Invatarea Prin Cooperare Si Invatarea InterActiv Creativa. Metode Si Tehnici Interactive de Grup

INVATAREA PRIN COOPERARE SI INVATAREA (INTER)ACTIV-CREATIVA METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP

CUPRINS

1Invatarea prin cooperare

11 Principiile invatarii prin cooperare

12 Grupul-element central al invatarii prin cooperare

13 Etapele invatarii prin cooperare

14 Efectele favorabile ale invatarii prin cooperare

15 Competentele profesorului necesare sustinerii invatarii prin cooperare

CUPRINS

2INVATAREA INTERACTIV-CREATIVA

21 Ce este invatarea interactiv-creativa

22 Modalitati de stimulare a creativitatii si a activismului in procesul didactic

23 Profilul elevului activ si creativ

24 Factori care blocheaza creativitatea si activismul elevilor in scoala

25 Internetul ndash instrument de invatare interactiva

bdquoIcircnvatarea prin cooperare icircn acceptiunea noastra este termenul generic oferit pentru setul de metode si tehnici ce detaliaza diferitele modalitati de lucru cu grupurile mici de elevi Munca icircntr-un grup de icircnvatare cooperant icircnseamna asumarea de catre toti membrii grupului a unui scop comun si constientizarea faptului ca reusita este posibila fie tuturora fie niciunuia dintre participantirdquo (Berce)

1 Invatarea prin cooperare

bull Strategie de instruire structurata si sistematizatain cadrul careia grupe mici lucreaza impreuna pentru a atinge un tel comun

bull Premisa subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostintele in moduri variate si complexe invatand in acelasi timp mai bine decat in cazul lucrului individual

bull Studiul realizat de Johnson din anul 1989 arata ca doar in 10 din 193 de cazuri rezultatele individuale au fost mai eficiente decat in cazul invatarii prin cooperare

bull Munca in echipa dezvolta capacitatea elevilor de a lucra impreuna

Alte denumiri

bull Invatarea prin cooperarebull Invatarea colaborativabull Invatarea colectivabull Invatarea comunitarabull Invatarea reciprocabull Invatarea in echipabull Studiu de grupbull Studiu circular ( Davis 1993)

Cooperarea ndash conlucrarea munca alaturi de cineva

presupune

Colaborarea ndash participarea activa la realizarea unei actiuni

bazata pe schimbul de propuneri si idei

Cooperarea Colaborarea-forma de invatare de studiude actiune reciproca interpersonalaintergrupala cu durata variabila care rezulta din influentarile reciproce ale persoanelor implicate

- se axeaza pe procesul de realizare a sarcinii

-forma de relatii intre elevistudenti ce consta in solutionarea unor probleme de interes comun in care fiecare contribuie activ si efectiv

- se axeaza pe sarcini

Cooperarea este o forma de interactiune superioara in cadrul invatarii incluzand colaborarea

Cooperare vs CompetitieInvatarea prin cooperare- Forma superioara de interactiune psihosociala bazata pe sprijin reciproc pe toleranta pe efort sustinut din partea tuturor indreptat catre acelasi scop

Invatarea prin competitie- Forma relativ redusa de interactiune psihosociala constand in rivalitate sausi bazandu-se pe concurenta interpersonalaintergrupala fiecare avand propriul scop

- Motivatia este rezultatul actiunii conjugate a tuturor membrilor ce urmaresc un destin comun

- Motivatia provine din dorinta de afirmare proprie

- Atentia este indreptata asupra procesului de elaborare impreunaprin colaborare a demersurilor de realizare a sarciniiToti pot oferi alternative valoroase de solutionare a problemei daca le sunt oferite premisele necesare si sunt ajutati

- Accentul se pune pe produs pe ceea ce se obtine in urma invatarii

- Evaluarea urmareste acordarea ajutorului imediat avand o functie mai mult corectiva decat de sanctionareducand la reducerea stresuluiSe realizeaza prin raportare la progresul individului si are in vedere participarea fiecaruia la procesul elaborarii in comun cat si rezultatele echipei

- Evaluarea isi exercita functia de control prin raportarea la norma de grupAcest fapt creeaza ierarhirazi determina aparitia comportamentelor ostile si de atitudini invidioase

1Interdependenta pozitiva

2Responsabilitatea individuala

3Formularea si dezvoltarea capacitatilor sociale

4Interactiunea

5Impartirea sarcinilor in grup si reflectarea asupra modului cum se vor rezolva acestea

Interdependenta pozitiva

Succesul grupului depinde de efortul depus in realizarea sarcinii de catre toti membrii

Responsabilitatea individuala

Fiecare membru al grupului isi asuma responsabilitatea sarcinii de rezolvat

Formarea si dezvoltarea capacitatilor sociale

Se refera la abilitatea de a comunica cu celalaltde a primi sprijin in caz de nevoiede a oferi ajutor la priceperea de a rezolva situatii conflictuale

Interactiunea

Contactul direct cu partenerul de lucru aranjarea scaunelor astfel incat sa se poata crea grupuri mici de interactiune in care elevii sa se incurajeze si sa se ajute reciproc

Impartirea si reflectarea

La nivel de membru

La nivel de colectiv

ldquoElevii invata mai bine atunci cand le pasa despre ceea ce invata cand sunt direct motivati sa realizeze un lucru cand exista un scop cand exista o responsabilitate si un angajament asupra a ceea ce au de facutrdquo

( Appelbaun)

Intrebari

Cand este invatarea mai productiva atunci cand elevii lucreaza singuri sau atunci cand se afla in grup

Ce diferente apar in interactiunea dintre elevi si in calitatea procesului de invatare datorita relatiilor de colaborare sau a celor competitive dintre ei

Factori favorizanti ai invatarii prin cooperare

1Stimularea in sarcina este imbunatatita datorita prezentei altora

2Resursele grupului sunt mai bogate decat in cazurile individuale

3Exista sanse mari ca printre membrii grupului sa fie unul capabil sa descopere solutia

4Greselile intamplatoare sunt compensate

5Greselile membrilor sunt corectate in cadrul grupului

6Stimularea aparitiei de noi idei

7Se invata din experienta altora

Factori care ingreuneaza activitatea de grup

1Opozitia de scopuriinterese si obisnuite

2Dificultatile de comunicare

3Dificultatile de coordonare

4Distragerea si supraestimarea

5Dependenta excesiva de ceilalti

Tipuri generale de grupuri

Grupuri de invatare informaleGrupuri de invatare formaleStudiu in echipa

Grupurile informale

bull Sunt create ad-hoc temporar

bull Ex intre colegii de banca

Grupurile formale

bull Echipe stabilite dinainte pentru a rezolva o sarcina anume

bull Ex efectuarea experimentelor din laboratorbull Sarcina de lucru necesita o perioada mai

indelungata de realizare(zilesaptamani)

Studiul in echipabull Implica derularea muncii pe o perioada

indelungata de timp( chiar un semestru)bull Echipele isi stabilesc regulile si

responsabilitatiledar si planul de lucrubull Activitate bazata pe cooperare si sprijin reciprocbull Evaluare finala pe echipebull Incurajeaza competitia intre echipe si nu in

interiorul ei

13 ETAPELE INVATARII PRIN COOPERAREEtapele strategiei de munca in echipa

presupun considerarea factorilor favorizati si defavorizati ai rezolvarii de probleme in

colectiv si sunt in numar de cinci

bull Prima etapa-are in vedere constituirea grupului de lucru

bull A doua etapa-consta in confruntarea participantilor cu situatia de rezolvat si sunt stimulati sa lucreze impreuna pentru a o rezolva

bull A treia etapa-este destinata reflectiilor incubatiei si tatonarilor

bull A patra etapa-este rezervata dezbaterilor colective

bull A cincea etapa-structurarea demersurilor catre finalul dezbaterii

14 EFECTELE FAVORABILE ALE INVATARII PRIN COOPERARE

bull asigura o relatie deschisa intre parteneri

bull dezvolta atitudini si comportamente bazate pe incredere

bull un climat de intrajutorare si de sprijin reciproc

bull productivitate sporita pe unitatea de timp

15 Competentele profesorului necerare sustinerii prin cooperare

Invatarea prin cooperare solicita efort intelectual si practic atat din partea elevilor cat si a profesorului care coordoneaza bunul mers al activitatii

bull Competenta energizanta

bull Competenta empirica

bull Competenta ludica

bull Competenta organizatorica

bull Competenta interrelationala

Competente specifice oricarui cadru didactic

bull Competente stiintifice

bull Competente psihopedagogice si metodice

bull Competente manageriale si psihosociale

2Invatarea inter-activa2Invatarea inter-activa

Ioan Neacsu afirmaEducatorii sunt solicitati astaziin mod continuusa promoveze invatareaeficientaSi nu orice invatare eficientaci una participativaactiva si

creativardquo(1990p12)

Icircnvăţarea interactiv-creativă este un proces evolutiv care are la bază

receptivitatea faţă de experienţele noi căutate şi rezolvate prin explorare deducţieanaliză sinteză generalizare

abstractizare concretizare punacircnd accentul pe realizareaconexiunilor icircntre sensuri şi solicitacircnd o profundă implicare intelectuală psihomotorieafectivă şi voliţională

Interactivitatea presupune interrelaţionarea directă sau mediată cu ceilalţi cuprofesorul şi colegii şi procese de acţiune transformativă asupra materialului de

studiuCreativitatea solicită procese de combinare de conversie de imaginare şi

restructurarecontinuă a datelor prin situarea celui care icircnvaţă şi situaţii problematice care necesită

rezolvare Avem icircnvăţare creativă atunci cacircnd elevul dobacircndeşte a experienţă nouă prinpropriile puteri descoperind-o şi exersacircnd-o icircn cadre problematice divergenteInteractivitatea presupune creativitate icircn timp ce creativitatea poate individuală sau

degrup

Invatarea inter-activa pune Invatarea inter-activa pune accentul peaccentul pe

bull Invatarea prin cercetare-descoperire

bull Invatarea prin efort propriu

bull Gandire

bull Imaginatie creatoare

bdquoOrice om poate fi creativ dar pentru a se icircndeplini icircn această direcţiesunt necesare o serie de condiţiirdquo (Mihaela Roco 2001)

Stimularea activismului şi a creativităţii icircn şcoală presupune favorizarea unui mediu de icircnvăţare interactiv incitator şi dinamic Icircnvăţarea prin cooperarea asigură

dezvoltarea unui cacircmp de relaţii optime manifestării creatoare şi active a elevului icircn clasă Ea dezvoltă şi icircntreţine motivaţia gnoseologică internă favorizacircnd

implicarea activă icircn sarcină şi contribuţiile creative ale participanţilor

Conditiile si situatiile care duc la dezvoltarea gandirii si atitudinii

bull Incurajarea elevilor sa puna cat mai multe intrebari

bull Limitarea constrangerilor si a factorilor care produc frustare

bull Stimularea comunicarii prin organizarea de discutii si dezbateri intre eleviintre profesor si elevi

bull Activizarea elevilor prin solicitarea lor de a opera cu ideiconcepteobiecte in vederea reconsiderarii acestora si a emiterii de noi variante

bull Cultivarea independentei congnitivea spontaneitatii si a autonomiei in invatare

bull Stimularea spiritului critic constructiva capacitatii de argumentare si de cautare a alternativelor

bull Favorizarea accesului la cunoastere prin forte propriistimuland atitudinea reflexiva asupra propriilor demersuri de invatare

bull Posibilitatea de a contesta lamuritulrdquo si nelamuritulrdquo in lucruri si in fapte

Activităţile propuse elevilor icircnscopul sporirii gradului de implicare activă şi

creativă icircn şcoală trebuie să asigurebull Stimularea gacircndirii productive a gacircndirii critice a gacircndirii

divergente şi lateralebull Libertatea de exprimare a cunoştinţelor a gacircndurilor a

faptelor Icircn acest sens apar ca adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei icircn gacircndire şi acţiune

bull Utilizarea talentelor şi a capacităţilor specifice fiecarui individ icircn parte

bull Incitarea interesului către nou necunoscut şi oferirea satisfacţiei găsirii soluţiei

bull după depunerea unui efort de căutare de către elev

creativă icircn şcoală trebuie să asigurebull Exersarea capacităţilor de cercetare de căutare de idei

de informaţii de posibilităţi de transfer de sensuri de criterii de clasificare

bull Dezvoltarea capacităţii de organizare de materiale de idei prin icircntocmirea de portofolii asupra activităţii proprii de colecţii de cuvinte de obiecte de contraste

bull Organizarea de discuţii pe anumite teme iniţierea de jocuri de excursii

bull Educarea capacităţii de a privi altfel lucrurile de a-şi pune icircntrebări neobişnuite despre lucruri obişnuite

Icircn proiectarea icircnvăţării active şi creative profesorul Sorin Cristea (1998) propuneanticiparea unor ldquostrategii manageriale

deschise aplicabile icircn timp şi spatiurdquo prin

bull clarificarea scopului icircnvăţării creative la nivelul interacţiunii existente icircntre operativitatea intelec-tuală ndash performanţa şcolară ndash restructurarea permanentă a activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare

bull stabilirea sarcinilor cadrelor didactice icircn condiţiile icircnvăţării creative(individualizarea fiecărei secvenţe didactice prin diferite procedee de aprobarevezi sentimentul succesului icircncurajare a spontaneităţii stimulare a potenţialului minim maxim amendare a superficialităţii)

bull crearea unei atmosfere afective optime necesară pentru anularea treptată a factorilor de blocaj (teamă tensiune imitaţie conformism criticism frică)

bull valorificarea psihologică deplină a corelaţiei profesor-elev la nivelul tuturor conţinuturilor educaţiei intelectualendashmoralendashtehnologicendashesteticendash fizice

Cadrul didactic estebull pedagog care nu impune informaţiile ştiinţifice ci

ldquoconstruieşte dispozitive de icircnvăţarerdquo practicacircnd o pedagogie diferenţiată şi individualizată

bull proiectant tutore manager moderator orga-nizator şi gestionar al conţinuturilor activităţilor şi experienţelor de formare

bull mediator al icircnvăţării elevului icircntr-un cadru euristicbull facilitator al icircnvăţării şi autoformăriibull consilierul elevului care are nevoie de sprijin icircn icircnvăţarebull partener al elevului icircntr-o relaţie educaţională interactivă

bull coordonator al muncii elevilor

Cadrul didactic este

bull coordonator al muncii elevilorbull animator activizant şi catalizator al activităţiide formare al

comunicării al interacţiunilor şi al schimburilor interindividualebull scenograf pregătind decorul desfăşurării icircnvăţării eficientebull actor al demersurilor instructiv-educativebull strateg-gacircnditor pentru a ajuta elevul icircn construirea cunoaşterii prin

restructurări continuibull reflexiv icircn timpul icircnaintea şi după acţiunea educaţională promovacircnd

gacircndirea reflexivă şi predarea reflexivăbull co-evaluator alături de elev a procesului şi produsului icircnvăţării

Obiectivul fundamental al icircnvăţămacircntului ldquosupra-industrialrdquo ndash precizează Alvin

Toffler ndash ldquotrebuie să fie acela de a spori capacitatea de adaptare a individului pentru

caacesta să se poata adapta repede şi uşor la

noutatea permanentă Şi cu cacirct ritmulschimbărilor e mai rapid cu atacirct se cere mai

multă atenţie pentru a discerne tipul deevenimente ce vor survenildquo

Activ şi creativ este elevul care bdquointervine efectiv icircn activitatea didactică şi icircimodifică variabilele parametrii caracteristici depune eforturi de reflecţie personală degacircndire efectuează acţiuni mintale şi practice de căutare cercetare redescoperă noiadevăruri reelaborează noi cunoştinţe conştientizacircnd faptul că icircntotdeauna influenţeleşi mesajele externe acţionează prin intermediul condiţiilor internerdquo

Elevul activ şi creativ este cel care devine coparticipant alături de profesor la propria formare şi coresponsabil de realizarea şi efectele procesului de icircnvăţare Asumacircndu-şi rolul de actor icircn actul educativ el icircşi proiectează eficient proiectul de icircnvăţare personalizat icircşi construieşte cunoaşterea asumacircndu-şi riscuri conştientizacircnd eforturile necesarealegacircndu-şi strategiile de icircnvăţare gestionacircndu-şi timpul şi apelacircnd la evaluări formatoare

Elevul activ şi creativ dă dovadă de multă icircndrăzneală icircn aprecierea critică a unui produs de independenţă icircn abordarea şi analiza problemelor de spirit decontraargumentare de libertate icircn manifestarea comportamentală generală

De multe ori comportamentul lui la ore devine deranjant pentru unii profesori mai conservatori

Comportamentul nonconformist ce se exprimă puternic icircn activitatea creatoare nu trebuie interpretat de către cadrele didactice drept o atitudine indisciplinată o dovadă de impoliteţe sau o lipsă de respect El NU trebuie fracircnat printr-o atitudine negativă de respingere de disciplinare ci dimpotrivă trebuie creat un climat favorabil de manifestare liberă a spiritului creator

1048766 icircşi poate ocupa timpul fără a fi stimulat1048766 preferă să se icircmbrace icircn mod deosebit1048766 merge dincolo de sarcinile trasate1048766 este icircn stare să se amuze cu lucruri simple icircn moduri ingenioase1048766 icircntreabă insistent bdquode cerdquo şi bdquocumrdquo1048766 icirci place să organizeze jocuri icircn curtea şcolii1048766 icirci place să povestească despre descoperirile şi invenţiile lui1048766 găseşte utilizări neobişnuite ale jucăriilor1048766 nu se teme să icircncerce ceva nou1048766 desenează icircn caietul său icircn timp ce profesorul dă indicaţii sau ţine lecţia1048766 foloseşte toate simţurile icircn observaţie

Curiozitate investigatoare icircntrebări profunde helliphelliphellip 66Originalitate icircn gacircndire şi acţiune soluţii neobişnuite hellip 58Independenţă individualism plin de sine 38Nonconformist 28Vede rapid corelaţiile şi face uşor conexiuni 17Plin de idei fluenţă verbală sau conversaţională hellip 14Experimentator icircncearcă idei noi produse noi 14Flexibilitatea ideilor şi a gacircndirii 12Persistent perseverent 12Construieşte reconstruieşte 12Preferă complexitatea se ocupă cu mai multe idei icircn acelaşi timp12Preocupat permanent de ceva helliphellip 10

O cale de stimulare şi antrenare a creativităţii şi a participării active a elevilorstudenţilor o constituie icircnainte de toate identificarea blocajelor a barierelor a factorilor inhibatori ai acesteia

Sidney Shore (1990) a inventariat trei tipuri de blocaje ale creativităţii emoţionale culturale perceptive

1Blocaje de tip emoţional

bull o teama de a nu comite o greşeală de a nu părea extravagant

bull o teama de a risca să fii un bdquopionierrdquo de a fi icircn minoritate

bull o oprirea prematură la prima idee soluţie care apare sau teama ori neicircncrederea faţă de superiori colegi colaboratori

bull o capacitatea slabă de a se destinde de a lăsa timp incubaţiei să se desfăşoare să acţioneze

bull o dorinţa aproape patologică pentru aparenta securitate a ldquocunoscutuluirdquo şi a bdquoevidentuluirdquo

bull o dependenţa excesivă faţă de opiniile altorabull o lipsa competenţei de a depune efort susţinut

pentru a desfăşura procesul de rezolvare a unei probleme de la identificarea ei pacircnă la soluţionare

2 Blocaje de ordin cultural

o dorinţa de a se conforma modelelor sociale dorinţa de apartenenţăo bdquoconformismrdquo la idei vechi ca şi la cele noio tendinţa de a reacţiona conform principiului bdquototul sau nimicrsquoo prea mare icircncredere icircn statistici şi experinţa trecutăo punerea pe primul plan a factorilor practici sau economici icircn luarea deciziilor ceea ce reduce timpul pentru a avea un număr suficient de ideio slaba capacitate de a transforma sau modifica ideileo sentimentul că tendinţa de a te icircndoi sistematic este un inconvenient socialo prea mare icircncredere icircn logica a ceea ce se numeşte bdquoraţiunerdquoo exaltare excesivă faţă de spiritul grupului conducacircnd la conformism

3 Blocaje de ordin perceptiv

uumlo incapacitatea de a se interoga asupra evidentuluiuumlo incapacitatea de a distinge icircntre cauză şi efectuumlo dificultatea de a defini a problemă sau refuzul de a sesizauumlo dificultatea de a destructura o problemă icircn elemente care pot fi manipulate dirijateuumlo dificultatea de a diferenţia icircntre fapte şi problemeuumlo prezentarea prematură a pseudo-soluţiilor la o problemă care nu au fost icircncă definiteuumlo incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun icircn contact cu mediuluumlo dificultatea de a percepe relaţii neobişnuite icircntre idei şi obiecteuumlo incapacitatea de a defini lucrurileuumlo icircngustarea excesivă a punctului de vedereuumlo credinţa negativă bdquoNu sunt creativrdquo

electron

neutron

proton

Există numeroşi factori care ţin de elev cum ar fi zestre sa nativă mediul stimulativ sau nestimulativ din care provine particularităţile de personalitate de voinţă şi caracter puterea de angajare icircn sarcină atitudinea faţă de muncă faţă de icircnvăţare

Obstacolele creaţiei sunt

vde ordin intelectual (excesul de logică pierderea sensuluiepistemiologic)vde ordin moral (nu se acceptă decacirct ordinea presabilită teama de riscopunerea la schimbare) vde ordin fizic (starea de sănătate apatie) vde ordin psihic (rigiditate refuzul de a visa cu ochii deschişi lipsa de spontaneitate şi de curaj icircn a icircncerca ceva nou) vde ordin social (teama de judecată respectarea etichetei stabilitespiritul critic)

Mediul şcolar deţine recordul icircn privinţa unor practici contraindicate pentrudezvoltarea creativităţii şi activismului elevului icircn icircnvăţare cum ar fi

bull transmiterea icircn permanenţă a cunoştinţelor bdquode-a gatardquo construite asociată cua formă expozitivă şi impozitivăbull lipsa de flexibilitate şi de toleranţă faţă de răspunsurile personale ele elevilor icircntr-o altă formă decacirct cea predatăconsideracircndu-se că elevul nu a icircnvăţat lecţiabull limitarea libertăţii de gacircndire bdquoaltfelrdquo a elevilor şi icircnăbuşirea tendinţei de aimagina alternative fantasticebull icircngrădirea dorinţei de a efectua desene nesupuse canoanelorbull descurajarea ideilor proprii ale elevului şi a nonconformismuluibull hipercriticismul şi sarcasmul cadrului didacticbull lipsa de entuziasm şi comoditatea profesorului implicarea activă a elevului icircnsarcină solicitacircnd şi din partea profesorului efort de participare şi de cooperarebull directivismul dogmatismul şi rigiditatea stilului de predare

bull preţuirea memoriei brute şi a reproducerii contextualebull uniformizarea şi lipsa tratării diferenţiatebull accentul pe cantitate şi nu pe calitate icircn furnizarea şi reproducereacunoştinţelor din partea elevuluibull interese reduse din partea educatorului icircn a stimula creativitatea elevilor pentru a evita abaterea de la proiectul de lecţie presabilitbull evitarea folosirii metodelor interactive de stimulare a creativităţii pentru a nu crea bdquodezordinerdquo icircn clasăbull instaurarea icircn clasă a unei atmosfere tensionate stresante mai ales atunci cacircnd se face recapitularea sau verificarea cunoştinţelor

Accentul exagerat pe competiţie sau pe cooperare se poate constitui icircntr-un factor inhibator al libertăţii de exprimare creativă a elevului fie prin necesitatea ca el să-şi modeleze ideile icircndrăzneţe pentru a se icircncadra icircn gacircndirea curentă a grupului suportacircnd icircn acest sens presiunile colegilor mai puţin imaginativi fie prin efectele competiţiei

Conformismul ca presiune din exterior de supunere la norme şi din interior ca tendinţă de acceptare a acestora este o explicaţie a creativităţii prin ceea ce nu ar trebui să fie

Persistă icircn icircnvăţămacircntul actual o icircncredere prea mare icircn factorul raţional simultan cu desconsiderarea funcţiilor speculative şi imaginative De cele mai multe ori profesorii se limitează la transmiterea conţinuturilor prezente icircn manuale nestimulacircnd iniţiativa de descoperire a elevului antrenacircndu-l icircn căutări şi reconstrucţii formative

Stilul autoritar al cadrului didactic pune accent pe respectarea directivelor ceracircndsă se facă ceea ce se spune soluţionacircnd problemele cu răspunsuri fixe şi predeterminate icircn defavoarea complexităţii şi flexibilităţii creaţiei

Un alt factor care inhibă creativitatea elevilor poate fi sistemul de evaluare prin modul cum cacirct şi cacircnd este realizată De cele mai multe ori nota este icircn macircnaprofesorului un instrument de constracircngere constituindu-se şi ca un substitut al motivaţiei pentru icircnvăţare Pentru a institui momente de relaxare şi de liberă exprimarecadrul didactic ar trebui să lase loc icircn activitatea desfăşurată cu elevii a perioadelor de neevaluare Convins că nu va fi sancţionat elevul va putea să-şi expună propriile puncte de vedere ideile creative la care ajunge tocmai datorită detaşării şi detensionării

Un alt factor ce blochează manifestările creative ale elevilor este

ridiculizarea ideilor elevilor Critica prematură este contraindicată mai ales că se poate icircnvăţă dingreşeli

25 INTERNETUL CA 25 INTERNETUL CA INSTRUMENT DE INSTRUMENT DE

INVATARE INTERACTIVAINVATARE INTERACTIVA

Trăim icircntr-o societate aflată icircn continuă schimbare icircn care tehnologia digitală

transformă fiecare aspect al vieţii umane

bull Istoria Internetului icircncepe icircnsă icircn 1968 icircn SUAevoluacircnd din ce icircn ce mai mult

bull Icircn plus aria de adresabilitate s-a lărgit şi această gigantică ldquoautostradă informaţionalărdquo icircmpacircnzeşte astăzi icircntreg globul

bull Existenţa conexiunilor la Internet deschide larg porţile de pregătire şi

bull perfecţionare icircn orice domeniu pentru orice nivel şi la orice vacircrstă

E-learning-ul are la bază icircnvăţărea cu ajutorul calculatorului şi se bazează pe distribuirea conţinutului informaţiei pe cale electronică

Avantajele e-learning-ului constau icircn

bull posibilitatea utilizatorului de a-şi gestiona timpul conform propriului ritm

bull icircn flexibilitatea sistemului menită să icircncurajeze crearea unui stil propriu de icircnvăţare

Evoluţia icircnvăţămacircntului icircnregistrează o traiectorie

ascendentă de la metodele expozitive la cele dialogate şi interactive la desfăşurarea

activităţilor prin apelul tot mai des la multi-media către o didactică a icircnvăţămacircntului

deschis la distanţă către o pedagogie WEB şi un icircnvăţămacircnt structurat

diseminat oriunde şi oricacircnd sunt

semnalate cerinţe şi nevoi de pregătire

Educaţia multi-media presupune

bull investiţii icircn infrastructura informatică

bull alfabetizarea icircn domeniul informaticii

bull utilizarea concretă a calculatorului

Design-ul instrucţional online are icircn vedere următoarele componente

bull planificarea obiectivelor cursului şi a materieibull elaborarea anunţurilor care indică activitatea pe

care trebuie s-o realizezebull participanţii icircn fiecare moment al cursuluibull transpunerea suportului de curs onlinebull organizarea căsuţei ldquoHelprdquo pentru utilizatoribull specificarea link-urilor utilebull planificarea seminariilor virtualebull organizarea probelor de (auto)evaluare

Modelul triunghiular de interacţiune mediată

educator-computer-educat

Calculator Educator Educat

Avantajele acestui tip de icircnvăţare sunt următoarele

bull accesibilitate flexibilitate confortabilitate

bull spaţiul icircn care lucrează este intim şi nu necesită formalizare

bull interacţiunea cu profesorul este neconstracircn-gătoare şi liberă

bull utilizatorul poate icircnvăţa icircn propriul său ritm

bull costuri de timp redusebull este destinat tuturor grupelor

de varsta

Limitele icircnvăţării online ar putea fi date de faptul că

bull pregătirea unui curs online este mai costisitoare decacirct cea a unuia tradiţional(dar costurile sunt apoi amortizate rapid) Trening-ul bazat pe reţeaua Internet solicită de asemeni timp şi bani pentru implementare dezvoltare tehnologică şi pregătirea specialiştilor icircn domeniu

bull ţin de ordin tehnologic de lipsa unor resurse tehnologice performante şi a unor conexiuni optime la reţea de joasa performanţă icircn cea ce priveşte sunetul şi imaginile video şi chiar a unor grafice extensive Acestea solicită mult timp de icircncărcare aşteptare care poate crea nerăbdare şi stres utilizatoruluiProbleme de acest tip apar curent atunci cacircnd reţeaua este foarte aglomerată sau utilizatorul dispune de de un computer mai puţin performant

bull apar probleme legate de lipsa contactului uman face-to-face esenţial pentru socializarea indi-vidului

25 INTERNETUL CA INSTRUMENT DE INVATARE INTERACTIVA

Trăim icircntr-o societate aflată icircn continuă schimbare icircn care tehnologia digitală transformă fiecare aspect al vieţii umane

Modelul triunghiular de interacţiune mediată educator-computer-educat

CUPRINS

1Invatarea prin cooperare

13 Etapele invatarii prin cooperare

14 Efectele favorabile ale invatarii prin cooperare

15 Competentele profesorului necesare sustinerii invatarii prin cooperare

CUPRINS

Alte denumiri

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

CUPRINS

Alte denumiri

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Alte denumiri

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Alte denumiri

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Alte denumiri

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

presupune

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

4Interactiunea

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Interactiunea

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

La nivel de membru

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

( Appelbaun)

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Intrebari

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Grupurile informale

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

Grupurile formale

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

interiorul ei

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

degrup

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

bull Gandire

electron

neutron

proton

de varsta

electron

neutron

proton

de varsta

electron

neutron

proton

de varsta

Documents

Invatarea Prin Cooperare Si Invatarea InterActiv Creativa. Metode Si Tehnici Interactive de Grup

Text of Invatarea Prin Cooperare Si Invatarea InterActiv Creativa. Metode Si Tehnici Interactive de Grup