lab7 Constructia automobilului

  • View
    218

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of lab7 Constructia automobilului

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    1/13

    Scopul lucrării :  Studierea destina iei, construcţiei i principiului deț ș func ionare a sistemului de direc ie, precum i pieselor componente. Analizaț ț ș defectelor posibile, reglajele i materialele utilizate la fabricarea pieselor.ș

    Durata lucrării – conform planului de învăţămînt.

    Utilajul: Placarde, standuri, macete !i ansamblurile de lucru a sistemului de direc ie, set de instrumente a lăcătu!ului"auto.ț

    Metodica efectuării lucrării de laborator

    #ucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale !i principiul de funcţionare a sistemului de direc ie, ordinii de demontare"montare a pieselor ț sistemului de direc ie, verificarea i reglarea jocului sumar al sistemului deț ș direc ie.ț

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    2/13

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    3/13

    Destina ţia, construcţia şi principiul de funcţionare a trapeului de direcţie .

    Pentru a scimba direcţia automobilului, conducătorul acţionează asupra volanuluil

    :fig.8;, care transmite mi!carea prin intermediului a

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    4/13

    $ecanismul de comandă a direcţiei este format dintr"un ansamblu de pargii !i bare care fac legătura cinematică intre levierul de comandă al casetei de direcţie !i fuzetele roţilor de direcţie . Prin construcţia sa, trapezul de direcţie trebuie să asigure bracarea roţilor de direcţie cu ungiuri diferite, in funcţie de raza de viraj. 'rapezul de direcţie poate avea

     bara transversală de direcţie dintr"o singură bucată :fig. a !i b;, sau din mai multe bucăţi

    :fig. 8.8, c, d, e !i f;. %n acest din urmă caz, nu mai poate fi vorba de un trapez de direcţie ci de un ?poligon de direcţie@. 'rapezul de direcţie sau poligonul de direcţie poate fi montat in spatele grinzii punţii din faţă :fig. 8.8, a !i f;, sau in faţa grinzii punţii din faţă :fig. 8.8, b, c, d !i e;, in funcţie de tipul tractorului !i de construcţia generală a acestuia. #a unele tractoare poate lipsi bara longitudinală de direcţie, caseta acţionand direct trapezul de direcţie sau poligonul de direcţie prin levierul de comandă al casetei :fig. 8.8, d, e !i f;.

     

    2ig. 8.8 Sceme de trapeze si poligoane de directie

    Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de funcţionare a mecanismului de

    direcţie.

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    5/13

     Destinaţia sistemului de direcţie. Sistemul de direcţie serve!te la modificarea direcţiei de deplasare a autormobilului. Scimbarea direcţiei de mers se obţine prin scimbarea

     planului : bracarea; roţilor de direcţie în raport cu planul longitudinal al autoveicului.

    $ecanismele de acţionare a direcţiei se clasifică în funcţie de tipul elementului conducător !i condus prin care se transmite momentul de la volan la a

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    6/13

     piuliţei după reglare se face cu !tiftul 16.-u!onul 21  serve!te pentru introducerea lubrefiantului în casetă.+uplajul elastic din cauciuc 1  face legătura între partea inferioară a a

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    7/13

    !i".*.Mecanismul de acţionare cu melc "loboidal şi rolă de la autocamioanele 'oman.

    Mecanismul de acţionare cu pinion şi cremalieră. Acest tip de mecanism :fig.=; se utilizează destul de des la autoturismele cu suspensie independentă a roţilor !i

     bară transversală de direcţie.n felul acesta , numărul articulaţiilor transmisiei direcţiei se reduce la patru faţă de alte soluţii care necesită cel puţin !ase articulaţii.

    Pinionul cu dinţi înclinaţi 8 al a

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    8/13

    cu un filet special cu profil semicircular. Prin suprapunerea canalelor piuliţei !i ale !urubului se formează un canal elicoidal, care, împreună cu tubul de gidaj 2, se umple cu bile, asigur>ndu"se astfel circulaţia neîntreruptă a acestora. Piuliţa are tăiat la e

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    9/13

     &rec!rile anormale 'n caseta de direcţie se produc datorită gresajului insuficient, uzării sau deteriorării !urubului melc, rulmenţilor uzaţi sau incorect montaţi , jocului insuficient între elementele casetei sau fingeri !i motări corecte de piese. )estul defecţiunilor se remediază la atelier.

    # )oţile de direcţie oscileaz! la $iteze mari .+auzele sunt similare cu cele care  produc oscilaţii la circulaţia cu viteze reduse, în plus mai intervinG jocuri insuficiente la fr>nele din faţă, dezecilibrarea sau deformarea roţilor din spate, suporţilor motorului slăbiţi sau defecţi.

    #a viteze mari oscilaţia roţilor de direcţie este un defect periculos mai ales c>nd aceste oscilaţii intră în rezonanţă cu oscilaţiile cadrului sau cu cele ale altor  organe ale sistemului de direcţie sau suspensie.

    # (irecţia trage 'ntr#o parte.  +auzele pot fiG pneurile roţilor din faţă nu au aceea!i presiune sau nu sunt identice ca mărime, fr>nele sunt reglate incorect, cadrul este deformat, unul din arcurile suspensiei din faţă are ociul foii principale rupt.

    Pe parcurs se corectează presiunea pneuri !i se reglează fr>nele. )estul defecţiunii se remediază la atelier.

    # *ocurile pro$enite din interacţiunea roţilor cu drumul   se transmit volanului. 2enomenul apare în special la deplasarea pe drumuri cu denivelări datorită G presiunii

     prea mari în pneuri, dezecilibrării roţilor, amortizoarelor defecte , uzării sau reglării

    incorecte a organelopr sistemului de direcţie.# +gomote anormale ale organelor sistemului de direcţie. +auzele ce conduc la zgomote anormale pot fi G jocuri e

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    10/13

    ontrolul jocului sumar al sistemului de direc ţie

    Focul liber al volanului constituie un parametru de apreciere globală a gradului de

    uzură i strîngere a componentelor mecanismului de direc ie.ș ț  $ăsurarea sa se face cu un

    dispozitiv mecanic simplu :fig. K; compus, în principal, din sageata indicatoare 8 iș

    raportorul 6. Sageata se prinde de circumferin a volaț nului, iar raportorul pe căma a fi

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    11/13

    al pun ii,cricul se va amplasa sub acest bra :fig. C.6;, descarcînd astfel articula iaț ț ț

    inferioară.

     

    n cazul în care arcul se sprijină pe bra ul superior, se va utiliza un dispozitiv :eventual oț

     bucată de lemn de dimensiuni potrivite; pentru a împinge în sus bra ul superior :fig. C.;,ț

    în timp ce cricul va fi amplasat sub caroserie. De data aceasta va fi descarcată articula iaț

    superioară. Aceste verificări pot fi făcute i cu ajutorul unui stand cu plăci. Automobilulș

    este adus cu ro ile de direc ie pe cele doua plăci ale standului. Se men ine ac ionatăț ț ț ț

     pedala de frînă în pozi ia de mers rectiliniu.ț  Plăcile sunt ac ionate de un sistem idraulicț

    care le culisează în plan orizontal, atît pe direc ie longitudinală, cît i pe direc ieț ș ț

    transversală.

      *n tenician aflat sub automobil, în

    canalul de vizitare situat între cele două  platouri, va localiza vizual zonele cu jocuri.

     

    (fortul necesar rotirii volanului depinde de

    frecările din articula ii, din angrenaț  jele casetei

    de direc ie i din lagăre, precum i deț ș ș

    deformări ale pîrgiilor sau de o amplasare

    gre ită a caș setei de direc ie pe asiu.ț ș  Pentru

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    12/13

    măsurarea for ei de ac ioț ț nare a volanului, se

     plasează automobilul pe o suprafa ă orizontală dinț

     beton sau asfalt uscat i se ac ioș ț nează frîna de

     parcare. Se prinde cîrligul unui dinamometru de

    e

  • 8/18/2019 lab7 Constructia automobilului

    13/13