora prin utilizarea resurselor financiare şi umane.

8

Prin natura lor, serviciile de cazare trebuie să creeze condiţii optime pentru refacerea capacităţii fizice a organismului.

Evaluarea eficienţei economice a structurilor de primire turistică se bazează pe totalul mijloacelor financiare, pe care turiştii sînt disponibili să-i consume pentru cazare.

Mijloacele financiare pe care turiştii le planifică să le consume pentru cazare, nimeresc în contul complexelor hoteliere care-i deservesc. Ulterior o parte din mijloacele financiare sînt cheltuite de către complexele hoteliere pentru plata serviciilor comunale, salariilor, cheltuielilor operaţionale şi administrative, impozitelor directe şi indirecte, altele rămân sub formă de venituri în cadrul structurilor de primire turistică. Astfel rulajul mijloacelor financiare formează ciclu economic, care se întreţine între structura de primire turistică şi turişti, în rezultatul căruia hotelurile beneficiază de anumite mijloace financiare provenite din încasări, iar turiştii primesc în schimbul banilor, servicii de cazare.

În activitatea structurilor de primire turistică eficienţa economică se cere a fi legată cu eficienţa socială. Asigurarea condiţiilor pentru petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber, îmbogăţirea nivelului de pregătire, refacerea capacităţii de muncă, diversificarea serviciilor, satisfacerea necesităţilor morale şi spirituale, sînt elementele ce intră în noţiunea de eficienţă socială.

Eficienţa socială este reprezentată de aportul bazei tehnico-materiale a structurilor de primire turistică, prin antrenarea unui număr cît mai mare de persoane la activităţile de cazare, în vederea asigurării celor mai bune condiţii de recuperare a capacităţii de muncă a turiştilor.

2.2.Conceptul de politică de preţ în industria hotelierăPolitica de preţ elaborată şi promovată de către o structură de primire turistică, trebuie să răspundă

atît intereselor economice a întreprinderii, cît şi exigenţei şi doleanţelor înaintate de potenţialii clienţi.Decizia privind nivelul preţului nu este întotdeauna corectă, datorită schimbării structurii

costurilor, acţiunii unui concurent sau ca rezultat al schimbărilor în obiceiurile consumatorilor. De aceea este foarte dificil să se corecteze o decizie de preţ, fără efectuarea unei analize prealabile serioase.

Conceptul de politică de preţ poate fi definit ca o decizie sau o serie de decizii, luate de către conducerea structurilor de primire turistică, bazate pe analiza prealabilă a costurilor şi a situaţiei de piaţă.

Politica tarifară trebuie să ia în consideraţie 7 factori: concurenţa; caracteristicile consumatorului; cererea; costurile; canalele de distribuţie; imaginea şi poziţionarea; serviciile suplimentare şi facilităţileÎn acest context, primirea deciziei privind stabilirea preţului trebuie să parcurgă următorii paşi:1. Determinarea obiectivelor structurii de primire turistică şi a obiectivelor specifice ale

tarifării.2. Identificarea şi analiza pieţei sau a pieţelor ţintă.3. Luarea în consideraţie a imaginii companiei şi a poziţionării serviciilor sale de cazare faţă

de pieţele ţintă.4. Previzionarea cererii pentru serviciile de cazare la diferite niveluri ale preţului.5. Determinarea costurilor de producţie.6. Evaluarea reacţiilor posibile ale concurenţei la preţurile structurii de primire turistică.7. Luarea în consideraţie a impactului preţurilor asupra canalelor de distribuţie (intermediari,

agenţii de turism).8. Luarea în consideraţie a impactului preţurilor asupra serviciilor suplimentare şi a

facilităţilor.9. Folosire unei abordări reale privind stabilirea tarifelor la serviciile de cazare.Folosirea abordării în trepte în trepte ajută hotelurile să decidă care abordări ale tarifării şi care

niveluri de preţ sînt cele mai potrivite.În principiu există două căi distincte de stabilire a politicii de preţ:

9

1. Politici de preţ orientate spre costuri şi profituri. În cadrul acestor politici, formarea preţului se realizează pe baza următoarelor elemente:

Cost total + profit. Preţul de vânzare trebuie stabilit la un asemenea nivel, încât structura de primire turistică, prin încasările sale, să-şi poată recupera toate costurile şi să realizeze un anumit profit.

Cost marginal. Acest cost prevede diferenţierea de preţuri pentru acelaşi tip cameră (ex: tarif de week-end, tarif pentru copii şi studenţi, tarif pentru bătrâni etc.

Profit maxim. Se foloseşte numai în cazul cînd cererea pentru cazare depăşeşte oferta.2. Politici de preţ orientate spre piaţă. În cadrul acestor politici, pot fi distinse mai multe

categorii de preţuri: Preţuri dictate de piaţă. Preţul se stabileşte în aşa mod, încât să atragă cît mai mulţi clienţi

posibili din cererea potenţială existentă pe piaţă. Se utilizează de obicei această politică tarifară în relaţiile cu clienţii corporativi sau în relaţie cu agenţiile de turism.

Preţuri leader. Se utilizează în cazul în care structura de primire turistică are o poziţie preponderentă pe piaţă.

2.3.Tehnici de stabilire a tarifului de camerăElementul de bază al politicii de preţ a hotelului este tariful de cameră, deoarece cea mai mare

parte din veniturile unui hotel provine din încasările rezultate din vînzarea camerelor.Tariful mediu de cameră reprezintă preţul plătit de un client pentru închirierea unei camere pentru

o noapte.Hotelurile stabilesc mai multe categorii de tarife de cameră. În general, ele corespund tipurilor de

cameră (apartament, cameră cu un pat, cu două etc.), care sînt comparabile, din punct de vedere al dimensiunilor şi mobilierului.

Diferenţele de preţuri se bazează pe criterii cum ar fi: mărimea camerei; localizarea camerei; vedere; mobilier; grad de confort.Fiecărei categorii de tarif de cameră i se atribuie, pe baza numărului de persoane care ocupă

camera, un tarif standard. Acesta mai este numit şi tariful de suport sau de recepţie, deoarece este afişat la recepţie.

De obicei, recepţionerii vînd camerele la preţul standard. Fac excepţie cazurile în care clientul poate beneficia de tarife speciale de cameră. Acestea pot fi:

1. tarife corporative – oferite companiilor cu care se încheie frecvent contracte de care beneficiază hotelul;

2. tarife promoţionale;3. tarife stimulative. Aceste tarife sînt acordate pentru persoanele fizice şi juridice capabile să

furnizeze hotelului un venit substanţial;4. tarife de familie – oferite familiilor cu copii;5. tarife gratuite – oferite organizatorilor sau clienţilor importanţi.Tarifele speciale trebuie să fie controlate cu mare stricteţe şi de aceea managerii de front-office

analizează atent circumstanţele acordării unor astfel de tarife.Tarifele de cameră sînt considerate instrumente importante de marketing pentru formarea imaginii

hotelului.

2.4. Indicatorii economici şi financiari în cadrul structurilor de primire turisticăDezvoltarea industriei hoteliere este caracterizată de un sistem de indicatori economici şi

financiari, care reflectă volumul vânzărilor capacităţilor de cazare prin prisma eforturilor depuse.Analizând activitatea unui complex hotelier pe perioada unui an, este necesar de calculat

eficienţa sa economică, care se calculă după formula:E = Vv/Vc

în care:

10

E – eficienţa economică;Vv – volumul de vînzări anual al produselor şi serviciilor turistice;Vc – volumul anual al cheltuielilor de producţie

Eficienţa economică presupune că, structura de primire turistică pe parcursul activităţii sale, trebuie să asigure recuperarea cheltuielilor, să fie rentabilă şi să contribuie la obţinerea profitului.

Profitul reprezintă, venitul cîştigat din utilizarea capitalului financiar în procesul desfăşurării activităţii de cazare. Maximizarea profitului constituie motivaţia activităţii oricărei structuri de primire turistică.

Profitul brut (total) se calculă ca diferenţa dintre încasările obţinute într-o anumită perioadă de activitate din vînzarea capacităţilor de cazare şi serviciilor acordate şi a cheltuielilor aferente de întreţinerea acestora.

Profitul net reprezintă acea parte a profitului brut, care rămîne la dispoziţia complexului hotelier după plata impozitelor prevăzute de legislaţia în vigoare. Profitul net se utilizează pentru plata dividendelor acţionarilor, investiţii de dezvoltare, participarea salariaţilor la repartizarea profitului, formarea fondurilor de rezervă.

Rata profitului reprezintă raportul procentual dintre masa profitului şi costul de producţie.Rp = Mp/Cp X 100

în care:Rp – rata profituluiMp – masa profituluiCp – costul de producţieMasa profitului reprezintă suma totală a mijloacelor financiare dobândite sub formă de profit de o

structură de primire turistică şi stabilită ca diferenţa dintre preţul de vânzare şi cost.Masa profitul poate fi prezentată sub următoarele aspecte:1) nivelul productivităţii care influenţează volumul rezultatelor obţinute de structura de primire

turistică;2) tarifele de vânzare şi costuri. Orice scădere a costurilor şi creşterea tarifelor de vânzare,

influenţează pozitiv asupra ratei profitului;3) viteza de rotaţie a capitalului utilizat de complexele hoteliere.

Volumul total al vânzărilor reprezintă totalitatea încasărilor, exprimate în lei, ce se vor realiza după punerea în vânzare a locurilor de cazare şi serviciilor aferente.

Volumul total al cheltuielilor reprezintă totalitatea mijloacelor financiare utilizate pentru întreţinerea capacităţilor de cazare, plata salariilor, plata impozitelor directe şi indirecte, efectuarea cheltuielilor operaţionale şi administrative.

Gradul de utilizare a forţei de muncă este redat prin productivitatea muncii din cadrul structurii de primire turistică, care se calculă după următoare formulă:

Pm = Vtv/Naunde:Pm – productivitatea munciiVtv – volumul total a vânzărilor Na - numărul total de angajaţi din cadrul structurii de primire turistică.

Când este vorba despre complex hotelier, rata profitului reprezintă rata de rentabilitate pe gestionarea fondului de cazare şi alimentaţie. Calcularea ratei rentabilităţii se poate face în două variante:

Rentabilitatea economică:Rr = P/Vtv X 100

unde: Rr – rata rentabilităţiiP – profitulVtv – volumul total al vînzărilor

Rentabilitatea financiară:Rr = P/ Vtc X 100

unde:

11

Rr – rata rentabilităţiiP – profitulVtc – volumul total al cheltuielilor

Deoarece procesul de cazare este rezultatul unui ansamblu de activităţi specifice, sistemul de indicatori şi metodologia de calcul şi analiză a eficienţei economice se diferenţiază în funcţie de natura prestaţiei.

2.5. Analiza indicatorilor privind utilizarea capacităţilor de cazareRatele de ocupare reprezintă succesul front-office-ului în vînzarea principalului produs al hotelului

– camerele. Pentru a calcula ratele de ocupare de bază a hotelului este necesar de cunoscut următoarele date:

numărul de camere disponibile pentru vînzări; numărul de camere vîndute; numărul de camere ocupate de mai mulţi clienţi; numărul de clienţi; venitul net al camerelor.Gradul de ocupare. Ce mai importantă operaţie de front-office este gradul de ocupare. Aceasta

indică proporţia dintre camerele vîndute şi camerele disponibile pentru vînzări, într-o anumită perioadă de timp.

Numărul de camere vânduteGradul de ocupare = ----------------------------------------- X 100

Numărul total de camere

Gradul de ocupare multiplă. Ratele ocupării multiple (frecvent numite ratele ocupării camerelor duble, deşi această expresie nu este întotdeauna strict precisă) sînt folosite pentru a furniza veniturile din alimentaţie, a indica cerinţele pentru curăţenia camerelor şi pentru a analiza tarifele medii pe cameră zilnice. Ocuparea multiplă poate fi calculată prin determinarea gradului de ocupare multiplă sau prin determinarea numărului de clienţi pe camera ocupată.

Numărul de camere ocupate de mai mult de un clientGradul de ocupare multiplă = ---------------------------------------------------------------X 100 Numărul camerelor vândute

Numărul mediu al clienţilor pe camera vândută este calculat astfel:

Numărul de clienţiNumărul de clienţi pe cameră = -------------------------------------------------

Numărul camerelor vândute

Tariful mediul zilnic. Cei mai mulţi manageri de front-office calculează un tarif mediu zilnic, chiar dacă tarifele camerelor hotelului variază semnificativ de la o categorie la alta şi de la clienţi la grupuri sau convenţii, de la săptîmînă de week-end şi de la sezon la extrasezon.

Încasările din camereTariful mediu zilnic = ---------------------------------------------------------------------

Numărul camerelor vândute

12

Unele hoteluri includ camerele gratuite în calcul, pentru a arăta efectul adevărat al gratuităţii asupra tarifului zilnic.

Tariful mediu pe client. Acest tarif se calculă după următoarea formulă:

Încasări din vânzări de camereTariful mediu pe client = ---------------------------------------------------------------------

Numărul de clienţi

2.6. Veniturile structurilor de primire turisticăPrin valorificarea resurselor financiare, materiale şi umane, complexele hoteliere obţin un profit,

devenind eficiente. Rezultate din încasări, veniturile structurilor de primire turistică au drept sursă principală vânzarea locurilor de cazare şi a altor servicii adecente. Mărimea veniturilor este puternic influenţată de volumul vânzărilor şi de preţurile stabilite pentru cazare.

În hoteluri, veniturile provenite sînt determinate de circulaţia turistică, de utilizarea spaţiilor de cazare de care dispune hotelul, de oferta suplimentară de servicii.

Volumul circulaţie turistice poate creşte extensiv pe seama sporirii numărului de turişti şi intensiv prin mărimea duratei medii a sejurului. Ambele căi au ca efect sporirea numărului de zile/turist.

Atragerea clienţilor în extrasezon constituie un alt mijloc de sporire a încasărilor. În acest sens, trebuie lărgită oferta de preţuri propusă pentru cazare, lărgirea gamei serviciilor şi ridicarea calităţii lor, extinderea şi diversificarea acţiunilor publicitare.

Serviciile suplimentare prestate de structura de primire turistică reprezintă o sursă importantă de venituri care contribuie la creşterea încasărilor medii pe turist. Sporirea acestora constituie o cale generală de creştere a eficienţei economice în activitatea hotelieră, ea fiind utilizată cu precădere în extrasezon. În acest caz serviciile suplimentare au rolul de a compensa gradul scăzut de ocupare a capacităţilor de cazare.

Prestaţiile cum ar fi tichetingul, schimbul valutar, reuniuni, simpozioane, conferinţe, agrement şi excursii, aduc venituri substanţiale complexului hotelier.

2.7.Cheltuielile structurilor de primire turisticăCosturile activităţii desfăşurate în structurile de primire turistică condiţionează mărimea

profitului realizat într-o perioadă dată. Ele reflectă mărimea consumului de forţă de muncă, nivelul productivităţii muncii, gradul de utilizarea a bazei tehnico-materiale, eficienţa activităţii de conducere etc. Reducerea acestora reprezintă una din căile esenţiale ale creşterii eficienţei economice. Aplicarea acestei măsuri necesită gruparea costurilor în funcţie de modificarea lor în raport cu volumul încasărilor. Potrivit acestui criteriu costurile în activitatea structurii de primire turistică sînt clasificate în două grupe:

- convenţional-constante;- variabile.

Gama foarte largă de cheltuieli efectuată de către complexul hotelier pentru comercializarea capacităţilor de cazare, cuprinde atât pe cele constante, necesare achitării serviciilor comunale, salarizare, cheltuieli operaţionale şi administrative, menţinerii în stare funcţionabilă a hotelului şi bazei tehnico - materiale, cît şi pe cele variabile considerate ca cheltuieli pentru activităţi de promovare şi marketing.

Costurile convenţional-constante sînt generate de necesitatea menţinerii hotelului în stare de funcţionare indiferent de manifestarea cererii privind gradul de ocupare. În structurile de primire turistică sezonalitatea activităţii impune separarea acestora în costuri constante permanente şi sezoniere. O astfel de grupare porneşte de la constatarea că volumul costurilor constante este mai redus în perioada extrasezon, faţă de perioada în care se activează intens. Aceasta scote în evidenţă posibilitatea reducerii costurilor prin luarea unor măsuri dure de către conducerea complexului hotelier şi anume:

- concediu din cont propriu pentru angajaţii neantrenaţi în activitate în perioada extrasezon;- reducerea cheltuielilor pentru agentul termic, energie electrică, apă-canalizare;- reducerea cheltuielilor de publicitate;

13

- reducerea cheltuielilor de convorbiri telefonice;- alte activităţi de reducere a cheltuielilor posibile.

În perioadele de extrasezon, activitatea de cazare scade ca urmare a diminuării cererii. Compensarea acestuia se face prin prestarea serviciilor suplimentare, care are ca scop obţinerea unor venituri, capabile în măsura posibilităţilor să acopere o parte din cheltuielile curente a complexului hotelier.

Deosebit de utilă în analiza costurilor structurii de primire turistică este gruparea acestora după conţinutul lor economic. Potrivit acestui criteriu, cheltuielile pot grupate în:

- salarii şi contribuţia asigurărilor sociale;- poliţa de asigurare medicală;- amortizarea mijloacelor fixe;- cheltuieli de transport;- cheltuieli de publicitate;- cheltuieli de întreţine a hotelului;- cheltuieli operaţionale şi administrative;- convorbiri telefonice şi internet.Această categorie de cheltuieli poate fi atribuită la capitolul costuri convenţional-constante.Ponderea ridicată deţinută de cheltuielile privind salarizarea, motivează atenţia care trebuie

acordată de către conducerea structurii de primire turistică faţă de necesitatea de personal în funcţie de evoluţia cererii. Cheltuielile legate de promovare şi publicitate deţin şi ele o pondere destul de importantă.

Cheltuielile de producţie reprezintă, totalitatea cheltuielilor pe care le efectuează structurile de primire turistică pentru organizarea activităţii de cazare. Dacă la aceasta se adaugă cheltuielile de distribuţie sau comercializare, publicitatea, adaosul comercial se obţine costul final.

Cheltuielile joacă un rol destul de important în calculele şi deciziile conducătorului structurii de primire turistică. Pe de o parte, ele permit compararea încasărilor obţinute de la comercializarea serviciilor de cazare şi cheltuielile de întreţinere, determinând profitul obţinut. Pe de altă parte, cînd este determinat costul pe fiecare categorie de cameră sau serviciu oferit, el poate constitui ca bază pentru stabilirea preţului de ofertă.

2.8. Profitul ca indicator economic al activităţii structurii de primire turisticăProfitul este venitul dintr-o activitate care progresează, ca rezultat al diferenţei dintre venitul total

şi costul total. Una din funcţiile de bază a aparatului de conducere din cadrul structurii de primire turistică, este

mărirea profitului, rezultat din activitatea economică. Obţinerea profitului trebuie să fie concordată cu prevederile strategice ale structurii de primire turistică pe termen lung. Preţurile şi tarifele prea mari, pot influenţa negativ cererea şi ca rezultat - pierderea clientelei. Este important ca managerii în activitatea sa cotidiană, să găsească modalităţi şi soluţii de micşorare a cheltuielilor de producţie, prin utilizarea unui management organizaţional optimal.

Pentru a se ajunge la profit este necesar de întreprins o anumită activitate. Activitatea comercială a unei structuri de primire turistică se caracterizează prin structura preţului. Dimensiunile preţului de finalizare a valorii costurilor de cazare, în cazul complexului hotelier, participă direct la formarea şi mărimea profitului ceea ce conduce la certitudinea că acesta este o componentă a preţului.

Pentru a obţine profit veniturile de la comercializarea spaţiilor de cazare trebuie să fie mai mari decât cheltuielile. Dar pentru a obţine venituri, întreprinzătorul trebuie să-şi angajeze efectiv capitalurile sale, care îmbinate cu ceilalţi factori de producţie vor conduce la menţinerea stării de funcţionalitate a complexului hotelier.

Derularea întregului proces de producţie presupune investigarea pieţei turistice, obţinerea preţului dorit în funcţie de cererea pieţei, ţinându-se cont de o serie de incertitudini sau riscuri. Din acest punct de vedere, profitul este o consecinţă a riscului, este rezultatul prevederii viitorului cu mai mare acurateţe decât au făcut-o majoritatea concurenţilor din businessul hotelier.

Planificare profitului trebuie organizată conform următoarei scheme:

14

I. Determinarea scopurilor:- planificarea obiectivelor pe termen scurt, mediu şi de durată;- cerinţele înaintate faţă de structura de primire turistică privind mărirea profitului;- elaborarea planurilor şi găsirea modalităţilor de realizare a lor.II. Participarea colaboratorilor în procesul de planificare:- managerii de rang superior;- managerii de rang mediu;- managerii de rang inferior.III.Metode de îmbunătăţire a planificării:- utilizarea tehnologiilor informaţionale privind prelucrarea informaţiei operative;- controlul eficacităţii planificării efectuate;- corelarea cheltuielilor efective cu cele planificate;- evaluarea productivităţii muncii;- motivarea cheltuielilor efectuate;- aplicarea controlului lunar privind rezultatele obţinute;- primirea unei hotărâri de grup asupra celor realizate.IV. Influenţa diverşilor factori privind planificarea profitului.- utilizarea unui sistem de criterii, care ar aprecia realizarea obiectivelor propuse;- aprecierea rezultatelor;- sporirea eficacităţii de promovare a produselor şi serviciilor hoteliere;- determinarea segmentelor prioritare de piaţă care pot fi utilizate;- locul actual al structurii de primire turistică în segmentul respectiv;- evaluarea eficacităţii reclamei;- stabilirea de către structura de primire turistică a standardelor privind utilizarea efectivă a

reclamei.

2.9. Analiza SWOTAnaliza SWOT reprezintă evaluarea posibilităţilor reale ale structurii de primire turistică în

procesul său de activitate, cu părţile sale tari şi slabe, oportunităţi şi constrângeri.Abreviatura SWOT provine de la cuvintele engleze:STRONG - TARI (FORTE)WORTH - SLABEOPPORTINITIES- OPORTUNITĂŢITHREAT- CONSTRÎNGERI (AMENINŢĂRI)

Părţile tari şi părţile slabe reprezintă factorii interni a structurii de primire turistică, asupra cărora aveţi un anumit control şi influenţă.

Oportunităţile şi constrângerile reprezintă factorii externi, care nu se află sub controlul Dumneavoastră.

Se prezintă următoarea schemă de evaluare a analizei SWOT a structurii de primire turistică.

ANALIZA SWOT:Punctele forte a structurii de primire turistică:1. Existenţa resurselor financiare necesare;2. Existenţa unei lupte concurenţionale profesionale;3. Statut de structură de primire turistică lider;4. Utilizarea deplină a inovaţilor tehnologice şi de marketing;5. Existenţa propriilor tehnologii şi standarde;6. Avantaje de cost;7. Publicitate efectivă;8. Experienţă în domeniu;9. Amplasare excelentă a complexului hotelier;10. Un management performant;11. Priză la consumatori;12. Productivitate înaltă;

15

13. Capacitate diversificată de produse şi servicii oferite;14. Bună gestiune a aprovizionărilor;15. Necesităţi de cazare pe piaţă.

Punctele slabe a structurii de primire turistică:1. Lipsa unei strategii concrete;2. Rentabilitate scăzută;3. Management organizatoric neefectiv;4. Lipsa profesionalismului în rândurile angajaţilor structurii de primire turistică;5. Amplasarea nefavorabilă a complexului hotelier;6. Contradicţie între elementele corporative ale diverselor subdiviziuni ale hotelului;7. Întârzierea efectuării unor cercetări de piaţă;8. Parteneri de afaceri nesiguri;9. O gamă redusă de servicii oferite;10. O imagine nefavorabilă pe piaţă;11. O reţea îngustă de distribuţie;12. Publicitate ineficientă;13. Cheltuieli de producţie ridicate în comparaţie cu cele ale concurenţilor;14. Insuficienţă de dotări tehnice;15. Lipsa resurselor financiare şi materiale.

Oportunităţile a structurii de primire turistică:1. Deservirea unei noi categorii de consumatori;2. Cucerirea unor noi pieţe de desfacere; 3. Diversificarea gamei de produse şi servicii oferite;4. Disponibilitate de cazare la un cost redus;5. Eliminarea barierelor comerciale pe pieţele turistice străine atractive;6. Legislaţie adecvată cerinţelor pieţei;7. Facilităţi fiscale;8. Bunăvoinţa concurenţilor.9. Majorarea ritmului de creştere a pieţei.10. Respectarea standardelor de calitate vă avantajează.

Constrângeri /Ameninţările a structurii de primire turistică:1. Pătrunderea pe piaţă a unui concurent puternic;2. Creşterea vânzărilor la concurenţi în detrimentul D-stră ;3. Micşorarea ritmului de creştere a pieţei;4. Schimbările nefavorabile al cursului valutar;5. Lobarea de interese din partea structurilor de primire turistică concurente;6. Stagnare economică;7. Puterea de cumpărare a consumatorilor este scăzută;8. Schimbarea opţiunilor consumatorilor faţă de structura de primire turistică;9. Introducerea din partea statului a unor condiţii, care necesită un efort financiar suplimentar.

16

Tema № 3 Esenţa marketingului în industria turismului3.1. Conceptul de marketing3.2. Planificarea de marketing3.3. Funcţiile marketingului turistic3.4. Principiile marketingului turistic3.5. Obiectivele marketingului turistic

3.1. Conceptul de marketingNoţiunea de marketing provine de la cuvântul englez „market” - (piaţă), stabilind astfel regulile de

activitate pe piaţă prin desfăşurarea diverselor tranzacţii.

Prima definiţie dată conceptului de marketing a fost formulată de Asociaţia Americană de Marketing înfiinţată în anul 1937 şi care redă următorul conţinut: „realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator sau utilizator”. (Smedescu Ion – Marketing, Editura Universitară, Bucureşti 2005, pag.24).

Gherasim Toader în manualul său Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti 1999, pag 15, formulează următoarea definiţie „marketingul desemnează tot ceea ce trebuie întreprins de o firmă, în conformitate cu mediul său intern şi extern, pentru satisfacerea clientelei mai bine decât concurenţa, în vederea obţinerii profitului dorit”.

Una dintre definiţiile frecvent invocate de specialişti este definiţia dată marketingului de Philip Kotler: ”marketingul este un proces social şi managerial prin care grupurile şi indivizii obţin ceea ce le trebuie şi ceea ce doresc prin crearea şi schimbul de produse sau valori cu alte grupuri de indivizi”. (Kotler Ph. – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p.35).

Dacă este să atribuim definiţia lui Ph. Kotler pentru industria turistică, primim următoare schemă:

Dorinţele reprezintă forma de manifestare a necesităţilor umane de a călători, fiind influenţate în permanenţă de conjuctura pieţei turistice şi de mediul intern şi extern a individului.

Piaţa turistică reprezintă locul în care se întâlneşte şi se confruntă cererea cu oferta de produse turistice, respectiv spaţiul special amenajat în care cumpărătorii şi vânzătorii de servicii turistice se întâlnesc pentru a efectua tranzacţia.

Produse turistice reprezintă ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor.Tranzacţia constă în schimbul de valori între două părţi.Valoarea şi satisfacţie constă în avantajul oferit de produsul turistic în raport cu preţul plătit.Punctul de plecare în desfăşurarea activităţii de turism trebuie să-l constituie cercetarea

necesităţilor pentru odihnă şi călătorii, asigurându-se o cît mai completă şi eficientă satisfacere a acestora. În acest sens, pornindu-se de la piaţă şi consumatori, marketingul turistic reprezintă ansamblul de metode şi tehnici orientate spre evidenţierea şi satisfacerea necesităţilor consumatorilor,

17

Piaţa turistică Produsele turistice

Dorinţa de a călători

Tranzacţia Valoare şi Satisfacţie

motivate de dorinţa de cunoaştere, odihnă, distracţie, tratament etc., de rînd cu organizarea unor agenţii sau asociaţii capabile de a satisface la maxim aceste categorii de nevoi.

Necesitatea implementării marketingului în firmele turistice ţine de: existenţa unei libere concurenţe între firmele turistice; posibilitatea clienţilor de a selecta un produs turistic potrivit dintr-un spectru mai larg existent

pe piaţă; informarea continuă a clienţilor reali şi potenţiali privind întregul pachet de servicii oferit de

firmele turistice.

3.2. Planificarea de marketingStrategiile de marketing reprezintă fundamentul strategiilor manageriale ale întreprinderilor de

turism, elaborarea şi implementarea lor necesitând eforturi intelectuale şi financiare relativ mari, dar care se justifică pe deplin, contribuind la micşorarea riscurilor şi incertitudinii.

Scopul oricărei întreprinderi turistice constă în planificarea activităţii pentru o anumită perioadă de timp, în vederea obţinerii de profit. Astfel, complexitatea mediului extern, în care o întreprindere turistică îşi desfăşoară activitatea, precum şi schimbările ce au loc permanent au condus, la creşterea importanţei acordate planificării strategice a activităţii. După autoarea Stăncioiu Aurelia planificarea de marketing, reprezintă un proces complex ce cuprinde etape operaţionale succesive, valori şi ipoteze, în care, pe baza analizei situaţiei existente a unei întreprinderi, se identifică şi se stabilesc obiectivele de marketing ale acesteia, căile şi mijloacele prin care acestea se pot atinge, posibilităţile de evaluare a stadiului de realizare a lor, precum şi eventualele corecţii în cazul nerealizării indicatorilor de performanţă propuşi.

Principalele avantaje ale planificării de marketing constau în: creşterea nivelului de motivaţie managerială şi o mai bună cooperare între departamentele

întreprinderii turistice; stabilirea unor obiective de marketing realiste şi o mai mare probabilitate de realizare a lor; probabilitatea mai mare de a identifica evoluţiile ulterioare probabile ale pieţelor şi

produselor turistice; flexibilitate în condiţii de fluctuaţie a pieţei turistice; gândire sistematică de perspectivă, în alocarea mai eficientă a resurselor organizaţionale în

funcţie de oportunităţile pieţei turistice.Procesul planificării de marketing se desfăşoară în 5 etape şi finalizarea lui presupune

implementarea programului de marketing al întreprinderii turistice:1. stabilirea obiectivelor generale de marketing;2. analiza situaţiei existente;3. stabilirea obiectivelor şi a strategiilor de marketing;4. stabilirea bugetului de marketing;5. elaborarea programului de marketing, controlul, evaluarea şi eventualele corecţii.Analiza mediului, analiza şi alegerea opţiunilor strategice sînt elementele esenţiale ale planificării

de marketing. Managerul trebuie să decidă asupra unei strategii globale de marketing care să atragă clienţii – şi să obţină avantaj competitiv – pe piaţa turistică. Strategia trebuie să fie corespunzătoare capacităţilor întreprinderii de turism şi cerinţelor pieţei produsului turistic.

Planificarea strategică de marketing îşi propune să stabilească poziţia pe care întreprinderea de turism o ocupă vizavi de concurenţii săi, precum şi stabilitatea şi maturitatea ei demonstrată în ochii clientelei prezente şi viitoare.

Prin urmare, principalele componente ale unei decizii strategice de marketing turistic sunt:

1. Scopurile şi obiectivele, prin intermediul cărora întreprinderea turistică îşi determină locul pe care îl va ocupa în viitor pe piaţa turistică, definit prin intermediul segmentelor de piaţă pe care le va deţine, respectiv prin volumul vânzărilor, numărul de clienţi, volumul ofertei, profitul preconizat etc;

2. Imaginea şi poziţia pe piaţa turistică, firma fiind cît se poate de interesată să ştie care vor fi solicitările şi doleanţele clienţilor reali şi potenţiali, şi care vor posibilităţile furnizorilor de servicii, participanţi la integrarea produsului turistic.

18

3. Strategiile şi programele, care stabilesc acţiunile care trebuie să le întreprindă firma turistică în vederea realizării obiectivelor;

4. Bugetul, respectiv resursele necesare atingerii scopurilor propuse;

5. Controlul periodic şi sistematic al modului în care se derulează acţiunile, se utilizează resursele şi se realizează obiectivele, în contextul oferit de mediul intern şi extern în care îşi desfăşoară activitatea firma de turism.

Elaborarea planurilor strategice de marketing turistic este o activitate complexă, care presupune luarea în considerare a unei multitudini de factori foarte diferiţi ca natură şi ca mod de acţiune, condiţionaţi de mediul intern şi extern al întreprinderii turistice.

3.3. Funcţiile marketingului turisticFuncţiile marketingului la nivelul întreprinderii de turism contribuie la estimarea potenţialului

firmei, planificarea programului de marketing, organizarea şi conducerea activităţii de marketing, evaluarea şi adaptarea efortului de marketing.

În lucrarea „Noul marketing în mileniul III”, profesorii J. Drăgan şi M. Demetrescu, consideră că funcţiile marketingului au trei finalităţi:

1) evaluarea posibilităţilor pe care le oferă piaţa;2) atragerea, stimularea şi crearea cererii prin produs, preţ şi promovare;3) satisfacerea cererii prin canalele de distribuţie.Corespunzător acestor funcţii, activităţile de marketing de marketing cuprind următoarele

principale domenii: investigarea permanentă a solicitărilor şi doleanţelor consumatorilor – turişti; adaptarea produselor şi serviciilor turistice la cerinţele pieţei turistice, condiţionate de puterea

de cumpărare a consumatorilor; dezvoltarea produselor şi serviciilor turistice prin diversificarea calităţii şi preţurilor; stimularea cererii prin promovarea vânzărilor şi comunicarea cu piaţa turistică; sporirea profiturilor firmei prin rentabilitatea vânzărilor şi eficienţa activităţilor de marketing; estimarea permanentă a costurilor de marketing.Profesorul C. Florescu clasifică funcţiile marketingului astfel: investigarea pieţei, a necesităţilor de consum, reprezintă punctul de plecare a întregii activităţi

de marketing. Prin realizarea acestei funcţii se urmăreşte obţinerea de informaţii referitoare la pieţele prezente şi potenţiale, la ansamblul nevoilor de consum, la comportamentul consumatorilor;

conectarea dinamică a firmei la mediul economico-social se constituie într-o altă funcţie a marketingului. Această funcţie solicită firmei o atitudine activă, de adaptare la condiţiile de mediu, de stabilire a unor oportunităţi, de influienţare chiar a consumului pentru anumite produse sau servicii;

satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum, asigură finalitatea activităţii oricărei firme interesată să desfăşoare o activitate de marketing, recunoaşterea socială a concordanţei dintre produsele sau serviciile turistice prestate prin calitatea oferită.

Maximizarea eficienţei economice, obţinerea profitului, constituie funcţia ce implică optimizarea desfăşurării tuturor proceselor economice ce alcătuiesc fluxul complet producţie – consum.

Autorul S. Belousov în manualul Marketing, editura Fenix, 2003, divizează funcţiile marketingului în 4 grupe distincte:

Funcţia analitică (presupune studierea pieţei, a consumatorilor, concurenţilor, etc.). Funcţia de producere ( organizarea prestării de servicii, implementarea unor tehnologii noi,

managementul calităţii şi a capacităţii de a concura a firmelor turistice). Funcţia de vânzare (orientată spre organizarea servirii şi a sistemului de formare şi stimulare a

cererii, elaborarea politicii de preţ şi distribuţie, perfecţionarea politicii de produs). Funcţia de conducere şi control (organizarea compartimentului de marketing, planificarea

strategică şi operaţională, comunicaţiile de marketing, controlul marketingului).

19

Analizând opţiunile diverşilor autori se poate de menţionat că investigarea pieţei reprezintă funcţia premisă, realizarea ei constituind punctul de plecare în orientarea întregii activităţi a întreprinderii de turism.

3.4. Principiile marketingului turisticDesfăşurarea într-o nouă orientare a activităţilor de marketing presupune utilizarea unor

instrumente moderne, constituite din metode şi tehnici adecvate cercetărilor necesităţilor de consum, investigării cerinţelor pieţei turistice, optimizării acţiunilor întreprinderilor turistice în vederea fundamentării deciziilor de marketing şi asigurării condiţiilor realizării lor eficiente în practică.

Principiul de bază a marketingului turistic poate fi considerat orientarea rezultatelor finale ale întreprinderilor turistice în conformitate cu doleanţele reale şi necesităţile consumatorilor – turişti. Esenţa acestui principiu poate fi comentat astfel: „Determină necesitatea turistică şi satisface-o”. Însă, pentru aceasta sînt necesare cunoştinţe destul de temeinice în ceea ce priveşte cunoaşterea pieţei turistice, cunoaşterea concurenţilor, cunoaşterea comportamentului consumatorilor, cu toate că în majoritatea cazurilor consumatorii singuri nu cunosc ceea ce doresc. Astfel, una din principalele scopuri ale marketingului este: - „determinarea preferinţelor consumatorilor”.

Pentru a realiza o definire cît mai clară şi exactă a marketingului trebuie avute în vedere şi principiile sale, fiind considerate elemente esenţiale:

1. Renovarea produselor. Ofertele vechi, neactualizate nu atrag clienţii. 2. Oferirea unor servicii calitative va asigura succesul firmei.3. Oferirea unor produse turistice care sunt necesare şi corespunzătoare necesităţilor clienţilor.4. Studierea cererii existente pe piaţa turistică. 5. Evidenţierea direcţiilor turistice prioritare. 6. Corespunderea politicii de marketing (strategiilor şi tacticilor) obiectivelor stabilite de

întreprindere. 7. Testarea destinaţiilor noi până la lansarea lor pe piaţă. La crearea unor tururi noi este necesar

de a organiza info-tururi pentru a evidenţia posibilele dificultăţi, nereguli şi a le soluţiona.8. Analiza greşelilor de marketing. Luarea în calcul a experienţelor din trecut este

recomandabilă, iar negarea unor greşeli repetate şi vădite va duce la micşorarea veniturilor şi înrăutăţirea imaginii firmei turistice.

9. Analiza ciclului de viaţă al produsului. La fiecare etapă a ciclului de viaţă al produsului, este necesar de a modifica mixul de marketing.

10. Evaluarea corectă a concurenţilor. Activitatea de marketing se va realiza cu succes în condiţiile utilizării principiilor nominalizate mai

sus, care urmează a fi adaptate în conformitate cu conjuctura pieţei turistice.

3.5. Obiectivele marketingului turisticPlanificarea de marketing pentru o întreprindere de turism are ca scop stabilirea de obiective de

marketing, care să asigure atingerea scopurilor propuse. Atingerea obiectivelor de marketing presupune, alegerea dintre alternativele posibile, a strategiei de marketing corespunzătoare resurselor ei.

Complexitatea produselor turistice, ca şi varietate, determină divizarea lor în servicii, care prin combinare formează pachetele turistice, capabile să satisfacă necesităţile şi doleanţele fiecărui consumator. În acest context, misiunea de bază a managerului pe marketing, constă în stabilirea obiectivelor de marketing, avându-se în vedere situaţia externă şi internă a întreprinderii de turism.

Intervenţia pe piaţă constă în vânzarea câtor mai multe produse şi servicii turistice. Rolul hotărâtor îl au calitatea lor, precum şi poziţionarea firmei de turism pe piaţă, care trebuie să conducă la existenţa cererii şi la dezvoltarea ei continuă.

Dezvoltarea produsului constă în încercarea de vânzare a noi produse şi servicii pe pieţele existente. Această opţiune este preferabilă în cazul în care pe piaţă există o concurenţă mare, iar calitatea produselor şi a serviciilor oferite de întreprindere nu este cea mai atrăgătoare sau în zona respectivă.

Dezvoltarea pieţei implică vânzarea produselor şi serviciilor existente pe noi pieţe. Se ajunge la această opţiune în cazul în care calitatea şi volumul mare al produselor şi serviciilor existente impun

20

noi pieţe deoarece pieţele existente nu asigură absorbţia lor sau există dorinţa şi capitalul necesar pentru expansiunea întreprinderii turistice.

Diversificarea se rezumă la vânzarea de produse şi servicii noi pe pieţe noi. Este cea mai riscantă opţiune şi trebuie susţinută de un volum mare de publicitatea, atât pentru produse şi servicii, cît şi pentru zonele în care se află noile pieţe.

Obiectivele de marketing ale întreprinderilor de turism trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: să fie elaborate pentru fiecare piaţă selectă; să fie acceptabile, adică să îndeplinească principalele grupuri de interese din exteriorul şi

interiorul întreprinderii; să fie flexibile, în cazul modificărilor apărute în mediul extern sa intern al întreprinderii

turistice; să fie clare, înţelese de către toţi angajaţii întreprinderii turistice; să fie posibil de evaluat rezultatele intervenţiei pe piaţă; să fie posibil de estimat efortul financiar în concordanţă cu rezultatul obţinut; să fie elaborate pentru o anumită perioadă de timp.Stabilirea obiectivelor de marketing dau posibilitate managerului pe marketing de a evalua şi ajusta

dacă este cazul, la timp programele de marketing ale întreprinderii turistice, de a stabili criteriile pentru analiza eficienţei acestora.

După autoarea A. Stăncioiu obiectivele de marketing se pot grupa în funcţie de scopul propus:1) obiective legate de creşterea profitului: profitul net; profitul brut; recuperarea investiţiilor2) obiective de piaţă: diversificare serviciilor şi produselor turistice; acaparare noilor pieţe de desfacere;3) obiective referitoare la volumul vânzărilor: cifra de afaceri; durata sejurului; numărul de turişti deserviţi4) obiective referitoare la concurenţă: lider de piaţă; performanţe în raport cu concurenţii; atragerea unor segmente de piaţă.În vederea urmăririi stadiului de realizare a obiectivelor propuse, întreprinderea turistică trebuie să-

şi stabilească standardele de performanţă, pentru ca ulterior să le utilizeze în atingerea scopurilor propuse.

Obiectivele propriu – zise ale întreprinderii se clasifică în: obiective de producţie; obiective de financiare; obiective de marketing; obiective de resurse umane; obiective de cercetare - dezvoltare;Compatibilitatea şi realismul obiectivelor întreprinderii turistice constituie sarcina managerului pe

marketing şi se poate realiza prin dezvoltarea unei metode de marketing pentru resursele umane, care să asigure recunoaşterea şi recompensarea permanentă a personalului angajat al întreprinderii.

Tema Nr.4 Norme metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare

21

4.1. Terminologia utilizată în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare4.2. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare4.3. Caracteristica spaţiilor de cazare 4.4.Procedura de eliberare a actelor de clasificare4.5.Declasificarea, ridicarea şi anularea actului de clasificare

4.1. Terminologia utilizată în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazareMulţi dintre noi au avut ocazia să experimenteze diferite servicii hoteliere, fiind fie în călătorie de

afaceri, fie în vacanţă pe litoral, la munte sau la tratament. Toţi am dorit ca acele servicii să ne aducă satisfacţiile aşteptate. Chiar dacă evaluăm diferit beneficiile aceluiaşi serviciu, aşteptăm de la personalul care îl oferă să fie amabil, prietenos, capabil să ne ofere exact ceea ce dorim într-un timp scurt şi într-o manieră plăcută.

Prin capacităţi de cazare se înţeleg dotările asigurate cu bază tehnico-materială, capabile să asigure înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate în funcţie de gradul de confort oferit

Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. În practica turismului modern, industria hotelieră reprezintă sectorul care întruneşte ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare, prestaţii oferite turistului pe timpul şi durata staţionării lui în unităţile hoteliere.

Volumul, structura şi calitatea serviciilor de cazare depind de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate cum ar fi: hoteluri, moteluri, vile, case de odihnă, popasuri turistice etc. Ele trebuie să deţină dotările corespunzătoare care să ofere turiştilor condiţii optime de cazare.

Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări ca o activitate autonomă a domeniului turistic, reuneşte într-un sistem toate procesele desfăşurate în unităţile de cazare generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul acestui domeniu a evoluat pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi implicării lor în activitatea turistică, înzestrându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii.

În Republica Moldova, la 27 mai 2003, a fost adoptată Hotărîrea de Guvern Nr 643, care prevede aprobarea Normelor Metodologice privind criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi servire a mesei.

Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, au drept scop clasificarea acestor unităţi.

În conformitate cu normele amintite, în Moldova pot funcţiona mai multe tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare.

Structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare – construcţie sau amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării turiştilor străini şi interni, inclusiv colaboratorilor instituţiilor cărora le aparţin structurile respective;

Clasificare - procedură prin care o terţă parte (o organizaţie, independentă de furnizor şi de consumator) dă o asigurare scrisă că un produs, în cazul dat - structură de primire turistică, corespunde unui nivel stabilit de criterii specifice;

Categorie de clasificare - un nivel stabilit de criterii specifice, atribuit unei structuri de primire turistice ca urmare a clasificării acesteia;

Stea - reprezentarea categoriei de clasificare;Declasificare - procedură de coborâre a categoriei de clasificare atribuite, cu una sau mai multe

stele;Act de clasificare - document emis în baza clasificării, care conţine serie, număr, categorie

de clasificare, perioadă de valabilitate, data eliberării, data reconfirmării, denumirea şi adresa structurii clasificate, precum şi date de înregistrare ale agentului economic;

Reconfirmare - procedură prin care se confirmă, după o perioadă de timp stabilită, categoria de clasificare atribuită structurii de primire turistice.

4.2. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

22

Prezentele Norme stabilesc metodologia de clasificare pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare (în continuare - structuri) din Republica Moldova şi servesc drept bază pentru eliberarea actelor de clasificare.

Prezentele Norme sînt obligatorii pentru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Agenţii economici care construiesc structuri au obligaţia să asigure, încă din faza de proiectare, respectarea prezentelor Norme.

Clasificarea structurilor se face pe stele în funcţie de tipul, caracteristicile constructive, dotările, utilajele şi calitatea serviciilor ale structurii.

Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare:Hotel - structură de primire turistică, destinată cazării turiştilor în clădiri sau în corpuri de clădiri,

care pune la dispoziţia turiştilor camere sau apartamente dotate corespunzător, prestează servicii specifice şi dispune de recepţie şi de spaţii de servire a mesei în incintă.

Categoriile de clasificare a hotelurilor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele.Hotel-apartament - structură de primire turistică, destinată cazării turiştilor în clădiri sau în

corpuri de clădiri, compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încît să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora.

Categoriile de clasificare a hotelurilor-apartament sînt: 5, 4, 3, 2 stele;Motel - structură de primire turistică, destinată cazării turiştilor, situată de regulă în afara

localităţilor, în imediata apropiere a arterelor rutiere importante, dotată şi amenajată atît pentru cazare şi masă, cît şi pentru parcarea mijloacelor de transport în condiţii de deplină siguranţă.

Categoriile de clasificare a motelurilor sînt: 3, 2, 1 stele;Vilă turistică - structură de primire turistică cu capacitate relativ redusă, destinată cazării

turiştilor, funcţionând în clădire independentă, situată, de regulă, în zone de interes turistic şi care prestează servicii specifice turiştilor.

Categoriile de clasificare a vilelor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele;Bungalou - structură de primire turistică cu capacitate redusă, destinată cazării turiştilor,

realizată, de regulă, din lemn sau din alte materiale uşoare, adecvate condiţiilor climaterice din zona geografică respectivă.

Categoriile de clasificare a bungalourilor sînt: 3, 2, 1 stele;Pensiune turistică - structură de primire turistică, situată într-o localitate urbană sau rurală,

destinată cazării turiştilor, cu o capacitate între 3 şi 20 de camere, funcţionând în locuinţe private sau în clădiri independente, care asigură şi pregătirea, şi servirea mesei.

Categoriile de clasificare a pensiunilor turistice sînt: 4, 3, 2, 1 stele;Pensiune agroturistică - structură de primire turistică, situată într-o localitate rurală, destinată

cazării turiştilor, cu o capacitate între 3 şi 20 de camere, funcţionând în locuinţe private sau în clădiri independente, care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse din gospodăria proprie.

Categoriile de clasificare a pensiunilor agroturistice sînt: 3, 2, 1 stele;Camping - structură de primire turistică sezonieră, destinată cazării turiştilor în căsuţe de

lemn, corturi sau rulote, amenajate astfel încât să asigure parcarea mijloacelor de transport, pregătirea mâncării şi prestarea serviciilor aferente.

Categoriile de clasificare a campingurilor sînt: 4, 3, 2, 1 stele;Sat de vacanţă - ansamblu de clădiri, de regulă, vile sau bungalouri, amplasat într-un

perimetru bine determinat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (de agrement, sportive, culturale etc.).

Categoriile de clasificare a satelor de vacanţă sînt: 3, 2 stele;Tabără de vacanţă - ansamblu de clădiri cu capacităţi de pînă la 10 paturi într-o cameră,

amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură copiilor şi adolescenţilor, cu vârsta între 7-16 ani, servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii suplimentare

specifice.Categoriile de clasificare a taberelor de vacanţă sînt: 2, 1 stele;Apartament sau cameră de închiriat în locuinţe familiale – structură de primire turistică,

destinată cazării turiştilor, constând dintr-un număr limitat de spaţii din locuinţe private, care asigură şi posibilitatea de pregătire a hranei în comun cu locatarul.

23

Categoriile de clasificare a apartamentelor sau a camerelor de închiriat în locuinţe familiale sînt: 3, 2, 1 stele;

Botel - structură de primire turistică, utilizată pentru cazarea turiştilor pe vase plutitoare (nave maritime/fluviale) bine amenajate în scopul călătoriei sau ca hotel plutitor, ancorat în porturi sau în locuri special amenajate.

Categoriile de clasificare a botelurilor sînt: 5, 4, 3, 2, 1 stele.

4.3. Caracteristica spaţiilor de cazare În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, în funcţie de

categoria de clasificare, pot exista următoarele spaţii de cazare (camere): cameră cu pat individual, cu lăţime minimă de 90 cm, reprezentând spaţiul destinat folosirii

de către o singură persoană; cameră cu pat matrimonial, cu lăţime minimă de 140 cm, reprezentând spaţiul destinat folosirii

de către una sau două persoane; cameră cu pat dublu, cu lăţime minimă de 160 cm, reprezentând spaţiul destinat folosirii

de către două persoane; cameră cu două paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două

persoane; cameră cu trei paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei

persoane; cameră cu patru paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru

persoane; cameră comună - cu mai mult de patru paturi; suită - două sau mai multe camere ce comunică între ele; garsonieră - spaţiu compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul şi grup

sanitar. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-o delimitare estetică; apartament - spaţiu compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5), sufragerie,

vestibul şi un grup sanitar la 4 locuri (pentru categoria de 5 stele va fi un grup sanitar la 2 locuri).

4.4. Procedura de eliberare a actelor de clasificare Structurile de primire turistică sînt obligate să obţină de la Ministerul Culturii şi Turismului actul

de clasificare.Tipurile structurilor de primire turistică care pot funcţiona în Republica Moldova sînt stabilite prin

Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, elaborate de Ministerul Culturii şi Turismului şi aprobate de Guvern.

Clasificarea structurilor de primire turistică se efectuează fără plată. În cazul nerespectării criteriilor de clasificare, Ministerul Culturii şi Turismului are dreptul, în

temeiul actului de verificare, să declasifice structurile de primire turistică, să suspende acţiunea actului de clasificare sau să-l anuleze.

Declasificarea, suspendarea sau anularea actului de clasificare se efectuează de către Ministerul Culturii şi Turismului în conformitate cu prevederile art.182 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova

Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Ministerul Culturii şi Turismului următoarele documente:

a) cerere; b) copie de pe certificatul de înregistrare a agentului economic; c) copie de pe autorizaţia de funcţionare, emisă de autorităţile administraţiei publice locale; d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor stabilite de Guvern; e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de servire a mesei,

conform cerinţelor stabilite de Guvern; f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii,

conform modelului stabilit de Guvern; g) schema de încadrare a personalului;

24

h) copia de pe certificatul de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională din cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituţii în domeniu acreditate în condiţiile legii.

Ministerul Culturii şi Turismului examinează documentele prezentate şi verifică respectarea criteriilor minime de clasificare la faţa locului, în prezenţa reprezentantului structurii, întocmind nota de verificare, conform modelului stabilit de Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare.

Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile de la data primirii setului complet de documente specificate mai sus, va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei sau va propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei solicitate de către structură. Actul de clasificare se consideră acordat sau, după caz, reconfirmat dacă Ministerul Culturii şi Turismului nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.

Pentru confirmarea categoriei acordate, Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera actul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern.

După expirarea termenului stabilit de 10 zile pentru acordarea categoriei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea Ministerului Culturii şi Turismului, solicitantul poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat actul de clasificare.

În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, Ministerul Culturii şi Turismului va notifica acest fapt solicitantului actului de clasificare cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului de 10 zile pentru emiterea actului de clasificare. Ministerul Culturii şi Turismului va preciza, totodată, şi modul de remediere a neregularităţilor constatate.

Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentru spaţiile de cazare sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie mai superioară decît cea a structurii, va fi emisă o anexă la actul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei respective a fiecărui spaţiu.

În termen de 30 de zile de la data eliberării actului de clasificare, structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi să afişeze placheta, cu înscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.

Termenul de valabilitate a actului de clasificare este de 2 ani. Structura de primire turistică se va adresa Ministerului Culturii şi Turismului pentru reconfirmarea actului cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Actul de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii. În cazul pierderii sau deteriorării actului de clasificare, agentul economic este obligat să solicite Ministerului Culturii şi Turismului un duplicat al acestuia.

În cazul modificării dotărilor şi serviciilor sau în cazul expirării termenului de valabilitate a actului de clasificare, structura este obligată să solicite o nouă clasificare în termen de 10 zile de la apariţia modificărilor sau pînă la expirarea termenului de valabilitate.

4.5. Declasificarea şi anularea actului de clasificare Structura de primire turistică este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile

ce au stat la baza clasificării. Ministerul Culturii şi Turismului va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificării

structurii. În cazul în care, după obţinerea de către titular a actului de clasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea actului de clasificare, Ministerul Culturii şi Turismului nu-i va putea anula actul de clasificare, dar îi va notifica neregularităţile constatate, modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecte această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.

Ministerul Culturii şi Turismului va anula actul de clasificare prin care se permite desfăşurarea activităţilor prevăzute de prezenta lege dacă va constata o gravă atingere interesului public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu poate fi remediată sau dacă deficienţele identificate nu au fost remediate în termen de 30 zile.

Procedura de declasificare se aplică de către Ministerul Culturii şi Turismului în cazul în care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Pentru a-şi prelungi activitatea,

25

structura declasificată este obligată să obţină un nou act de clasificare pentru categoria la care a fost declasificată.

Structura îşi va putea relua activitatea doar după lichidarea cauzelor ce au condus la retragerea actului de clasificare.

Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile, va înştiinţa structura, autoritatea administraţiei publice locale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre decizia de declasificare, de retragere sau de anulare a actului de clasificare.

 

Tema Nr.5 Atribuţiile funcţionale ale personalului din cadrul structurilor de primire turistică

Directorul comercial răspunde de întreaga activitate desfăşurată în cadrul complexului hotelier si a compartimentelor

funcţionale, având în sarcină să creeze condiţii corespunzătoare realizării obiectivelor de disciplină economico-financiară, precum si de asigurarea serviciilor de calitate în toate compartimentele de cazare;

încheie contracte, în funcţie de anotimp, cu agenţiile de turism intern şi internaţional în vederea ocupării bazei materiale pe tot parcursul anului, contracte încheiate, fie prin sistem organizat, fie individuale prin invitaţii directe a agenţilor economici de turism, sau prin ofertă în deplasări, în tară şi străinătate;

încheie contracte de aprovizionare în vederea dotării complexului cu mobilier, utilaje, inventar textil şi instalaţii, prin programul de investiţii sau prin dotări curente, şi de asemenea, încheie contracte pentru aprovizionarea cu mărfuri alimentare şi pentru dotări pe compartimente funcţionale;

supraveghează în permanenţă modul în care se desfăşoară derularea contractelor de cazare şi de aprovizionare cu toate comenzile solicitate la furnizorii de resort;

în situaţia când i se încredinţează atribuţii privind resursele umane, recrutează şi selecţionează prin concurs (interviu şi probă practică), personalul din formaţia de lucru;

împreună cu şefii de compartimente (cazare, alimentaţie, economic şi tehnic), stabileşte atribuţii profesionale în baza fisei postului pentru fiecare funcţie din organigramă, şi verifică în permanenţă modul cum sunt îndeplinite sarcinile respective, precum şi calitatea serviciilor;

se preocupă în permanenţă de ridicarea nivelului profesional prin perfecţionarea tuturor lucrătorilor, precum şi de pregătirea personală, proprie, în vederea ridicării nivelului calităţii serviciilor în complexul hotelier;

urmăreşte şi supraveghează în permanenţă creşterea eficienţei economico-financiare a complexului hotelier prin măsuri de colaborare şi contractare de simpozioane şi conferinţe cu caracter profesional, pentru care pot fi închiriate spaţii special amenajate, asigurând participanţilor cazarea, alimentaţia precum şi alte servicii suplimentare;

organizarea eficientă a activităţii pentru întregul flux de primire şi cazare aturiştilor;

prin organigramă, poate să preia şi funcţia unei activităţi de coordonare a hotelului sau restaurantului.

Administrator de hotel răspunde faţă de conducerea complexului, de întreaga gestiune a hotelului; distribuie sub semnătură (pe inventar) răspunderea pe fiecare lucrător, deţinător de gestiune; verifică în permanenţă starea fizică şi morală a obiectelor din dotare (mobilier, instalaţii, textile

etc.) şi a altor bunuri din hotel, iar cazul degradării acestora, face propuneri de remediere sau înlocuire; în condiţiile de degradare cu rea credinţă a mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, din

partea personalului de întreţinere, sau din partea turiştilor, se preocupă de recuperarea contravalorii acestora;

26

urmăreşte în permanenţă starea psihică şi profesională a personalului în relaţia cu turiştii, iar în condiţiile constatării unor abateri de la disciplina profesională, intervine pentru aplanarea divergenţelor, şi ia măsuri contra lucrătorilor în cauză;

propune conducerii personal pentru recrutarea forţei de muncă şi asistă la testarea profesională a acestora în vederea angajării pe funcţiile disponibile;

organizează serviciile pe bază de grafice (în recepţie, servicii de hol, servicii de etaj, de cameră şi alte servicii auxiliare), de care răspunde personal;

urmăreşte activitatea financiar-contabilă, încasările şi depunerea numerarului şi a documentelor de decontare prin virament, în compartimentul financiar-contabil-casierie a complexului hotelier;

urmăreşte modul de asigurare a valorilor lăsate de turişti la recepţie.

Şeful de recepţie organizează şi desfăşoară activitatea de rezervare, cazare şi servire a turiştilor; urmăreşte în permanenţă satisfacerea cerinţelor la nivelul turismului intern si internaţional; organizează instructajele de conduită, de igienă sanitară, de protecţia muncii, a normelor privind

evidenţa turiştilor, aplicarea tarifelor pe tipuri de camere, precum şi reîmprospătarea cunoştinţelor profesionale adaptate la tehnologiile noi şi moderne aplicate în sistemul informaţional;

organizează si completează la timp toate documentele de evidenţă primară, operativă, contabilitate şi statistică, prevăzute de sistemul informaţional, precizate de normele legale;

împreună cu compartimentele superioare, stabileşte strategia de ofertă turistică pentru cazare şi alte servicii;

stabileşte şi urmăreşte modul de exploatare raţională a spaţiilor de cazare pentru o amortizare şi o uzură uniformă a echipamentului hotelier;

urmăreşte realizarea unei personalităţi proprii a unităţii hoteliere prin dotare, ornamentare, decorare exterioară şi interioară, precum şi prin calitatea prestaţiilor de servicii;

organizează şi coordonează activitatea lucrătorilor din compartimentul de recepţie; coordonează colaborarea între compartimentul de recepţie şi cel tehnic, în vederea remedierii de

urgenţă a defecţiunilor constatate; urmăreşte în permanenţă graficul situaţiei de cazare pentru ziua respectivă, perioada imediat

următoare şi de perspectivă, situaţia rezervărilor, durata sejurului fiecărui turist sau grup de turişti, precum şi situaţia închirierii spaţiilor hoteliere pentru conferinţe, simpozioane sau recepţii, având grijă sa fie completate la zi diagramele de ocupare şi rezervare a spaţiilor respective;

trebuie să cunoască caracteristicile spaţiilor de cazare şi de folosinţă comună sub aspectul structurii capacităţilor, amplasare, dotare, perspectivă şi orientare;

să fie informat în permanenţă despre tarifele de cazare şi prestaţiile de servicii suplimentare, precum si de preţurile de vânzare a mărfurilor din recepţie sau a celor din punctele comerciale din subordinea recepţiei;

să doteze recepţia cu materiale şi documente necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a întregii activităţi;

ia măsuri preventive de afişare la recepţie a condiţiilor de primire, depozitare şi păstrare a obiectelor de valoare ale turiştilor;

atribuie sarcini speciale personalului de pază şi ordine, care să conducă la creşterea securităţii hotelului, şi urmăreşte modul de aplicare a acestor servicii;

intervine, dacă este cazul, în relaţia cu recepţia, pentru satisfacerea deplină a cerinţelor turiştilor, şi preîntâmpina eventualele sesizări ale acestora;

va face în permanentă oficiul de gazdă, având în faţa turiştilor o ţinută şi un mod de prezentare ireproşabilă;

va rezolva, în limita competenţei funcţiei, toate solicitările turiştilor; asigură în permanenţă legătura cu conducerea complexului hotelier; înregistrează impresiile turiştilor, şi va ţine cont de acestea în vederea îmbunătăţirii serviciilor

de hotel.

Recepţionerul se subordonează direct şefului de hotel şi şefului de recepţie;

27

trebuie să cunoască una sau două limbi de circulaţie internaţională; să aibă, în timpul serviciului, o ţinută ireproşabilă; primeşte şi repartizează turiştii în spaţiile de cazare din hotel; trebuie să cunoască foarte bine structura camerelor de cazare, posibilitatea introducerii de paturi

suplimentare, natura dotării şi instalaţiilor fiecărei camere, precum şi natura serviciilor puse la dispoziţia turiştilor;

ţine evidenta camerelor ocupate şi a celor libere; primeşte comenzile pentru rezervări de cazare individuale sau în grup, pe care le înregistrează în

„Registrul de comenzi", incluzându-le în diagrama de perspectivă dinhotel;

la sosirea turiştilor în hotel, le înmânează „fişa de anunţarea sosirii şi a plecării" pe care o completează turiştii pe baza actelor de identitate. După completarea şi semnarea acestei fişe, le preia împreună cu actele de identitate, le confruntă cu cele consemnate, confirmăexactitatea, restituie turistului actul de identitate, apoi îi înmânează cheia cu numărul camerei. Urmează să deschidă „Fişa de cont", în care se vor factura serviciileacordate în timpul sejurului;

la plecarea turistului, recepţionerul va întocmi sau va dispune casierului întocmirea facturii fiscale, a formelor de lichidare a contului pentru serviciile primite (lichidarecare se poate realiza prin numerar s-au printr-o valoare achitată anticipat, la sosire, pe bază de document sau prin cârd bancar);

va comunica plecarea turistului sau a grupului de turişti restaurantului, serviciului de etaj, centrala telefonică etc;

va consulta turistul la sosire şi la plecare, dacă are nevoie de ajutor la bagaje, taxi etc., şi va interveni în acest sens, adresându-le formule de politeţe adecvate;

asigură întocmirea situaţiilor statistice privind dinamica clienţilor în hotel; programul recepţie va fi stabilit de conducerea complexului hotelier, astfel încât la recepţie să

existe în permanenţă un recepţioner de serviciu.

Portarul gestionar trebuie să cunoască cel puţin o limba de circulaţie internaţională; are în grijă accesul în hotel; înmânează şi primeşte de la turişti cheile de la camere; trebuie să memoreze înfăţişarea clienţilor, pentru a nu le solicita la intrare tichetul-legitimaţie; primeşte de la recepţioner, sau în lipsa acestuia, de la turist, fişa completată de acesta pentru

sosire, însoţită de documentul de identitate, si execută operaţia necesară de înregistrare în documentele recepţiei sau în baza de date a calculatorului;

se informează, în lipsa recepţionerului, despre situaţia ocupării camerelor din hotel; dirijează corespondenţa şi mesajele către turişti; supraveghează transportul bagajelor la sosirea şi la plecare turiştilor; dirijează activitatea întregului personal din hotel; asigură prompt informaţiile cerute de către turişti; se preocupă de difuzarea şi existenta în recepţie a materialelor cu caracter publicitar, precum şi

de desfacerea unor articole de necesitate imediată pentru turişti.

Portarul gestionar de noapte poate prelua unele atribuţii ale recepţionerului de serviciu; ţine evidenţa trezirilor solicitate de clienţii ce părăsesc hotelul în timpul nopţii, folosind

telefonul sau curierul de serviciu; se îngrijeşte de toate măsurile de securitate a hotelului, utilizând curierul şi cameristele de

noapte; are grijă să fie închise ferestrele de pe holuri şi în camerele în care turiştii sunt plecaţi, în situaţia

izbucnirii unor furtuni; preia de la recepţioner diagrama turiştilor aflaţi în hotel şi operează sosirile şi plecările survenite

în timpul nopţii;

28

se ocupă de întocmirea notei de plată în situaţia când nu există funcţia de casier;Casierul de hotel este utilizat în hotelurile de categorie superioară; trebuie să posede cunoştinţe de operare pe calculator; urmăreşte şi operează toate serviciile în fişa de cont a turistului; trebuie să cunoască exact atât ocuparea cât şi eliberarea spaţiilor de cazare; controlează din timp comenzile de cazare individuală şi în grup cu plata prin documente de

virament şi verifică valabilitatea acestora; întocmeşte şi ţine la zi toate documentele de evidenţă primară; întocmeşte şi ţine la zi toate documentele financiar-contabile stabilite de conducerea

complexului hotelier; se consultă cu recepţionerul în orice problemă pentru a lua măsuri în consecinţă.

Şefa de etaje are în subordine personalul de etaj şi parter, care se ocupă de întreţinerea unităţii; organizează activitatea întreţinerii hotelului pe baza unui grafic orar; răspunde de prestaţia personalului din subordine; răspunde de asigurarea curăţeniei şi igienei spaţiilor de cazare, a sălilor comune pentru diferite

acţiuni, a culoarelor şi oficiilor anexă; răspunde de schimbarea lenjeriei, prosoapelor de baie, a halatelor etc., din camerele de cazare; răspunde de buna funcţionare a instalaţiilor şi utilajelor, precum şi de aspectul şi starea

mobilierului din camere; colaborează cu toate compartimentele funcţionale din hotel pentru realizarea în condiţii optime a

tuturor atribuţiilor profesionale; verifică informaţiile primite de la cameriste privind defecţiunile survenite la obiectele din

dotarea spaţiilor de cazare, a instalaţiilor şi utilajelor; verifică modul cum se execută remedierile de către personalul tehnic, recepţionează lucrările

efectuate şi consemnează observaţiile sale în registrul de defecţiuni; organizează şi verifică modul în care sunt asigurate serviciile puse la dispoziţia clienţilor prin

personalul de etaj; se preocupă de asigurarea serviciului la cameră, care funcţionează în compartimente speciale; asigură comenzile de aprovizionare cu alimente şi băuturi, în aşa fel încât cerinţele

consumatorilor să fie satisfăcute pe deplin; instruieşte personalul în vederea serviciului la cameră; răspunde de spălarea şi călcarea lenjeriei personale a turiştilor şi răspunde de aceste obiecte

precum şi de modul cum s-a efectuat calitatea serviciului; contribuie personal şi cu personalul din subordine la aranjarea mobilierului, a luminilor, a

tablourilor şi aranjamentelor florale în camere şi holuri; efectuează zilnic instructajul profesional cu personalul din subordine; verifică, înainte de începerea lucrului, ţinuta fizică şi vestimentară a personalului din subordine; în vederea asigurării schimbului la timp a lenjeriei, se îngrijeşte de stabilirea circuitului acesteia

(murdară şi curată) şi circuitul cu spălătoria, precum şi a existenţei în permanenţă la oficiile de etaj a unui stoc de lenjerie curată;

va controla prin sondaj modul de prezentare a lenjeriei preluate de la spălătorie, nepermiţând folosirea lenjeriei degradate;

asigură materialele necesare de curăţenie şi întreţinere, pe care le distribuie cameristelor şi îngrijitoarelor, în cantităţi care să permită efectuarea unei igienizări corespunzătoare;

asigură cu materialele şi utilajele necesare procesului de întreţinere şi igienizare; când constată defecţiuni, ia măsuri de înlocuire, aprobată de conducerea complexului hotelier; primeşte de la personalul din subordine informaţii privind obiectele uitate de către clienţi, pe

care le înregistrează în registrul de obiecte uitate şi le păstrează într-un local special amenajat în acest scop (pe etaj sau la recepţie), informând în acest sens recepţia şi conducerea,în vederea expedierii acestora pe adresa turistului;

29

informează verbal sau în scris conducerea ierarhic superioară despre nerespectarea atribuţiilor profesionale de către personalul din subordine, în vederea aplicăriisancţiunilor disciplinare sau a înlocuirii;

trebuie să cunoască în detaliu întreaga structură a hotelului, compartimentarea sa, dotarea precum şi uzura acestora şi a dotărilor;

trebuie să dovedească, în relaţia cu turiştii, amabilitate, discreţie, seriozitate şi demnitate profesională;

asigură o bună organizare a activităţii, care să conducă la un randament optim de muncă.

Camerista trebuie să fie sănătoasă, răbdătoare, ordonată ca ţinută, promptă, vioaie şi cu un aspect fizic

agreabil; din punct de vedere moral trebuie să o caracterizeze cinstea, corectitudinea, amabilitatea,

sinceritatea, demnitatea, spiritul de echipă etc; se subordonează şefii de etaj; răspunde şi efectuează întreaga activitate de curăţenie şi igienă a spaţiilor de cazare ce i-au fost

încredinţate; răspunde prompt la solicitările turiştilor pentru rezolvarea unor nereguli sau la solicitarea unor

servicii suplimentare; organizează activitatea de menaj a camerelor care rămân libere la plecarea turiştilor; schimbă lenjeria după plecarea fiecărui client şi la numărul de zile, în funcţie de categoria

hotelului; curăţă şi igienizează băile, lavoarele etc; şterge praful de pe mobilier, tablouri şi ferestre; îngrijeşte florile şi plantele decorative din camere şi holuri; se aprovizionează cu materiale necesare efectuării activităţii de igienizare; la solicitarea clienţilor predă lenjeria personală a acestora la spălătorie, hainele la curăţătorie şi

călcătorie, eliberând bonuri, la primirea acestora, ca servicii suplimentare cu plată; când schimbă lenjeria, aranjează cămaşa de noapte sau pijamaua, când clienţii nu sunt în

cameră; informează şefa de etaj asupra unor defecţiuni tehnice, sau a comportării necivilizate din partea

clienţilor sau a colegilor; verifică în permanenţă inventarul camerei pe care îl are în gestiune; verifică fişa cu băuturi din minibarul camerei, care se oferă clienţilor contra cost prin înscrierea

în fişa de cont; verifică eventuala deteriorare a obiectelor de inventar de către clienţi şi comunică şefei de etaj

sau recepţiei, pentru a se lua măsuri de recuperare a pagubelor; predă supraveghetoarei obiectele uitate de clienţi, indicând camera sau locul unde au fost găsite

şi eventual numele păgubaşului.

Lengereasa are în gestiune întreaga lenjerie a hotelului; depozitează, în magazii diferite, lenjeria folosită şi pe cea curată; are în gestiune echipamentul de protecţie şi de prezentare pentru întreg personalul de întreţinere,

precum şi alte materiale stabilite de conducerea complexului hotelier.

Bagajistul se subordonează şefului de recepţie; transportă bagajele clienţilor, evitând lovirea sau deteriorarea acestora, pentru aceasta luând cu

el numai atâtea bagaje cât poate duce normal; va acorda prioritate bagajelor aparţinând femeilor; va lua numai acele bagaje pe care le indică clientul; va fi atent să nu schimbe bagajele între clienţi;

30

în situaţia sosirii unor grupuri organizate, va fi ajutat, de persoanele nominalizate de şeful de recepţie;

transportă obiectele mai grele din dotarea hotelului; transportă lenjeria la şi de la spălătorie cu mijloace de transport speciale; ajută la scoaterea, scuturarea şi aşezarea draperiilor şi aranjarea galeriilor în camere.

Groomul ajută la transportul bagajelor uşoare ale clienţilor; înmânează mesaje, scrisori si flori clienţilor la camere; schimbă scrumierele clienţilor de la mesele din holul hotelului; serveşte clienţii atunci când aceştia doresc să-şi aprindă ţigara; execută sarcini primite de la recepţie; execută serviciul de poartă; va fi prezent atât în hol cât şi pe trotuarul din faţa hotelului când se aşteaptă venirea

clienţilor; în această funcţie pot fi încadrate persoane cu înfăţişare plăcută şi sănătoşi.

Liftierul trebuie să fie pregătit profesional pentru această funcţie; se va prezenta la serviciu cu o ţinută fizică decentă; vestimentaţia va fi în funcţie de categoria şi profilul hotelului, însă va fi întreţinută în

permanenţă; trebuie să cunoască foarte bine modul de funcţionare a liftului, precum şi regulamentul de

funcţionare al acestuia; trebuie să fie testat şi autorizat de către societatea care are în întreţinere liftul; trebuie să răspundă prompt la apelurile de pe etaje; *trebuie să aibă o bună memorie vizuală, pentru a transporta clienţii unde au fost

cazaţi, fără să-i întrebe de câte ori folosesc liftul; *la deschiderea liftului, invită clienţii în lift, după care intră şi el cu faţa spre uşă. Apoi,

conectează liftul în ordinea succesivă a etajelor; *la oprirea acestuia, liftierul va ieşi primul, se va aşeza cu spatele la uşă şi faţa spre clienţi,

afişând în permanenţă un zâmbet plăcut; *se îngrijeşte de menţinerea curăţeniei în lift şi în spaţiile din faţa acestuia; *este interzis scaunul pentru odihnă în lift.

- aceste funcţiuni sînt atribuite numai liftierilor, în hotele cărora clienţii sînt însoţiţi în lift.

Garderobiera gestionează şi păstrează hainele şi obiectele personale predate de clienţi pentru o perioadă scurtă,

în special în perioada de iarnă, când servesc masa sau folosesc serviciile barului de hotel; poate comercializa produse de ţigări, felicitări, articole de cosmetică, presă locală şi

naţională, reviste etc; garderoba va fi compartimentată şi dotată cu vitrine de expunere a produselor, cuiere

numerotate, prevăzute cu jetoane care se înmânează clientului o dată cu primireaobiectelor date spre păstrare;

va evita părăsirea locului de muncă fără asigurarea unui înlocuitor.

Îngrijitoarea de hol menţine în perfectă stare de curăţenie şi igienizare holul hotelului, grupul sanitar si

spaţiile de folosinţă comună existente la parter; verifică în permanenţă starea fizică a mobilierului din hol, precum şi aranjarea

acestuia în locurile stabilite, intervenind la rearanjarea lor după ce clienţii le-au deplasat;

31

are grijă să împrospăteze ori de câte ori este nevoie materialele publicitare şi de reclamă aflate pe suporturi speciale şi măsuţe;

se îngrijeşte în permanenţă de decoraţiunile florale şi vegetale din holul hotelului; va evita purtarea încălţămintei care produce zgomot; în operaţiunea de întreţinere a pardoselii va folosi obiecte prevăzute cu cozi; personalul de hol şi de recepţie va folosi grupul sanitar destinat special pentru acesta.

Operatorul de centrală telefonică, fax şi e-mail asigura toate legăturile telefonice interne, locale, interurbane şi internaţionale

solicitate de clienţii hotelului cu maximă operativitate; se îngrijeşte să aibă în permanenţă diagrama ocupării camerelor de hotel, pentru a

asigura legăturile telefonice, fără a solicita în permanenţă informaţii de la recepţie; în cazul convorbirilor interurbane şi internaţionale, informează imediat clienţii asupra

tarifului pe care trebuie să-1 încaseze în urma convorbirii, şi întocmeşte nota pe care o predă sub semnătură la recepţie pentru a se trece suma în fişa de cont a clientului;

trebuie să cunoască cel puţin două limbi de circulaţie internaţională; trebuie să aibă în dotare cartea de telefon locală şi naţională, lista cu telefoanele

compartimentelor funcţionale din cadrul complexului hotelier, precum şi lista cu insti tuţiile culturale, sportive, numerele de telefon de la poliţie, salvare şi pompieri;

va examina cu maximum de operativitate toate mesajele transmise prin fax sau email, cerând confirmare de primire şi înregistrându-le, sub semnătură, în registrul de corespondenţă a biroului de faxuri si emailuri;

se îngrijeşte să aibă lista abonaţilor de faxuri şi emailuri din ţara şi străinătate a principalelor hoteluri din Europa, precum şi a altor agenţii de turism intern şi internaţional;

nu permite accesul altor clienţi în compartimentul său de lucru; asigură secretul corespondenţei şi mesajelor; nu va furniza informaţii nici unui client sau personalului din hotel asupra

corespondenţei sau a mesajelor clienţilor;

Garajistul are sarcina de a prelua automobilul la sosirea clienţilor şi a-1 parca în garajul propriu

al hotelului, ce poate funcţiona în subsolul complexului, sau în parcări de suprafaţă amenajate special;

va spăla maşina; la solicitarea clientului va presta şi alte servicii, cum ar fi gresarea, schimbarea

uleiului, schimbarea pneurilor, mici reparaţii etc; va întocmi factură fiscală pentru toate aceste operaţii, care va fi transmisă la serviciul

de recepţie pentru a o trece în fişa de cont a clientului; va aduce automobilul în faţa hotelului, la solicitarea clientului prin recepţie, după care

va preda cheile la recepţie sau direct clientului; răspunde de modul cum predă autovehicolul proprie tarului precum şi de toate

obiectele aflate în maşină. Mecanici de centrală termică şi de întreţinere a complexului pun în funcţiune şi întreţin centrala termică şi asigură agentul termic pentru camere,

holuri şi spălătorie; întreţin accesoarele de pasageri şi cele de mărfuri; întreţin utilajele cu funcţiune mecanică din restaurant, spălătorie etc.

Electricenii întreţin unităţile cu circuite electrice si firmele luminoase; întreţin sistemul de semnalizare a aparatelor acţionate electric; întreţin şi depanează sistemul de aer condiţionat; întreţin instalaţiile frigorifice din complex; întreţin şi depanează orice aparat electric din dotarea complexului hotelier.

32

Lăcătuşii întreţin şi repară broaştele de la uşi în cadrul complexului hotelier; întreţin si repară încuietorile de la dulapuri, şifoniere, birouri, drucăre de la uşi/

cremoane de la ferestre şi arcurile de uşi de la intrarea în hotel; confecţionează chei pentru înlocuirea celor ce se rup etc.

Instalatorii mecanici întreţin si repară instalaţiile de alimentare cu apă; întreţin si repară instalaţiile de canalizare; întreţin şi repară instalaţiile din băi, toalete, instalaţia de apă caldă la băi şi spălătorie; întreţin şi repară instalaţia de încălzire centrală, hidrofoarele, canalizările etc.

Tâmplarii întreţin şi repară mobilierul din hotel şi restaurant; întreţin şi repară jaluzelele, tâmplăria uşilor şi a ferestrelor, pardoselilor de lemn şi

alte obiecte din lemn din cadrul complexului hotelier; Recondiţionează şi retuşează mobilierul din lemn.

Zugravii – zidari execută reparaţii şi zugrăveli în structura constructivă a compartimentelor funcţionale

în cadrul complexului hotelier; lucrările se realizează, de regulă, atunci când circulaţia pasagerilor încetează,

prevenindu-se zgomotele; activitatea de zugrăvire parţială se poate organiza pe tot parcursul anului, fără să se

stingherească activitatea de cazare a clienţilor; zugrăvelile generale în interior şi exterior se pot realiza prin contracte de colaborare

cu firme specializate, timp în care activitatea complexului hotelier poate fi suspendată parţial sau total.

Tema Nr.6 Activităţi de bază privind rezervarea locurilor de cazare în structurile de primire turistică

6.1.Înregistrarea rezervărilor6.2. Formularul de înregistrare

6.1.Înregistrarea rezervărilorLa acceptarea unei cereri de rezervare, detaliile despre client sunt înregistrate într-un formular de

rezervare.Formularele de rezervare se pot diferenţia din punct de vedere al formatului şi al modului de

prezentare, dar ele cuprind aceleaşi informaţii despre client şi perioada în care el este în hotel. Următoarele paragrafe trec în revistă chestiunile importante ce trebuie avute în vedere când completaţi fiecare rubrică a formularului de rezervare (fig.1).

1. Numele complet. Trebuie înregistrate numele de familie, prenumele şi titlul. Să vă asiguraţi întotdeauna că aceste nume au ortografia corectă.

33

2. Data sosirii. Trebuie urmată întotdeauna politica hotelului cu privire la modul de înregistrare a datelor. In multe hoteluri, datele sunt înregistrate folosind formatul zi – lună – an. Cu toate acestea, unele hoteluri folosesc sistemul american: lună – zi - an. Departamentul rezervări al hotelului trebuie să hotărască folosirea unui anumit format şi să instruiască tot personalul să-l respecte. Altfel, s-ar crea mari confuzii şi neînţelegeri.

3. Data plecării. Asiguraţi-vă că data plecării, şi nu ultima noapte a şederii clientului, este înregistrată corect. De exemplu, în cazul unui client pentru care ultima noapte de şedere este 11, pleca-rea lui fiind pe 12 dimineaţa, data plecării va fi 12 şi nu 11.

4. Ora estimativă de sosire. Această informaţie permite recepţiei să estimeze în ce perioadă a zilei va efectua operaţia de check-in pentru un client. De asemenea, personalul recepţiei poate să urmărească un client care a depăşit ora de sosire. Acest lucru este deosebit de important în cazul clienţilor care sosesc cu avionul.

5.Numărul de nopţi. Numărul de nopţi pe care clientul îl petrece la hotel reprezintă o confirmare suplimentară că datele de sosire şi plecare sunt corecte.

Tipul camerei. Acesta reprezintă tipul specific de cazare solicitat. Multe hoteluri folosesc coduri speciale pentru diferite tipuri de camere (de exemplu, sngl pentru single, dbl pentru duble, etc.).

6. Numărul de camere. Exprimă numărul camerelor solicitate de către client (exemplu: două sngl şi cinci dbl).

7. Numărul persoanelor. Reprezintă numărul clienţilor care ocupă camerele. Nu este un lucru ieşit din comun ca o singură persoană să ocupe o cameră dublă şi o familie de patru persoane - o cameră twin cu două paturi duble.

8.Tariful comunicat, întotdeauna comunicaţi tariful corect al unei camere şi explicaţi care sunt taxele incluse; de exemplu, 75$ pe cameră, care include taxa pentru servicii şi TVA. Pot fi oferite diferite tarife, diferitelor tipuri de clienţi. Astfel, este important ca agentul de rezervări să cunoască ce tarif să comunice unui anumit client.

9.Adresa domiciliului. Aici se completează adresa şi telefonul clientului, dacă acesta va efectua rezervarea pentru el însuşi.

10. Persoana care solicită rezervarea. Este numele persoanei care face rezervarea (de exemplu, secretara sau responsabilul cu călătoriile al unei companii). De obicei nu este persoana care va folosi camera.

11. Numele companiei. Când o companie solicită o rezervare, numele trebuie înregistrat corect, după care se verifică dacă este pe o listă cu companii pentru care a fost aprobată practicarea unui tarif special.

12. Adresa companiei. Este adresa de corespondenţă a departamentului companiei care efectuează rezervarea pentru un client.

13. Numărul de telefon şi fax. Un număr de telefon sau fax este folositor pentru confirmarea diferitelor detalii (de exemplu, detalii de plată).

14. Modalitatea de plată. Se indică modul în care viitorul client intenţionează să-şi plătească la sfârşit nota de plată, în această fază este important de amintit clienţilor care vor să plătească cu cecuri, că este necesar ca anterior plăţii să fie încheiate anumite înţelegeri, în special dacă suma de plată depăşeşte limita convenită a filei de cec, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor.

15. Rezervare garantată şi negarantată. Când se primeşte o cerere de rezervare, agentul de rezervări trebuie să întrebe clientul dacă preferă ca rezervarea să fie garantată sau negarantată. Dacă clientul alege o rezervare garantată, agentul de rezervări trebuie să informeze clientul despre ce este necesar pentru a garanta rezervarea (de exemplu, numărul cărţii de credit sau un depozit în avans).

Dacă nu doreşte să garanteze rezervarea, camera va fi reţinută pană la ora 18, după care va fi disponibilizată, sau va fi reţinută numai până la ora de sosire menţionată. Este foarte important ca agentul de rezervări să anunţe clientul că rezervarea nu este garantata şi că după ora 18.00. camera va fi disponibilizată.

Unele hoteluri îi pot cere clientului să comunice dacă crede că va sosi mai târziu de ora 18.00. Astfel hotelul poate amâna disponibilizarea camerei (după ce clientul a menţionat timpul probabil de sosire).

16. Numărul cărţii de credit. Este vorba despre numărul cărţii de credit pe care clienţii intenţionează să o folosească când vor efectua check-out-ul. Acest număr îi permite hotelului, dacă se consideră necesar acest lucru, să verifice credibilitatea clientului, reprezentând şi o garanţie din partea clientului pentru rezervarea camerei.

17. Confirmarea. Prin aceasta se indică dacă hotelul a trimis o notă de confirmare clientului. (Notă: agentul trebuie să răspundă prin "da" sau "nu".) Alternativ, dacă cererea de rezervare este pentru un grup,

34

conducătorul grupului sau agentul de voiaj va trimite o confirmare hotelului. Deseori este folosită abrevierea "TBC" când se vorbeşte de confirmarea rezervărilor. Această abreviere înseamnă "To be confirmed".

Preluat de..., data. Aici se află semnătura agentului de rezervări care preia rezervarea şi data la care aceasta a fost efectuată.

Observaţii. În acest spaţiu este înregistrată orice solicitare specială a clientului, de exemplu: transportul de la aeroport, pat suplimentar, pat pentru copil, o cameră liniştită etc.

Rubricile de mai sus se găsesc pe formularele de rezervare ale multor hoteluri. Trebuie reamintit că aceste detalii pot varia de la hotel la hotel şi de la loc la loc.

Fig.1

6.2. Formularul de înregistrare

Pentru înscrierea detaliilor personale ale clienţilor, se folosesc formulare sau fişe de înregistrare. Modul de prezentare sau formarul poate fi diferit de la un hotel la altul, dar clientului îi sunt solicitate, în principal, aceleaşi informaţii (fig.2).

1.Data sosirii. Data sosirii se obţine din documentul de rezervare şi este scrisă sau tipărită în spaţiul alocat acesteia.

2.Data plecării. Data plecării va fi completată în acelaşi mod ca şi data sosirii, din documentul de rezervare şi va fi scrisă sau tipărită în spaţiul alocat.

3.Ora sosirii. Rubrica ce indică ora sosirii va fi completată de recepţie în momentul check-in-ului.

4.Numărul de camere. Informaţia privind numărul camerelor va fi trecută din fişa de rezervare şi va fi confirmată de către client.

35

Europa HotelFormular de rezervare

Dr/Dl/Dna/Dra.....................................................................................................

Data sosirii:.............................Data plecării:......................................................

Ora estimativă de sosire:.........Nr de nopţi:......................................................

Tipul camerei:.........................Nr. de camere:...................................................

Nr.persoanelor:.......................Triful cominicat:....................................................

Adresa domiciliului: ..............Persoana de contact:.........................................

Numele companiei:..............................................

Telefon:..................................Adresa:................................................................. ..............................................................................Telefon/fax....................................

Modulul de plată:.................Garantarea rezervării:.......................................

Carte de credit nr:.................................................

Observaţii:...........................Confirmare:Da/Nu................................................

Preluat de:............................

Data:....................................

5.Tipul camerei. Informaţia privind tipul camerei va fi trecută din fişa de rezervare şi îi va fi confirmată recepţionerului în momentul check-in-ului.

6. Tariful pe zi. Dacă clientul a făcut o rezervare înaintea sosirii, informaţia privind tariful pe zi al camerei va fi trecută din fişa de rezervare. Pentru un client "walk-in", tariful pe zi trebuie să se stabilească în momentul atribuirii camerei şi apoi să fie înregistrat. Când agentul de rezervări completează tariful camerei, el trebuie să verifice dacă clientul nu beneficiază de un tarif special (de exemplu, un client frecvent poate beneficia de un tarif redus).

7. Numărul clienţilor. Informaţiile despre numărul clienţilor sunt trecute din fişa de rezervare. Trebuie menţionat că numărul clienţilor poate să difere de numărul paturilor solicitate pentru serviciul de cazare. De exemplu, un client poate sta într-o cameră twin la tariful unei camere single sau trei clienţi pot sta într-un apartament sau într-o cameră twin cu un pat suplimentar.

8. Depozit în avans. Dacă s-a efectuat o depunere de avans, suma plătită va fi înregistrată. Detaliile acestui depozit vor fi trecute din fişa de rezervare în formularul de înregistrare. Recepţionerul poate confirma chitanţa acestui depozit, prezentată de client la sosire. Această sumă va fi apoi transferată din contul de depozit în avans pe fişa de cont a clientului.

9. Numărul camerei. Înainte de tipărirea formularului de înregistrare, recepţionerul va atribui o cameră clientului. Numărul camerei va fi înscris pe acest formular.

10. Pachetul de servicii. Tipul de pachet de servicii sau preţul care va fi plătit de client va fi tipărit în spaţiul acestei rubrici.Clientul poate beneficia de cazare sau de cazare şi mic dejun sau de un pachet turistic care poate include şi unele mese sau de un pachet pentru delegaţii la conferinţe, în care sunt incluse: mese, cazare, dotări în sală şi recreere.

11. Numele. Numele de familie, prenumele şi titlul vor fi trecute din documentul de rezervare. Este foarte importantă verificarea de către recepţioner a ortografiei numelui, altfel nota de plată a clientului, mesajele telefonice şi celelalte documente referitoare la client vor avea numele înscris greşit. Acest lucru poate cauza erori şi clientul îşi poate forma o impresie proastă despre hotel.

12. Adresa. Dacă nota de plată a clientului va fi decontată de o companie, atunci, cel mai probabil, adresa acestei companii va fi trecută din documentul de rezervare. De asemenea, dacă rezervarea a fost efectuată de către un agent de voiaj, adresa acestuia va fi înregistrată. In cazul care clientul îşi va achita singur nota de plată, va fi înregistrată adresa domiciliului său stabil. Este util sa se deţină atât adresa stabilă a clientului, cât şi adresa sa de afaceri. Cunoaşterea adresei sale stabile este necesară trimiterii corespondenţei după plecarea clientului şi contactării ulterioare a acestuia. Adresa companiei unde lucrează poate fi folosită pentru scopuri de marketing.

13. Nr. paşaportului, data şi locul eliberării. Dacă clientul este străin, acesta trebuie să comunice seria paşaportului în momentul check-in-ului. Recepţionerul îi poate cere clientului să-i prezinte paşaportul ca să verifice datele respective.

14. Naţionalitatea. Legea impune înregistrarea naţionalităţii clientului. Dacă clientul a mai stat în hotel, naţionalitatea poate fi trecută din fişa istoricului clientului.

15. Numele companiei. Dacă nota de plată a clientului va fi plătită de compania acestuia, trebuie verificat dacă se află pe lista companiilor aprobate de departamentul marketing, sau trebuie verificat mărimea depozitului acestei companii. Dacă rezervarea a fost solicitată de către un agent de voiaj, numele acestuia va fi preluat din fişa agentului de voiaj respectiv.

16. Plata. Modul în care se face plata se obţine din fişa de rezervare. Această informaţie este foarte importantă pentru hotel şi trebuie confirmată de client.

17. Următoarea destinaţie. Dacă acest detaliu a fost înregistrat în momentul rezervării, atunci el va fi trecut de pe fişa de rezervare. Dacă această informaţie nu este disponibilă în documentul de rezervare, recepţionerul trebuie să întrebe clientul unde intenţionează să călătorească mai departe. Hotelul este interesat de acest lucru deoarece în cazul când clientul călătoreşte într-un oraş unde se găseşte un alt hotel al grupului din care face parte şi hotelul respectiv, recepţionerul poate propune o nouă rezervare.

36

18. Semnătura. Este important să se asigure citirea detaliilor completate în fişă şi semnarea acesteia de către client. Semnătura este esenţială pentru hotel, deoarece poate fi folosită ca o autentificare a obligaţiilor clientului faţă de hotel.

19. Semnătura recepţionerului. De asemenea, este important ca şi recepţionerul să semneze formularul de înregistrare, în caz că în viitor apar neclarităţi asupra clientului sau detaliilor completate de acesta, hotelul va şti cui să se adreseze pentru informaţii suplimentare.

Politica hotelului. Multe hoteluri tipăresc cerinţele politicii hotelului în partea de jos a fişei de înregistrare. Prin aceasta se asigură cunoaşterea politicii hotelului de către client.

Fig. 2

Europa HotelFormular de înregistrare

Data sosirii:.............................Tarif pe zi:..............................................Camera nr:......................Data plecării:..........................Nr. clienţilor:.................................................

37

Ora sosirii:..................................

Nr. de camere:.........................Depozit de avans:...............Pachet de servicii:...............................Tipul camerei:.........................

Numele Dr/Dl/Dna/Dra: Prenumele: ................................................................................. .............................................

Adresa (rezidenţială):...............................................................................................................................

Ocupaţia:............................................................................................................................................Paşaport nr:........................................Data şi locul

eliberării:.............................................................Naţionalitatea:.....................................Plata

prin:................................................................................. Cash Companie Carte de credit Carnet de cecuri Agent de voiajNumele companiei:.............................................................................................................................Următoarea

destinaţie:........................................................................................................................Semnătura clientului:.........................................................................................................................Semnătura recepţionerului:..............................................................................................................Ora check-out-ului este 12 la prânz.La nota de plată va fi adăugată TVA-ul corespunzător. Cecurile personale nu sunt acceptate

fără cardul aferent. Obligaţiile noastre privind valorile sunt reglementate de „Hotel Proprietors Act” din 1956.

Clienţii sunt rugaţi să citească nota de la desk-ul recepţiei. Pentru păstrarea valorilor, vă rugăm să folosiţi seiful casieriei.

Tema № 7. Aspecte legislative în turism1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice 2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului 3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului4. Drepturile şi obligaţiile turiştilor5. Protecţia şi securitatea turiştilor 6. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 7. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

1. Reglementări legislative în domeniul industriei turisticeActivitatea turistică în Republica Moldova este reglementată în temeiul Legii cu privire la

organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice nr. 352-XVI  din  24.11.2006, publicată în Monitorul

38

Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007. (Modificări prin Legea nr. 280 – XVI din 14.12.2007, în vigoare din 30.05.2008 Monitorul Oficial 94-96 pag.68-71).

Prezenta lege reglementează: raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului; organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul

turismului; formele de turism; crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale; stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor; principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului. 2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional; b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică; c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării; d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional; e) apărarea drepturilor consumatorilor produsului turistic; g) asigurarea prestării unor servicii turistice care să corespundă standardelor internaţionale; h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine în

domeniul turismului. 3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul

turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora; b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din

domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului; c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a

dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora; d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, în limita

competenţei sale, informaţii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare; e) reglementează activitatea turistică din ţară prin elaborarea de acte normative, armonizate cu

normele internaţionale; f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale; g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce

prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare;

h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;

i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană, de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de integrare europeană în domeniul turismului;

j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în conformitate cu legislaţia;

k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului;

l) examinează petiţiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectuează controlul calităţii serviciilor turistice prestate;

m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului, efectuează clasificarea structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de clasificare;

n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează rutele turistice conform legislaţiei;

39

o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul turismului;

p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniul turismului; r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului, coordonează

activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat în subordine sa;

t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le prezintă Guvernului spre aprobare;

u) gestionează Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; v) monitorizează circulaţia turistică; x) ţine Registrul turismului; y) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.  4. Drepturile şi obligaţiile turiştilorÎn conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice turiştii dispun

de următoarele drepturi: a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice; b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii; c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice; d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie; e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată

în timpul călătoriei; f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de

servicii turistice; g) la informaţii privind licenţa agentului economic; h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii

legale; i) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia,

obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale.

În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice turiştii dispun de următoarele obligaţiuni:

a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice; b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale; c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal; d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului

de servicii turistice; e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară; f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat.5. Protecţia şi securitatea turiştilor Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat. Protecţia şi

salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne.

În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi: a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei; b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată; c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei; d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre

situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute. În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai

Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.

40

 6. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea

investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuare zone. Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.

Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional. Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale:

a) geografic; b) de atractivitate peisagistică; c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice; d) de funcţionalitate pentru turism. Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii

economici şi diverse instituţii interesate. Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerului Culturii şi Turismului: a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei; b) proiectul planului de amenajare a zonei. Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă: a) delimitarea hotarelor zonei; b) caracteristica potenţialului turistic al zonei; c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei; d) volumul investiţiilor necesare; e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei. În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată,

Ministerul Culturii şi Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv. Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.

După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de lege, şi trec în gestiunea Ministerului Culturii şi Turismului. În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de lege. Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.

 

7. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor Pregătirea profesională în domeniul turismului se realizează de instituţiile de învăţămînt secundar

profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesională continuă specializate, de stat şi private, acreditate în condiţiile legii.

Perfecţionarea personalului din industria turismului se realizează la cursuri specializate, în baza programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi aprobate de Ministerul Culturii şi Turismului.

Perfecţionarea şi specializarea profesională a personalului angajat în industria turismului sînt efectuate, în condiţiile legii, de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, precum şi de alte instituţii acreditate.

Personalul încadrat în industria turistică (turoperatori, agenţii de turism, structuri cu funcţii de cazare şi de servire a mesei), cu excepţia funcţiilor de jurist, contabil, personalului tehnic şi de deservire, este obligat, o dată la 3 ani, să absolve cursurile de perfecţionare profesională din cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituţii în domeniu acreditate în condiţiile legii.

41

Deţinătorii diplomelor de studii superioare/medii de specialitate în domeniul turismului vor activa în industria turismului, în baza diplomelor de studii, în decurs de 3 ani după încheierea studiilor, cu perfecţionarea profesională ulterioară o dată la 3 ani.

Absolvenţii cursurilor de perfecţionare profesională care pretind la funcţia de director de turoperator, de agenţie de turism, de structură de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, pentru obţinerea certificatului respectiv vor prezenta documentele ce atestă vechimea în muncă în industria turismului de cel puţin 2 ani. Criteriul "vechimea în muncă în industria turismului" nu este obligatoriu pentru persoanele care activează în structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei: pensiune agroturistică, vilă turistică, bungalou, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă, pensiune turistică, apartament sau cameră de închiriat în locuinţe familiale şi motel.

Pentru conducătorii de turoperator, de agenţie de turism şi de hotele care activează în mediul rural şi în centrele raionale, vechimea în muncă pentru obţinerea certificatului de perfecţionare profesională se reduce cu 50%.

Tema № 8 Protecţia consumatorului în industria turistică1.Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatorului 2.Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatorului 3.Încheierea contractelor4.Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului 5.Informarea consumatorului6.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor:

1. Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatoruluiProtecţia consumatorului în Republica Moldova se efectuiază în baza Legii privind protecţia

consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.126-131/507 din 27.06.2003

Consumator - orice persoană fizică ce intenţionează să comande sau să procure ori care comandă, procură sau foloseşte produse, servicii pentru necesităţi nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională;

Agent economic - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate de întreprinzător, care prestează servicii turistice;

Prestator - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate de întreprinzător, care prestează servicii;

Serviciu - activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfăşurată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor;

Calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs, serviciu, care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei, necesităţile explicite sau implicite;

Prejudiciu - daună materială şi/sau morală adusă consumatorului în urma prestării serviciilor necorespunzătoare ori în urma refuzului sau tergiversării neîntemeiate a încheierii contractului de prestare a serviciului;

Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte prevăd alte norme decît cele care se conţin în legislaţia naţională cu privire la protecţia consumatorilor, se aplică normele acordurilor internaţionale.

2. Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatoruluiDrepturile fundamentale ale consumatorilor:a) protecţia drepturilor sale de către stat; b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze

viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime; c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea

corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător;

42

d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile achiziţionate; e) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării

drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor.

Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanţa judecătorească de către consumatorii înşişi sau reprezentanţii lor legali, de către autorităţile administraţiei publice abilitate sau de către asociaţiile obşteşti de consumatori.

Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor se depun la instanţa judecătorească în conformitate cu termenele prevăzute de legislaţie.

Organele abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor pot reprezenta interesele consumatorilor în instanţa de judecată în scopul protecţiei drepturilor consumatorilor.

Prestatorul vor fi exoneraţi de răspundere pentru neîndeplinirea obligaţiilor lor sau pentru îndeplinirea lor neconformă, sau pentru cauzarea prejudiciului dacă vor face dovada că aceste fapte s-au produs din motive de forţă majoră.

Obligaţiile prestatorului:Prestatorul este obligat să asigure prestarea serviciului în termenele şi condiţiile stabilite în

reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare a serviciului şi anume:a) să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea

consumatorilor ori interesele economice ale acestora; b) să respecte cerinţele prescrise sau declarate, precum şi clauzele contractuale; c) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă faptul prestării serviciului;d) să înregistreze pretenţiile consumatorilor; e) să asigure respectarea condiţiilor igienico-sanitare; j) să răspundă pentru prejudiciul cauzat de serviciul prestat necorespunzător. Dacă prestatorul nu a început la timp prestarea serviciului sau dacă, în timpul prestării serviciului a

devenit clar că serviciul nu va fi îndeplinit în termenul stabilit, sau dacă termenul de prestare a serviciului a expirat, consumatorul este în drept, opţional:

a) să fixeze prestatorului un nou termen, în cadrul căruia el trebuie să înceapă şi să finalizeze prestarea serviciului şi să ceară reducerea preţului pentru serviciu prestat;

b) să rezilieze contractul de prestare a serviciului şi să revendice repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenelor de începere şi/sau finalizare a prestării serviciului;

Termenele noi de prestare a serviciului stabilite de consumator se stipulează în contractul de prestare a serviciului.

Reclamaţiile consumatorului privind nerespectarea termenelor de prestare a serviciului nu vor fi satisfăcute dacă prestatorul va face dovada că tergiversarea s-a produs din motive de forţă majoră.

3. Încheierea contractelorConsumatorul, la încheierea contractelor, are următoarele drepturi: a) de a lua liber decizii la achiziţionarea produsului, serviciului, fără a i se impune în contracte

clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale abuzive, de natură a influenţa opţiunea acestuia;

b) de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile produsului turistic, indicarea exactă a preţului sau tarifului;

c) de a fi exonerat de plata pentru produsele, serviciile care nu au fost solicitate; d) de a fi despăgubit pentru daunele cauzate de produsele, serviciile care nu corespund cerinţelor

prescrise sau declarate ori clauzelor contractuale; e) de a plăti pentru produsele, serviciile de care beneficiază sume stabilite cu exactitate, în

prealabil; majorarea preţului iniţial este posibilă numai cu acordul consumatorului.     4. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului

43

Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la produs, serviciu se face necondiţionat de către prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.

Dacă prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului ei sînt obligaţi să dovedească vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vîndut, serviciul prestat într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. În caz contrar, ei sînt obligaţi să îndeplinească cerinţele consumatorului.

Prestatorul restituie contravaloarea produsului vîndut, serviciului prestat imediat după constatarea imposibilităţii îndeplinirii acestora.

La restituirea contravalorii se va lua în calcul preţul produsului la data examinării reclamaţiei - în cazul în care preţul lui s-a majorat, şi preţul la data procurării - în cazul în care preţul lui s-a micşorat.

Reducerea preţului la produsul, serviciul necorespunzător se face la înţelegerea părţilor. Agentul economic are aceleaşi obligaţii pentru produsul, serviciul înlocuit ca şi pentru produsul

vîndut, serviciul prestat iniţial. Prestatorul asigură toate operaţiunile şi suportă toate cheltuielile necesare privind înlocuirea

produselor turistice. Consumatorul este în drept să rezilieze contractul de prestare a serviciului, cu condiţia că achită

prestatorului o parte din preţ, stabiltă în conformitate cu contractul turistic. În cazul refuzului de a satisface reclamaţia consumatorului prin remedierea sau înlocuirea gratuită

ori restituirea contravalorii produsului, prestatorul prezintă acestuia refuzul în scris.    5. Informarea consumatoruluiÎn temeiul articolului 19 a Legii privind protecţia consumatorului, consumatorii au dreptul de a fi

informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici astfel încît să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplină securitate.

Informarea consumatorilor despre produsele, serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin intermediul materialului publicitar – informativ şi materialului video, aflat la dispoziţia firmei turistice.

Informaţiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă, conform reglementărilor în vigoare, tarifele, eventualele riscuri privind deplasarea.

Prestatorul este obligat să comercializeze produse şi să presteze servicii numai în locuri şi în spaţii autorizate, conform reglementărilor legale.

Prestatorul este obligat să afişeze la vedere adresa şi numărul de telefon al autorităţii abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor, serviciile oferite, precum şi informaţia despre obligativitatea prezenţei bonului de casă sau a unui alt document, care confirmă faptul cumpărării produsului, prestării serviciului, la examinarea reclamaţiei.

Coordonarea activităţii organelor administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor se efectuează de către Biroul Naţional de Standardizare şi Metrologie.

În domeniul turismului organ ale administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor este Ministerul Culturii şi Turismului.

  6. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor: Încălcarea prevederilor legii atrage răspundere materială, civilă, contravenţională sau penală, după

caz. Agenţilor economici din turism li se aplică următoarele sancţiuni: Pentru neprezentarea informaţiei care se referă la: caracteristica produsului turistic sau a serviciului prestat; termenul de prestare; tarifele; eventualele riscuri;este prevăzută amendă n mărime de 180 u.c.1 u.c. = 20 lei.

44

Decizia privind aplicarea sancţiunilor se înmînează agentului economic personal sau se expediază prin poştă în termen de 5 zile după luarea ei. Decizia rămîne definitivă după expirarea a 15 zile de la data primirii ei de către agentul economic.

În cazul în care agentul economic nu a achitat amenda în termen de 15 zile de la rămînerea definitivă a deciziei privind aplicarea sancţiunilor, aceasta se transmite instituţiei bancare, cu dispoziţia incaso, pentru încasarea incontestabilă a amenzii din cont. În cazul lipsei mijloacelor financiare în cont, documentul executoriu, în termen de 30 de zile, se retrage şi se înaintează, cu dovada respectivă, spre executare executorului judecătoresc în modul stabilit de Codul de executare.

Pentru încălcarea termenelor prevăzute în contractul turistic, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi depăşită o penalitate în mărime de 5% din preţul produsului, serviciului în vigoare la data examinării reclamaţiei consumatorului.

Prin contractul de prestare a serviciului se poate stabili o penalitate mai mare. Plata penalităţilor şi repararea prejudiciului nu exonerează vînzătorul, prestatorul de îndeplinirea

obligaţiilor ce îi revin faţă de consumator. Pretenţiile consumatorului privind repararea prejudiciului şi achitarea penalităţilor, prevăzute de

contractul turistic, se soluţionează de prestator pe cale amiabilă sau pe cale judiciară, conform legislaţiei.

Prejudiciul material şi moral cauzat consumatorului de către prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum şi de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanţa judecătorească.

Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului. Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada prejudiciului.

Tema № 9 Particularităţile legislaţiei muncii în turism1. Reglementarea raporturilor de muncă2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului4. Contractul individual de muncă5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă6. Concediile anuale7. Remunerarea angajaţilor8.  Disciplina muncii9. Răspunderea materială

1. Reglementarea raporturilor de muncăRaporturile individuale şi colective de muncă, precum şi jurisdicţia muncii se reglementează în

baza Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003, publicat în Monitorul Oficial nr.159-162/648 din 29.07.2003.

Angajator – persoană juridică sau persoană fizică care angajează salariaţii în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor Codului Muncii.

Salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.

Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova sînt:

libertatea muncii; interzicerea muncii forţate; asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă; garantarea dreptului fiecărui angajat la achitarea la timp integrală şi echitabilă a salariului; asigurarea dreptului la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de

muncă.

2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului45

Salariatul are următoarele drepturi: la încheierea, modificarea, suspendarea şi desfacerea contractului individual de muncă, în

modul stabilit de Codul Muncii; la muncă, în conformitate cu atribuţiile funcţionale; la achitarea la timp a salariului; la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă; la informare deplină şi veridică despre condiţiile de muncă şi cerinţele faţă de protecţia şi

igiena muncii la locul de muncă; la formare profesională, reciclare şi perfecţionare; la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de muncă; la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor

de muncă; la asigurarea socială şi medicală obligatorie.Salariatul are următoarele obligaţiuni: să-şi îndeplinească obligaţiunile de muncă în conformitate cu atribuţiile sale funcţionale; să respecte regulamentul intern al firmei turistice; să respecte disciplina muncii; să respecte cerinţele de protecţie şi igienă a muncii; să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului.

3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatoruluiAngajatorul are următoarele drepturi: să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncă cu salariaţii

în modul şi în condiţiile stabilite de Codul Muncii şi de alte acte normative; să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei atitudini gospodăreşti

faţă de bunurile angajatorului; să stimuleze salariaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă; să tragă salariaţii la răspundere disciplinară şi materială în modul stabilit de Codul Muncii şi de

alte acte normative;  e) să emită acte normative la nivel de unitate;

Angajatorul are următoarele obligaţiuni: să respecte legile şi alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă şi ale

convenţiilor colective; să respecte clauzele contractelor individuale de muncă; să aprobe anual statele de personal ale unităţii; să acorde salariaţilor munca prevăzută de contractul individual de muncă; să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de protecţie şi igienă a

muncii; să asigure salariaţii cu utilaj, instrumente, documentaţie tehnică şi alte mijloace necesare pentru

îndeplinirea obligaţiilor lor de muncă; să plătească integral salariul în termenele stabilite de legislaţia muncii; să îndeplinească la timp prescripţiile organelor de stat de supraveghere şi control, să plătească

amenzile aplicate pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii;

să examineze sesizările salariaţilor şi ale reprezentanţilor lor privind încălcările actelor legislative şi ale altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, să ia măsuri pentru înlăturarea lor, informând despre aceasta persoanele menţionate în termenele stabilite de lege;

să efectueze asigurarea socială şi medicală obligatorie a salariaţilor în modul prevăzut de legislaţia în vigoare;

să repare prejudiciul material şi cel moral cauzat salariaţilor în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă;

4. Contractul individual de muncă

46

Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.

 Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al părinţilor. 

Conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile legislaţiei în vigoare, şi include:

a) numele şi prenumele salariatului; b) datele de identificare ale angajatorului; c) durata contractului; d) data de la care contractul urmează să-şi producă efectele; e) atribuţiile funcţiei; f) riscurile specifice funcţiei; g) drepturile şi obligaţiile salariatului; h) drepturile şi obligaţiile angajatorului; i) condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şi suplimentele, premiile

şi ajutoarele materiale; j) compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau

periculoase; k) locul de muncă; l) regimul de muncă şi de odihnă; m) perioada de probă, după caz; n) durata concediului de odihnă anual şi condiţiile de acordare a acestuia; o) prevederile contractului colectiv de muncă şi ale regulamentului intern al unităţii referitoare la

condiţiile de muncă ale salariatului; p) condiţiile de asigurare socială; r) condiţiile de asigurare medicală. În cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are

obligaţia de a-i pune la dispoziţie, în timp util, toată informaţia referitoare la: a) durata perioadei de muncă în străinătate; b) moneda în care va fi retribuită munca, precum şi modalitatea de plată; c) compensaţiile şi avantajele aferente plecării în străinătate; d) condiţiile specifice de asigurare. În cazul angajării la muncă în Republica Moldova a cetăţenilor străini, se vor lua în considerare, de

asemenea, prevederile actelor interstatale (interguvernamentale), la care Republica Moldova este parte, ce vizează statutul juridic al persoanelor respective.

   După angajarea în câmpul muncii părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi timp de cel mult 3 luni după încetarea acestuia, să nu divulge date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în perioada executării contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite de regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă. Nerespectarea clauzei de confidenţialitate atrage obligarea părţii vinovate la repararea prejudiciului cauzat.

4.1.1. Durata contractului individual de muncăContractul individual de muncă se încheie, de regulă, pe durată nedeterminată. Contractul

individual de muncă poate fi încheiat şi pe o durată determinată, ce nu depăşeşte 5 ani. Dacă în contractul individual de muncă nu este stipulată durata acestuia, contractul se consideră încheiat pe o durată nedeterminată.

Contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, numai în vederea executării unor lucrări cu caracter temporar, în următoarele cazuri:

pentru perioada îndeplinirii unor lucrări temporarе cu o durată de pînă la 2 luni; cu persoanele detaşate la lucru peste hotarele Republicii Moldova; pentru perioada stagierii şi instruirii profesionale a salariatului la o altă unitate; cu persoane care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ la cursurile de zi;

47

cu persoanele pensionate, conform legislaţiei în vigoare, pentru limită de vârstă ori vechime în muncă;

cu conducătorii unităţilor, adjuncţii lor şi contabilii-şefi ai unităţilor; pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări.

4.1.2. Încheierea şi executarea contractului individual de muncă. Contractul individual de muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat şi angajator.

Salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, se semnează de către părţi şi i se atribuie un număr din registrul firmei de turism, aplicându-se ştampila unităţii. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator.

 Documentele care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă: a) buletinul de identitate sau un alt act de identitate; b) carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru

prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul; c) documentele de evidenţă militară - pentru recruţi şi rezervişti; d) diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială - pentru profesile

care cer cunoştinţe sau calităţi speciale; e) certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.   4.1.3. Verificarea prealabilă Încheierea contractului individual de muncă poate fi precedată de verificarea prealabilă a

aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului. În temeiul rezultatelor verificării prealabile a aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului, angajatorul va decide angajarea sau neangajarea persoanei respective. În caz de refuz, candidatul este în drept să ceară de la angajator motivarea acestuia în forma scrisă.

Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, acestuia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni. În perioada de probă nu se include perioada aflării salariatului în concediu medical şi alte perioade în care el a absentat de la lucru din motive întemeiate, confirmate documentar. Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în contractul individual de muncă. În lipsa unei astfel de clauze, se consideră că salariatul a fost angajat fără perioadă de probă. Pe parcursul perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv şi de cel individual de muncă. Pe durata contractului individual de muncă nu poate fi stabilită decît o singură perioadă de probă.

  Salariaţii angajaţi în baza contractului individual de muncă pe durată determinată pot fi supuşi unei perioade de probă care nu va depăşi:

a) 15 zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

b) 30 de zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni. Se interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului individual de muncă cu: a) tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate; b) persoanele în vîrstă de pînă 18 ani; c) persoanele angajate prin concurs; d) persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta; e) femeile gravide; f) invalizii; h) persoanele angajate în baza unui contract individual de muncă cu o durată de pînă la 3 luni; Dacă, pe durata perioadei de probă, contractul individual de muncă nu a încetat în temeiurile

prevăzute de Codul Muncii, acţiunea contractului continuă şi încetarea lui ulterioară va avea loc în baze generale.

În cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător, acest lucru se constată în ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) cu privire la concedierea salariatului, ce se emite de către angajator pînă

48

la expirarea perioadei de probă, fără plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu. Salariatul are dreptul să atace concedierea în instanţa de judecată.

 4.1.4. Executarea contractului individual de muncă În caz de reorganizare ori transmitere, integrală sau parţială, a dreptului de proprietate asupra unei

unităţi, succesorul preia drepturile şi obligaţiile, existente la momentul reorganizării ori transmiterii, ce decurg din contractul colectiv şi din contractele individuale de muncă.

Angajarea se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, care este emis în baza contractului individual de muncă negociat şi semnat de părţi. Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) de angajare trebuie adus la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către părţi a contractului individual de muncă. La cererea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să-i elibereze acestuia o copie a ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii), legalizată în modul stabilit, în termen de 3 zile lucrătoare.

Carnete de muncă se ţin pentru toţi salariaţii care lucrează în unitate mai mult de 5 zile lucrătoare. În carnetele de muncă se înscriu datele cu privire la salariat, la activitatea lui de muncă şi la stimulările pentru succesele realizate în unitate. Sancţiunile disciplinare nu se înscriu în carnetul de muncă.

Înscrierile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă se efectuează în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, indicându-se articolul, alineatul, punctul şi litera corespunzătoare din lege.

În cazul încetării contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, pentru motive de care legislaţia leagă posibilitatea acordării unor înlesniri şi avantaje, înscrierea cu privire la încetarea contractului individual de muncă se efectuează cu indicarea acestor motive.

La încetarea contractului individual de muncă, carnetul de muncă se restituie salariatului în ziua eliberării din serviciu.

Angajatorul este obligat să elibereze salariatului, în termen de 3 zile lucrătoare, la cererea lui scrisă, un certificat cu privire la munca în cadrul unităţii respective, în care urmează să se indice specialitatea, calificarea, funcţia, durata muncii şi cuantumul salariului.

 4.1.5. Modificarea contractului individual de muncă Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de

părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice schimbare ce se referă la: a) durata contractului; b) locul de muncă; c) specificul muncii (introducerea clauzelor specifice); d) cuantumul retribuirii muncii; e) regimul de muncă şi de odihnă; f) specialitatea, profesia, calificarea, funcţia; g) caracterul înlesnirilor şi modul de acordare a acestora. Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală de către angajator a altor clauze ale contractului

individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul Muncii. În aceste cazuri, salariatul va fi prevenit despre necesitatea modificării contractului individual de muncă cu 2 luni înainte.

Locul de muncă poate fi schimbat temporar de către angajator prin deplasarea în interes de serviciu sau detaşarea salariatului la alt loc de muncă.

Pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detaşării la alt loc de muncă, salariatul îşi menţine funcţia, salariul mediu şi alte drepturi prevăzute de contractul colectiv şi de cel individual de muncă.

Trimiterea salariatului în deplasare în interes de serviciu poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice. 

Detaşarea poate fi dispusă numai cu acordul scris al salariatului pentru o perioadă de cel mult un an. În caz de necesitate, perioada detaşării poate fi prelungită, prin acordul părţilor, cu încă cel mult un an. Salariatul detaşat are dreptul la compensarea cheltuielilor de transport şi a celor de cazare, precum şi la o indemnizaţie specială în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv şi/sau cu cel

49

individual de muncă. Prin detaşare se poate modifica şi specificul muncii, dar numai cu acordul scris al salariatului.

 4.1.6. Suspendarea contractului individual de muncăContractul individual de muncă se suspendă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz

de: a) concediu de maternitate; b) boală sau traumatism; c) detaşare; d) carantină; e) încorporarea în serviciul militar în termen, în serviciul militar cu termen redus sau în serviciul

civil; f) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor de muncă; g) trimitere în instanţa de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei

infracţiuni incompatibile cu munca prestată, pînă la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; h) omiterе, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical; i) depistare, conform certificatului medical, a contraindicaţiilor care nu permit îndeplinirea muncii

specificate în contractul individual de muncă; j) cerere a organelor de control sau de drept, conform legislaţiei în vigoare; k) prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, constatată prin

certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariaţilor;

m) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

n) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părţilor, exprimat în formă scrisă, în

caz de: a) acordare a concediului fără plată pe o perioadă mai mare de o lună; b) urmare a unui curs de formare profesională sau de stagiere cu scoaterea din activitate pe o

perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice; c) şomaj tehnic; d) îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani; e) îngrijire a copilului invalid până la vîrsta de 16 ani; f) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se suspendă din iniţiativa salariatului în caz de: a) concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani; b) concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la un an, conform

certificatului medical; c) urmare a unui curs de formare profesională în afara unităţii; d) ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice; e) condiţii de muncă nesatisfăcătoare din punctul de vedere al protecţiei muncii, precum şi din alte

motive prevăzute de legislaţie.

Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului: a) pe durata anchetei de serviciu, efectuate în condiţiile prezentului cod; b) pe durata detaşării; c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.  4.1.7. Şomajul tehnic Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către

angajator pentru motive economice obiective. Durata şomajului tehnic nu poate depăşi 3 luni în decursul unui an calendaristic. Pe durata şomajului tehnic, salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta avînd oricînd posibilitatea să dispună reluarea activităţii. În perioada şomajului

50

tehnic, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul lor de bază. Modul în care salariaţii vor executa obligaţia de a se afla la dispoziţia angajatorului, precum şi mărimea concretă a indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii în perioada şomajului tehnic, se stabilesc prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.

4.1.8.Încetarea contractului individual de muncăContractul individual de muncă poate înceta: a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor;b) la iniţiativa uneia dintre părţi.În toate cazurile menţionate ziua încetării contractului individual de muncă se consideră ultima zi

de muncă.   Contractul individual de muncă încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz

de: a) deces al salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărîrea instanţei

de judecată; b) deces al angajatorului persoană fizică, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin

hotărâre a instanţei de judecată; c) constatare a nulităţii contractului prin hotărâre a instanţei de judecată - de la data rămânerii

definitive a hotărârii respective; d) retragere, de către autorităţile competente, a autorizaţiei (licenţei) de activitate a unităţii - de la

data retragerii acesteia; e) aplicare a pedepsei penale salariatului, prin hotărîre a instanţei de judecată, care exclude

posibilitatea de a continua munca la unitate - de la data rămânerii definitive a hotărîrii judecătoreşti;f) expirare a termenului contractului individual de muncă pe durată determinată - de la data

prevăzută în contract, cu excepţia cazurilor cînd raporturile de muncă continuă de fapt şi nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lor;

g) finalizare a lucrării prevăzute de contractul individual de muncă încheiat pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări;

h) încheiere a sezonului, în cazul contractului individual de muncă pentru îndeplinirea lucrărilor sezoniere;

j) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, care exclude posibilitatea continuării raporturilor de muncă;

Salariatul are dreptul la demisie - desfacere a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată din proprie iniţiativă, anunţând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. În caz de demisie a salariatului în legătură cu pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate, concediul pentru îngrijirea copilului, înmatricularea într-o instituţie de învăţământ, trecerea cu traiul în altă localitate, îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrsta de 16 ani), alegerea în funcţie electivă, angajarea prin concurs la altă unitate, încălcarea de către angajator a contractului individual şi/sau colectiv de muncă, a legislaţiei muncii în vigoare, angajatorul este obligat să accepte demisia în termenul indicat în cerere. După expirarea termenului indicat, salariatul are dreptul să înceteze lucrul, iar angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului şi să-i elibereze carnetul de muncă şi alte documente legate de activitatea acestuia în unitate.

Pînă la expirarea termenului de 14 zile salariatul are dreptul oricînd să-şi retragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care s-o anuleze pe prima. În acest caz, angajatorul este în drept să-l demită pe salariat numai cînd, pînă la retragerea (anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un alt salariat, în condiţiile prezentului cod.

Concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive:

a) rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă b) lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică; c) reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;

51

d) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;

e) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărîre a comisiei de atestare;

f) schimbarea proprietarului unităţii; g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate

sancţiuni disciplinare; h) absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de

muncă; i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică.j) săvârşirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul unităţii,

stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului de competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor administrative;

k) comiterea de către salariatul care mânuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv;

Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii.

4.1.9.Eliberarea sau transferul nelegitim al angajatului  Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi

restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanţei de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească necesitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.

În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-

o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din

serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont

de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu - instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare ale salariatului.

 5. Timpul de muncă şi timpul de odihnăDurata normală a timpului de muncă al salariaţilor din unităţi nu poate depăşi 40 de ore pe

săptămână.   Retribuirea muncii se efectuează proporţional timpului lucrat sau în funcţie de volumul lucrului

făcut. Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea drepturilor salariatului privind calcularea vechimii în muncă, durata concediului de odihnă anual sau a altor drepturi de muncă.

Durata muncii zilnice (a schimbului) în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel puţin o oră pentru toţi salariaţii.

  Se consideră muncă de noapte munca prestată între orele 22.00 şi 6.00. Durata muncii (schimbului) de noapte se reduce cu o oră.

În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o pauză de masă de cel puţin 30 de minute.

52

Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu, sînt: a) 1 ianuarie - Anul Nou; b) 7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul); c) 8 martie - Ziua internaţională a femeii; d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; e) ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor); f) 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; g) 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei; h) 27 august - Ziua Republicii; i) 31 august - sărbătoarea "Limba noastră"; j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al

municipiului, oraşului, comunei, satului. În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în

legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (unităţile cu flux continuu), lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei.

6. Concediile anualeTuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de

zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de

muncă la unitatea turistică respectivă. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă

se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi: a) femeilor - înainte de concediul de maternitate sau imediat după el; b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani; c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare. Salariaţilor transferaţi dintr-o unitate în alta concediul de odihnă anual li se poate acorda şi înainte

de expirarea a 6 luni de muncă după transfer. Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei

cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în două părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămâni înainte de sfârşitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a întreprinderii turistice.

Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decît valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

  Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul.

În caz de suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite.

Salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, salariatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite. Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual se efectuează în baze generale.

53

În caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Folosirea de către salariat a părţii rămase a concediului de odihnă anual se efectuează în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului.

Refuzul salariatului de a-şi folosi partea rămasă a concediului de odihnă anual este nul.

7. Remunerarea angajaţilorSalariul reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator

în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată. Salariul este confidenţial şi garantat.

Garanţiile de stat în domeniul salarizării cuprind salariul minim stabilit de stat, precum şi adaosurile şi sporurile cu caracter de compensare. 

Salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi complexitatea muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii. Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de salarizare.

Salariul se plăteşte periodic; a) nu mai rar decît de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord; b) nu mai rar decît o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei. Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează prin indexarea

obligatorie şi în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reţinerea acestuia a constituit cel puţin o lună calendaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar. Compensarea se efectuează cu coeficientul inflaţiei calculat în modul stabilit. Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează în cazul în care coeficientul inflaţiei în perioada de neachitare a salariului depăşeşte cota de 2 la sută.

Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se pot face în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia:

a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului; b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes

de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul reţinerilor;

d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.e) În caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă în contul căruia el a folosit

deja concediul, angajatorul îi poate reţine din salariu suma achitată pentru zilele fără acoperire ale concediului.

La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate să depăşească 20 la sută, iar în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare - 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului. În caz de reţinere din salariu în baza cîtorva acte executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din salariu.

Limitările prevăzute nu se aplică reţinerii din salariu în caz de urmărire a pensiei alimentare pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu poate fi mai mare de 70 la sută din salariul care se cuvine să fie plătit salariatului.

Dacă suma obţinută prin urmărirea salariului nu este suficientă pentru satisfacerea tuturor pretenţiilor creditorilor, suma respectivă se distribuie între aceştia în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Nu se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu, din plăţile de compensare şi din alte plăţi care, conform legii, nu pot fi urmărite.

Dacă eliberarea carnetului de muncă este reţinută din vina angajatorului, salariatului i se plăteşte salariul mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu din motivul lipsei carnetului de muncă.

  Munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare este retribuită:

54

a) salariaţilor care lucrează în acord - cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord; b) salariaţilor a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi - cel puţin în

mărimea dublă a salariului pe oră sau pe zi; La dorinţa salariatului care a prestat munca în ziua de repaus sau în cea de sărbătoare nelucrătoare,

acestuia i se poate acorda o altă zi liberă. În acest caz, munca prestată în ziua de sărbătoare nelucrătoare este retribuită în mărime ordinară, iar ziua de repaus nu este retribuită.

Pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărime de cel puţin 0,5 din salariul tarifar (salariul funcţiei) pe unitate de timp stabilit salariatului.

  Angajatorul este în drept să acorde anual salariaţilor ajutor material în modul şi condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă şi/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la indemnizaţia de concediu.

Indemnizaţia de eliberare din serviciu se acordă:Salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului

persoană fizică sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează: a) pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de concediere egală cu mărimea sumată a unui salariu

mediu săptămânal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decît un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior se vor lua în calcul toţi anii de activitate;

b) pentru a doua lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă persoana concediată nu a fost plasată în câmpul muncii;

c) pentru a treia lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă, după concediere, salariatul s-a înregistrat în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă şi nu a fost plasat în câmpul muncii, fapt confirmat prin certificatul respectiv;

d) la lichidarea unităţii, prin acordul scris al părţilor, achitarea integrală a sumelor legate de concedierea salariatului pe toate 3 luni, la data concedierii.

În cazul plasării persoanei concediate în cîmpul muncii pe parcursul lunilor indicate la lit.b) şi c), salariul mediu se va achita pe perioada de pînă la data angajării acesteia.

 8. Disciplina munciiPentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat

următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea Se interzice aplicarea amenzilor şi altor sancţiuni pecuniare pentru încălcarea disciplinei de

muncă.

9. Răspunderea materialăRăspunderea materială a angajatorului:

Angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părţi.

Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligaţie survine, în particular, în caz de:

a) refuz neîntemeiat de angajare; b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă; c) staţionare a unităţii din vina angajatorului, cu excepţia perioadei şomajului tehnic; d) reţinere a eliberării carnetului de muncă; e) reţinere a plăţii salariului; f) reţinere a tuturor plăţilor sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu;

55

g) răspîndire, prin orice mijloace (de informare în masă, referinţe scrise etc.), a informaţiilor calomnioase despre salariat;

h) neîndeplinire în termen a hotărîrii organului competent de jurisdicţie a muncii care a soluţionat un litigiu (conflict) avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.

În caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, a indemnizaţiei de concediu, a plăţilor în caz de eliberare din serviciu sau a altor plăţi cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

Răspunderea materială a salariatului:Salariatul este obligat să repare prejudiciul material cauzat angajatorului. La stabilirea răspunderii

materiale, în prejudiciul ce urmează a fi reparat nu se include venitul ratat de angajator ca urmare a faptei săvârşite de salariat. Dacă prejudiciul material a fost cauzat angajatorului printr-o faptă ce întruneşte semnele componenţei de infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit Codului penal.

  Salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a fost cauzat în cazuri de forţă majoră, confirmate în modul stabilit, de extremă necesitate, de legitimă apărare, de executare a unei obligaţii legale sau contractuale, precum şi în limitele riscului normal de producţie.

Salariaţii nu răspund pentru pierderile inerente procesului de producţie, care se încadrează în limitele prevăzute de normele tehnologice sau de legislaţia în vigoare, pentru prejudiciule materiale provocate în circumstanţe neprevăzute care nu puteau fi înlăturate, precum şi în alte cazuri similare.

  Ţinând cont de circumstanţele concrete în care a fost cauzat prejudiciul material, angajatorul este în drept să renunţe, integral sau parţial, la repararea acestuia de către salariatul vinovat.

Divergenţele apărute între salariat şi angajator se examinează în modul prevăzut pentru soluţionarea litigiilor individuale de muncă.

Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar.

Răspunderea materială deplină a salariatului constă în obligaţia lui de a repara integral prejudiciul material cauzat.

Salariaţii în vîrstă de pînă la 18 ani poartă răspundere materială deplină doar pentru cauzarea intenţionată a prejudiciului material, precum şi pentru prejudiciul cauzat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică ori toxică, sau în urma comiterii unei infracţiuni.

 Salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd:

a) între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri;

b) salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza altor documente unice;

c) prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate, stabilite prin hotărîre judecătorească;

d) prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; e) prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor,

semifabricatelor, produselor (producţiei), inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor, aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosinţă;

f) în conformitate cu legislaţia în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă;

g) prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii. Conducătorii unităţilor şi adjuncţii lor, şefii serviciilor contabile, contabilii-şefi, şefii de

subdiviziuni şi adjuncţii lor poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat din vina lor dacă acesta este rezultatul:

a) consumului ilicit de valori materiale şi mijloace băneşti; b) irosirii (folosirii nejustificate) a investiţiilor, creditelor, granturilor, împrumuturilor acordate

unităţii;

56

c) ţinerii incorecte a evidenţei contabile sau al păstrării incorecte a valorilor materiale şi a mijloacelor băneşti;

Contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi încheiat de angajator cu salariatul care a atins vîrsta de 18 ani şi care deţine o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea, prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise.

Salariatul vinovat de cauzare angajatorului a unui prejudiciu material îl poate repara benevol, integral sau parţial.

Se permite repararea prejudiciului material cu achitarea în rate dacă salariatul şi angajatorul au ajuns la un acord în acest sens. În acest caz, salariatul prezintă angajatorului un angajament scris privind repararea benevolă a prejudiciului, cu indicarea termenelor concrete de achitare. Dacă salariatul care şi-a asumat acest angajament a încetat raporturile de muncă cu angajatorul, datoria neachitată se restituie în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Tema № 10. Activitatea migraţională în Republica Moldova1. Reglementarea  activităţii migraţionale2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale3. Emigrarea şi imigrarea4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor 5. Expulzarea şi extrădarea

1. Reglementarea  activităţii migraţionaleReglementarea activităţii migraţionale în Republica Moldova se efectuează în baza Legii cu privire

la migraţie nr. 1518-XV din 06.12.2002 publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-2/2 din 15.01.2003. Redacţia finală a legii a fost primită sub numărul 137-XVI la data de 21.06.2007, intrând în vigoare la 03.08.2007.

În activitatea migraţională se utilizează următoarele noţiuni:Migraţie - permutare teritorială a persoanelor, însoţită de schimbarea locului de trai; Cetăţean străin - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenţei

sale la un alt stat; Apatrid - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un

alt stat; Imigrant - cetăţean străin sau apatrid care a obţinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau

temporar în Republica Moldova şi care pierde acest statut o dată cu părăsirea teritoriului ţării sau cu dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare;

Emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care pleacă peste hotare pentru a se stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;

Migraţie de muncă - plecare benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, precum şi intrare benevolă a cetăţenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfăşura activitate de muncă;

Lucrător imigrant - cetăţean străin sau apatrid care, în conformitate cu prezenta lege, are dreptul de a desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;

Lucrător emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care locuieşte permanent în ţară şi care se deplasează din proprie dorinţă în altă ţară cu scopul de a desfăşura activitate de muncă în condiţii legale;

Lucrător detaşat - angajat trimis de un patron străin cu sediul pe teritoriul unui alt stat să desfăşoare activitate de muncă în Republica Moldova ori angajat trimis de un patron din Republica Moldova să desfăşoare activitate de muncă pe teritoriul altui stat, cu menţinerea calităţii de angajat al patronului din ţara de origine, salariul fiindu-i achitat de patronul care l-a detaşat;

Migraţie ilegală - intrarea în Republica Moldova, şederea în şi ieşirea din teritoriul ei, cu încălcarea legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova;

Permis de muncă - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă dreptul cetăţeanului străin sau al apatridului de a desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;

57

Permis de şedere - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă şederea legală a cetăţeanului străin sau a apatridului pe teritoriul Republicii Moldova.

Prevederile Legii cu privire la migraţiune se extind asupra cetăţenilor străini şi apatrizilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, asupra persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, asupra autorităţilor administraţiei publice, asupra cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează peste hotare, asupra persoanelor care solicită statut de repatriat sau cărora li s-a acordat acest statut.

Sub incidenţa Legii cu privire la migraţiune nu cad următoarele categorii de persoane: a) personalul misiunilor diplomatice şi consulare acreditate în Republica Moldova şi membrii

familiilor; b) personalul misiunilor permanente şi reprezentanţelor organismelor internaţionale cu sediul în

Republica Moldova şi membrii familiilor; c) corespondenţii şi jurnaliştii străini acreditaţi în Republica Moldova; d) persoanele pentru care, conform tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte,

este stabilit un alt mod de legalizare pe teritoriul ţării. Realizarea politicii migraţionale revine Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului

Economiei şi Comerţului, care, prin subdiviziunile lor specializate, exercită funcţiile de gestionare, coordonare şi reglementare a proceselor migraţionale.

2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale

 În competenţa funcţională a Ministerului Afacerilor Interne intră: (extras) prognozarea, gestionarea şi monitorizarea fluxurilor migraţionale; cooperarea cu misiunile diplomatice şi reprezentanţele economice ale Republicii Moldova din

străinătate şi cu cele acreditate în Republica Moldova în scopul derulării proiectelor şi programelor comune în domeniul migraţiei şi azilului;

elaborarea şi implementarea mecanismelor regimului de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor;

eliberarea, la cererea persoanelor fizice şi juridice, a invitaţiilor pentru cetăţenii străini şi apatrizi;

eliberarea vizelor de ieşire şi de ieşire-intrare şi prelungirea valabilităţii vizelor de intrare, cu excepţia celor diplomatice;

expulzarea şi extrădarea, după caz, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor;

De competenţa funcţională a Ministerului Economiei şi Comerţului ţin: (extras) elaborarea şi implementarea mecanismelor de reglementare a proceselor migraţiei forţei de

muncă; elaborarea, negocierea şi încheierea acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei forţei de

muncă şi protecţiei sociale a lucrătorilor migranţi; eliberarea, prelungirea sau anularea permiselor de muncă cetăţenilor străini şi apatrizilor; coordonarea activităţii agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă în angajarea cetăţenilor

peste hotare; medierea angajării cetăţenilor Republicii Moldova la muncă în străinătate.

Competenţa altor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (extras)a) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene - despre vizele de intrare eliberate; b) Ministerul Dezvoltării Informaţionale - despre schimbările survenite în starea familială a

imigrantului, despre înregistrarea agenţilor economici cu participarea cetăţenilor străini, precum şi despre actele de identitate ale imigranţilor eliberate şi anulate;

c) Serviciul Vamal - despre sancţiunile aplicate cetăţenilor străini şi apatrizilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor pentru încălcarea legislaţiei în vigoare;

58

d) Serviciul Grăniceri - despre cetăţenii străini, apatrizii şi cetăţenii Republicii Moldova care au intrat în ţară, au ieşit din ţară sau cărora le-a fost interzisă intrarea sau ieşirea, precum şi despre încălcările comise de către aceştia în zona de frontieră;

e) Serviciul de Informaţii şi Securitate - despre cetăţenii străini, apatrizii, solicitanţii de azil şi refugiaţii care prezintă pericol pentru securitatea naţională, au fost sau sînt implicaţi în activitatea organizaţiilor teroriste internaţionale, în finanţarea sau sprijinirea acestor organizaţii şi a unor terorişti aparte, au săvîrşit infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii sau infracţiuni grave de altă natură, inclusiv militare, definite în actele internaţionale;

3. Emigrarea şi imigrarea

EmigrareaCetăţenii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească domiciliul şi locul de muncă în afara

hotarelor ţării conform legislaţiei în vigoare. Plecarea liberă din ţară a cetăţenilor Republicii Moldova nu poate fi îngrădită decît în următoarele

cazuri: a) îşi ispăşesc pedeapsa în baza hotărârii instanţei judecătoreşti, sînt trase la răspundere penală sau

se află sub urmărire penală; b) conform hotărârii instanţei judecătoreşti, au obligaţii patrimoniale faţă de stat, faţă de unele

persoane fizice şi/sau juridice. Copiii, pînă la atingerea majoratului, pot emigra împreună cu părinţii lor. În cazul în care minorul

emigrează cu unul din părinţi, este necesar consimţămîntul autentificat de notar al celuilalt părinte. Minorii în vîrstă de 12-18 ani care pleacă cu traiul în străinătate cu unul din părinţi îşi prezintă consimţămîntul autentificat de notar. În cazul în care minorul emigrează fără părinţi, este necesar consimţămîntul acestora autentificat de notar.

Imigrarea Cetăţenii străini şi apatrizii pot imigra în Republica Moldova în conformitate cu prevederile Legii

cu privire la migraţiune, ale altor acte normative, ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Se interzice imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care: a) prezintă pericol pentru securitatea naţională, pentru ordinea, sănătatea sau morala publică; b) au antecedente penale nestinse; c) suferă de maladii care prezintă pericol pentru sănătatea publică;d) la intrarea în ţară, nu justifică scopul imigrării.Se interzice, pentru o anumită perioadă de timp, imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care: a) anterior au fost expulzaţi - pentru 5 ani; b) au încălcat anterior regimul de şedere în ţară - pentru 3 ani; c) au desfăşurat activitate de muncă în mod ilegal - pentru 3 ani; d) au comunicat cu premeditare informaţii false despre sine - pentru un an. Cetăţenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent

sau temporar pe teritoriul ei numai după obţinerea adeverinţei de imigrant, eliberată de Ministerul Afacerilor Interne.

Adeverinţa de imigrant se eliberează cetăţeanului străin sau apatridului sosit în ţară pe un termen de peste 90 de zile.

4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor Cetăţeanul străin sau apatridul care a săvîrşit pe teritoriul Republicii Moldova o infracţiunе, o

contravenţiе administrativă sau alte contravenţii poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Ministerul Afacerilor Interne poate reduce termenul de şedere a cetăţeanului străin sau a apatridului pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care nu mai există motive de şedere în Republica Moldova:

i-a fost desfăcut înainte de termen contractul individual de muncă;

59

nu corespunde motivului de şedere declarat; a prezentat date false, a rămas definitivă hotărîrea instanţei de judecată. Hotărîrea cu privire la reducerea termenului de şedere în Republica Moldova se emite de către

Ministerul Afacerilor Interne în baza datelor obţinute din partea persoanelor fizice sau juridice, care au invitat cetăţeanul străin sau apatridul, precum şi în cazul constatării de către autorităţile de resort ale Republicii Moldova, în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti a încălcărilor legislaţiei comise de cetăţeanul străin sau de apatrid.

  5. Expulzarea şi extrădarea Cetăţeanul străin sau apatridul poate fi expulzat din Republica Moldova în cazul încălcării

prevederilor Codului penal şi Codului cu privire la contravenţiile administrative sau în cazul cînd aflarea acestora în Republica Moldova periclitează securitatea naţională, ordinea, sănătatea sau morala publică.

Cauzele de expulzare se intentează de către persoanele cu funcţii de răspundere ale Ministerului Afacerilor Interne, din oficiu sau în baza cererii întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei ce asigură şederea imigrantului în Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Interne expulzează cetăţeanul străin sau apatridul în baza hotărîrii instanţei de judecată, cu informarea ulterioară a autorităţilor interesate.

Cheltuielile pentru expulzarea din Republica Moldova sînt suportate de persoanele fizice şi juridice care au invitat cetăţeanul străin sau apatridul, de persoana expulzată, de compania de asigurare ori sînt achitate din contul fondului de expulzare.

În cazul în care cetăţeanul străin sau apatridul nu poate fi expulzat din motive de sănătate, din lipsă de acte necesare sau din alte motive, autorităţile de resort îi eliberează un permis de şedere provizoriu.

Cetăţeanul străin sau apatridul este expulzat fie în ţara al cărei cetăţean este sau ale cărei autorităţi i-au eliberat actele de identitate, fie, în temeiul tratatelor internaţionale, în ţara din care a intrat în teritoriul Republicii Moldova.

CRITERIILE DE CLASIFICAREa structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare

HOTELE

Hotel 1*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii ;i Turismului); 1.4. Intrări separate pentru turişti şi bagaje;II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 1.0 m²/camera, dar nu mai puţin de 15 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 200 m²; 2.2. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.3. Spaţii pentru administraţie; 2.4. Recepţie 24 ore; 2.5. Recepţioner prezent 12 ore; 2.6. Servicii de primire accesibil prin clopoţel sau telefon în afara orelor de funcţionare a recepţiei;

60

2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu carpete sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; 2.10. Demifotolii; 2.11. Mese de hol; 2.12. Telefon accesibil la recepţie; 2.13. Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 °C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 6 niveluri; 3.6. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.7. Ascensoare pentru turişti (minim-2);IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 5 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 10 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 11 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 14 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi 20 m²; 4.6. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 12 m²; 4.7. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 11 m²; 4.8. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.5 m; 4.9. Numărul maxim de paturi într-o cameră -4; 4.10. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2;V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau măsuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.10. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.11. Scrumiere de masă; 5.12. Pahare pentru apă (1 buc. /loc); 5.13. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.14. Ac şi aţă; 5.15. Pled; 5.16. Cearşaf plic; 5.17. Cearşaf pentru pat; 5.18. Pernă mare înfăţată; 5.19. Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; 5.20. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masuţă; 6.2. Fotolii, demifotolii; 6.3. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.4. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.5. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.6. Televizor color cu suport; 6.7. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost;VII. Grupuri sanitare 7.1. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.2. Pereţi acoperiţi cu zugrăveli lavabile; 7.3. Grup sanitar comun, separate pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: sală de baie (cadă sau duş) pentru maxim 15 locuri, cabine WC şi lavoare (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent) pentru maxim 10 locuri. Cu dotare: un semn pentru marcarea pe sexe (luminat în timpul nopţii), cuier pentru haine (ferit de stropire), covoraş împotriva alunecării, portprosop, panou, oglindă, găleată cu capac, dozator de săpun lichid, prosop rolă din hîrtie sau din pînză, priză pentru aparate de ras + lavoar în cameră (apă caldă şi rece permanent);

61

7.4. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.5. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fără spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4 Suport pentru prosoape; 8.5 Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.6 Hîrtie igienică; 8.7 Săpun pentru turişti; 8.8 Prosop pluşat pentru faţă; 8.9. Prosop pluşat pentru baie; 8.10 Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun;X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 10.1. Serviciu pentr curăţat şi lustruit încălţămintea; 10.2. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 10.3. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 10.4. Informaţii turistice şi culturale; 10.5. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 10.6. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 10.7. Trezirea clienţilor la cerere; 10.8. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 10.9. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport;XI. Alte criterii 11.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism, eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului. 11.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu fucţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 11.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 11.4. În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; 11.5. Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 11.6. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 11.7. Cirterii de evaluare cu puncte 10 (tab.1-A);

Hotel 2*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 20% de la numărul camerelor; 1.5. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.6. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.7. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic;II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 1.5 m²/camera, dar nu mai puţin de 30 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 300 m²; 2.2. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.3. Spaţii pentru administraţie; 2.4. Recepţie 24 ore; 2.5. Recepţioner prezent 12 ore; 2.6. Servicii de primire accesibil prin clopoţel sau telefon în afara orelor de funcţionare a recepţiei; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere);

62

2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; 2.10. Demifotolii; 2.11. Mese de hol; 2.12. Telefon accesibil la recepţie; 2.13. Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 °C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 5 niveluri; 3.6. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.7. Ascensoare pentru turişti (minim-2);IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 10 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 11 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 12 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 13 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 12 m²; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.6 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2;V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau măsuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.10. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc. /loc); 5.11. Scrumiere de masă; 5.12. Pahare pentru apă (1 buc. /loc); 5.13. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.14. Ac şi aţă; 5.15. Vaze cu flori; 5.16. Telefon; 5.17. Pled; 5.18. Cearşaf plic; 5.19. Cearşaf pentru pat; 5.20. Pernă mare înfăţată; 5.21. Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; 5.22. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisate; 6.2. Măsuţă; 6.3. Fotolii, demifotolii; 6.4. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.5. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.6. Lampă de birou; 6.7. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.8. Televizor color cu suport; 6.9. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.0 m²; 7.2. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pînă la înălţimea de 180 cm; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe;

63

7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fără spaţii pentru alimentaţie, se exceptează;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4. Cuier de baie; 8.5. Perie WC şi dezodorizant; 8.6. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.7. Suport pentru prosoape; 8.8. Priză pentru aparate de ras; 8.9. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.10. Hîrtie igienică; 8.11. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.12. Săpun pentru turişti; 8.13. Prosop pluşat pentru faţă; 8.14. Prosop pluşat pentru baie; 8.15. Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun;X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 10.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 10.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 10.3. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 10.4. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 10.5. Informaţii turistice şi culturale; 10.6. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 10.7. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 10.8. Trezirea clienţilor la cerere; 10.9. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 10.10. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport;XI. Alte criterii 11.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism, eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului. 11.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 11.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 11.4. În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; 11.5. Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 11.6. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 11.7. Criterii de evaluare cu puncte 30 (tab. 1-A);

Hotel 3*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 30% de la numărul camerelor; 1.5. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.6. Intrări separate pentru personal; 1.7. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.8. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic;II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 2.0 m²/camera, dar nu mai puţin de 30 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 400 m²; 2.2. Spaţii comerciale distincte de recepţie, gen boutique; 2.3. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.4. Spaţii pentru administraţie; 2.5. Recepţie 24 ore, cu concierge;

64

2.6. Portar-uşier, bagajist, comisionar-curier, serviciu de securitate şi pază; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; 2.10. Calculator pentru gestionarea spaţiilor de cazare şi a serviciilor la recepţie; 2.11. Fotolii; 2.12. Mese de hol; 2.13. Telefon bublic în hol; 2.14. Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere; 2.15. Telefax la recepţie;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 °C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Grup electrogen la hoteluri cu capacitatea de peste 100 camere; 3.6. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 4 niveluri; 3.7. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.8. Ascensoare pentru turişti (minim -2); 3.9. Ascensoare pentru personal, scopuri gospodăreşti şi serviciu în cameră;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 15 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 13 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 15 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 16 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 15 m²; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.7 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2;V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte materilale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporate în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucată/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu taburet tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife; 5.21. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.22. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.23. Cearşaf plic; 5.24. Cearşaf pentru pat; 5.25. Pernă mare înfăţată; 5.26. Pernă mică înfăţată; 5.27. Cuvertură pentru pat; 5.28. Lenjeria de pat va fi schimbată la 3 zile; 5.29. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Masuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar;

65

6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.9. Televizor color cu suport; 6.10. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.5 m²; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fară spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.11. Hîrtie igienică; 8.12. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.13. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; 8.14. Prosop pluşat pentru faţă; 8.15. Prosop pluşat pentru baie; 8.16. Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;X. Alte facilităţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale; 11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciu pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism, eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută;

66

12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 12.5. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 12.6. Paza autoturismelor; 12.7. Criterii de evaluare cu puncte 70 (tab.1-A);

Hotel 4*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect foarte bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 20% de la numărul camerelor; 1.5. Garaj, cu numărul de locuri de minim 20% de la numărul camerelor; 1.6. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.7. Intrări separate pentru personal; 1.8. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.9. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic;II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 2.0 m²/camera, dar nu mai puţin de 80 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 400 m²; 2.2. Spaţii comerciale distincte de recepţie, gen boutique; 2.3. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.4. Spaţii pentru administraţie; 2.5. Recepţie 24 ore, cu concierge; 2.6. Portar-uşier, bagajist, comisionar-curier, serviciu de securitate şi pază; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; 2.10. Calculator pentru gestionarea spaţiilor de cazare şi a serviciilor la recepţie; 2.11. Canapele; 2.12. Fotolii; 2.13. Mese de hol; 2.14. Aparate de curăţat încălţămintea; 2.15. Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere; 2.16. Telefax la recepţie;III. Instalaţii 3.1. Sistem de climatizare (între 18 şi 25°C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Grup electrogen la hteluri cu capacitatea de peste 50 camere; 3.6. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 4 niveluri; 3.7. Ascensoare silenţioase şi rapide; 3.8. Ascensoare pentru turişti (minim -2); 3.9. Ascensoare pentru bagaje (excepţie unităţile de pînă la 100 camere); 3.10. Ascensoare pentru personal, scopuri gospodăreşti şi serviciu în cameră;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spăţiilor de cazare 20 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 15 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 18 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 18 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 18 m²; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.8m; 4.7. Numărul maxim de pături într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de pături în dormitorul din apartament sau garsonieră -2;V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte materiale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5cm (poate fi încorporată în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant;

67

5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucată/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu scaun tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Prize pentru calculator şi internet; 5.21. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife, acces direct; 5.22. Sistem de trezire; 5.23. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.24. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.25. Cearşaf plic; 5.26. Cearşaf pentru pat; 5.27. Pernă mare înfăţată; 5.28. Pernă mică înfăţată; 5.29. Cuvertură pentru pat; 5.30. Lenjeria de pat va fi schimbată la 2 zile; 5.31. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Măsuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Serviciu de birou; 6.9. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.10. Televizor color cu suport; 6.11. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; 6.12. Prize pentru calculator şi internet;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţă minimă a camerei de baie 4 m²; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Derivaţie de telefon; 8.11. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.12. Uscător de păr; 8.13. Hîrtie igienică; 8.14. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.15. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie,

68

şerveţele parfumate; 8.16. Prosop pluşat pentru faţă; 8.17. Prosop pluşat pentru baie; 8.18. Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile; 8.19. Halt pluşat pentru baie, schimbate la 2 zile; 8.20. Papuci de unică folosinţă;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;

X. Alte facilităţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit; 10.2. Posibilităţi de organizare de întîlniri de afaceri, congrese, recepţii, conferinţe etc.;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale; 11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciu pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală), prezenţa lucrătorului medical; 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberate de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu fucţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem automat de stingere a incendiilor în toate spaţiile; 12.5. Sisteme moderne de securitate a clienţilor, bagajelor şi autoturismelor; 12.6. Paza autoturismelor; 12.7. Cirterii de evaluare cu puncte 120 (tab. 1-A);

Hotel 5*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect foarte bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 30% de la numărul camerelor; 1.5. Garaj, cu numărul de locuri de minim 30% de la numărul camerelor; 1.6. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.7. Intrări separate pentru personal; 1.8. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.9. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic;II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 2.5 m²/camera, dar nu mai puţin de 80 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 500 m²;

69

2.2. Spaţii comerciale distincte de recepţie, gen boutique; 2.3. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.4. Spaţii pentru administraţie; 2.5. Serviciul de recepţie; 2.6. Portar-uşier, bagajist, comisionar-curier, serviciu de securitate şi pază; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; 2.10. Calculator pentru gestionarea spaţiilor de cazare şi a serviciilor la recepţie; 2.11. Canapele; 2.12. Fotolii; 2.13. Mese de hol; 2.14. Aparate de curăţat încălţămintea; 2.15. Telefax la recepţie;III. Instalaţii 3.1. Sistem de climatizare (între 18 şi 25°C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Grup electrogen la hoteluri cu capacitatea de peste 50 camere; 3.6. Ascensoare la clădiri cu cel pţin 3 niveluri; 3.7. Ascensoare silenţioase şi rapide; 3.8. Ascensoare pentru turişti (minim -2); 3.9. Ascensoare pentru bagaje (excepţie unităţile de pînă la 100 camere); 3.10. Ascensoare pentru personal, scopuri gospodăreşti şi serviciu în cameră;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 20 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 16 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 20 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 20 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartăment 20 m²; 4.6. Inălţimea spaţiilor de cazare 2.8 m; 4.7. Numărul maxim de pături într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de pături în dormitorul din apartament sau garsonieră -2;V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte meteriale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporate în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucată/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu scaun tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe(4 bucăţi/persoană); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 bucată/loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apă (1 bucată/loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Prize pentru calculator şi internet; 5.21. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife, acces direct; 5.22. Seif; 5.23. Sistem de trezire; 5.24. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.25. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.26. Cearşaf plic; 5.27. Cearşaf pentru pat; 5.28. Pernă mare înfăţată;

70

5.29. Pernă mică înfăţată; 5.30. Cuvertură pentru pat; 5.31. Lenjeria de pat va fi schimbată la o zi; 5.32. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente si garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Masuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Serviciu de birou; 6.9. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.10. Televizor color cu suport; 6.11. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; 6.12. Prize pentru calculator şi internet;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 4 m²; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. WC separate de baie; 7.5. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.6. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.7. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Derivaţie de telefon; 8.11. Pahare pentru apă (1 bucată/persoană); 8.12. Uscător de păr; 8.13. Hîrtie igienică; 8.14. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.15. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; 8.16. Prosop pluşat pentru faţă; 8.17. Prosop pluşat pentru baie; 8.18. Prosoapele vor fi schimbate la o zi; 8.19. Halt pluşat pentru baie, schimbate la 2 zile; 8.20. Papuci de unică folosinţă;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;X. Alte facilitaţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit; 10.2. Posibilităţi de organizare de întâlniri de afaceri, congrese, recepţii, conferinţe etc.;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată

11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale;

71

11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciul pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală), prezenţa lucrătorului medical; 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul mijloacelor de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;

XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberate de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu fucţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem automat de stingere a incendiilor în toate spaţiile; 12.5. Sisteme moderne de securitate a clienţilor, bagajelor şi autoturismelor; 12.6. Paza autoturismelor; 12.7. Gararea autoturismelor şi predarea lor la plecarea clienţilor; 12.8. Criterii de evaluare cu puncte 150 (tab.1-A);

Vile turisticeVilă turistică 1*

I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzator al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Salon cu suprafaţa minimă de 1.5 m2/1 cameră dar nu mai mică de 10 m2; Dotare salon 2.2.2. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.3.3. Demifotolii sau scaune tapisate; 2.4.4. Mese de hol;

72

2.5.5. Aparat de radio; 2.6.6. Coşuri pentru hîrtii; 2.2. Oficiu pentru cameristă (minimum una pentru maximum 20 camere); 2.3. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare pe holuri şi coridoare; 2.4. Telefon accesibil la recepţia de care aparţine structura;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (minimum -18 oC); 3.2. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.3. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60 W; 3.4. Ascensoare la clădiri cu mai mult de 6 niveluri;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul maxim al spaţiilor de cazare -40 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 11 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 12 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 15 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi 20 m2; 4.6. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 12 m2; 4.7. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 12 m2; 4.8. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.5 m; 4.9. Numărul maxim de paturi într-o cameră -4; 4.10. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament -2;V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau masuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.10. Veioză sau aplică la capatul patului (1 buc./loc); 5.11. Scrumiere de masă; 5.12. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.13. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.14. Ac şi aţă; 5.15. Pled; 5.16. Cearşaf plic; 5.17. Cearşaf pentru pat; 5.18. Pernă mare înfăţată; 5.19. Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; 5.20. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masuţă; 6.2. Fotolii, demifotolii; 6.3. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.4. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.5. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.6. Televizor color cu suport; 6.7. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra coşt;

VII. Grupuri sanitare 7.1. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.2. Pereţi acoperiţi cu zugrăveli lavabile; 7.3. Grup sanitar comun, separate pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: sală de baie (cadă sau duş) pentru maxim 15 locuri, cabine WC şi lavoare (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent) pentru maxim 10 locuri. Cu dotare: un semn pentru marcarea pe sexe (luminat în timpul nopţii), cuier pentru haine (ferit de stropire), covoraş împotriva alunecării, portprosop, anou, oglindă, găleată cu capac, dozator de săpun lichid, prosop rolă din hîrtie sau din pînză, priză pentru aparate de ras + lavoar în cameră (apă caldă şi rece în permanent); 7.4. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.5. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fără spaţii pentru alimentaţie, se exceptează;

73

VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4 Suport pentru prosoape; 8.5 Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.6 Hîrtie igienică; 8.7 Săpun pentru turişti; 8.8 Prosop pluşat pentru faţă; 8.9. Prosop pluşat pentru baie; 8.10. Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile;IX. Spăţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun;X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 10.1. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 10.2. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 10.3. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 10.4. Informaţii turistice şi culturale; 10.5. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 10.6. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 10.7. Trezirea clienţilor la cerere; 10.8. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 10.9. Informşţii privind orarul la mijloacele de transport; XI. Alte criterii 11.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 11.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 11.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 11.4. În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; 11.5. Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 11.6. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 11.7. Cirterii de evaluare cu puncte 10 (tab.1-A);

Vilă turistică 2*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului);II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Salon cu suprafaţa minimă de 1.5 m2/1 cameră dar nu mai mică de 20 m2; Dotare salon 2.2.2. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.3.3. Demifotolii sau scaune tapisate; 2.4.4. Mese de hol;

74

2.5.5. Aparat de radio; 2.6.6. Coşuri pentru hîrtii; 2.7.7. Perdele şi draperii şi alte materiale obturante; 2.2. Vestibul; 2.3. Oficiu pentru cameristă (minimum una pentru maximum 20 camere); 2.4. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare pe holuri şi coridoare; 2.5. Telefon accesibil la recepţia de care aparţine structura;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (minimum -18 0C); 3.2. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.3. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60 W; 3.4. Ascensoare la clădiri cu mai mult de 5 niveluri;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul maxim al spaţiilor de cazare -35 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 12 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 13 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 18 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 13 m2; 4.6. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 13 m2; 4.7. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.5 m; 4.8. Numărul maxim de paturi într-o cameră -3; 4.9. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament -2;V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau măsuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier, oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.10. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.11. Scrumiere de masă; 5.12. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.13. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.14. Ac şi aţă; 5.15. Vaze cu flori; 5.16. Telefon; 5.17. Pled; 5.18. Cearşaf plic; 5.19. Cearşaf pentru pat; 5.20. Pernă mare înfăţată; 5.21. Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; 5.22. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Măsuţă; 6.3. Fotolii, demifotolii; 6.4. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.5. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.6. Lampă de birou; 6.7. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.8. Televizor color cu suport; 6.9. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost;

VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.0 m2; 7.2. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pînă la înălţimea de 180 cm; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe;

75

7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fară spaţii pentru alimentaţie, se exceptează;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4. Cuier de baie; 8.5. Perie WC şi dezodorizant; 8.6. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.7. Suport pentru prosoape; 8.8. Priză pentru aparate de ras; 8.9. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.10. Hîrtie igienică; 8.11. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.12. Săpun pentru turişti; 8.13. Prosop pluşat pentru faţă; 8.14. Prosop pluşat pentru baie; 8.15. Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun;X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 10.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 10.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 10.3. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 10.4. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 10.5. Informăţii turistice şi culturale; 10.6. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 10.7. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 10.8. Trezirea clienţilor la cerere; 10.9. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 10.10. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport;XI. Alte criterii 11.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 11.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 11.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 11.4. În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; 11.5. Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 11.6. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 11.7. Criterii de evaluare cu puncte 30 (tab.1-A);

Vilă turistică 3*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu; II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Salon cu suprafaţa minimă de 2.0 m2 / 1 cameră dar nu mai mică de 30 m2; Dotare salon

76

2.2.2. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.3.3. Mese de hol; 2.4.4. Aparat de radio; 2.5.5. Televizor; 2.6.6. Coşuri pentru hîrtii; 2.7.7. Perdele şi draperii şi alte materiale obturante; 2.2. Sufragerie pentru servirea mesei cu suprafaţa minimă de 2.0 m2 / 1 cameră dar nu mai mică de 16 m2; Dotare sufragerie 2.3.3. Mese şi scaune; 2.4.4. Servant-bar pentru pahare şi veselă; 2.3. Spaţiu pentru pregătirea mesei, dotat corespuzător; 2.4. Vestibul; 2.5. Serviciu de primire accesibil prin clopoţel la recepţia de care aparţine structura sau telefon în afra orelor de funcţionare a recepţiei; 2.6. Oficiu pentru cameristă (minimum una pentru maximum 20 camere); 2.7. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare pe holuri şi coridoare; 2.8. Fotolii sau demifotolii pe holuri şi coridoare; 2.9. Măsuţă joasa pe holuri şi coridoare;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (minimum -18 0C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60 W; 3.5. Ascensoare la clădiri cu mai mult de 4 niveluri;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul maxim al spaţiilor de cazare -25 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 14 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 16 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 16 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 16 m2; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.5 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament -2;V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte meteriale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporat în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucata/loc); 5.7. Masă sau măsuţă ; 5.8. Masă de toaletă cu taburet tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apa (1 buc./loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife; 5.21. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.22. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.23. Cearşaf plic; 5.24. Cearşaf pentru pat; 5.25. Pernă mare infăţată; 5.26. Pernă mică infăţată; 5.27. Cuvertură pentru pat; 5.28. Lenjeria de pat va fi schimbată la 3 zile; 5.29. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere

77

6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Măsuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.9. Televizor color cu suport; 6.10. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.5 m2; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fară spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.11. Hîrtie igienică; 8.12. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.13. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; 8.14. Prosop pluşat pentru faţă; 8.15. Prosop pluşat pentru baie; 8.16. Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;X. Alte facilităţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale; 11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciul pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului;

78

12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem de inştiinţare a incendiului prin radio; 12.5. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; 12.6. Paza autoturismelor; 12.7. Criterii de evaluare cu puncte 70 (tab.1-A);

Vilă turistică 4*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect foarte bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Salon cu suprafaţa minimă de 2.5 m2 / 1 camera dar nu mai mică de 30 m2; Dotare salon 2.2.2. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.3.3. Canapele sau fotolii; 2.4.4. Mese de hol; 2.5.5. Aparat de radio; 2.6.6. Televizor color; 2.7.7. Coşuri pentru hîrtii; 2.8.8. Perdele şi draperii şi alte materiale obturante; 2.2. Sufragerie pentru servirea mesei cu suprafaţa minimă de 2.5 m2 / 1 camera dar nu mai mică de 18 m2; Dotare sufragerie 2.3.3. Mese şi scaune; 2.4.4. Servant-bar pentru pahare şi veselă; 2.3. Spaţiu pentru pregătirea mesei, dotat corespunzător; 2.4. Vestibul; 2.5. Serviciu de primire accesibil prin clopoţel la recepţia de care aparţine structura sau telefon în afara orelor de funcţionare a recepţiei; 2.6. Oficiu pentru cameristă (minimum 1 pentru maximum 20 camere); 2.7. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare pe holuri şi coridoare; 2.8. Fotolii sau demifotolii pe holuri şi coridoare; 2.9. Măsuţă joasă pe holuri şi coridoare; III. Instalaţii 3.1. Sistem de climatizare la vilele din oraşe (între 18-25 0C); 3.2. Încălzire centrală, mai puţin la unităţile sezoniere (minimum -18 0C); 3.3. Izolare fonică a spaţiilor; 3.4. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.5. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60 W; 3.6. Ascensoare la clădiri cu mai mult de 3 niveluri;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul maxim al spaţiilor de cazare -15 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 15 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 18 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 18 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 18 m2; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.8 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament -2; V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte materiale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporate în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucata/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu scaun tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje;

79

5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Prize pentru calculator şi internet; 5.21. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife, acces direct; 5.22. Sistem de trezire; 5.23. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.24. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.25. Cearşaf plic; 5.26. Cearşaf pentru pat; 5.27. Pernă mare înfăţată; 5.28. Pernă mică înfăţată; 5.29. Cuvertură pentru pat; 5.30. Lenjeria de pat va fi schimbată la 2 zile; 5.31. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Măsuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Serviciu de birou; 6.9. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.10. Televizor color cu suport; 6.11. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; 6.12. Prize pentru calculator şi internet;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 4 m2; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Derivaţie de telefon; 8.11. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.12. Uscător de păr; 8.13. Hîrtie igienică; 8.14. Miner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.15. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; 8.16. Prosop pluşat pentru faţă; 8.17. Prosop pluşat pentru baie; 8.18. Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile; 8.19. Halat pluşat pentru baie, schimbate la 2 zile; 8.20. Papuci de unică folosinţă;

80

IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;X. Alte facilităţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit; 10.2. Posibilităţi de organizare de întîlniri de afaceri, congrese, recepţii, conferinţe etc.;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plată tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; 11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale; 11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciul pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală), prezenţa lucrătorului medical; 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem automat de stingere a incendiilor în toate spaţiile; 12.5. Sisteme moderne de securitate a clienţilor, bagajelor şi autoturismelor; 12.6. Paza autoturismelor;

12.7. Cirterii de evaluare cu puncte 120 (tab.1-A);

Vilă turistică 5*

I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect foarte bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu;

81

II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Salon cu suprafaţa minimă de 4.0 m2/ 1 cameră dar nu mai mică de 30 m2; Dotare salon 2.2.2. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.3.3. Canapele sau fotolii; 2.4.4. Mese de hol; 2.5.5. Aparat de radio; 2.6.6. Televizor color; 2.7.7. Coşuri pentru hîrtii; 2.8.8. Perdele şi draperii şi alte materiale obturante; 2.2. Sufragerie pentru servirea mesei cu suprafaţa minimă de 4.0 m2 / 1 cameră darn u mai mică de 20 m2; Dotare sufragerie 2.3.3. Mese şi scaune; 2.4.4. Servant-bar pentru pahare şi veselă; 2.3. Spaţiu pentru pregătirea mesei, dotat corespunzător; 2.4. Vestibul; 2.5. Serviciu de primire accesibil prin clopoţel la recepţia de care aparţine structura sau telefon în afra orelor de funcţionare a recepţiei; 2.6. Oficiu pentru cameristă (minimum una pentru maximum 20 camere); 2.7. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare pe holuri şi coridoare; 2.8. Fotolii sau demifotolii pe holuri şi coridoare; 2.9. Măsuţă joasă pe holuri şi coridoare;III. Instalaţii 3.1. Sistem de climatizare la vilele din oraşe (între 18-25 0C); 3.2. Încălzire centrală, mai puţin la unităţile sezoniere (minimum -18 0C); 3.3. Izolare fonică a spaţiilor; 3.4. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.5. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60 W; 3.6. Ascensoare la clădiri cu mai mult de 3 niveluri;IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul maxim al spaţiilor de cazare -10 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 16 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 20 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 20 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 20 m2; 4.6. Inălţimea spaţiilor de cazare 2.8 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament -2; V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte meterilale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporat în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucata/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu scaun tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.10. Ansamblu cuier cu oglindă în hol; 5.11. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); 5.12. Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); 5.13. Scrumiere de masă; 5.14. Pahare pentru apă (1 buc./loc); 5.15. Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; 5.16. Trusă pentru cusut; 5.17. Vaze cu flori; 5.18. Televizor color; 5.19. Radio; 5.20. Prize pentru calculator şi internet; 5.21. Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife, acces direct; 5.22. Seif; 5.23. Sistem de trezire;

82

5.24. Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; 5.25. Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; 5.26. Cearşaf plic; 5.27. Cearşaf pentru pat; 5.28. Pernă mare înfăţată; 5.29. Pernă mică înfăţată; 5.30. Cuvertură pentru pat; 5.31. Lenjeria de pat va fi schimbată la o zi; 5.32. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Măsuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Serviciu de birou; 6.9. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.10. Televizor color cu suport; 6.11. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; 6.12. Prize pentru calculator şi internet;VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 4 m2; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. WC separate de baie; 7.5. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.6. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.7. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire;VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; 8.10. Derivaţie de telefon; 8.11. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.12. Uscător de păr; 8.13. Hîrtie igienică; 8.14. Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; 8.15. Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; 8.16. Prosop pluşat pentru faţă; 8.17. Prosop pluşat pentru baie; 8.18. Prosoapele vor fi schimbate la o zi; 8.19. Halat pluşat pentru baie, schimbate la 2 zile; 8.20. Papuci de unică folosinţă;IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Restaurant; 9.2. Bar de zi;X. Alte facilităţi 10.1. Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de credit; 10.2. Posibilităţi de organizare de întîlniri de afaceri, congrese, recepţii, conferinţe etc.;XI. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată 11.1. Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; 11.2. Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; 11.3. Servicii poştale; 11.4. Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; 11.5. Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.;

83

11.6. Rent-a-car (închiriere de maşini); 11.7. Room service; 11.8. Servirea micului dejun în sistem bufet; 11.9. Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie; 11.10. Informaţii turistice şi culturale; 11.11. Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; 11.12. Serviciu pentru transportul bagajelor; 11.13. Serviciu comisionar-curier; 11.14. Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală), prezenţa lucrătorului medical; 11.15. Trezirea clienţilor la cerere; 11.16. Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; 11.17. Rezervarea de bilete la mijloace de transport; 11.18. Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; 11.19. Servicii de pază la parcare;XII. Alte criterii 12.1. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 12.2. Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; 12.3. Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; 12.4. Sistem automat de stingere a incendiilor în toate spaţiile; 12.5. Sisteme moderne de securitate a clienţilor, bagajelor şi autoturismelor; 12.6. Paza autoturismelor; 12.7. Gararea autoturismelor şi predarea lor la plecarea clienţilor; 12.8. Criterii de evaluare cu puncte 150 (tab. 1-A);

Pensiune turisticăPensiune turistică 1*

I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti;

84

1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului) 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Grup sanitar comun;III. Instalaţii 3.1. Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise; 3.2. Instalaţii de apă curentă rece la bucătărie; 3.3. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurae; 3.4. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 8 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 11 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 14 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi 16 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 11 m2; 4.6. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 11 m2; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -4; 4.8. Pat cu saltea; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Masă şi scaune; 4.14. Cuier; 4.15. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.16. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.17. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.18. Perii pentru haine şi pantofi; 4.19. Scrumiere (opţional); 4.20. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.21. Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament); 4.22. Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament); 4.23. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1 cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1 lavoar la mximum 10 locuri; VI. Dotare bucătărie 6.1. Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri; 6.2. Frigider; 6.3. Vase şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii 7.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

Pensiune turistică 2*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii);

85

1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fară a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire; 2.4. Grup sanitar comun;III. Instalaţii 3.1. Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise; 3.2. Instalaţii de apă curentă caldă/rece la bucătărie; 3.3. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurae; 3.4. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 9 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 12 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 16 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 12 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitoruluidin apartament 12 m2; 4.6. Numărul maxim de paturi într-o cameră -3; 4.7. Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete; 4.8. Pat cu saltea; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Cuvertură de pat; 4.14. Masă şi scaune; 4.15. Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe; 4.16. Cuier; 4.17. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.18. Veioză sau aplică la capătul patului; 4.19. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.20. Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoana); 4.21. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.22. Perii pentru haine şi pantofi; 4.23. Scrumiere (opţional); 4.24. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.25. Televizor şi radio în spaţii comune; 4.26. Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament); 4.27. Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament); 4.28. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1 cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1 lavoar la maximum 10 locuri; VI. Dotare bucătărie 6.1. Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri; 6.2. Frigider; 6.3. Vase şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii 7.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

Pensiune turistică 3*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii);

86

1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire; 2.4. Camere cu grup sanitar propriu;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (tº- minimum 18 ºC); 3.2. Sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise); 3.3. Instalaţii de apă curentă caldă/rece la bucătărie; 3.4. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 3.5. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spatii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 10 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 13 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 14 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 14 m2; 4.5. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.6. Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete; 4.7. Mobilier uniform ca stil şi calitate; 4.8. Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea “relaxă’’; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Cuvertură de pat; 4.14. Husă de protecţie; 4.15. Masă şi scaune; 4.16. Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe; 4.17. Cuier; 4.18. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.19. Veioză sau aplică la capătul patului; 4.20. Prosoape pentru faţă (1 bucata/persoana); 4.21. Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoana); 4.22. Perdele transparente; 4.23. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.24. Perii pentru haine şi pantofi; 4.25. Scrumiere (opţional); 4.26. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.27. Vaze cu flori; 4.28. Televizor şi radio în spaţii de cazare; 4.29. Fotolii sau canapea (pentru saloane din apartament); 4.30. Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament); 4.31. Frigider (pentru saloane din apartament); 4.32. Set de pahare pentru apă, vin, coniac (pentru saloane din apartament); 4.33. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent);VI. Dotare bucătărie 6.1. Plită electrică sau cu gaze; 6.2. Frigider; 6.3. Vaze şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii 7.1. Telefon la dispoziţia turiştilor; 7.2. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamatii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.3. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

87

Pensiune turistică 4*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect foarte bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Parcaj sau garaj propriu cu număr de locuri de minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Hol de primire cu suprafaţă minimă de 12 m2 (mobilat şi decorat); 2.2. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.3. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.4. Sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate; 2.5. Camere cu grup sanitar propriu;III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (tº- minimum 18 ºC); 3.2. Sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise); 3.3. Instalaţii de apă curentă caldă/rece la bucătărie; 3.4. Aer condiţionat; 3.5. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 3.6. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 15 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 18 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 18 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 18 m2; 4.5. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.6. Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet,marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial); 4.7. Mobilier uniform ca stil şi calitate; 4.8. Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea “relaxă’’; 4.9. Saltea cu o grosime de 5 cm; 4.10. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.11. Perne mari; 4.12. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.13. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.14. Cuvertură de pat; 4.15. Husă de protecţie; 4.16. Masă şi scaune; 4.17. Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe; 4.18. Cuier; 4.19. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.20. Veioză sau aplică la capătul patului; 4.21. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.22. Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoana); 4.23. Halat de baie; 4.24. Perdele transparente; 4.25. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.26. Perii pentru haine şi pantofi; 4.27. Scrumiere (opţional); 4.28. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.29. Vaze cu flori; 4.30. Televizor şi radio în spaţii de cazare; 4.31. Fotolii sau canapea (pentru saloane din apartament); 4.32. Masă sau masuţă (pentru saloane din apartament); 4.33. Frigider (pentru saloane din apartament); 4.34. Set de pahare pentru apă, vin, coniac (pentru saloane din apartament); 4.35. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent);VI. Dotare bucătărie 6.1. Plită electrică sau cu gaze;

88

6.2. Cuptor cu microunde; 6.3. Frigider; 6.4. Vase şi ustensile de bucătărie din inox;VII. Alte criterii 7.1. Telefon la dispoziţia turiştilor; 7.2. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.3. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

89

Sat de vacanţăSat de vacanţă 2*

I. Criterii generale 1.1. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.2. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.3. Panouri cu schema satului de vacanţă, amplasate la loc vizibil, regulamentul de ordine interioară, alte informaţii; 1.4. Cutie poştală la intrare; 1.5. Terenuri cît mai plane posibil, bine nivelate, acoperite cu gazon şi să permită o drenare rapidă a apelor rezultate din ploi; 1.6. Drumuri carosabile de acces la spaţiile de cazare, la parcelele de campare, la unităţile de alimentaţie etc., pietruite; 1.7. Alei amenajate între spaţiile de cazare şi cele de folosinţă comună, pietruite; 1.8. Iluminare electrică cu intensitate corespunzătoare în spaţiile de cazare şi de folosinţă comună, inclusiv a parcelelor; 1.9. Capacitatea de cazare să fie de cel puţin 70 locuri; 1.10. Ponderea minimă din suprafaţa totală a spaţiilor destinate drumurilor şi aleilor interioare, zonelor de linişte şi recreare, terenurilor de sport şi agrement – 15% ; 1.11. Terenuri şi săli pentru sport şi agrement (tenis, minigolf, volei, baschet, fitness, sală de forţă, piscină, inclusiv bazine pentru copii), cel puţin un număr de - 4; 1.12. Spaţii independente sau în incinta spaţiilor de cazare pentru depozitarea şi închirierea echipamentelor, a materialelor sportive şi de agrement; 1.13. Spaţii pentru recepţie; 1.14. Spaţii pentru administraţie şi de păstrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turişti spre păstrare; 1.15. Hol de primire; 1.16. Magazii pentru lenjerie şi materiale de întreţinere; 1.17. Oficiu pentru cameristă; 1.18. Punct de prim ajutor, punct farmaceutic şi spaţiu pentru izolarea bolnavilor; 1.19. Spaţii comerciale pentru vînzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor şi a produselor nealimentare (cosmetice, hărţi, ghiduri turistice, obiecte de artizanat, timbre, cărţi poştale, ziare, reviste etc.); 1.20. Una sau mai multe unităţi de alimentaţie (de aceiaşi categorie); 1.21. Spaţii de parcare auto; 1.22. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurae; 1.23. Pubele acoperite, lavabile, amplasate în locuri fixe adăpostite, evacuarea resturilor menajere efectuîndu-se zilnic; 1.24. Telefon public;

II. Alte criterii 2.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 2.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

Sat de vacanţă 3*

I. Criterii generale 1.1. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.2. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.3. Panouri cu schema satului de vacanţă, amplasate la loc vizibil, regulamentul de ordine interioară, alte informaţii; 1.4. Cutie poştală la intrare; 1.5. Terenuri cît mai plane posibil, bine nivelate, acoperite cu gazon şi să permită o drenare rapidă a apelor rezultate din ploi; 1.6. Drumuri carosabile de acces la spaţiile de cazare, la parcelele de campare, la unităţile de alimentaţie etc., asfaltate sau cu dale; 1.7. Alei amenajate între spaţiile de cazare şi cele de folosinţă comună, asfaltate sau cu dale; 1.8. Iluminare electrică cu intensitate corespunzătoare în spaţiile de cazare şi de folosinţă comună, inclusiv a parcelelor; 1.9. Iluminare electrică cu intensitate discretă a căilor de circulaţie interioară; 1.10. Capacitatea de cazare să fie de cel puţin 100 locuri; 1.11. Ponderea minimă din suprafaţa totală a spaţiilor destinate drumurilor şi aleilor interioare, zonelor de linişte şi recreare, terenurilor de sport şi agrement – 25% ; 1.12. Terenuri şi săli pentru sport şi agrement (tenis, minigolf, volei, baschet, fitness, sală de forţă, piscină, inclusiv bazine pentru copii), cel puţin un număr de - 6; 1.13. Grădiniţe cu spaţii de joacă pentru copii;

90

1.14. Spaţii independente sau în incinta spaţiilor de cazare pentru depozitarea şi închirierea echipamentelor, a materialelor sportive şi de agrement; 1.15. Spaţii pentru recepţie; 1.16. Spaţii pentru administraţie şi de păstrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turişti spre păstrare; 1.17. Hol de primire; 1.18. Magazii pentru lenjerie şi materiale de întreţinere; 1.19. Oficiu pentru cameristă; 1.20. Punct de prim ajutor, punct farmaceutic şi spaţiu pentru izolarea bolnavilor; 1.21. Spaţii comerciale pentru vînzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor şi a produselor nealimentare (cosmetice, hărţi, ghiduri turistice, obiecte de artizanat, timbre, cărţi poştale, ziare, reviste etc.); 1.22. Una sau mai multe unităţi de alimentaţie (de aceiaşi categorie); 1.23. Spaţii de parcare auto; 1.24. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 1.25. Pubele acoperite, lavabile, amplasate în locuri fixe adăpostite, evacuarea resturilor menajere efectuându-se zilnic; 1.26. Telefon public;

II. Alte criterii 2.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 2.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.

91

Pensiuni agro-turistice

Pensiune agro-turistică 1*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Grup sanitar comun, se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare;III. Instalaţii 3.1. Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise; 3.2. Instalaţii de apă curentă rece la bucătărie; 3.3. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 3.4. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 8 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 11 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 14 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi 16 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 11 m2; 4.6. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 11 m2; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -4; 4.8. Pat cu saltea; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Masă şi scaune; 4.14. Cuier; 4.15. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.16. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.17. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.18. Perii pentru haine şi pantofi; 4.19. Scrumiere (opţional); 4.20. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.21. Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament); 4.22. Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament); 4.23. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1 cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1 lavoar la mximum 10 locuri; VI. Dotare bucătărie 6.1. Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri; 6.2. Frigider; 6.3. Vase şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii 7.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 7.3. Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încît să nu creeze disconfort turiştilor; 7.4. Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar;

92

Pensiune agro-turistică 2*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect corespunzător al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice; 1.6. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire; 2.4. Grup sanitar comun;III. Instalaţii 3.1. Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise; 3.2. Instalaţii de apă curentă caldă/rece la bucătărie; 3.3. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 3.4. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 9 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 12 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 16 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 12 m2; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 12 m2; 4.6. Numărul maxim de paturi într-o cameră -3; 4.7. Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete; 4.8. Pat cu saltea; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Cuvertură de pat; 4.14. Masă şi scaune; 4.15. Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe; 4.16. Cuier; 4.17. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.18. Veioză sau aplică la capătul patului; 4.19. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.20. Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoana); 4.21. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.22. Perii pentru haine şi pantofi; 4.23. Scrumiere (opţional); 4.24. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.25. Televizor şi radio în spaţii comune; 4.26. Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament); 4.27. Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament); 4.28. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1 cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1 lavoar la mximum 10 locuri; VI. Dotare bucătărie 6.1. Maşină de gştit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri; 6.2. Frigider; 6.3. Vase şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii 7.1. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.2. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 7.3. Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort turiştilor;

93

7.4. Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar;

Pensiune agro-turistică 3*I. Starea generală a clădirii 1.1. Aspect bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute; 1.5. Curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice; 1.6. Suprafeţe de joacă pentru copii; 1.7. Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor;II. Spaţii de primire, alimentaţie şi alte spaţii auxiliare 2.1. Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit; 2.2. Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor; 2.3. Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire; 2.4. Camere cu grup sanitar propriu;III. Instalaţii 3.1. Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise; 3.2. Sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise); 3.3. Instalaţii de apă curentă caldă/rece la bucătărie; 3.4. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare; 3.5. Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică;IV. Spaţii de cazare 4.1. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 10 m2; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 13 m2; 4.3. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 14 m2; 4.4. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 14 m2; 4.5. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.6. Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete; 4.7. Mobilier uniform ca stil şi calitate; 4.8. Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea “relaxă’’; 4.9. Plapumă, pled sau paturi (cîte 2 bucăţi de persoană); 4.10. Perne mari; 4.11. Cearşaf pentru pat şi cearşaf; 4.12. Plic pentru pled, pătură sau plapumă; 4.13. Cuvertură de pat; 4.14. Husă de protecţie; 4.15. Masă şi scaune; 4.16. Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe; 4.17. Cuier; 4.18. Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor; 4.19. Veioză sau aplică la capătul patului; 4.20. Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoana); 4.21. Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoana); 4.22. Perdele transparente; 4.23. Perdele obturante sau alte mijloace de obturare; 4.24. Perii pentru haine şi pantofi; 4.25. Scrumiere (opţional); 4.26. Pahare (2 bucăţi/persoana); 4.27. Vaze cu flori; 4.28. Televizor şi radio în spaţii comune; 4.29. Fotolii sau canapea (pentru saloane din apartament); 4.30. Masă sau masuţă (pentru saloane din apartament); 4.31. Frigider (pentru saloane din apartament); 4.32. Perdele, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament);V. Grupuri sanitare 5.1. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent);VI. Dotare bucătărie 6.1. Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri; 6.2. Frigider; 6.3. Vase şi ustensile de bucătărie;VII. Alte criterii

94

7.1. Telefon la dispoziţia turiştilor; 7.2. Afişarea la loc vizibil pentru clienţi a cărţii de sugestii şi reclamaţii şi numerelor de telefoane ale conducerii structurii; 7.3. Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; 7.4. Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încît să nu creeze disconfort turiştilor; 7.5. Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar;

95

Tabelul 1-A. Criterii suplimentare (facultative) de evaluare

Compartiment Nr. d/o

Criterii Puncte

Construcţii, instalaţii şi dotări

1 Restaurant 152 Climatizoare în camere 153 Climatizoare în săli de seminare şi conferinţe 154 Climatizoare în alte spaţii 155 Garaje pentru minimum 20% din numărul camerelor 106 Parcaj auto propriu pentru minimum 30% din numărul camerelor 107 Ferestre antifonice 108 Bar de zi 59 Salon pentru micul dejun 510 Camere adecvate pentru persoane cu handicap fizic(minimum 2

camere) 5

11 Maşină pentru curăţat încălţămintea, pe nivel 512 Ascensor 513 Recepţie TV prin satelit/cablu, în cameră 514 Maşină cuburi de gheaţă, pe nivel 5

Servicii suplimentare

15 Spălătorie/curăţătorie 1016 Salon de cosmetică şi/sau frizerie şi coafură 517 Telefax în cameră 518 Robot-telefon în cameră 519 Telefon în cameră la hoteluri de 2 şi 1 stele 520 Încălzitor de prosoape, oglindă de machiaj, cîntar de persoane,

maşină de călcat, halat de baie (dacă se întrunesc 3 criterii, se acordă)

5

21 Închirieri de maşini - servicii de agenţie 222 Reviste şi ziare, gratuite, pe hol, la dispoziţia turiştilor 223 Vînzare sau ofertă de obiecte igienice: periuţă de dinţi, pastă de

dinţi, aparat de ras de unică folo- sinţă, spumă de ras, pilă de unghii, set de cusut, şlapi de baie (dacă se întrunesc 4 criterii, se acordă)

2

24 Rezervare de bilete la recepţie (spectacole, teatru, film) 225 Recepţie cu caracter permanent la hotelurile de 1, 2 stele 226 Recepţioner prezent la hotelurile de 1, 2 stele 2

Spaţii de agrement şi sport

27 Piscină acoperită 3028 Piscină în aer liber 2529 Baie cu abur 1530 Sală de tenis 1031 Saună 1032 Hol de relaxare (cu şezlonguri) 533 Solar 534 Popice 535 Bowling 536 Teren de tenis 537 Teren de badminton 538 Salon de cosmetică 539 Profesor de sport 540 Tratament sportiv 541 Asistent de vacanţă (însoţitor) 542 Masaje 543 Băi 544 Sală de forţă (fitness, body building, minimum 4 aparate) 545 Gimnastică medicală 546 Baby sitter (dădacă) 547 Spaţii de joacă pentru copii (cameră, teren) 548 Spaţiu verde de odihnă / ştrand 549 Minigolf 5

96

50 Închirieri de obiecte sportive 251 Tenis de masă 252 Biliard 2

Posibilităţi de organizare de recepţii, conferinţe, banchete, center de afaceri

53 Salon pentru organizarea de recepţii, banchete, pentru minimum 100 persoane

10

Salon pentru organizarea de conferinţe, centre deafaceri, după mărime:54 pînă la 100 m2 555 de la 100 pînă la 250 m2 1056 de la 250 pînă la 500 m2 1557 peste 500 m2, avînd în dotare: 2058 cameră de computere 559 instalaţii pentru microfoane 260 ecran de proiecţie 261 perete pentru afişaj 262 retroproiector 263 proiector de film sau diapozitive 264 cameră video 265 videorecorder 266 televizor color 267 tablă magnetică 268 magnetofon / casetofon 269 traducere simultană 270 telefon mobil 271 telefax 272 copiator 273 reportofon 274 spaţii pentru activitate în grup 275 servicii pe Internet 276 birou 2

97