Pagina 1

3. Reabilitarea si modernizarea sistemului public de alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul moreni

3.1. Oportunitatea si obiectivele lucrarilor de reabilitare, modernizare si dezvoltare a sistemului de alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul Moreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante, cum ar fi: staţii de tratare a apei brute, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie branşamente până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G.C.L.T. S.A., având în vedere impactul asupra competitivităţii serviciilor şi eficienţei acestora.

Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele considerente:

• soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970; • în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut deficienţe

care au determinat o eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciilor; • echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de 1985, într-o

perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor; • datorită saltului tehnologic din ultima perioadă, piesele de schimb pentru o serie de

echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;

• acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din funcţiune a unor echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare şi întreţinere proporţional mai mari.

Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în considerare a următoarelor elemente: prin extinderea reţelei de distribuţie

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare din municipiul Morenia apei potabile se va obţine creşterea numărului de ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;

- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va conduce la creşterea randamentului;

- după realizarea lucrărilor de modernizare, se va reduce numărul personalului de exploatare; - cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de tratare a apei brute, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.

Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. are în vedere, în principal, realizarea următoarelor obiective:

1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene; 2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a sistemului,

care este în scădere; 3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor auxiliare; 4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani; 5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea

consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării tuturor branşamentelor utilizatorilor;

6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare de la 0.35 kWh/mc apă la 0.2 kwh/mc apă.

7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;

8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante; 9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia prin stimularea

Pagina 2

soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu; 10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi

epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene. În vederea realizării obiectivelor propuse societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi

Transporturi Dâmboviţa S.A. a efectuat o serie de studii tehnico-economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

Parametrii tehnico-economici ai proiectului de reabilitare si modernizare a sistemului public de

alimentare cu apa si de canalizare din municipiul Moreni:

Tabelul nr 3.1

Nr. Crt. Specificatie U.M. Valoare

1 Sporul debitului dediu anual la1000000 euro investitii mc/om/an 2.449

2 Cresterea numarului de persoane care beneficiaza de persoane 4,361.187

servicii de alimentare cu apa si de canalizare la

1000000 euro investitii

3 Debit mediu asigurat inainte de reabilitare si l/om/zi 160

modernizare

4 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de persoane 12500

alimentare cu apa inainte de reabilitarea si

modernizarea sistemului

5 Populatia rezidenta care beneficia de serviciul de persoane 11500

canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea

sistemului

6 Lungimea retelei de distributie a apei potabile inainte km 21.4

de reabilitarea si modernizarea sistemului de

alimentare cu apa

7 Lungimea retelei de distributie a apei potabile dupa km 25

reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare

cu apa

8 Lungimea retelei de canalizare inainte de reabilitarea km 20.2

si modernizarea sistemului de canalizare

9 Lungimea retelei de canalizare dupa reabilitarea si km 25

modernizarea sistemului de canalizare

Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea investitiilor

necesare pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, precum si pentru aprecierea eficientei proiectului.

3.2 Fundamentarea investitiilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare din municipiul Moreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de potenţialul financiar al societăţii.

În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi canalizare, societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.

Pagina 3

În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare se includ:

- costurile eliminării sursei de apă Podei; - costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;

- costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni; - costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici; - costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă a

municipiului Moreni; - costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe; - costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de apă a

municipiului Moreni; - costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării acestora. În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se regăsesc în

tabelul nr. 3.2. Costurile aferente lucrarilor de modernizare si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa

potabila si a celui de canalizare:

Tabelul nr. 3.2

Nr. Crt. Specificatie Cost total

1 Eliminarea sursei de apa Podei 14561

2 Modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni 1024845

3 Inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni 3552

4 Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 41434

5 Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 99442

6 Total 1183834

Activitatile de demontare, remontare si management necesar a fi efectuate implica un cost de

165551 €, avand urmatoarea structura: - 11.76% (19469 €) pentru rezervoarele in care este inmagazinata apa; - 70.59% (116862€) pentru conductele de aductiune; - 17.65% (29220€) pentru pompe.

Costuri pentru demontare, remontare si management:

Tabelul nr. 3.3

Nr. Crt. Specificatie Cost al lucrarilor

1 Montaj - total, din care: 132441

1.1 pentru rezervoare de inmagazinare a apei 15575

1.2 pentru conducte de aductiune

93490

1.3 pentru pompe 23376

2 Management - total, din care:

33110

2.1 pentru rezervoare de inmagazinare a apei 3894

2.2 pentru conducte de aductiune

23372

2.3 pentru pompe 5844

3 Total 165551

Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a

activităţilor de demontare, remontare şi management. Pe componente vor rezulta următoarele valori: - pentru rezervoarele de înmagazinare a apei activităţile de montaj au valoarea de 15575€

Pagina 4

(80% * 19469 €), iar managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 3894€ (20% * 20000 €);

- pentru conductele de aductiune rezulta 93490€ (80% * 116862 €) pentru activitatile de montaj, iar pentru management (consultanta, asistenta tehnica, inclusiv plata personalului de supraveghere) rezulta 23372€ (20% * 116862 €); - pentru pompe costul activitatilor de montaj este de 23376€ (80% * 29220 €), in timp ce managementul, asistenta tehnica inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5844 € (20% * 29220 €).

Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul 3.3.

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:

- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea condiţiilor termice şi dinamice etc.);

- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare şi modernizare;

- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare; - documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii; - manuale de exploatare şi întreţinere; - programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la

amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste de garanţie şi teste finale) etc.

Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35579€.

Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4.

Investitia totala pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul Moreni:

Tabelul nr. 3.4

Nr. Crt. Specificatie Investitie totala (€)

1 Proiectare si inginerie 35579

2 Management

33110

3 Alte lucrari 1452

4 Total (1+2+3)

70141

5 Echipamente, inclusiv transport 1183834

6 Montaj echipamente

132441

7 Alte lucrari 65785

8 Total (5+6+7)

1382060

9 Total investitie (4+8) 1452201

Efortul investitional total este de 1452201€, din care suma de 1382060€ este destinata achizitionarii de echipamente, incluzand transportul si montajul acestora. Ponderea acestor costuri in totalul investitiei este de 95% (1382060 / 1452201 * 100), restul de 5 %, revenind activitatilor de proiectare, inginerie si management.

Pagina 5

3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă, a celui de canalizare şi eşalonarea investiţiilor

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare, perioada

pregătitoare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), care se ia în considerare este de 4 luni.

Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul Moreni), în condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. Astfel, perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioada de executie a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa:

Tabelul nr. 3.5

Nr. Crt. Denumire activitate Durata fata de termenul de Durata modernizarii

referinta (luni)

(luni)

1 Segmentul 1

- scoatere din functiune

0

10

- predare in exploatare 10

2 Segmentul 2

- scoatere din functiune

11

10

- predare in exploatare

20

3 TOTAL 20 20

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor. Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de reabilitare

şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor).

Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Pagina 6

Graficul de executie a modernizarii sistemului de alimentare cu apa potabila si a celui de canalizare:

Tabelul nr. 3.6

Nr. Crt. ACTIVITATEA PERIOADA (luni)

-4 0 10 20

1 Semnarea contractului -4 0

2 Modernizare primul segment de retea (sursa

0 10

Paltinu - municipiul Moreni)

3 Modernizare instalatii auxiliare segment de 0 10

retea (sursa Paltinu - municipiul Moreni)

4 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare

6 10

Moreni - etapa 1

5 Modernizare cel de-al doilea segment de 11 20

retea (sursa Iedera - municipiul Moreni)

6 Modernizare instalatii auxiliare segment de

11 20

retea (sursa Iedera - municipiul Moreni)

7 Inlocuire pompe uzate in statia de epurare 16 20

Moreni - etapa 2

8 Modernizare instalatii auxiliare sistem de

0

20

alimentare cu apa

Nota: Momentul 0 = inceperea lucrarilor.

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul nr. 3.6).

3.3.2 Esalonarea investitiilor Pe baza graficlui de executie a lucrarilor se poate face esalonarea investitiilor pe luni (tabelul

3.7), considerandu-se luna zero momentul de incepere a lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare a municipiului Moreni.

In perioada [-4 - 0] se vor lua in considerare urmatoarele costuri: - valoarea totala a lucrarilor de proiectare si inginerie: 35579€; - 20% din costul total pentru activitati de management (20% * 33110 €): 6622€; - valoarea altor lucrari: 1452 euro. In perioada [0 - 10] si [11 - 20] se iau in considerare urmatoarele costuri: - 50% din costul achizitionarii si inlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul si montajul acestora

(50% * 1382060 €): 691030€; - 40% din costul total pentru activitati de management (40% * 33110 €): 13244€. Esalonarea investitiei totale:

Tabelul nr. 3.7

Luna INVESTITIA TOTALA (€)

-4 - 0 43653

0 - 10 704274

11 - 20 704274

Total 1452201

Pagina 7

Investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu luni înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor) şi are o valoare de 1452201€, eşalonată în doi ani, astfel:

- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 43653 €; - 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 704274 €; - 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 704274 €. 3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1452201 €, eşalonată în doi ani.

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (43653 € investiţi în primele patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se consideră o valoare medie a investiţiei de 70427.4 €/lună (704274 €/10 luni), rezultând astfel o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 563,419€. În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 845,129€ (diferenţa dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani.

Eşalonarea investiţiei în cei doi ani este prezentată în tabelul nr. 3.8. Investitia necesara pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si

a celui de canalizare in municipiul Moreni:

Tabelul nr. 3.8

Nr. Crt. Perioada de realizare a investiei

Valoarea investitiei (€)

1 Anul 1 607,072

2 Anul 2

845,129

3 Total 1452201

Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că

investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9).

Finantarea investitiei

Tabelul nr. 3.9

Nr. Crt. Specificatie Valoarea investitiei Sursa de finantare

(€)

1 Modernizarea retelei da apa potabila a 1024845 Program SAMTID

municipiului Moreni Consiliul Local Moreni

2 Inlocuirea pompelor uzate in statia de 3552

Consiliul Local Moreni

epurare Moreni

3 Contorizarea apei potabile la blocurile de 20717 Consiliul Local Moreni

locuinte

4 Contorizarea apei potabile la consumatorii 99442

Program PHARE

casnici

Consiliul Local Moreni

5 Total investitie finantata din alte surse 1148556

6 Total investitie finantata din surse proprii 303645

7 Total investitie 1452201

Pagina 8

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 3.10

Nr. Crt. Specificatie Cheltuieli anuale de exploatare(€)

1 Perioada de realizare a investitiei:

Anul 1

19750

Anul 2 14522

2 Perioada de functionare a sistemului dupa reabilitarea

30496

si modernizare - 25 ani

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de

funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11.

Venituri anuale

Tabelul nr. 3.11

Nr. Crt. Specificatie Venituri anuale (€)

1 Perioada de realizare a investitiei:

Anul 1

126341

Anul 2 123437

2 Perioada de functionare a sistemului dupa

252683

reabilitare si modernizare – 25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr. 3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2.449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4.317 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).

Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi, adică 58.4mc/om/an. (160 l/om*zi*365 zile/an =58400 l/om * an = 58.4 mc/om*an )

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei: Pra1 = Pra0 + ∆Pra / 1 mil. * I = Pra0 + 4361.187 * I, in care: Pra1 - numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului Pra0 - numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului ∆Pra/1mil. - sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului I - volumul investitiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi: Pra1 = 12500 + 4361.187 * 1.452201 = 12500 + 6333 = 18833 persoane

Pagina 9

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul: Af1 = Af0 + ∆Af, unde: Af1 - cantitatea de apa furnizata dupa reabilitarea si modernizarea sistemului Af0 - cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului ∆Af - sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se calculează conform relaţiei: Af0 = D0 * Pra0, unde: Af0 - cantitatea de apa furnizata inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului D0 - debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului Pra0 - numarul populatiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi: Af0 = 160 l/om/zi * 365 zile/an * 12500 persoane = 58400 l/om/an * 12500 persoane Af0 =730000000 l/an =730000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se determină folosind următoarea relaţie de calcul: ∆Af = D0 * ∆Pra / 1mil. * I + ∆D/1mil * I * Pra1 unde: ∆Af - sporul de apa furnizata ca urmare a reabilitarii si modernizarii sistemului; D0 - debitul mediu anual inainte de reabilitarea si modernizarea sistemului; ∆pra/1mil - sporul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului; I - valoarea investitiei; ∆D/1mil. - sporul debitului anual ca urmare a unei investitii de 1 milion € pentru reabilitarea si modernizarea sistemului; Pra1 - numarul populatiei rezidente care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa si de canalizare dupa reabilitarea si modernizarea sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului se calculează astfel: ∆Af = 58.4 * 4361.187 * 1.452201 + 2.449 * 1.452201 * 18833 = 369866 + 66978 ∆Af = 436844 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af): Af1 = 730000 + 436844 = 1166844 mc/an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi modernizării

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficientei proiectului

Tabelul nr. 3.12

Nr. Crt. Specificatie Perioada de realizare Perioada de

a investitiei functionare a

1 2 sistemului

1 Investitii (€/an) 607,072 845,129 0

2 Cheltuieli de exploatare (€/an) 19,750 14,522 30496

3 Cheltuieli totale (€/an) 626,822 859,651 30496

4 Venituri anuale (€/an) 126,341 123,437 252683

5 Profit anual (€/an) 106,591 108,915 222187

Pagina 10

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv.

Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală şi în special a celor de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.

Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au un impact deosebit asupra mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note de fundamentare sau calculi economice de fundamentare.

Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare Literatura de specialitate [5, 6, 7, 8] propune o serie de indicatori de bază ce pot fi adaptaţi şi

utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte [5]. Relaţia de calcul este următoarea:

in care: It – investiţia totală Cs – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia specifică (sm) se calculează astfel [4, 5]:

s

t

C

Is

01 ss

mm

CC

Is

Pagina 11

in care: Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare Cs1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de

clienţi serviţi Cs0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în

număr de clienţi serviţi Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică spor de

capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării. În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul

Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12,500 persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18,833 persoane.

Rezultă că investiţia specifică va fi:

sm= 1452201 / (18833-12500)= 229.31 €/locuitor

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare1:

- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor; - pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor. - pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor; - pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630€/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229.31 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut [5].

În abordare statică, relaţia de calcul este:

în care: It – investiţia totală Ph – profitul annual

T=1452201 / 222187 = 6.54 ani

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6.54 ani.

În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat. În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula astfel [5]:

în care: It – investiţia totală Ph – profitul anual ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a parametrilor

proiectaţi

Ph

ItT

Ph

PPItT

'

Pagina 12

P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 106,591€ (126341 € - 19750 €), iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 108,915€ (123437 € - 14522 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 215,506€ (106591 € + 108915 €). Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0).

În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi: T=(1452201 – 216606) / 222187 = 5.57 ani

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5.57 ani, mai mic cu 0.97 ani decât

cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei realizate.

Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate [4, 5] propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

Tm = 1452201/(222187 – 131306) = 15.98 ani

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

Tm = (1452201 – 215506) / (222187 – 131306) = 13.61 ani

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 15.98 ani se încadrează în limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după relaţia [4]:

în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare C – costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare 0 Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este însoţită

totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz.

01

Im

PhPhTm

mCCTm

0

Im

Pagina 13

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare [7, 8]. Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile: sau intrucat Ita – investiţia totală actualizată

Ih – investiţie anuală Ph – profit anual d – durata de realizare a obiectivului a – rata de actualizare În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de

funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

Prin logaritmarea relatiei de calcul rezulta:

Tad

dhhhta

aPI

1 )1(

1*

d

hTa

Ta

dhhhaa

a

aP

aI

1 )1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*

d

hhhta

aII

1 )1(

1*

aaIP

Pa

P

aaIP

a

Pa

aaIP

aa

P

aI

aaa

P

aI

aaa

P

aI

aa

a

aa

a

aPI

d

tah

hT

h

d

tah

T

h

d

tah

T

h

d

ta

T

h

d

ta

T

h

d

ta

T

T

T

T

dhta

a

a

a

a

a

a

a

a

a

*)1(*)1(

*)1(*

)1(

1

*

*)1(*

)1(*

1

)1(*1

)1(*

1

)1(*

)1(*

11

)1(*

)1(*

1)1(

)1(*

1)1(*

)1(

1*

]*)1(*lg[lg)1lg(*

*)1(*lg)1lg(

aaIPPaT

aaIP

Pa

d

tahha

d

tah

hTa

Pagina 14

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

Ita – investiţia totală actualizată; Ph – profit anual; d – durata de realizare a obiectivului; a – rata de actualizare. Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau dinamic

este mai mic. În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare în mod

convenţional o rată de actualizare de 10% (0.1). Ita= 607,072/ (1+0.1)^1 + 845,129 / (1+0.1)^2 = 551883.636 + 698453.719 = 1250337.355€ Ta= (lg222187 – lg[222187-1250337.355*(1+0.1)^2*0.1])/lg(1+0.1) = (lg222187 – lg70896.18) / lg1.1 = (5.346719 – 4.850623) / 0.041393 = 11.99 ani Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 11.99 ani. Se poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se obţine profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

)1lg(

]*)1(*lg[lg

a

aaIPPT

d

tahha

)1lg(

}*)1(*])1(

1*

1

1*[lg{lg

*)1(*])1(

1*

1

1*[

)1(

)1(*

*)1(*])1(*)1(*[)1(*

)1(

1

)1(**

*)1(*])1(*)1(*[)1(*

)1(*

1

)1(*

)1(*])1(*)1(*[1

)1(*

1

)1(*

11

)1(*

)1(*])1(*)1(*[

)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

)1(*)1(*

)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

221

221

2

21

22

2

21

22

2

21

2

2

21

2

2

21

2

221

221

a

aaa

Pa

PIPP

T

aaa

Pa

PIP

Pa

aP

aaPaPaIaP

a

aPa

aaPaPaIaP

aa

aP

aPaPaI

aaa

aaaaP

aPaPaI

aa

a

aP

a

PaPaI

aa

a

aP

aP

aPI

aa

a

aP

aP

aPI

d

tahh

a

d

tah

hT

h

d

tah

T

h

d

tah

T

h

d

ta

T

T

h

d

ta

T

T

dhta

T

T

dhta

T

T

dhta

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

Pagina 15

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare dinamic va fi: Ta=(lg222187-lg[222187-(1250337.355-96900.909-90012.397)*(1+0.1)^2*0.1])/lg(1+0.1) =(lg222187-lg93512.69)/lg1.1 =( 5.346719-4.970871)/0.041393 = 9.08 ani P1 act= 96900.91 P2 act= 90012.4 Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9.08 ani. Se poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9.08 ani) cu cel calculat static (5.57 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare necesară recuperării investiţiei.

Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei numai în formă statică, după relaţia [5, 6]:

Ph – profit anual It – investiţie totală

Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară capital

investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

e= 222187/1452201= 0.153 € profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

e=(222187-131306)/(1452201-215506)= 0.073 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ctta) cuantifică efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt: Ct = It + Ch * De sau Ct = It + Ch * T It – investiţia totală C – costurile anuale de exploatare h

t

h

I

Pe

m

hh

I

PPe 01

Pagina 16

De – durata de funcţionare a obiectivului T – termenul de recuperare a investiţiei Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării investiţiei,

care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului. Ct =1452201+(19750+14522)+30496*25=2248873€ În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există riscul

denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct =1452201+(19750+14522)+30496*13.61=1901523.56€ Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în abordare

static vor fi mai mici (1901523.56 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2248873 €).

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Ih – investiţia anuală C – costurile anuale de exploatare h D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d – durata de realizare a obiectivului a – rata de actualizare Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor în

reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune. În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de aceeaşi

mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor. Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime, astfel

încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.

Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

Cum C3 = C4 = C5 = … = C27 = C si dand factor comun expresia rezulta ca relatia

va deveni:

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

atunci cheltuielile totale actualizate sunt:

Dd

hhhhta

aCIC

1 )1(

1*)(

27272744433322211)1(

1*)(...

)1(

1*)(

)1(

1*)(

)1(

1*)(

1

1*)(

aCI

aCI

aCI

aCI

aCICta

3)1(

1*

aC

])1(

1...

)1(

1

1

11[*

)1(

1*

)1(

1*)(

1

1*)(

242322211aaaa

Ca

CIa

CICta

1

1...1 132

q

qqqqq

nn

Pagina 17

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de actualizare de 10%,rezultă:

Cta=(607072+19750)*(1/(1+0.1))+(845129+14522)*(1/(1+0.1)^2)+30496*(1/(1+0.1)^2)*((1+0.1)^25-

1)/(01*(1+0.1)^25)

Factorul de anuitate (1+0.1)^25-1)/(0.1*(1+0.1)^25)=9.077

Cta = 626822 * 0.909 + 859651 * 0.826 + 30496 * 0.826 * 9.077 Cta = 569781.198 + 710071.726 + 228646.871 Cta = 1508623.331€ Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi cu

prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice: sau

Cta – cheltuieli totale actualizate qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona

respectivă de reţea (exprimată în mc) D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d – durata de realizare a obiectivului Q – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona

respectivă de reţea (exprimată valoric) h a – rata de actualizare Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în cazul

căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime. Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării şi

modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.

La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

25

25

222211

25

25

322211

25

322211

)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*)(

1

1*)(

11

1*

)1(

)1(1*

)1(

1*

)1(

1*)(

1

1*)(

11

1

1)1(

1

*)1(

1*

)1(

1*)(

1

1*)(

aa

a

aC

aCI

aCIC

a

a

a

a

aC

aCI

aCIC

a

a

aC

aCI

aCIC

ta

ta

ta

Dd

dh

h

tatas

q

CC

1

Dd

dhhh

tatas

aQ

CC

1 )1(

1*

2743221)1(

1*...

)1(

1*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

aQ

aQ

aQ

aQ

aQ

CC ta

tas

Pagina 18

intrucat: Q3 = Q4 = Q5 = … = Q27 = Q

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

1/1+a=0.909 1/(1+a)^2=0.826446 În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

Ctas=1508623.331/(126341*0.909+123437*0.826+252683*0.826*9.077)

Ctas= 1508623.331/(114843.969+102014.05+1895540.158)

Ctas= 1508623.331/2112398.177

Ctas= 0.714 € cheltuit/1 € obtinut

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, R) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate a monetară investită, după recuperarea investiţiei.

Relaţiile de calcul se prezintă astfel [4, 5]:

In abordarea statica

Pf – profit final; It – investiţie totală; Pt – profit total;

In abordarea dinamica , iar prin inlocuirea in formula a investitiilor actualizate si a

profitului total actualizat, se obtine:

, in cazul in care profitul anual este diferit in timp;

, in cazul in care profitul anual este egal in timp.

Pta – profitul total actualizat; Ita – investiţiile totale actualizate; Ph – profitul anual; Ih – investiţiile anuale; D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d – durata de realizare a obiectivului;

25

25

2221)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

aa

a

aQ

aQ

aQ

CC ta

tas

1

t

t

t

tt

t

f

I

P

I

IP

I

PR

1ta

taa

I

PR

d

hhh

Dd

dhhh

a

aI

aP

R

1

1

)1(

1*

)1(

1*

d

hhh

D

D

dh

a

aI

aa

a

aP

R

1 )1(

1*

)1(*

1)1(*

)1(

1*

Pagina 19

a – rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:

in abordarea statica:

R=((106591+108915+222187*25)/1452201)-1= 2.973 € profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

R=(((106591-131306)+(108915-131306)+(222187-131306)*25)/1452201)-1= 0.532 € profit net

suplimentar/ 1 € investit

In abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:

Pta=106591*(1/(1+0.1))+108915**(1/(1+0.1)^2)+222187**(1/(1+0.1)^2)*(( (1+0.1)^25-

1)/(0.1*(1+0.1)^25))

Pta= 96891.219+90012.397+1666769.751= 1853673€

Ra=1853673.367 / 1250337.355= 1.483€ profit final/ 1 € investit

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

Pta=(106591-131306)*(1/(1+0.1))+(108915-131306)*(1/(1+0.1)^2)+(222187-

131306)*(1/(1+0.1)^2)*(((1+0.1)^25-1)/(0.1*1+0.1)^25))

Pta = -24715 * 0.909 -22391 * 0.826 + 90881 * 0.826 * 9.077 Pta = -22465.935 -18494.966 + 681389.567 Pta = 640428.666€ Ra=640428.666/1250337.355= 0.512 € profit net suplimentar/ 1 € investit

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare. În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

25

25

2221

2743221

)1(*

1)1(*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

)1(

1*...

)1(

1*

)1(

1*

)1(

1*

1

1*

aa

a

aP

aP

aPP

aP

aP

aP

aP

aPP

ta

ta

270403020201)1(

1*)(...

)1(

1*)(

)1(

1*)(

)1(

1*)(

1

1*)(

aPP

aPP

aPP

aPP

aPPPta

25

25

2020201)1(*

1)1(*

)1(

1*)(

)1(

1*)(

1

1*)(

aa

a

aPP

aPP

aPPPta

Pagina 20

4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare

Particularităţile sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc.

Evaluarea atentă a eficienţei în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Principalele probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor sunt: asigurarea unui grad înalt în alimentare, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc.

O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare prezintă consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.

Indicatorii de performanţă sunt folosiţi în toată lumea în multe sectoare economice ca instrumente de lucru, potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare fiind indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt îndeplinite.

Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.

Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii, în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:

- indicatori ai apei; - indicatori de personal; - indicatori fizici; - indicatori operaţionali; - indicatori de calitate a serviciului; - indicatori financiari. Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare propriul

context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi pe consumatori.

Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi de mediu.

Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului.

Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare.

Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:

- acoperirea serviciului; - consumul şi producţia de apă;

- apa nejustificată;

Pagina 21

- practicile de contorizare; - performanţele sistemului; - costuri şi personal; - calitatea serviciilor; - facturarea şi încasarea; - performanţele financiare; - investiţiile de capital. În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.1. Indicatori de performanta pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare

Tabelul nr. 4.1

Nr. Crt. Indicator Unitate de Descriere Relatie de calcul

masura

A ACOPERIRE

1 Populatie asigurata % Procentul populatiei

cu apa (Paa)

rezidente asigurate

cu apa (Praa) din

totalul populatiei

rezidente (Pr)

2 Populatie asigurata - % Procentul populatiei

canalizare (Pac)

rezidente care

beneficiaza de

canalizare (Prac)

din totalul populatiei

rezidente (Pr)

3 Tratarea apelor % Procentul din total

uzate (Tau) ape uzate colectate

(Cauc) supus

nivelelor de tratare

primar, secundar,

tertiar (Cauct -

cantitatea de apa

uzata colectata si

tratata la nivel primar,

secundar, tertiar).

100*Pr

Praa

aaP

100*Pr

Prac

acP

100*Cauc

CauctTau

Pagina 22

B CONSUMUL SI PRODUCTIA DE APA

4 Productia de apa l/om/zi Cantitatea anuala

(Qa)

totala de apa

furnizata in sistemul

de distributie,

incluzand apa

cumparata, daca este

cazul (Af), raportata

la populatia asigurata

cu apa(Paa).

5 Consumul de apa l/om.zi Cantitatea anuala

(Ca)

totala de apa vanduta

(Av), raportata la

populatia asigurata

cu apa (Paa).

6 Consumul de apa l/om.zi Cantitatea anuala

contorizat (Ca cont)

de apa consumata

de populatia

contorizata (Capc),

raportata la populatia

contorizata (Pc).

C APA NEJUSTIFICATA

7 Apa care nu aduce %

Procentul apei care

venituri (Afv)

nu aduce venitrui

(diferenta intre

cantitatea anuala de

apa livrata in sistemul

de distributie - Af si

cantitatea anuala de

apa vanduta - Av) din

cantitatea anuala de

apa livrata in sistemul

de distributie (Af).

365*Paa

AfQa

365*Paa

AvCa

365*Pc

CapcCacont

100*Af

AvAfAfv

Pagina 23

D PRACTICI DE CONTORIZARE

8 Gradul de contorizare %

Procentul

la consumator (Gcc)

bransamentelor

contorizate (Bc) din

numarul total de

bransamente (B).

9 Proportia din apa % Procentul volumului

vanduta care este

total anual de apa

contorizata (PAVcont)

vanduta care este

contorizata (Avcont)

din volumul total anual

de apa vanduta (Av).

E PERFORMANTELE SISTEMULUI

Sursele de apa

10 Deficiente la sursa % Raport procentual

(Ds)

intre numarul de zile

cu deficiente la sursa

(ZDs) si numarul de

zile din an (365).

Reteaua

11 Principalele avarii (A) avarii/km/ Numarul total de

an sparturi pe an (Ns) in

conductele principale

exprimat pe km de

retea de distributie in care: Lr - lungimea retelei (km)

(numar avarii/km)

12 Pierderi de apa (Pa) mc/km/an Pierderile anuale de

apa (Paa) pe

kilometru retea de

distributie

13 Avarii in reteaua de % Raport procentual

distributie reparate

intre numarul de

la timp (Ar)

avarii reparate la timp

(Art) si numarul total

de avarii pe an (A).

100*B

BcGcc

100*Av

AvPAv cont

cont

100*365

ZDsDs

Lr

NsA

Lr

PaaPa

100*A

ArtAr

Pagina 24

14 Intreruperi in Numar/ Numarul total anual al

furnizarea apei pe 1000 intreruperilor mai mari

bransament (If) conexiuni de 12 ore planificate

si neplanificate

(exlusiv furnizarea

discontinua acoperita

de indicatorul 25) (Ni)

la mia de conexiuni

(Nc).

15 Blocari in sistemul de Blocari/ Numarul total de

colectare a apelor km/an blocari pe an (Bca)

, in care:

uzate (Bc)

exprimate pe km de

sistem de colectare

a apelor uzate. Lrc - lungimea retelei de

colectare a apelor uzate (km)

Pomparea

16 Consumul specific de kwh/mc Energia electrica

energie (e)

consumata anual

pentru pompare (Ec)

/cantitatea anuala de

apa pompata (Ap)

17 Avarii pe zi (Az) nr/zi Total numar de avarii

la pompe pe an (Naa)

exprimat ca medie pe

zi.

General

18 Costul energiei in % Ponderea costului

costul apei (Pce)

anual al energiei

electrice (Ce) in

totalul costurilor de

operare si intretinere

(Ct).

100*Nc

NiIf

Lrc

BcaBc

Ap

Ece

365

NaaAz

100*Ct

CePce

Pagina 25

F COSTURI SI PERSONAL

19 Costuri unitare de lei/mc Costuri anuale de

operare (Cou) vandut operare (Co) raportate

la volumul anual al

apei vandute (Av) sau

consum normat de

apa.

lei/mc Costuri anuale de

produs operare (Co) raportate

la volumul anual de

apa livrata in sistemul

de distributie (Af).

20 Angajati pe Nr/1000 Numar angajati

bransament (Ns) conexiuni permanenti (Nsp) la

mia de bransamente

(Nc - numar conexiuni).

21 Costul fortei de % Costul total al fortei

munca din total (Cfm)

de munca inclusiv

prime si participarea

la beneficii (Ctfm)

exprimat procentual

din total costuri anuale

de operare (Co).

22 Costul serviciilor % Total costuri servicii

externe din total

contractate in exterior

(Cse)

(Ctse) exprimat ca

procent din total

costuri anuale de

operare (Co).

G CALITATEA SERVICIILOR

23 Continuitatea % Numar de ore pe zi

furnizarii (Cfz)

cand sistemul are

presiune (Nhp)

exprimat ca procent.

Av

CoCou

Af

CoCou

1000*Nc

NspNs

100*Co

CtfmCfm

100*Co

CtseCse

100*24

NhpCfz

Pagina 26

24 Plangeri (P) Plangeri/ Numarul total de

an/ plangeri primite pe an

bransament/

referitoare la serviciul

populatie apa-canal (Np),

asigurata raportat la numarul

de bransamente (Nc)

si la numarul

populatiei asigurate

cu servicii de apa-

canal (Pa).

25 Populatia confruntata % Procentul populatiei

cu restrictii in

care in mod curent

furnizare (ore sau

are restrictii in

presiune) (Pr)

furnizarea apei sau nu

are presiune (Prf) din

totalul populatiei

asigurate cu apa

(Paa). Se vor lua in

considerare numarul

de ore de restrictie

(Nhr) si numarul de

ore pe an (Nhan).

26 Calitatea apei % Numar de teste ale

furnizate (Calaf)

apei tratate (si alta

apa livrata in retea)

care nu corespunde

standardelor in

vigoare (Taf), raportat

la totalul testelor

efectuate intr-un an

(Tafan).

27 Calitatea apei uzate % Numar de teste ale

epurate (Calae)

apei care nu

corespunde

standardelor in

vigoare (Tae), raportat

la numarul total al

testelor efectuate

intr-un an (Taean).

PaNc

NpP

*

100**

*Pr

NhanPaa

NhrPfr

100*Tafan

TafCalaf

100*Taean

TaeCalae

Pagina 27

H FACTURARE SI INCASARE

28 Costul mediu pentru Lei/mc/an

Raportul dintre totalul

apa si canal (CM)

veniturilor anuale

din operare (apa si

canal) (Vo) si totalul

anual de apa vanduta

la consumatori

exprimata in mc (Av).

29 Cheltuieli pentru %

Totalul cheltuielilor

apa-canal in totalul

anuale cu apa-canal

veniturilor unei

pe o familie (Cfma-c)

familii (Cfm)

exprimat ca procent

din totalul veniturilor

anuale ale unei

familii (Vfm).

30 Costuri fixe (CFM) Lei/

Cheltuielile fixe care

consumator

nu sunt reflectate in

tarif (CF) (spre

exemplu, cheltuielile

de bransare) raportate

la numarul populatiei

asigurate cu servicii

de apa-canal (Pa).

31 Raport tarif casnic/ %

Tariful mediu (pe mc)

industrial (RT)

la populatie (TMp)

raportat la media

tarifelor la toate

celelalte categorii de

utilizatori (Tmac).

Av

VoCM

100*Vfm

CfmCfm ca

Pa

CFCFM

100*TMac

TMpRT

Pagina 28

32 Intarzieri in incasare Numar Sume din facturi

(Ii) luni neincasate la sfarsit

echivalente de an (cu intarzieri la

plata) (FN) exprimat

ca procent din total

facturat pe an (F)

impartit la 12 luni.

33 Perioada de plata a Numar Numarul mediu de

facturilor zile zile de la emiterea

-

facturilor pana la

incasare.

I PERFORMANTE FINANCIARE

34 Rata de acoperire % Raportul procentual

a costurilor totale

al veniturilor totale

(RCT)

anuale din operare

(Vo) in totalul

cheltuielilor anuale

(CT).

35 Rata de acoperire a % Raportul procentual

costurilor de operare

al veniturilor totale

(RCo)

anuale din operare

(Vo) in totalul

cheltuielilor anuale

de operare (Co).

36 Rata de acoperire a % Fluxul de numerar

serviciului datoriei (Rs)

inainte de finantare

(Fn) impartit la suma

dintre dobanzi si

dividende de platit (D),

exprimat ca procent.

J INVESTITII DE CAPITAL

37 Investitia unitara (Iu) Lei/mc Total investitii anuale

(I) exprimat ca

investitia pe mc de

apa vanduta (Av)

(sau consum normat

de apa).

12*F

FNIi

100*CT

VoRCT

100*Co

VoRCo

100*D

FnRs

Av

IIu

Pagina 29

38 Investitia anuala % Ponderea costului

pentru inlocuirea

de investitii pentru

activelor (Ia)

inlocuirea activelor

existente (Iia) in

totalul costurilor de

investitii (I).

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat indicatorii indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

Paa0=12500/21500*100= 58.14% Populatia rezidenta= 21500 Pac0= 11500/21500*100= 53.49% Paa1= Pac1= 18833/21500*100= 87.6%

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, 58.14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53.49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.

După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 87.6% din populaţia Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea valoare:

Qa=1166844mc/an / (18833 persoane * 365 zile/an)= 0.17mc/om/zi = 170 l/om/zi

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde standardelor europene.

Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată anual: Av = 90 % * Af Av = 90 % * 1166844 mc/an =1050160 mc/an În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă (Ca) se determină astfel:

Ca=1050160mc/an/(18833 persoane * 365 zile/an)=0.153mc/om/zi= 153 l/om/zi

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă. Cacont=1050160mc/an / (16950 persoane * 365 zile/an)= 0.17 mc/om/zi= 170 l/om/zi Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei: Afv= ((1166844-1050160)/1166844)*100= 10% Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în sistem în sumă absolută de 116,684 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de: Pa=116684mc/an / 25km= 4667.4mc/km/an Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi: Pavcont=(1050160/1050160)*100= 100%

100*I

IiaIa

Pagina 30

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de energie de 0.2 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42.86% faţă de situaţia iniţială (0.35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0.08€/kWh): Ce = Af * e * T Ce = 1166844 * 0.2 * 0.08 =18669.5€/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi: Pce=(18669.5/30496)*100= 61.22%

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este ridicată (61.22%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:

Cou=30496/1166844=0.026 €/mc produs Cou= 30496/1050160= 0.029 €/mc vandut Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31.18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

CM=252683/1050160= 0.241 €/mc/an Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie de

cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară: Iu=1452201/(1050160*25)=0.055 €/mc Investiţia pentru înlocuirea activelor: Ia=(1382060/1452201)*100= 95.17% Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare a municipiului Moreni este de 0.055 €/mc, din care 95.17% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente.

Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

Pagina 31

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare, modernizare sau

dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate.

Importanţa deosebită a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.

În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica economic românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate (V) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

Vh – veniturile anuale; Ch – cheltuielile anuale; Ih – investiţia anuală; D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d – durata de realizare a obiectivului; a – rata de actualizare. Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a

indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative.

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual (VN), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNh = Vh - (Ih + Ch) Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a obiectivului se

obţine venitul net actualizat:

Dd

hhhh

Dd

hhh

ta

ta

aCI

aV

C

VR

1

1

)1(

1*)(

)1(

1*

Dd

hha

VNhVNA1 )1(

1*

Pagina 32

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte va fi ales cel cuVNA maxim.

Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire, inclusive evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero. VNA(a=RIR)=0 si Vta/Cta=1 Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia: amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;

amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi cheltuielilor.

Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau distribuitor al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a obiectivului.

Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor effectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc. Spre exemplu, ca urmare a investiţiilor în sisteme de apă şi de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici se asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de investiţii, dar sunt generate de acesta.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a obiectivului. Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri actualizate/

VNAVNA

VNAaaaRIR mic *)(* maxmin

Pagina 33

cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în tabelul nr. 4.2.

Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil.

Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni sunt preluaţi din tabelul nr. 3.12 şi centralizaţi în tabelul 4.2. Parametrii intermediari ai analizei eficientei reabilitarii si modernizarii

Tabelul nr. 4.2

Nr. Crt. Rata de Specificatie

actualizare Costuri Venituri Investitie Profit total

(%) actualizate (€)

actualizate (€)

actualizata (€) actualizat(€)

1 10 1508664.412 2112683.48 1250337.355 1853924.07

2 12 1435676.869 1791986.65 1215760.236 1571212.262

3 14 1372179.345 1542922.546 1182818.621 1352333.994

4 15 1344265.248 1438096.863 1166927.637 1261075.772

5 16 1317127.145 1344768.257 1151406.451 1179566.592

6 17 1292786.843 1262554.798 1136243.144 1106582.19

7 19 1245394.902 1120872.255 1106944.905 981547.219

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare, fără a

lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate–costuri actualizate+investiţie actualizată. Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu investiţia şi

cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu o rata de actualizare a > 16, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile

totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.

Pagina 34

Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care egalizează valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţie şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de modernizare este eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât eficienţa medie pe sector.

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri actualizate / cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Eficienta reabilitarii si modernizarii sistemului de alimentare cu apa si a celui de canalizare din municipiul Moreni

Tabelul nr. 4.3

Nr. Crt. Rata de Specificatie

actualizare Raportul venituri actualizate/ Venit net Raportul RIR

(%) cheltuieli actualizate actualizat (€) beneficiu/cost (%)

(€ ven. Tot./1 € ch. tot.) (€ profit tot./

1€ ch. tot.)

1 10 1.4 604019.068 0.4

2 12 1.248

356309.781 0.248

3 14 1.124 170743.201 0.124

4 15 1.07

93831.615 0.07 16.478

5 16 1.021 27641.112 0.021

6 17 0.977

-30232.045 -0.023

7 19 0.9 -124522.647 -0.1

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de actualizare

cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi cheltuielile de producţie).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem spune că proiectul este efficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).

Pagina 35

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare.

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între 16% şi

17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16.478%, care reflect eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.

Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE

5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem de alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi în tabelul nr. 5.1.

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi: - creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului sporind de la 12,500 la 18,833, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 51%; - creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii de la 58.14% în cazul alimentării cu apă şi 53.49% în cazul canalizării la 87.6% pentru ambele servicii; - creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii Europene, acesta ajungând la 170 l/om și zi. - reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă Podei (reducere cu 6 % ) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni (reducere cu 15 % ). - creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5 % ).

Pagina 36

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apa si a celui de canalizare dupa reabilitare si modernizare

Tabelul nr. 5.1

Nr. Crt. Specificatie U.M. Valoare

1 Debitul mediu anual asigurat inainte de reabilitare si L/om.zi 160

modernizare

2 Debit mediu anual asigurat dupa reabilitare si L/om.zi 170

modernizare

3 Populatia asigurata cu apa si canalizare dupa persoane 18,833

reabilitare si modernizare

4 Cantitatea medie de apa potabila asigurata inainte de Mc/an 730000

reabilitare si modernizare

5 Cantitatea medie de apa potabila asigurata dupa Mc/an 1166844

reabilitare si modernizare

6 Investitia pentru reabilitare si modernizare € 1452201

7 Cheltuieli anuale totale dupa reabilitare si modernizare €/an 127309

pe perioada de recuperare a investitiei

8 Cheltuieli anuale dupa perioada de recuperare a €/an 30496

investitiei

9 Costul apei potabile in perioada de recuperare a €/an 0.11

investitiei (7/5)

10 Costul apei potabile dupa perioada de recuperare a €/an 0.03

investitiei (8/5)

11 Costul mediu al apei potabile pe perioada de 25 de ani €/an 0.07

12 Investitia specifica (6/5) €/mc/an 1.24

- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă potabilă prin

îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2 % ).

- creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urmă ajungând la peste 95 % ).

- creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată;

- reducerea pierderilor pe reţele cu 20 %. - conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele; - reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la blocurile de

locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei; - reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe branşamentele

interioare în urma contorizării; - generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25 de ani;

- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii acestora; - reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului de exploatare

excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.

Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti: - satisfacerea superioară a cererii pieţei;

- creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern; - stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;

Pagina 37

- creşterea suportabilităţii serviciului; - îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii; - echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de ultimă

generaţie, cu grad înalt de tehnicitate; - îmbunătăţirea imaginii societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi S.A. - îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională a

resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economice

Efortul investiţional prognozat de 1452201 € nu trebuie să fie considerat numai ca un consum de

resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare, se realizează condiţii de viaţă la standarde europene pentru populaţia municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pentru care România s-a angajat în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de efecte positive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi social:

- menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi capacităţi de servire;

- realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va permite crearea de noi locuri de muncă;

- stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente specific sectorului;

- producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre acestea se vor produce de către industria românească)va asigura locuri de muncă pentru5000de salariati in industria orizontala;

- din fondul investiţional de 1452201 € se consumă cu materiale, manoperă şi echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului sub formă de taxe, impozite şi TVA;

- prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a granturilor va intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;

- se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor proiecte similare, care să asigure nu numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii;

- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru tehnologie şi know-how de nivel internaţional;

- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;

- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă; - păstrarea echilibrului ecologic; - vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării de

sănătate a populaţiei. Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea economico-socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate românească vor beneficia de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare moderne.

Pagina 38