Strǎtilǎ Liliana-Ionela căs.Dubină

Grupa 18

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

REZUMAT ..................................................................................................................2

CAPITOLUL 1............................................................................................................3

Prezentarea generală a companiei Rompetrol..........................................3

CAPITOLUL 2.........................................................................................................14

Selecţia pieţelor internaţionale.....................................................................14

CAPITOLUL 3.........................................................................................................18

Prezentarea detaliată a celor 3 ţări............................................................18

CAPITOLUL 4.........................................................................................................43

Piaţa ţintă................................................................................................................43

CAPITOLUL 5.........................................................................................................50

Descrierea si analiza activităţii internationale .................................... 50

CAPITOLUL 6.........................................................................................................64

Perspectivele dezvoltării internaţionale..................................................64

CONCLUZII..............................................................................................................66

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................67

ANEXE......................................................................................................................68

1

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Rezumat executivLider în domeniul petrolier regional, Rompetrol este o companie multinaţionalǎ,

care cunoscut o evoluţie în timp din punct de vedere a structurii cât şi a dinamicii

performanţelor. Grupul are 40 de firme membre, organizate în patru Entitǎţi de Afaceri:

Retail & Marketing, Rafinare, Trading si Upstream (Explorare şi Producţie).

Unitatea de afaceri Retail şi Marketing este nucleul Rompetrol prin care se obţin

pentru produsele cea mai mare marjǎ netǎ. Principalele tipuri de operaţiuni efectuate de

unitate sunt cele de import şi de export de bunuri de consum.

Expansiunea regionalǎ rǎmâne o constantǎ între obiectivele strategice ale

Grupului. Rompetrol desfǎşoarǎ activitǎţi în 13 state, printre care se numarǎ Georgia,

Albania, , Moldova, Ucraina, Elveţia, Libia, Rusia, Kazakhstan, Bulgaria. Rompetrol

reprezintǎ chintesenţa succesului corporativ românesc şi este promotorul incontestabil al

valorilor locale specifice, cizelate şi adaptate noilor realitǎţi economice globale. Strategia

de creştere a Grupului Rompetrol a dat semnalul maturizǎrii capitalului românesc,

compania fiind cel mai reprezentativ exponent al globalizǎrii mediului de afaceri

românesc şi acţionând ca un catalizator al expansiunii regionale a acestuia.

În 2010 Grupul Rompetrol şi-a continuat expansiunea fǎcând paşi semnificativi

pentru a deveni prima companie multinaţionalǎ având ca bazǎ de pornire Compania

francezǎ Deyneff. Pe aceasta piaţǎ compania intenţioneazǎ sǎ desfǎşoare operaţiuni de

vânzare en-gros şi en-detail ale companiei franceze cu activitǎţile proprii de rafinare, ceea

ce va oferi companiei acces pe piaţa vest-europeanǎ.

Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, opereazǎ o reţea

de circa 250 de benzinării la nivel naţional. În anul 2010, divizia a realizat o cifrǎ de

afaceri de 432 milioane lei, cu un profit brut de 405 milioane lei .

Pentru realizarea performanţelor financiare s-au luat în calcul indicatorii sintetici

ca: rentabilitatea, profitabilitatea, solvabilitatea şi lichiditatea.

2

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Capitolul 1

Prezentarea general ă a companiei Rompetrol

Grupul Rompetrol este o companie multinaţională, cu activităţi în 12 ţări şi cu o

puternică bază operaţională în regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane. Lider în

domeniul petrolier regional, Rompetrol este una din cele mai cunoscute mărci româneşti

pe plan internaţional. Cele 46 de firme care alcătuiesc Grupul Rompetrol activează în

principal în rafinare şi marketing, cu implicare în proiecte complementare din explorare

şi producţie, distribuţie, servicii industriale, mentenenţă, management al proiectelor,

logistică, servicii de ecologie industrială şi alte servicii conexe, în Franţa, România,

Spania şi Sud-Estul Europei. În 2007, KazMunaiGaz cumpără 75% din acţiunile

Grupului devenind acţionarul majoritar, iar în 2009 achiziţionează restul de 25% din

acţiuni.

Compania Rompetrol a fost înfiinţată în anul 1974 ca să exporte know-how-ul

românesc în domeniul industriei de petrol şi gaze pe plan internaţional. A avut lucrări de:

construcţie conducte, foraj, construcţie rezervoare de depozitare în Libia, Iordania,

Yemen, Egipt. În anul 1993, compania este privatizată prin metoda MEBO, iar cifra de

afaceri scade în următorii ani la aproximativ 6 milioane de dolari. (Rafinăria Petromidia

nu făcea parte din companie). În anul 1998 Dinu Patriciu cumpără pachetul majoritar de

acţiuni împreună cu un grup de investitori. În anul 1999 Rompetrol cumpără Rafinaria

Vega, unicul producător de solvenţi de polimerizare, benzină de extracţie, white spirits,

diverse categorii speciale de bitum şi catalizatori pentru sectoarele de procesare a ţiţeiului

şi petrochimice. În anul 2000 este creat holding-ul Rompetrol Group B. V., cu sediul

central în Amsterdam, Olanda, care include firma Rompetrol şi companiile asociate. Este

achiziţionată compania Petros (în prezent Rompetrol Well Services) – furnizor unic de

servicii şi echipamente (închiriere) pentru sondare şi foraj1.

Cea mai importantă achiziţie a grupului a fost cumpărarea rafinăriei Petromidia, în

anul 2001.

1 http://www.businessmagazin.ro/articole-externe/cele-mai-importante-momente-ale-relaţiei-dinu-

patriciu-rompetrol

3

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Grupul Rompetrol este organizat în patru Unităţi de Afaceri: Rafinare şi

Petrochimie, Retail, Trading, Dezvoltare corporativă (cuprinde divizia de Upstream şi

companiile de servicii).

Diviziile Rompetrol sunt Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol

Downstream şi Rompetrol Logistics (împreună cu subsidiara Rompetrol Gas)1.

Istoric

1974: Se înfiinţează Rompetrol, reprezentant al industriei petroliere autohtone pe

piaţa internaţională2.

1993: Rompetrol se privatizează prin metoda MEBO; cifra de afaceri a companiei

scade în anii imediat următori privatizării la sub 6 milioane de dolari3.

1998: Omul de afaceri Dinu Patriciu şi un grup de investitori locali achiziţionează

pachetul majoritar de acţiuni şi majorează capitalul

1999: Începe procesul de formare a Grupului Rompetrol, compania realizând

prima achiziţie majoră, rafinăria Vega Ploieşti. În doar 9 luni de la preluare, cifra

de afaceri a rafinăriei Vega s-a triplat.

2000: Rompetrol preia Petros – unicul furnizor de servicii la sondă din România

la acea dată, redenumit ulterior Rompetrol Well Services SA.

2001: Grupul Rompetrol realizează principala sa achiziţie - rafinăria Petromidia,

în urma semnării contractului de vânzare–cumparare cu Fondul Proprietăţii de

Stat (FPS). Petromidia şi-a schimbat numele în Rompetrol Rafinare SA.

2003: Rompetrol desfaşoară un program complex de extindere a reţelei de staţii

de carburanţi în întreaga ţară. Pentru a facilita extinderea şi a fluidiza distribuţia

de produse către alţi clienti, Rompetrol creează reţele de depozite en-gros, în

1http://www.dailybusiness.ro/ştiri-companii/revizie-generalǎ-rompetrol-rafinare-şi-rompetrol

petrochemicals-îşi-întrerup-activitatea-între-20-septembrie-1-noiembrie2 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/24961/Rom-Oil-Braşov-încheie-un-contract-de-

antreprizǎ-cu-Rompetrol-Logistics.html3 http://www.businessmagazin.ro/articole-externe/cele-mai-importante-momente-ale-relaţiei-dinu-

patriciu-rompetrol

4

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

locaţii strategice pe teritoriul României (Arad, Craiova, Şimleul-Silvaniei,

Zărneşti, Vatra Dornei, Constanţa, Bucureşti-Mogoşoaia). Astăzi, aceste depozite

alimentează reţeaua naţională a companiei, care include peste 100 de benzinării

proprii şi 150 de staţii Partener Rompetrol.

2004: Rompetrol Rafinare este listată la Bursa de Valori Bucureşti. Profitul

operaţional al rafinăriei creşte de peste 5 ori faţă de anul anterior, reuşind să

atingă un nivel de 86,4 milioane dolari. Rompetrol Rafinare înregistrează un

profit operaţional pentru prima dată în cei 30 de ani de activitate, de 11 milioane

dolari. În urma cumpărării Petrom, compania OMV vinde un pachet de 25,1%

acţiuni Rompetrol către managementul Rompetrol.

2005: Rompetrol achiziţionează reţeaua de benzinării Dyneff din Franţa,

triplându-şi cifra de afaceri. În plus, Grupul îşi incepe activitatea în Albania şi

Georgia şi deschide o reprezentanţă la Moscova.

2006: Rompetrol înfiinţează Rompetrol Ucraina.

2007: În luna august compania kazahă KazMunaiGaz a achiziţionat 75% din

acţiunile Rompetrol Group contra sumei de 2,7 miliarde euro. Dinu Patriciu,

fondatorul Rompetrol, controla înainte de vânzarea participaţiei majoritare către

compania kazahă 80% din acţiunile grupului, iar partenerul său american Phillip

Stevenson restul de 20%. În urma tranzacţiei, participaţia lui Patriciu s-a redus la

20%, iar a lui Stevenson la 5%.1

2009: în luna iunie KazMunaiGaz achiziţionează şi restul de 25% din acţiuni,

deţinând astfel control total de 100% asupra companiei.

2010: la data de 30 septembrie, statul Român a reintrat în acţionariatul Rompetrol

Rafinare, cu o participaţie de 44,69% din capital, ca urmare a conversiei în acţiuni

a obligaţiunilor pe care KazMunaiGaz nu le-a răscumpărat până la data scadenţei2.

1 http://www.mediafax.ro/economic/rompetrol-şi-a-modificat-structura-de-administrare-patriciu-

rǎmâne-preşedintele-grupului2http://www.wall-street.ro/top/Companii/97665/Cele-mai-mari-10-tranzacţii-din-businessul-

românesc/10/Statul-român-Rompetrol-Rafinare-464-mil-euro.html

5

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Organigrama şi managementul companiei Rompetrol

Compania multinaţionalǎ are organigrama bazatǎ atât pe catogoriile de manageri

şi responsabilitǎţile îndeplinite de aceştia, cât şi pe diviziunea departamentelor, entitǎţilor

de afaceri (vezi organigrama anexa 1 ).

Produsele şi serviciile oferite

Rompetrol oferǎ spre vânzare o multitudine de produse, de la lubrifianţi la

robinete industriale.

O gamǎ largǎ de lubrifianţi sunt compatibili cu diverse tipuri de motor, fiind în

conformitate cu cele mai stricte standarde de calitate şi performanţǎ.

Gama de lubrifianţi Axial este prima marcǎ de lubrifianţi realizatǎ de Rompetrol

pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor clienţilor. Axial este un lubrifiant de top,

prezentat în recipienţi de 1 si 4 litri şi este diferenţiat pe coduri de culoare pentru o mai

uşoarǎ recunoaştere. Cele trei sortimente, formula pentru carburanţi diesel, formula

pentru benzine şi formula semi sinteticǎ, au fost dezvoltate pentru motoare care

funcţioneazǎ în condiţii variabile. Toate variantele includ opţiuni de vâscozitate ridicatǎ

sau scǎzutǎ, în funcţie de tipul de mediu în care clientul estimeazǎ cǎ va funcţiona

motorul maşinii sale.

Axial verde este formula pentru benzine, cu un grad de vâscozitate de 20W40 şi

15W40. Lubrifiantul este recomandat pentru motoare care funcţioneazǎ pe bazǎ de

benzinǎ, cu aspiraţie normalǎ sau turbo. Aceastǎ formulǎ a fost creatǎ pentru a preveni

oxidarea, expunerea excesivǎ la poluare, coroziune şi include o componentǎ de

monitorizare a gradului de vâscozitate.

Axial albastru este formula pentru carburanţi diesel, creatǎ pentru a îmbunǎtǎţi

funcţionarea motoarelor diesel de toate tipurile. Lubrifiantul a fost creat pentru a

rǎspunde cerinţelor de funcţionare a vehiculelor în condiţii extreme, dar este recomandat

şi pentru utilizarea zilnicǎ pentru toate tipurile de motoare diesel, asigurând o înaltǎ

performanţǎ a motorului şi o protecţie ridicatǎ împotriva coroziunii.

6

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Axial gri este sortimentul semi sintetic, potrivit atât pentru motoare diesel, cât şi

pentru motoare pe benzinǎ. Lubrifiantul conţine componente sintetice, fiind astfel

alegerea idealǎ pentru motoarele noi, de înaltǎ performanţǎ, oferind o protecţie maximǎ şi

perioade mai îndelungate de timp între schimburile de ulei.

Cele douǎ rafinarii ale grupului, Petromidia şi Vega furnizeazǎ combustibili

lichizi de calitate superioarǎ: Benzina Efix, Benzina Premium E Plus, Benzina Euro Plus

unleaded, Motorina Efix, Motorina Super Euro 5, Păcurǎ, Benzina nafta, Petrol reactor

JET A1, Calor extra 1 şi Economic 3, Combustibil Lichid Uşor Rafinat.

Investiţiile permanente în modernizǎri tehnologice şi atenţia permanentǎ pentru

menţinerea profesionalismului, cât şi grija pentru buna stare a angajaţilor au fǎcut ca

Rompetrol sǎ fie considerat un furnizor de marcǎ de combustibili gazoşi, iar produsele

sunt dintre cele mai diversificate: Propane, MTBE raffinate, CT Bottled LPG for

domestic use, Liquefied petroleum gas, Automotive LPG, etc.

Compania face totul pentru a rǎspunde cererii de combustibili solizi folosiţi pentru

a furniza energie unora dintre cele mai mari unitǎţi industriale din ţarǎ: Sorted petroleum

coke for domestic use, Sulphur petroleum coke type .

Determinarea companiei noastre de a furniza numai produse benefice mediului

înconjurǎtor a generat produse chimice organice (Crude benzene, Slurry, Heavy

solvent, MTBE) şi anorganice (Platforminc hydrogen MP, Petroleum sulphur) ale cǎror

specificaţii sunt în conformitate cu cele mai stricte standarde de calitate existente.

Serviciile oferǎ entitǎţilor de afaceri resursele, expertiza şi sprijinul necesar pentru

a asigura succesul operaţiunilor noastre.

Modelul de afaceri se îndreaptǎ cǎtre “centre de excelenţǎ” menite sǎ furnizeze

programe integrate de bunǎ practicǎ la nivelul tuturor entitǎţilor Grupului.

Cel mai important capital al Rompetrol sunt oamenii, iar serviciile vor deveni în

curând alegerea fireascǎ pentru a rǎspunde tuturor nevoilor clienţilor sǎi, ca un factor de

mare importanţǎ în drumul Grupului spre succes.

Începǎnd cu anul 2006, compania dǎ posibilitatea clienţilor de a alimenta şi a

cumpǎra produse din bar şi magazine cu cardul “Fill & Go” şi “Fill & Go Master Card”,

ultimul fiind un card cu utilizare internaţionalǎ.

7

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Resursele umane ale companiei

Rompetrol este unul dintre cele mai mari grupuri industriale private din România,

iar în 2005 s-a clasat printre primele 15 companii în topul celor mai buni angajatori

români. Succesul acestui business este datorat unei echipe de oameni tineri şi pasionaţi de

ceea ce fac.

Productivitatea Rompetrol a fost în anul 2004 de aproximativ 220.000 dolari pe

angajat, la un numǎr de 5.600 de angajaţi, în timp ce productivitatea Petrom este de

33.000 dolari pe angajat, la un numǎr de aproximativ 60.000 angajaţi.

Resursele materiale

Resursele materiale ale companiei sunt oferite de cele douǎ Rafinarii ale grupului,

Rompetrol Rafinare ( Petromidia, poziţionatǎ la Marea Neagra în Nǎvodari) şi Vega

(Ploieşti), cu o capacitate instalatǎ de prelucrare de 4,8 milioane de tone de materie primǎ

pe an şi 3,3 milioane de tone de ţiţei prelucrate în 2005, Rompetrol Rafinare este cea mai

modernǎ rafinǎrie din ţarǎ.

Rafinaria Petromidia este singura unitate de profil situatǎ la Marea Neagrǎ, având

astfel un avantaj competitiv datoritǎ accesului imediat la rutele de transport naval şi

fluvial.

Aprovizionarea cu ţiţei se realizează prin portul Midia, amplasat în vecinǎtatea

platformei industriale, care poate primi vapoare de până la 24.000 tdw sau prin portul

Constanţa, printr-o conductă de 40 de kilometri.

Rafinaria Vega, are o capacitate instalatǎ de prelucrare de 500.000 de tone de ţiţei

pe an, este o rafinǎrie micǎ dar flexibilǎ care s-a specializat pe prelucrarea de materii

prime alternative (naphtha, rafinat de RC, fracţie C5-C6, alte fracţii petroliere şi păcură)

şi în producţia de solvenţi ecologici, bitum cu destinaţie specialǎ, carburanţi ecologici

pentru încǎlzire şi alte produse specializate.

Activitatea general ǎ a companiei

8

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Activitatea companiei noastre a cunoscut o evoluţie în decursul anilor. Dacǎ luǎm

în considerare anul 2003, compania înregistra o cifrǎ de afaceri de 195 milioane dolari.

Un an mai târziu, în primele două luni ale rezultatelor financiare ale Grupului Rompetrol

au atins nivele record - o cifră de afaceri cumulată pe ianuarie şi februarie de 274

milioane USD, profit operaţional (EBITDA) de 22,6 milioane USD şi un profit net de

7,17 milioane USD.

În 2005 Grupul Rompetrol a obţinut, în primele trei luni al anului, o cifrǎ de

afaceri de 507 milioane de dolari şi un profit net de 43 de milioane de dolari, depǎşind

estimǎrile iniţiale ale companiei. Aceste rezultate, care se datoreazǎ productivitǎţii

crescute la rafinaria Petromidia, eficienţei întregii companii, cât şi liberalizǎrii survenite

pe piaţa de carburant din ţarǎ.

În primele trei luni ale anului 2005, Rompetrol a vǎrsat la buget peste 4.600 de

miliarde de lei (164 de milioane de dolari). Cu o cifrǎ de afaceri de aproximativ 5

miliarde USD în acelaşi an, Rompetrol a evoluat de la o companie regionalǎ de mǎrime

medie, la una dintre primele 20 de companii petroliere din Europa şi prima afacere

globalǎ de succes pornitǎ din Romania.

În 2005, banii achitaţi la buget de Rompetrol au reprezentat peste un milion de

pensii aferente anului trecut. Compania a anunţat cǎ, în urmǎtorii doi ani activitatea de

petrochimie din cadrul Grupului va fi dezvoltatǎ, producţia urmând sǎ creascǎ de la

80.000 de tone anul trecut la 500.000 de tone. În ultimii 3 ani Rompetrol a adus la

bugetul statului 2.5 miliarde de dolari, sau altfel spus 6-7% din bugetul de stat al

României.

Activitǎţile desfǎşurate de compania noastrǎ sunt:

Upstream

Rompetrol Upstream coordonează activităţile de foraj, serviciile de sondă şi pe

cele de explorare şi producţie (E&P, Drilling si Well Services-Petros) ale grupului

Rompetrol în România şi la nivel internaţional. Ariile de interes şi activitate se

concentrează pe ţărmul Mării Negre şi al Mării Caspice, în Orientul Mijlociu şi în Africa

de Nord.

9

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Rafinare

Cele două rafinării ale grupului Rompetrol, Rompetrol Rafinare (Petromidia,

poziţionată la Marea Neagră în Năvodari) şi Vega (Ploieşti) acoperă împreună 32% din

capacitatea de rafinare a României. Rompetrol Rafinare este cea mai modernă rafinarie

din România, cu o capacitate instalată de prelucrare de 4,8 milioane de tone de materie

primă pe an şi 3,3 milioane de tone de ţiţei prelucrate în 2005. Rafinaria Vega, cu o

capacitate instalată de prelucrare de 500.000 de tone pe an, este o rafinarie mică dar

flexibilă care s-a specializat pe prelucrarea de materii prime alternative şi pe producţia de

solvenţi ecologici, bitum cu destinaţie specială, carburanţi ecologici pentru încălzire şi

alte produse specializate.

Downstream

La sfârşitul anului 2010, Rompetrol Downstream opera 788 de staţii (131 staţii

proprii, 153 staţii Partener, 151 staţii Expres şi 353 baze interne)1.

Rompetrol este sinonim cu valorile modernitǎţii, succesului şi spiritului

independent. Brandul Rompetrol a fost construit cu personalitate şi viziune, reflectând în

mod firesc spiritul oamenilor care s-au aflat la temelia sa. Pentru ca, mai mult decât

produse şi servicii din industria petrolierǎ, Rompetrol reprezintǎ esenţa spiritului inovator

şi a dorinţei de perfecţionare traduse prin activitatea dedicatǎ a celor peste 8000 de

angajaţi.

Mediul de afaceri

Metoda de intrare pe piaţǎ în Franţa este cea a concentrǎrii prin integrare

orizontalǎ, astfel în Franţa achiziţionându-se compania Dyneff.

Societatea Rompetrol a decis adoptarea acestei metode de extindere la nivel

internaţional datoritǎ avantajelor pe care aceasta le prezintǎ: libertatea de a dezvolta spaţii

1http://www.standard.money.ro/articol_111845_12/

cum_au_mers_în_2009_vânzǎrile_de_carburanţi_ale_rompetrol_şi_câte_staţii__a_pierdut__în_franţa

10

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

specifice în locaţii avatajoase din punct de vedere strategic, flexibilitatea în dezvoltarea

firmei, adaptarea proiectelor în funcţie de necesitǎţile firmei precum şi crearea unei

imagini specifice firmei şi care sǎ respecte regulile definitorii ale imaginii companiei.

Odatǎ cu achiziţionarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol deschide al doilea

front de operaţiuni în Occident, dupǎ cel din zona Balcanilor şi a Mǎrii Negre. În Franţa,

compania plǎnuieşte atingerea unei cote de 10% din piaţa de carburanţi.

În paralel cu deschiderea de noi benzinǎrii, strategia de extindere a Rompetrol

vizeazǎ şi achiziţionarea unei rafinǎrii în Franţa, care sǎ ajute la dezvoltarea regionalǎ a

grupului, dublatǎ de semnarea unor contracte de procesare cu mai multe rafinarii din

regiunea Mǎrii Mediterane.

Divizia Dyneff deţine pe piaţa francezǎ o cotǎ de piaţa de 5% în domeniul

distribuţiei de carburanţi, iar planurile de extindere a companiei vizeazǎ poziţionarea sa

ca jucǎtor naţional cu greutate în urmǎtorii ani.

Tranzacţia este cât se poate de profitabilǎ, întrucât cota de piaţǎ a Dyneff în Franţa

echivaleazǎ cu o acoperire de 30% din piaţa româneascǎ, iar vânzǎrile companiei

franceze au crescut cu circa 33% din momentul preluǎrii de cǎtre Rompetrol. Cu alte

cuvinte, chiar mai mult decât deţine în prezent Rompetrol pe piaţa autohtonǎ de

carburanţi. În paralel cu extinderea în vestul Europei, petroliştii vizeazǎ creşterea cotei de

piaţǎ a Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, de la 15% în

prezent la 20% pânǎ în anul urmǎtor şi la 30-35% pânǎ în 2008, în urma unor investiţii

succesive de 25-30 milioane dolari.

Grupul Rompetrol va investi, prin intermediul subsidiarei sale Dyneff, circa 60 de

milioane de euro pentru a construi un depozit de produse petroliere în localitatea francezǎ

Port la Nouvelle, de pe ţǎrmul Mǎrii Mediterane. Valoarea estimatǎ a investiţiei a rezultat

din studiile efectuate, potrivit datelor companiei. Distribuitorul francez de carburanţi

Dyneff, care va fi achiziţionat de Rompetrol, deţine în Port la Nouvelle douǎ depozite de

produse petroliere.

Performanţele financiare

Într-o lume în care cifrele definesc succesului unei companii, Grupul Rompetrol

se poate mândri cu performanţele atinse, deţinând operaţiuni şi activitǎţi în 13 ţǎri,

grupate, în principal, în douǎ zone majore. Prima dintre acestea include România şi

11

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

regiunea Balcanilor, iar odatǎ cu preluarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol şi-a

extins prezenţa şi pe pieţele din Franţa şi Spania.

Astfel, direcţiile strategice ale grupului vizeazǎ pe de o parte unirea acestor doi

poli geografici - Rompetrol Vest (Franţa şi Spania) şi Rompetrol Est (România şi zona

Balcanilor), iar pe de altǎ parte de a deveni o companie petrolierǎ integratǎ, axatǎ în

principal în bazinul Mǎrii Mediterane.

Profitul net al The Rompetrol Group este unul ascuns. Dar se poate face o

estimare a performanţelor pe categoriile de entitǎţi. De exemplu, Rompetrol Rafinare din

România în 2003 înregistreazǎ un profit de 76 milioane USD, iar în 2004 - 84 milioane

USD. Profitul operaţional a atins în 2005 suma de 164 milioane USD, o creştere cu 62%

faţǎ de 2004. Anul 2006, înregistreazǎ o nouǎ creştere a profitului faţǎ de 2005, cu 15%,

obţinând circa 189 milioane USD.

Ritmurile de creştere ale profitului sunt datorate majorǎrii costului materiei prime

cu 25% ale preţului la ţiţei Brent, cauzând o creştere mai lentǎ a ţiţeiului de Ural, astfel

Rompetrol a achiziţionat ţiţei mai ieftin în termeni relativi cu 3,76$/baril vânzând

combustibil la extern cu preţ de piaţǎ, iar la intern la preţuri mai bine corelate cu evoluţia

costurilor.

Cifra de afaceri (miliarde de dolari) a companiei noastre în ultimii 3 ani faţǎ de

anul 2004.

Din acest tabel se

observǎ cǎ din anul 2009 când a început criza, cifra de afaceri a companiei noastre a

scăzut drastic, dar în anul 2010 a început sǎ creascǎ uşor.

Profitul operaţional:1

2006: 164 milioane dolari

2005: 164 milioane dolari

1 http://www.bloombiz.ro/

An 2004 2008 2009 2010

CA(mld.$) 1.15 8.7 3.1 3.5

12

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Profitul net:1

2010: -193,1 milioane dolari (pierdere)

2009: -173,7 milioane dolari (pierdere)

2004: 7,7 milioane Euro

Puncte de vânzare

În anul 2009, compania deţinea 1.060 puncte de vânzare (majoritatea benzinării),

din care majoritatea sunt în România. În Franţa, compania noastră a cumpărat lanţul

Dyneff în anul 20052.

Evoluţia numărului de puncte de vânzare în anul 2009 faţă de anul anterior.

1 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/99270/Pierderi-de-174-mil-dolari-pentru-Rompetrol-

Rafinare-în-2010.html2http://www.standard.money.ro/articol_111845_12/

cum_au_mers_în_2009_vânzǎrile_de_carburanţi_ale_rompetrol_şi_câte_staţii__a_pierdut__în_franţa.html

Ţară 2009 2008

România 768 610

Franţa 157 164

Bulgaria 73 73

Rep. Moldova 14 11

Total 1.060 900

13

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Diferenţiere

Rompetrol vizeazǎ deferentierea de celelalte companii de profil prin lansarea a cât

mai multe produse şi servicii noi. Unul dintre cele mai cunoscute produse Rompetrol este

cardul Fill&Go, prin care plata carburantului se face direct la pompǎ, iar plata se poate

face la începutul lunii viitoare faţǎ de data alimentǎrii. Vânzǎrile au crescut datoritǎ

Fill&Go. Produsul a fost lansat în 2004 în special pentru persoane juridice şi de-abia de

anul trecut pentru personae fizice. Rompetrol alimenteazǎ 75.000 de vehicule care

formeazǎ flotele unor companii precum Dunca Expediţii, Bechtel, Coca-Cola România,

Orange, Philip Moris România, Cristim sau Tabco Campofrio.

Capitolul 2

Selecţia pi e ţelor in t ernaţionale

Pentru a vedea care sunt şansele firmei noastre de a accede pe piaţa internaţională,

vom încerca mai întâi să facem o evaluare a acestei pieţe iar mai apoi să identificăm

potenţialele oportunitaţi de extindere.

Fiind la începutul procesului de internaţionalizare, strategia aleasă de managerii

firmei noastre pentru a pătrunde pe pieţele altor ţări este strategia de concentrare. Aceastǎ

strategie presupune extinderea volumului de activitate în domeniul de afaceri curent.

Exista trei posibilităţi pentru realizarea unei strategii de concentrare:

14

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Dezvoltarea pieţei

Dezvoltarea produsului

Integrarea orizontală

Dezvoltarea pieţei se realizează prin câştigarea unei pǎrţi mai mari din piaţa

curentă, prin extinderea în noi zone geografice şi prin adaugarea unor noi segmente de

piaţǎ, deci va fi strategia pe care o vom aplica pentru a internaţionaliza activitatea firmei.

Avantajele acestei strategii constau în faptul cǎ firma poate sǎ-şi valorifice mai bine atu-

urile tehnologice şi manageriale. Dezavantajele rezidǎ în faptul cǎ antrenarea resurselor

firmei într-un singur obiect de activitate poate genera greutǎţi semnificative în cazul

apariţiei unor schimbǎri defavorabile neaşteptate.

Pentru a identifica pieţele externe optime pentru exportul de produse petroliere,

vom selecta un eşantion de 10 ţǎri, pe care le vom analiza din punctul de vedere al

urmǎtoarelor criterii, în ordinea descrescǎtoare a importanţei lor pentru produsul nostru :

1. Dimensiunea economiei (PIB si PIB/locuitor).

Fiind un produs destul de rǎspandit, benzina se vinde mai bine în ţările în care

populaţia este mai numeroasǎ şi putere de cumpărare mai mare .

2. Cererea potenţială (dimensiunea populaţiei, structura pe vârste, rata de

creştere a populaţiei).

Cererea de benzinǎ depinde foarte mult de numǎrul familiilor existente într-o

societate, respectiv numǎrul de locuinţe.

3. Distanţa fizică

Preţul benzinei depinde foarte mult de lanţurile valorice prin care trece produsul

(valoarea transportului, en-gross-işti, detailişti etc). Extinderea activitǎţii în ţǎrile mai

apropiate ar scǎdea din valoarea finalǎ a produsului, acesta devenind mai competitiv pe

piaţa externǎ.

4. Distanţa ”psihicǎ” (diferenţele culturale nete).

Într-o ţarǎ care are alte valori decât ţara de origine a produsului, va fi nevoie de o

activitate intensǎ de marketing pentru a putea sensibiliza consumatorul sǎ cumpere

produsul. Aceste cheltuieli se vor regǎsi în preţul produsului, care va fi mai mare, şi deci

vor scǎdea din avantajele competitive ale acestuia.

Vom motiva, urmǎrind tabelele din anexe, alegerea acestor pieţe :

15

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Franţa şi Ungaria au fost alese în eşantion deoarece au cel mai bun raport

dimensiune economicǎ / distanţa fizicǎ.

Rusia şi Polonia au intrat în eşantion deoarece au cel mai bun raport cerere

potenţialǎ / distaţa fizicǎ. În plus au un ritm de creştere economicǎ foarte mare.

Franţa a fost alesǎ deoarece are un raport bun dimensiune economicǎ / diferenţe

culturale. În plus acesta ţarǎ ar putea fi un potenţial punct de lansare pe alte pieţe din

zonǎ, foarte promiţǎtoare.

Bulgaria, Croaţia, Moldova, Serbia şi Turcia au fost alese fiindcă au un raport

foarte bun distaţă fizică / diferenţe culturale. Comportamentul consumatorilor de pe

aceste pieţe, vecine României, este aproape similar cu cel al consumatorului român,

deoarece au cam acelaşi nivel al veniturilor disponibile, deci gradul de previzibilitate a

vânzărilor este mare. În plus, aceste pieţe sunt puţin cunoscute, chiar evitate de multe ori,

datorită puterii de cumpărare scăzute a cumpărătorilor, deci gradul de concurenţă este

mic iar accesul pe piaţă mult mai facil. Determinarea acestor ţări de a adera la UE (care

este similară cu o promisiune de liberalizare a afacerilor şi stabilitate politico-

economică), poate constitui un atu important pe viitor, pentru firmele care doresc să

cucerească pieţele acestor ţări.

Din acest eşantion de 10 ţări vom alege două sau trei pieţe pe care le vom

considera cele mai potrivite. Analizând în detaliu indicatorii acestor ţări, sistematizându-i

într-o anumitǎ ordine şi optimizând, din perspectiva criteriilor de selecţie, am obţinut

următoarele rezultate :

Dimensiune

economică

Cerere potenţială Distanţa fizicǎ Distanţa ”psihică”

(PIB/locuitor) (Populaţie) (Kilometri ) (Similitudini)

Descrescǎtor Descrescǎtor Crescǎtor Crescǎtor

Franţa Rusia Ungaria Moldova

Italia Franţa Bulgaria Bulgaria

Ungaria Turcia Serbia Ungaria

Polonia Polonia Moldova Serbia

Croaţia Ungaria Croaţia Croaţia

Rusia Serbia Turcia Polonia

16

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Bulgaria Bulgaria Polonia Rusia

Turcia Italia Franţa Italia

Serbia Croaţia Rusia Franţa

Moldova Moldova Italia Turcia

Observǎm cǎ :

Franţa are cel mai bun raport dimensiune economicǎ / distanţǎ fizicǎ.

Italia are cel mai bun raport dimensiune economicǎ / distanţa psihicǎ.

Rusia are cel mai bun raport corelat cerere potenţialǎ/ distaţă fizicǎ şi”psihicǎ” /

dimensiune economicǎ. Aici se adaugǎ ritmurile extraordinare de creştere economicǎ,

care duc la o creştere rapidǎ a veniturilor populaţiei, respectiv a cererii potenţiale.

Capitolul 3

Prezentarea detaliat ă a celor 3 ţă ri

I. RUSIA

17

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Mediul demografic/natural

Rusia este o imensitate atât atunci când vorbim despre teritoriul, dar si atunci când

vorbim de resursele sale subpamântene, dar şi terestre. Deoarece se întinde din Europa de

Est până în Orientul Îndepărtat, fiind vecină cu cele două mari economii ale lumii: SUA

şi Japonia, ea cuprinde o diversitate culturală, lingvistică şi, prin urmare, demografică.

Populaţia Rusiei, care numără aproximativ 142 milioane (date din 2010), este

foarte diferită din punctul de vedere a componenţei etnice, întâlnindu-se printre ruşi, care

numără 79.8%, tătari 3.8%, ukrainieni 2%, bashkiri 1.2%, chiuvashi 1.1%, celelalte etnii

12.1%.

Dacă e să facem conexiunea între creşterea economiei şi creşterea veniturilor

claselor sociale, atunci ar trebui să menţionăm că veniturile nu cresc în egală măsură

pentru toate categoriile sociale, s-a constat în cadrul studiilor statistice, că veniturile

cetăţenilor ruşi bogaţi au crescut mai mult decât a celor din clasa mijlocie sau inferioară.

Creşterea medie a veniturilor cetăţenilor bogaţi din Rusia se situează la nivelul de 14.8

ori mai mare decât a celor săraci.

Viciile caracteristice în Rusia, adică alcoolismul şi fumatul, sunt cel mai des

întâlnite la persoanele sărace şi cele afla sub pragul sărăciei, care numărau 4 milioane în

2004. Conform statisticilor realizate în această direcţie, aceste vicii ar fi cauzele

principale ale sporului negativ, -0.37 %, date pentru 2006. Se apreciază că numărul

populaţiei va scădea drastic în următorii zece ani, atingând cifra de 130 milioane

locuitori.

Numărul populaţiei fiind în scădere, Rusia va întâmpina greutăţi în exploatarea

tuturor resurselor de care dispune, şi anume din cauza repartizării disproporţionale ale

populaţiei pe teritoriul ţării. Populaţia este de obicei localizată în oraşe, aceasta fiind

efectul politicii duse în perioada sovietică, de concentrare a populaţiei în centre urbane,

specializate, de obicei, pe o singura ramură a industriei. Astfel distribuiţia popualţie este

de 70% pentru mediul urban şi de 30 % pentru mediul rural.

18

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Densitatea este de 0.12 persoane la kmp, şi asta din cauza imenselor teritorii, din

Orientul Îndepărtat, Siberia, ce nu sunt populate sau sunt slab populate. Cauzele acestei

disproporţionalităţi diferenţele de climă şi relief.

Întinderea mare şi latitudinea (între 42º lat.N 82º lat N) determină o succesiune de

zone climatice, din sud spre nord, astfel:

- un climat continental (cu nuanţe deşertice), în apropierea Mãrii Caspice.

- un climat temperat continental rece (pânã aproape de Cercul Polar de Nord, cu

ierni lungi şi geroase, dar precipitaţii puţine.Aici se înregistreazã frecvent temperaturi ce

coboarã pânã la –50ºC, iar uneori pânã la –70ºC (Verhoiansk: -75°C,minima

absolută),fiind unele dintre cele mai reci regiuni ale planetei.

- un climat subpolar,rece (de la Cercul Polar până la ţărmul Oceanului Arctic, cu

ierni prelungite (8 luni), cu un scurt anotimp de primãvarã şi veri scurte, răcoroase.

- un climat artic (polar ), care favorizeazã existenţa gheţarilor în Insula Novaia

Zemlea şi formarea unei banchize de gheaţã în Oceanul Arctic.

Latitudinea şi adesea departarea de ocean şi dispoziţia reliefului, toate contribuie

la caracterul specific al climei.Iarna, porturile nordice, ca St. Petesburg, sunt blocate de

gheaţă.

Importanţa distnţei fizice în procesul de export este foarte imprtantă, deoarece

poate influienţa hotărâtor asupra preţului final al produselor exportate. Din acest punct de

vedere, Rusia are o poziţie avantajoasă, aflânduse la o distanţă ce poate fi parcursă timp

de 30 de ore cu automobilul, adică de 1.777.7 km. Cu toate acestea are un dezavantaj, şi

anume că pe timp de iarnă, transportul se derulează anevoios, adesea din cauza

infrastructurii precare.

Infrastructura de comunicaţii în Rusia este foarte diversificată, astfel se întâlnesc

majoritate tipurilor de transport, iar telecomunicaţiile sunt la fel de diversificate, chiar

dacă unele regiuni nu sunt conectate la reţelel telefoniei fixe sau nu se află în reţelel de

acoperire a telefoniei mobile.

Cât priveşte reţelele de transport trebuie menţionat faptul că amplasarea

geografică a impus dezvoltarea a mai multor tipuri de transport.

19

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Transportul aerian este reprezentat de reţeaua de aeroporturi de pe teritoriul

Federaţiei Ruse, care sunt prezente în toate marile oraşe ale Rusiei. Numărul lor în 2004

era de 2,586 de aeroporturi.

Transport pe calea ferată:

Sistemul de căi ferate al Rusiei are o lungime de 87,157 km.

Căi ferate cu ecartament larg : 86,200 km 1.520-m (40,300 km electrificaţi)

Căi ferate cu ecartament îngust : 957 km 1.067-m (pe insula Sakhalin)

Alţi 30,000 km de cale ferată servesc exclusiv nevoilor industriei.

Diferenţele de ecartament între căile ferate ruse şi cele europene constituie un

impediment ce trebuie luat în calcul în momentul transportului. În România ecartamentul

este tip european, ceea ce poate reprezenta un factor ce face transportul mai dificil.

Transport rutier

Reţeaua totală de şosele este de : 537,289 km,dintre care asfaltate 362,133 km în

2001.

În general, reţeaua de transport auto este slab dezvoltată, fiind mai densă doar în

partea europeană a Rusiei, iar drumurile sunt de o calitate care lasă de dorit, multe dintre

ele nefiind asfaltate sau întreţinute încă din perioada sovietică.

Transport maritim

Lungimea totală a canalelor navigabile ruseşti este de 96,000 km, dintre care

72,000 km în sistemul care leagă Marea Baltică, Marea Albă, Marea Caspică, Marea

Azov, şi Marea Neagră. Principalele porturi şi terminale sunt: Anapa, Kaliningrad,

Murmansk, Nakhodka, Novorossiysk, Rostov-na-Donu, Sankt Petersburg, Taganrog,

Vanino, Vostochnyy.

Flota rusă posedă 1,194 de nave, plus un număr de 56 nave străine şi 326 nave

înregistrate în alte ţări.

Transport prin conducte

Conducte de gaz – 150,007 km, conducte de petrol - 75,539 km, produse rafinate –

13,771 km.Această reţea asigură atât consumul intern, cât şi exportul de petrol şi gaz

natural. Exportul se face îndeosebi în Europa, fostele republici sovietice şi Asia.

Resurse naturale

20

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Rusia, în ansamblul ei, poate fi considerată ţara cu cele mai variate şi bogate

resurse naturale de pe glob. Principalele resurse naturale sunt:

- petrol (zona Volga-Ural, Câmpia Precaspică şi Câmpia Siberiei Occidentale)

- gaze naturale

- cǎrbuni (bazinele Peciora, Lena şi Enisei

- minereuri de fier (Ural, Podişul Valdai)

- minereuri neferoase (Ural şi Siberia)

- diamante, aur şi uraniu (Podişul Siberiei Centrale, Munţii Altari)

- lemn (Siberia, munţii Ural)

Guvernul Rusiei a publicat o lista cu resursele naturale care vor fi protejate,

principalele resurse protejate sunt cele energetice, adică petrolul şi gazele naturale.

Acestă listă enumeră doar trei regiuni producătoare de petrol şi gaz, una în Siberia de est

şi două în regiunea Timan-Pechora, care vor fi interzise companiilor străine. Trutnev a

adăugat faptul că guvernul va restricţiona accesul la regiuni cu rezerve mai mari de 150

de milioane de tone (1 miliard de barili) de petrol şi de un miliard de metri cubi de

gaz.Deţine importante resurse de petrol, gaz natural, cărbune, lemn, etc.

Cu toate că deţine diverse resurse naturale, Rusia nu are capacitatea tehnologică

de a le exploata

Multe dintre ele rămân neexploatate din cauza condiţiilor climaterice.

Mediul politic

Sistemul de guvernare: Federaţie.

Rusia este alcătuită din 89 de subiecţi, reduşi în 2005 la 88. Sunt şase categorii de

subiecţi federali, care cu toate că sunt clasificate, după Constituţia Federaţiei Ruse sunt

consideraţi subiecţi cu drepturi egale. Republici – 21, oblast – echivalentul „provincie”

49, oblast autonomă 1, krai „domeniu” 6, okrug „regiune” autonom 10, oraşe de

importanţă federală 2 St. Petersburg şi Moscova.

În anul 2000 Rusia a fost împărţită în şapte super regiuni federale, cu scopul de a

asigura o supraveghere la nivel federal a relaţiilor regionale.

Cu toate că în timpul guvernării lui Boris Yielţîn, mediul politic se caracteriza

printr-o instabilitate la mai multe niveluri (central şi regional), singura peiroadă de

relativă stabilitate şi progres economic, înregistrându-se între 1994 şi 1995. Odată cu

21

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

venirea lui Putin la conducerea aparatului administrativ, mediul politi, şi o dată cu el

mediul economic, a înregistrat o stabilitate de ne aşteptat pentru mulţi dintre analiştii

politici.

Orientare ideologică a Rusiei este oarecum pusă sub semnul intrebării. Oficial

democraţia este doctrina pe care se bazează constituţia sa, punând pe primul plan

proprietatea privată şi libertatea de exprimare a individului în societate. Însă aşa cum se

întâmplă în majoriatea statelor, foste republici socialiste, realitatea era contradictorie

legilor statului. După părerea mai multor analişti în Rusia democraţia se îmbină cu

importante rămăşiţe comuniste. Astfel, se observă o importantă tendinţă urmărită de

Putin, şi anbume centralizarea puterii administrative în stat, şi nu descentralizarea ei.

Pornind de la această tendinţă, mediul de afaceri are parte de schimbări

importante, şi anume sub aspectul intervenţionismului guvernamental.

Intervenţionism guvernamental în afaceri este prezent în principal în domeniile

de interes strategic, cum ar fi cel energetic cum e şi în cazul gazului natural (pachetul

majoritar de la Gazprom este deţinut de Rusia) al petrolului, dar şi în acele resurse care

au fost declarate resurse protejate prin lege, etc.

Acorduri bilaterale

Rusia face parte din Organizaţia Naţiunilor independente, fiind urmaşa de drept a

URSS, care devenit membră ONU, la 24 octombrie 1945. La 24 decembrie 1945, Boris

Yielţîn, printr-o scrisoare declară că Rusia, cu suportul a 11 state membre CSI, este

urmaşa URSS, şi ,deci, membră în continuare a ONU.

Rusia face parte din CSI, împreună cu Azerbaijan, Armenia, Belrusia, Georgia,

Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Tajikistan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Ukraina,

unde are un rol foarte important.

Din Octombrie 2000 împreună cu Belorusia, Kazakhstan, Kyrgyzstan şi

Tajikistan semnează Acordul de creare a Comunităţii Economice Euroasiatice. În prezent

Armenia, Moldova şi Ukraina au statul de observator.

Împreună cu China, Kazahstan, Kirghistan şi Tajikistan au pus bazele

Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), prin care se stabilesc bazele cooperării

regionale la nivel militar, comercial, dar şi a schimbului de experienţe.

22

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Este membră a Consiliului Europei de la 28 februarie 1996, fiind reprezentată

permanent în Comitetul Miniştrilor.

Rusia a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la 5 Mai 1998, şi are

un reprezentant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Împreună cu guvernele Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Finlanda,

Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Regatul Suediei a semnat un acord privitor la

formarea unei comisii de protecţie a mediului ambiat din Marea Baltică.

Este implicată într-o serie de acorduri de cooperare regionala, la nivel mondial

urmează să se intgreze în OMC, semnând în noiembrie anul curent la Hanoi, acordul cu

SUA, prin care se deschide cale de aderare la OMC, în prezent se aşteaptă verdictul dat

de Congresul SUA, unde acordul va fi supus dezbaterii.

Investiţiile Străine Directe (ISD)

În anul 2003 s-a înregistrat cel mai mare nivel de la începutul perioadei post-

sovietice, şi anume de 6.8 miliarde USD.

Cu toate că diversificarea ISD rămâne scăzută ( în timp ce câteva proiecte de

success au fost demarcate de investitori străini în proiecte cum ar fi: agricultura, sectorul

bancar), aceste investiţii rămân concentrate în câteva regiuni. În 2003 47 % din ISD

aveau ca destinaţie Moscova şi regiunea Moscovei, în timp ce 30 % au fost direcţionate

spre regiunea Sakhalin bogată în zăcăminte de petrol şi gaz natural.

Priorităţile declarate ale Rusiei prin politica economică de stat, este de a ridica

nivelul de trai şi de a reduce rata şomajului, care vor cere inevitabil mai multe investiţii

străine directe şi un management mai bun al investiţiilor. De asemenea se urmăreşte

simplificare legilor în domeniul commercial pe fondul unei funcţionalităţi mai bune

aparatului de stat. Un studiu recent relevă faptul că în regiunile ce sunt bine conduse, au

management de calitate, aşa cum este Novgorod, au avut de câştigat datorită imaginii

bune pe care o au în faţa investitorilor străini.

Opoziţia Rusiei, şi a oamenilor de afaceri ruşi faţă de larga deschidere economică

presupusă în cazul ISD este un mit. Multe entităţi comerciale, bancare şi industriale sunt

sufficient de competitive pentru a face faţă unor concurenţi externi, şi se declară interesaţi

în colaborarea cu investitorii externi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri de pe piaţa

internă.

23

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

O comparaţie a Rusie cu alte ţări ne sugerează că ISD pot fi mai mari. De

exemplu, pentru anul 2003 ISD pe cap de locuitor erau de 46$, în timp ce în Cehia era de

140$, iar în Ungaria 220$. O altă statistică arată că Federaţia Rusă primeşte 1,5% – 2,0%

din totalul investiţiilor străine la nivel mondial.

Cu toate perpspectivele pe care le afişează Rusia, ca ţară prosperă şi cu un boom

economic, ţările europene, Germania, Franţa, preferă să împrumute Rusia, decât să

investească pe termen lung. Mai mult de 70% din intrările financiare care provin din

aceste ţări, intră sub forma creditelor.

ISD pe regiuni, $ min, 2003

Nivelul investiţiilor strǎine din Rusia a scǎzut în primul trimestru al anului 2008

cu 29,9% faţǎ de perioada similarǎ a anului trecut (2007) şi a atins un total de 17,3

miliarde de dolari, se aratǎ într-un raport statistic.

Conform raportului emis de Serviciul de Statisticǎ rus, Rosstat, cele mai multe

investiţii strǎine din Rusia au venit din partea Ciprului (4 miliarde de dolari), Olanda (3,4

miliarde de dolari), Marea Britanie (3,3 miliarde) şi Germania (900 de milioane).

Sectorul care s-a bucurat de cele mai mari investitii strǎine a fost cel comercial

(5,4 miliarde de dolari) urmat de sectorul industrial (4,2 miliarde de dolari), sectorul

minier (2,2 miliarde) şi electricitate (1,9 miliarde). Rusia a reuşit să devină o zonă de

concentrare a investiţiilor străine directe, din Europa de Vest şi Centrală, dar şi din China

şi Japonia.

Investiţii Străine Directe pentru 2005 a atins nivelul de 53.651 milioane USD.

Rata de creştere a pieţei din Rusia este de 50% comparativ cu România care are o

medie de 10%.

Mediul economic

Nivelul de Dezvoltare

24

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Condiţiile interne pentru dezvoltarea investiţiilor în Rusia devin din ce în ce mai

prielnice, a declarat prim-ministrul rus Viktor Zubkov la şedinţa Consiliului consultativ

pentru investiţii străine de la Moscova.

În prezent Rusia ocupă poziţii trainice în rândul ţărilor cu cel mai înalt ritm de

creştere economică. Afluxul de investiţii în ţară este principalul indice al dezvoltării

stabile şi dinamice a economiei. Rusia are nevoie de investiţii pe termen lung şi ea

creează condiţii prielnice în acest sens. În perioada ianuarie-august anul curent, afluxul de

capital străin în ţară a întrecut cu peste 22 % indicele din anul trecut şi a reprezentat peste

130 miliarde dolari. Potrivit lui Viktor Zubkov, anul acesta, peste jumătate din volumul

investiţiilor directe, reprezintă investiţii în utilaje şi în mijloacele de transport. Guvernul

salută de asemenea investiţiile străine în sfera inovaţiilor.

Prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov cheamă oamenii de afaceri să investească

mai activ în ştiinţă. "Statul are sarcina să creeze condiţii maxime de confortabile şi de

transparenţǎ pentru ca ştiinţa şi business-ul să lucreze împreună şi să se simtă confortabil.

În ultima vreme, în Rusia s-a adoptat o serie de legi şi strategii la nivel statal. Ele au

menirea să contribuie la dezvoltarea mai rapidă a inovaţiilor în economia rusă".

Economia rusă poate şi este pregătită să primească cu mult mai multe investiţii

străine. Însă guvernul nu consideră capitalurile străine doar ca resurse financiare

suplimentare. Odată cu investiţiile vin tehnologii de ultimă oră care influenţează favorabil

dezvoltarea şi modificarea structurii economiei ruse, de asemenea intensifică şi procesul

investiţional intern. Guvernul Rusiei ţine cont de propunerile investitorilor străini privind

ameliorarea climatului investiţional, a menţionat premierul Viktor Zubkov.

Statul a adoptat în prima lectură un proiect de lege referitor la investiţiile străine

în ramurile strategice ale Rusiei, care este mai liberal, în comparaţie cu legile analoge din

multe ţări europene. S-au operat modificări în legea cu privire la reglementarea tehnică,

s-a facilitat importul de utilaj tehnologic care nu se fabrică în Rusia. S-au pregătit

amendamente la legea cu privire la „Situaţia juridică a cetăţenilor străini în Federaţia

Rusă”, care facilitează activitatea străinilor în Rusia.

Însă mai există destule bariere administrative şi birocraţie. De aceea Guvernul

Rusiei intenţionează să adopte în viitorul apropiat noi eforturi axate pe crearea unor

25

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

reguli de joc clare şi transparente, şi ameliorarea climatului investiţional, a subliniat

premierul rus Viktor Zubkov.

Salariul

Salariaţii primesc în mediu 9,106 ruble, adică cu 21,2% faţă de anul precedent, iar

salariul real a crescut cu 9%. Comparat cu luna ianuarie a anului curent, luna februarie

aduce cu ea o creştere a salariului de 1 %.

Cifrele pe anul 2006 arată că salariile sunt mai mari în sectoarele cum ar fi

extracţia şi prelucrarea petrolului şi gazului natural (între 21,421 - 23,408 ruble pe lună).

În domeniul financiar salariul mediu este de 28,378 ruble pe lună. Câştigurile sunt foarte

mici în educaţie (6,000 ruble pe lună), agricultură, etc. În industria constructiilor salariul

mediu era de 8,713 ruble în ianuarie 2006, adică cu 13 % mai mult dacât în anul 2005

aceeaşi lună.

Pe fundalul tempoului relativ înalt de dezvoltare economică, dinamica veniturilor

reale ale populaţiei au înregistrat evoluţii spectaculoase, de exemplu, conform

statisticilor pe anul 2003 acestea au constituit 114,5 % raportat la anul precedent.

Salariul minim lunar a crescut în 2006 la nivelul de 7126 ruble, 255 dolari SUA,

iar şomajul a scăzut la 8.5% în 2003.

Ponderea sectoarelor în PIB, indică o prevalenţă a sectorului Servicii cu 60%,

după care Industriile cu 40 %, şi agricultura cu 5 %.

Mai mult din 50 % din produsele exportate sunt petrol şi gaze naturale.

Minereurile fieroase, oţelul în mod special, este un alt produs semnificativ la export. Cele

mai importante importuri sunt maşini şi echipamente, la fel ca şi produsele agricole şi

alimentare.

Pentru anul 2003, cel mai important partener de export a fost Germania(6.8%).

Exporturile spre Italia au însumat 6.3 % din totalul exporturilor. Aproximativ 6.2 % din

exporturile ruseşti au avut ca destinaţie China.

În ceea ce priveşte importurile, prima poziţie este ocupată de asemenea de

Germania cu 15.7%, iar poziţiile următoare le ocupă Belarus şi China cu aproximativ 7%.

Pentru anul 2005 Rusia a exportat produse în valoare de 245 miliarde USD, şi a

importat 125 miliarde USD, stabilind o valoare a balanţei comerciale excedentare de

118,3 miliarde USD.

26

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Moneda

Moneda oficială a Federaţiei Ruse este Rubla Rusească (RUR), care este divizată în

100 de kopeici. În circulaţie, în prezent, sunt monezi şi bancnote (de 5, 10, 50, 100,

200, 500). Cursul valutar stabilit faţă de leul românesc (RON) este de aproximativ:

1 RUR = 1,0 RON

1 USD = 26.6 RUR

Cursul de schimb valutar a Rublei ruseşti faţă de celelalte monezi străine este

stabilită de Banca Centrală a Federaţiei Ruse, şi se foloseşte pentru calcularea veniturilor

şi cheltuielilor în bugetul de stat, pentru toate tipurile de plăţi în relaţiile entităţilor statale

cu persoanele juridice şi persoanele fizice. Fiecare curs oficial pentru fiecare valută

străină este valabil până în momentul în care Banca Centrală stabileşte un nou curs.

Potrivit Serviciului de Statistică Federal, inflaţia pentru anul 2005 a atins nivelul de

10.0%, comparativ cu 10.5% pentru 2004. Alţi specialişti consideră că rata inflaţiei era

mai mare, datorită politicilor monetare ce nu puteau face faţă provocărilor pieţei. Pentru

anul 2006, Banca Mondială anunţă un nivel de 12.7% a ratei inflaţiei.

Modele De Cumpărare

La ora actuală, ruşii au cea mai mare putere de cumpărare din ultimii trei ani. Clasa

socială de mijloc, cea care îşi permite să cheltuie pe cumpărături din ce în ce mai mult, se

extinde. Potrivit unui studiu recent realizat de Goskomstat, 35% dintre ruşi se încadrează

în clasa de mijloc şi au nişte venituri care le permit achiziţionarea de diverse produse, de

la produse alimentare şi îmbrăcăminte, până la călătorii, maşini şi apartamente pentru un

stil de viaţă mai comfortabil. Jumătate dintre ruşi se aşteaptă la o îmbunătăţire a

condiţiilor de viaţă, în timp ce trei sferturi dintre ei cred că salariile vor creşte

considerabil. Un studiu realizat în iulie 2002 de ComCon, o firmă moscovită de studii de

piaţă, relevă faptul că Moscova are o clasă de mijloc de 1,5 milioane de oameni, din

populaţia totală de 9,6 milioane; acest procent de 15% din populaţia Moscovei reprezintă

60-70% din puterea totală de cumpărare a capitalei ruse.

Cu toate că această clasă de mijloc din Rusia pe care se bazează comercianţii este

localizată mai ales în Moscova şi St. Petersburg, din ce în ce mai mulţi consumatori

serioşi şi-au făcut simţită prezenţa în alte centre regionale, cum ar fi Samara, Nijnii

Novgorod, Ekaterinburg sau Vladivostok.

27

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Mediul cultural

Nivel de Educaţie

Referitor la gradul de instruire a populaţiei putem menţiona ca Rusia a atins un

grad de aproape 100%, în prezent peste 3 milioane de studenţi sunt înscrişi la peste 519

de instituţii superioare de învăţământ şi încă 48 de universităţi.

Printre cele mai cunoscute şi în acelaşi timp apreciate instituţii de învăţământ

superior din Rusia sunt: Universitatea de Stat Lomonosov, Universitatea de Stat Sankt –

Petersburg, etc.

Învăţământul din Rusia este recunoscut în toată lumea pentru succesele sale la

olimpiadele internaţionale, în special la fizică, chimie, matematică, medicină etc.

Nivelul de educaţie este ridicat, astfel persoanele de 15 ani sau mai mult pot să

citească şi scrie, iar anafalbetismul este prezent în proporţie de maxim 1%, cu toate

acestea gradul de educare în rândul persoanelor de sex femenin este uşor mai scăzut

(99.5%) decât în randul bărbaţilor (99.7%).

Accesul pe piaţǎ

Reglementări comerciale şi ISD

Alegerea formei tipului de personalitate juridică, care trebuie înregistrată legal în

Rusia, este de o mare importanţă, deoarece pe baza ei se determină tipul şi mărimea

impozitelor pe care trebuie să le achite investitorul.

Un investitor străin trebuie să-şi desfăşoare activitatea sub următoarele forme de

persoane juridice stipulate de Codul Civil al Rusiei:

1. Societăţi cu Răspundere Limitată

2. Societate anonimă pe acţiuni

3. Societăţi cu Răspundere Suplimentară (Additional liability companies)

4. Parteneriat General

5. Parteneriat Limitat

Societăţile cu Răspundere Limitată (SRL) pot fi înfiinţate de una sau mai multe

persoane eligibile conform Codului Civil. Numărul total al participanţilor permis de lege

este de 50, dacă se depăşeşte acest număr societatea trebuie transformată în Societate

Anonimă pe Acţiuni timp de un an, dacă nu, atunci ea se dizolvă prin hotărâre

judecătorească.

28

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Capitalul minim subscris la înfiinţare este de 10.000 RUR.

Societatea Anonimă pe Acţiuni are un capital divizat în acţiuni deţinute de acţionari.

Sunt două tipuri de societăţi anonime pe acţiuni: Societăţi deschise pe acţiuni şi Societăţi

închise pe acţiuni.

Societăţile Deschise au un capital minim subscris la înregistrare de 10.000 RUR, iar

numărul de acţionari este nelimitat şi acţiunile pot fi uşor vândute terţilor.

Societăţile Închise au un capital minim subscris la înfiinţare de 100.000 RUR,

numărul acţionarilor este limitat la 50, iar acţiunile nu pot fi uşor vândute terţilor, ci pot fi

transferate cu stipularea drepturilor lor.

O altă formă sub care poate fi prezentă o companie străină în Rusia este

reprezentanţa oficială şi filiala. Codul Civil al Rusiei face diferenţierea între cele două,

astfel reprezentanţa oficială are o durată legală de trei ani, cu drept de prelungire şi nu

poate desfăşura acţiuni comerciale, scopul lor este de studiu a pieţei şi de promovare a

activităţilor companiei străine, în timp ce filiala are durata de activitate legală de cinci

ani, cu drept de prelungire, şi poate desfăşura activităţi comerciale.

Procedura de înregistrare a persoanelor juridice de către investitorii străini, stipulată

de Legea Federală cu privire la înregistrarea persoanelor juridice, este următoarea:

1. Înregistrarea la Comitetul de Stat pentru Statistică

2. Înregistrarea la fondurile non-bugetare (fondul de pensii, asigurarea obligatorie de

sănătate, asigurarea socială)

3. Deschiderea unui cont bancar

4. Notificarea autorităţilor financiare de deschidere a contului bancar

5. Înregistrarea activităţii şi a ştampilei

6. În cazul Societăţii anonime pe Acţiuni, actiunile trebuie înregistrate la Serviciul

Federal pentru Pietele Financiare a Federaţiei Ruse

Procedura de import:

Pentru exportul produselor în Rusia trebuie să fie pregătite următoarele documente:

a) Contractul de vânzări.  

b) Factura vamală.

c) Certificatele veterinare din ţara de origine.

d) Conosamentul.  

29

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

e) Licenţa de import.

f) Scrisoare de garanţie.

g) Certificatul de igienă.

h) Certificatul Ross Test.

i) Certificatul Veterinarului Central din oraşul în care se exportă.

j) Certificatul Veterinarului Local "FORMULAR 2".

Privitor la tarifele vamale pe care un exportator de mobilă trebuie să le achite la

vămuirea mărfii, ele menţionate în Hotărârea de Guvern 31.12.2004 N 885. aceste

impozite variază în funcţie de modelul de mobilă şi materialul din care este fabricat. Ce

este specific modului de impozitare la vama Rusiei este că se impozitează în funcţie de

greutate, în cazul mobilei. Astfel impozitul pentru un kilogram este cuprins aproximativ

între 0.5 EUR – 1.4 EUR pentru 1 KG. De asemnea, ea poate fi impozitată pornind de la

valoarea în vamă, impozitul fiind de aproximativ 20 %.

Taxa pe profit în corporaţie e de 35%.

Ca o regulă nescrisă în Rusia e că firmele au un important rol în cadrul

comunităţii locale. Firmele ruseşti acordă multe beneficii angajaţilor, cum ar fi: cazare,

ajutor în educaţie şi asigurare medicală, şi aceste ajutoare constituie peste 35 % din

salariu. Unele firme ajută autorităţile locale chiar şi cu construirea spitalelor sau a

infrastructurii.

Aceste aspecte ar trebui luate în considerare de potenţialii investitori în Rusia.

Neregulile din mediul de afaceri sunt adesea aplanate pe cale non – formală,

apelând la relaţii, ci nu apelând la Curtea de Justiţie. De acee mulţi apelează la aşa –

numita CRYSHA (protecţia). Aceasta poate interveni atât ca portecţie fizică, cât şi ca

protecţie intelectuală, mai ales când disputele se aplanează pe cale verbală.

Aceste reguli nescrise, “uzanţe” sunt foarte importante în societatea rusă,

deoarece de ele depind evoluţia multor factori, de aceea pentru investiţia în Rusia, e de

preferat să fie minuţios pregătită şi analizată.

Protecţia drepturilor de proprietate intelectualǎ

Legislaţia care reglementeză dreptul de proprietate intelectuală a fost adoptată în

1992, ea include legi de protecţie a mărcilor înregistrate, programelor software şi baze de

date, patentelor şi a circuitelor integrate. Legea cu privire la “drepturile de autor şi a

30

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

drepturilor adiacente” a fost adoptată în 1993 şi revizuită apoi în 1995. ulterior s-au adus

amendamente semnificative acestei legi în 2002 şi 2003. Au fost vizate în special legea

mărcii înregistrate, legea patentatului, legea software-ului.

Rusia este semnatara a mai multor tratate internaţionale cu privire la protecţia

drepturilor de autor, inclusiv Convenţia Universală a Drepturilor de Autor, Convenţia de

la Brena pentru Protecţia Operelor Literare şi de Artă, Convenţia de la Paris pentru

Protecţia Proprietăţii Intelectuale, Tratatul Cooperativ al Patentelor, Sistemul Madrid

pentru mărci registrate.

Sistemul juridic

Noutatea cu care voi veni eu, nu cred că va surprinde pe cineva, dar ca să vedem

care era situaţia internă prezint o statistică a Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul

Afacerilor Interne (MVD) a estimat că în 1996 erau 8.000 de grupări criminale ce operau

pe teritoriul fostei URSS. De asemenea, s-a estimate că aproximativ 40 % din firmele

private, 60 % din cele cu capital de stat şi mai mult de 50% din bănci erau controlate de

grupările criminale. Multe firme au declarat că sunt nevoite să plătească grupărilor

criminale pentru a li se oferi protecţie. Aceste reguli care sunt nescrise şi fac din

economia rusească un teritoriu foarte periculos, nu doar pentru cei locali ci şi pentru

investitorii străni. Toate acestea se datorează în mare măsură sistemului juridic corupt din

Rusia, şi procedurile complicate.

Sistemul juridic al Federaţiei Ruse cuprinde:

Curtea Constituţională

Curtea Supremă

Curtea Supremă de Arbitraj

Judecători (numiţi pe viaţă de Consiliul Federal la recomandarea

preşedintelui).

Neregulile sunt adesea aplanate pe cale non – formală, apelând la relaţii, ci nu

apelând la Curtea de Justiţie.

Concluzii

Cu toate că Rusia este în mod oficial un stat democratic, instituţiile de drept în stat

nu funcţionează într-un mod democratic, aşa cum suntem obişnuiuţi să vedem în ţările

Europei de Vest. De ce? „Pentru că, după părerea noastrǎ, populaţia Rusiei are o

31

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

mentalitate diferită şi au frică dar şi respect pentru autorităţi”1. Cu toate că s-au realizat

multe progrese în perfectarea legislaţiei comerciale, spaţiul comercial rus prezintă o

vulnerabilitate mare comparativ cu ţările vest europene sau central europene, datorată în

special criminalităţii ridicate. Piaţa Rusiei prezintă atractivitate pentru investitorii străini

datorită stabilităţii politice, cererii potenţiale în continuă creştere ca rezultat al creşterii

veniturilor reale şi a importanţei clasei de mijloc.

II. FRANŢA

Franţa este membrǎ din G8, grupul celor mai industrializate naţiuni, fiind

consideratǎ în 2005 ca cea de-a cincea economie mondialǎ.

Mediul demografic/natural:

Suprafaţa: 674.843 km²

Populaţie totalǎ: 65.073.482 milioane loc.

Densitate: 92,86 loc./km²

Creşterea numǎrului populaţiei: 0.4%

1 Alfred E. Kellerman, Romanian Journal of European Affairs, articolul The Impact of EU

Enlargement on the Russian Federation

32

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Mediul economic

PIB total: $ 41.019 miliarde 

PIB /loc: $ 34.077

Soldul balanţei comerciale: a înregistrat un deficit record de -29,2 miliarde

euro, faţă de -22,9 miliarde euro în 2009.

Investiţiile întreprinderilor: s-au accelerat în 2010 (+4,0%), comparativ cu 2009

(+3,7%).

Inflaţia: variaţie anuală 1,6% (2010), faţă de 1,5 % în 2009 ;

Rata somajului (în % din populaţia activă) : pe ansamblul anului 2010, este de

9,1%, comparativ cu 9,6% în 2009 ;

Puterea de cumpǎrare este ridicatǎ ca şi în Germania, venitul destinat

consumului casnic este mai mare cu 30% decât în Marea Britanie, şi cu 50% mai

mare decât în Spania.

Infrastructura:

Calitatea infrastructurii şi costurile mici ale utilitǎţilor constituie o contribuţie

cheie la competitivitatea afacerilor dezvoltate în Franţa.

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de

kilometrii de cale ferată, autostrăzi şi drumuri naţionale şi peste 400 de aeroporturi

Reţeaua de cale ferată are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de

1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificaţi. Franţa este renumită pentru

sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h.

Există conexiuni cu toţi vecinii săi, (cu excepţia Andorei care nu posedă sistem de cale

ferată), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii. Ocupă

locul 1 în ceea ce priveşte reţeaua de trenuri de mare viteză ( 26 de km la un million de

locuitori) cu o lungime de 1 547 km.

Deţine cea mai mare reţea rutieră din Europa cu 990 577 km, din care 10 3833 km

autostrăzi si ocupă locul 3 privind densitatea infrastructurilor autorutiere la numărul de

locuitori, la egalitate cu Belgia.

Aeroporturile din Paris formeaza centrul numarul 1 de aeroporturi din Europa

pentru pasageri şi marfǎ.

33

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

De asemenea, performanţele altor reţele de infrastructuri situează Franţa în rândul

ţărilor celor mai performante, cum este cazul aeroporturilor, echipamentelor de telefonie

fixă şi mobilă şi Internet.

Nivelul de trai (miliarde euro):

Sursa : Eurostat

este a 2-a destinaţie din lume pentru investiţii şi numǎrul 2 în Europa în ceea ce

priveşte crearea de locuri de muncǎ datoritǎ investiţiilor strǎine directe:

Investiţii strǎine directe în interiorul Franţei (miliarde euro):

 

 Sursa: National statistics, IMF and OECD

34

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Exporturi: locul 2 în ce priveşte exporturile de servicii şi produse agricole şi

locul 4 în privinţa exporturilor de mărfuri.

Franţa a ocupat în 2009 a patra poziţie în comerţul exterior al României, după Italia,

Germania şi Turcia.

Importuri :

Structura exporturilor româneşti în Franţa, pe grupe de mărfuri, cumulând un

total de 90% din total exporturi, este compusă din: materii şi articole textile (28,8 %);

maşini, aparate şi echipamente electrice (24,5 %); mobilă (13,8%); vehicule şi

echipamente de transport (10,3%); încălţăminte (5,1 %); metale comune şi articole din

metal (4,8 %).

este o ţarǎ caracterizatǎ, din punct de vedere al dezvoltǎrii economice, prin

inovaie, mai ales datoritǎ fondurilor alocate din PIB în domeniul cercetare&dezvoltare.

În 2005 a locat 2.2% din PIB pt acest domeniu. Situaţia comparativǎ cu alte ţǎri:

 Sursa : OECD, R&D Scoreboard 2004

dispune de un nivel înalt de educaţie (53.6 % din populaţia cu vîrste cuprinse

între 20 şi 24 ani care urmeazǎ cursurile unor instituţii educaţionale-locul 3 în lume dupǎ

Danemarca şi Finlanda) şi forţa de muncǎ calificatǎ, creativǎ şi devotatǎ slujbei. Franţa

este un leader al lumii în ceea ce priveşte productivitatea (măsurată ca PIB per oră

lucrată). În 2008, PIB-ul pe oră lucrată în Franţa era de 47,7 dolari, mai mult decât în

Statele Unite (46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$).

Mediul politic

Sistemul de guvernare: Republică

Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii

Europene, a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este de asemenea unul din

membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri

35

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

permanenţi ai Consiliului de securitate ONU. Face parte şi din Uniunea Latină,

Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi din G8.Republica Franceză este un

stat unitar fiind o democraţie organizată ca o republică semi-prezidenţială.

Taxe vamale:

Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o

singură dată la importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat

membru la altul. Bunurile care intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru

UE fără a plăti taxe vamale.

Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile

referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit

fiscal.

Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia

majortităţii mărfurilor între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este

nevoie de intocmirea unei declaraţii de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de

Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile franceze care primesc marfuri de la un

stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150 000 de euro şi cele care

exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia DEB.

Taxe locale:

1. Taxa profesională

Această taxă este colectată în favoarea colectivităţilor locale. Nivelul taxei se

stabileşte în fiecare an de către autoritităţile locale.

Baza de impozitare este calculată ţinând cont de două elemente:

- valoarea locativă a localurilor utilizate pentru activitatea întreprinderii;

- 16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziţia întreprinderii şi pe care aceastăle

utilizează pentru nevoile productive.

36

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

In primul an de activitate a întreprinderii nu se percepe taxa profesională, iar în

anul al doilea se ia în calcul numai jumătate din baza de impozitare.

Nivelul taxei profesionale nu poate depăşi un procent de 2,5% din valoarea

adăugată produsă de întrepindere.

2. Alte taxe locale

În această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de proprietarii de

terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii

localurilor cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt proprietarii sau chiriaşii. Aceste

taxe sunt calculate în funcţie de valoarea locativă a bunului în cauză. Valoarea locativă

este fixată de autorităţile administrative.

3. Facilităţi vamale.

De la 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, nu există limite la

exporturile noastre în Franţa, produsele româneşti bucurându-se de aceleaşi condiţii de

acces ca mărfurile de origină comunitară. Problemele cu care se mai confuntă exportatorii

români sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a putea face faţă

competitivităţii sporite pe o piaţă exigentă. Un impediment îl reprezintă şi nerespectarea

termenelor de livrare asumate prin contract.

Legislaţie:

Investitorii străini în Franţa se supun aceloraşi reguli ca şi investitorii autohtoni.

Ceea ce face diferenţa este faptul că Franţa a semnat peste o sută de tratate cu tot atâtea

ţări, în vederea protejării investitorilor străini de dubla taxare. Orice companie straină

care desfăşoară activităţi în vederea obţinerii de profit în Franţa, se supune legii de

impozitare a venitului obţinut, indiferent de tipul entităţii.

Repatrierea profiturilor se realizează în trei moduri:

- prin transferul sau distribuirea profitului net de la sucursale și filiale;

- prin dobânzi la credite şi avansuri de la compania părinte din străinatate;

- prin drepturi de autor şi taxe manageriale.

Taxa pe valoarea adugată (TVA) are o rată egală cu 19,6%, însă la unele produse

aceasta are un nivel mai scăzut: la produsele alimentare şi anumite produse agricole-

5,5%; la medicamente – 5,5% sau 2,1% etc.

Avantaje fiscale pentru investitori:

37

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

1. Creditul impozit pentru cercetare

Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează

cheltuieli pentru cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra

impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în

cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe întreprindere pe un an.

2. Creditul impozit „Tehnologii noi”

Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din

cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).

3. Exonerarea temporară de la taxa profesională

În regiunile care cunosc dificultăţi, colectivităţile locale (comune, departamente,

regiuni şi grupări de colectivităţi) sunt autorizate să acorde exonerări temporare totale sau

parţiale de la taxa profesională în favoarea întreprinderilor care se instalează, se dezvoltă

sau preiau activităţi în societăţi cu probleme. Exonerarea nu poate depăşi 5 ani.

4. Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi

Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să

beneficieze de exonerarea temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea

este de 100% în primii 2 ani.

Atuurile Franţei:

• Demografia viguroasă asigură în parte reînnoirea generaţiilor şi constituie sursă

pentru sporirea chelutielilor menajere.

• Diversificarea surselor de aprovizionare energetică este la originea unei relative

independenţe energetice.

• Franţa dispune de mari grupuri (energie, transporturi, farmacie, cosmetice, lux,

marea distribuţie) internaţionalizate şi competitive

• Sistemul bancar şi financiar este dinamic şi deschis activităţii internaţionale.

• Calificarea forţei de muncă şi productivitatea orară mare compensează parţial

durata medie anuală scăzută a timpului de lucru.

• Calitatea bună a infrastructurilor.

III. ITALIA

38

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Membra a grupului G8, Italia reprezenta a şasea economie în 2008, după Statele

Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta .

 Mediul demographic/natural:

Suprafaţa: 301.230 km²

Populaţie totală: 59.337.888 loc.

Densitate: 192,73loc./km²

Resursele naturale: acestea sunt destul de reduse. Producţia naţională a celor

mai importante materii prime: cărbune 93,7 mii tone, şi ţiţei 5,1 mil.tone, gaze naturale

17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare

3.700 mii tone, marmură 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone,

caolin 238,5 mii tone, bentonită 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone.

Mediul economic

Este o ţară dezvoltată, cu o politică economică de tip liberal şi o economie de

piaţă bazată pe legea cererii şi ofertei.

Are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropriat

unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord

industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural, cu o rată a

şomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei şi mai mult decât 75% din

necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o

politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice şi monetare,

beneficiind de de o rată a inflaţiei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la

conceperea sa în 1999.

PIB total: $34.059 miliarde

PIB /loc: $ 29.392

PIB :3% agricultură, peste 90% industria şi serviciile.

Rată a şomajului de 20%.

Infrastructuara:-305.881 Km de străzi asfaltate, dintre care 6.400 Km autostrăzi.

39

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

-Reţeaua feroviară se întinde pe 20.000 km.

-Transportul maritim este foarte extins, dată fiind configuraţia geografică a

Italiei.

-transporturilor aeriene, alături de compania naţionala Alitalia operează o serie

de companii private.

Import :În anul 2010, importul Italiei a fost de 347,3 miliarde euro, ceea ce

reprezintă o creştere cu 12,3% faţă de 2009. Principalii parteneri ai Italiei au fost:

Germania (16,6%), Franţa (9,1%), Olanda (5,5%), R.P.Chineză (5,2%), Belgia (4,2%),

Spania (4,1%), Rusia (3,9%), Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%),

Elveţia (3,0%), Austria (2,5%), Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia

(1,6%), ROMÂNIA (1,3%) – locul 17 şi alţii.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol şi gaze naturale,

mobilă (în special din Romania), autovehicule, produse chimice, metale, produse

siderurgice, produse farmaceutice, textile și îmbrăcăminte, aparatură de birou, produse

alimentare, băutură şi tutun.

Mediul politic

Sistemul de guvernare: Republica

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat

grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând

introducerea Euro în 1999.

Instabilitatea politică, considerată "o tradiţie" în Peninsulă, a fost redusă prin

diferitele măsuri luate de autorităţi. Poate cel mai important eveniment care a adus

40

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

renaşterea democraţiei ca domnie a legii şi recent a adus stabilitate este operaţiunea

"Mâini Curate", care a eliminat în mare parte influenţa mafiei şi a corupţiei şi a permis o

remarcabilă dezvoltare economică, în anii ‘90.

Sistemul fiscal italian asigură o serie de facilităţi fiscale companiilor locale sau

străine investitoare pentru a stimula şi sprijini noile investiţii şi crearea de noi locuri de

muncă şi se bazează pe impozitarea directă.

Noile rate de impozitare a veniturilor anuale ale persoanelor fizice, începând cu

ianuarie 2007, sunt:

venituri sub 15.000 euro  23%

venituri între 15.001 – 28.000 euro 3.450 euro + 27% din ce

depăşeşte 15.000 euro

venituri între 28.001 – 55.000 euro 6.960 euro + 38% din ce

depăşeşte 28.000 euro

venituri între 55.001 – 75.000 euro  17.220 euro + 41% din ce

depăşeşte 55.000 euro

venituri peste 75.001 euro 25.420 euro + 43% din ce depăşeşte

75.000 euro

Din 2007 s-a majorat cu 500 euro valoarea scutită de la plata impozitului pe venit;

astfel nu se impozitează veniturile sub 8.000 euro/an (venitul minim) şi pensiile sub

7.500 euro/an.

Există facilităţi pentru extinderea, modernizarea, restructurarea şi reactivarea

obiectivelor productive din sectorul minier sau industria prelucrătoare, facilităţi care

constau în finanţarea de către statul italian a costurilor aferente realizării investiţiilor în

proporţie de până la 65% din valoarea acestora.

Pentru crearea de noi locuri de muncă, statul italian acordă companiilor, pentru

fiecare nou angajat, echivalentul unui salariu mediu pe economie pe o perioadă de un an,

iar pentru formarea profesională acoperă 90% din costurile aferente acesteia.

41

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

În urma analizei strategice s-a decis extinderea pe plan internaţional a companiei

în Franta şi Italia. Aici găsindu-se un mediu de afaceri favorabil pentru desfăşurarea

activităţilor de către Rompetrol.

Ţările din NV Europei deşi au un potenţial ridicat de resurse petroliere, politica

stabilă, au fost eliminate din cauza distanţei fizice mari, a sistemului de taxe şi al

concurenţei acerbe de pe piaţa acestora.

Capitolul 4

Pia ţ a ţ int ă

Cele 2 pieţe pe care compania se va extinde sunt Franţa şi Italia, fiind două ţări

dezvoltate făcând parte din bazinul Mării Mediteraneene, cu o politică stabilă.

FranţaPotenţialul produsului

Piaţa Franţei prezintă o cerere ridicată de produse petroliere, şi este în continuă

creştere deoarece este o ţară puternic industrializată care atrage investiţii în majoritatea

domeniilor, ocupând locul doi în Europa cu 56 mld EUR în ISD. De asemenea Franţa

42

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

deţine primul loc în turism urmată de Italia, acestea reprezentând o compenentă majoră a

cererii de petrol.

Puterea de cumpărare este ridicată ca şi în Germania, şi Italia, fiind mai mare cu

30% decât în Marea Britanie şi 50% decât în Spania. Înmatriculările medii pe lună, de

automobile mici şi autoutilitare sunt de 210.000.

Energia medie anuală folosită este de 4373,3 Kg petrol pe cap de loc.

Importul total de bunuri şi servicii este de 27,1% din PNB

Principala Companie petrolieră pe piaţa Franceză este Dyneff cu o cotă de piaţă

de 22% ( cu 250 de staţii şi deţine propria flotă de vase petroliere.)

Distribuţie locală

Calitatea infrastructurii şi costurile mici ale utilităţilor constituie o contribuţie

cheie la competitivitatea afacerilor dezvoltate în Franţa.

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de

kilometrii de cale ferată, autostrăzi şi drumuri naţionale şi peste 400 de aeroporturi

Reţeaua de cale ferată are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de

1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificaţi. Franţa este renumită pentru

sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h.

Există conexiuni cu toţi vecinii săi, (cu excepţia Andorei care nu posedă sistem de cale

ferată), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii. Ocupă

locul 1 în ceea ce priveşte reţeaua de trenuri de mare viteză ( 26 de km la un million de

locuitori) cu o lungime de 1 547 km.

Deţine cea mai mare reţea rutieră din Europa cu 990 577 km, din care 10 3833 km

autostrăzi şi ocupă locul 3 privind densitatea infrastructurilor autorutiere la numărul de

locuitori, la egalitate cu Belgia.

Franţa dispune de un nivel înalt de educaţie (53.6 % din populaţia cu vârste

cuprinse între 20 şi 24 ani care urmează cursurile unor instituţii educaţionale-locul 3 în

lume după Danemarca şi Finlanda) şi forţa de muncă calificată, creativă şi devotată

slujbei. Franţa este un leader al lumii în ceea ce priveşte productivitatea (măsurată ca PIB

pe oră lucrată). În 2008, PIB-ul pe oră lucrată în Franţa era de 47,7 dolari, mai mult decât

în Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$).

43

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Potenţial de vânzări, partea de piaţă, identificarea clienţilor

Compania Rompetrol se adresează atât clienţilor individuali cât şi companiilor.

ItaliaPotenţialul produsului

Italia este o ţară dezvoltată, cu o politică economică de tip liberal şi o economie

de piaţă bazată pe legea cererii şi ofertei.

Din punct de vedere al repartiţiei geografice, puctul slab al structurii economiei

îl reprezintă Mezzogiorno (jumătatea sudică), care se diferenţiază radical faţă de

regiunea centrală şi de nord.

În anul 2010, importul Italiei a fost de 347,3 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere

cu 12,3% faţă de 2009. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,6%), Franţa

(9,1%), Olanda (5,5%), R.P.Chineza (5,2%), Belgia (4,2%), Spania (4,1%), Rusia (3,9%),

Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%), Elveția (3,0%), Austria (2,5%),

Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia (1,6%), ROMÂNIA (1,3%) –

locul 17 şi alţii.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol şi gaze naturale,

mobilă (în special din Romania), autovehicule, produse chimice, metale, produse

siderurgice, produse farmaceutice, textile şi îmbrăcăminte, aparatura de birou, produse

alimentare, băutura şi tutun.

În eforturile sale de stimulare şi sprijinire a noilor investiţii şi crearea de noi locuri

de muncă în zonele mai puţin dezvoltate, statul italian, în conformitate cu normele

europene, asigură o serie de facilităţi fiscale companiilor locale sau străine investitoare.

În acest sens, pentru atragerea de investiţii de capital, se oferă facilităţi pentru

extinderea, modernizarea, restructurarea şi reactivarea obiectivelor productive din

sectorul minier sau industria prelucrătoare, facilităţi care constau în finanţarea de către

44

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

statul italian a costurilor aferente realizării investiţiilor în proporţie de până la 65% din

valoarea acestora.

În anumite condiţii, firmele care înfiinţează filiale în sudul Italiei pot beneficia de

scutiri de impozite acordate în zona respectivă, cum ar fi: scutirea de impozite locale

pentru o perioadă de 10 ani pentru unităţile industriale înfiinţate în zonă. Scutiri parţiale

se aplică tot pentru 10 ani dacă unităţile existente sunt modificate sau extinse. Scutirea se

aplică numai la venitul suplimentar realizat din noua investiţie. Scutirile se acordă şi

pentru veniturile re-investite. Din 2007 s-a acordă o nouă scutire de impozit pentru

societăţile care realizează investiţii, prin achiziţii de utilaje, în zonele dezavantajate din

sudul Italiei (Calabria, Campania, Puglia, Sicilia, Basilicata, Sardegna, Abruzzo si

Molise) cu excepţia firmelor din sectorul industriei siderurgice, fire şi fibre sintetice,

pescuit, industria carboniferă, finanţări, credite şi asigurări.

Analiza situaţiei strategice a Rompetrol conform matricei SWOT

Puncte tari S Puncte slabe W

Opor

tunităţi O

Strategii SO Strategii WO

1) Dezvoltarea pieţei

2) Dezvoltarea produsului

3) Dezvoltarea transportului

4) Strategii de impulsionare

angajaților

5) Strategii de expansiune

1) Fuzionarea cu noi firme

2) Creare de noi legături cu

bănci

3) Extinderea pe noi teritorii

45

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Ame

ninţări T

Strategii ST Strategii WT

1) Strategii defensive

(competitivitate)

1) Strategii de îmbunaătățire a

imaginii

2) Strategii de îmbunătățirii sau

menținere pozitivă a cifrei de

afaceri

1) Program de îmbunătățire a

imaginii leaderilor

2) Programe de advertising

Matricea SWOT

Puncte tari Puncte slabe

1)Companie multinaţională (13 ţări)

2)Realizarea cifrei de afaceri

3)Mai multe entităţi de afaceri

(Marketing ţi Retail, Trading, Rafinare,

Upstream)

4)Conducere din ţări diferite

5) În permanentă dezvoltare

6) Îmbunătăţirea permanentă a

1)Birocraţie

2)Marjă de profit insuficientă pentru

atragerea noilor investitori ( investiţii

unitare şi constante )

3) magine proastă pe plan local

datorată problemelor legale ale leaderilor

4) Dependenta evoluției companiei

de persoanele care se află la putere

46

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

combustibililor

7) Diferite investiţii de viitor

precum în benzinării mobile şi benzinării în

noi şări

8) Realizarea a diferite operaţiuni

financiare pentru a sprijini planurile de

expansiune a operaţiunilor

9) Împrumuturi şi credite

10) Formarea unor obiective mari

11) Număr mare de angajaţi

12) Calitatea serviciilor şi

produselor

13) Tehnologia

14) Diversitatea ofertei de servicii

15) Capacitatea de satisfacere a

cererii

16) Brand puternic

5) Transformări in structura

managerială

6) Multe firme de diferite

naţionalităţi

Oportunităţi Ameninţări

1)Piaţă în dezvoltare

2)Integrarea în Uniunea Europeană

3)Clienţi fideli

4)Fuzionarea cu VEGA si

PETROMIDIA

5)Încheierea integrĂrii din punct de

vedere al legăturilor pe cale ferată a celor 7

depozite de carburanţi din România

6)Posibilitatea angajaţilor din

Rompetrol de a lua credite cu reducere

UniCredit

7)Posibiliatea de a emite obligaţiuni

1)Mediul politic şi legislativ

2)Situaţia politică pe glob

3)Fluctuaţiile leului faţă de

principalele valute

4)Politica de marketing a

concurenţei

5)Concurenţa internă şi externă

6)Probleme legale

7)Variaţia câstigurilor pe trimestre

şi pe an

8) O scădere a ratingului

9)Variaţia preţurilor la ţitei

47

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

pentru a-şi stinge datoria

Metoda de intrare pe piaţă atât pe piaţa Franţei cât şi pe cea a Italiei este cea a

concentrării prin integrare orizontală, astfel în Franţa se achiziţionează compania Dyneff

iar în Italia prin crearea unei filiale proprii, prin metoda greenfield investment.

Filiala astfel creată va fi o societate nouă, cu personalitate juridică italiană şi va

avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca o societate de drept italian.

În general, un investitor străin poate crea o întreprindere individuala sau o

societate de drept italiana (fără legătura cu o societate mamă din străinătate).

Societatea Rompetrol a decis adoptarea acestei metode de extindere la nivel

internaţional datorită avantajelor pe care aceasta le prezintă:

libertatea de a dezvolta spaţii specifice în locaţii avantajoase din punct de vedere

strategic,

flexibilitatea în dezvoltarea firmei

adaptarea proiectelor în funcţie de necesităţile firmei

crearea unei imagini specifice firmei şi care să respecte regulile definitorii ale

imaginii companiei.

Odată cu achiziţionarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol deschide al

doilea front de operaţiuni în Occident, după cel din zona Balcanilor şi a Mării Negre. În

Franţa, compania plănuieşte atingerea unei cote de 10% din piaţa de carburanţi.

Prima benzinărie care va opera sub marca Rompetrol în Franţa va fi lansată în

următoarele două luni, în timp ce în anul următor compania petrolieră românească va

construi sub marca proprie prima benzinărie din Franţa.

În paralel cu deschiderea de noi benzinării, strategia de extindere a Rompetrol

vizează şi achiziţionarea unei rafinării în Franţa, care să ajute la dezvoltarea regională a

grupului, dublată de semnarea unor contracte de procesare cu mai multe rafinării din

regiunea Mării Mediterane.

48

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Divizia Dyneff deţine pe piaţa franceză o cotă de piaţă de 5% în domeniul

distribuţiei de carburanţi, iar planurile de extindere a companiei vizează poziţionarea sa

ca jucător naţional cu greutate în următorii ani.

Tranzacţia este cât se poate de profitabilă, întrucât cota de piaţă a Dyneff în Franţa

echivalează cu o acoperire de 30% din piaţa românească, iar vânzările companiei

franceze au crescut cu circa 33% din momentul preluării de către Rompetrol. Cu alte

cuvinte, chiar mai mult decat deţine în prezent Rompetrol pe piaţa autohtonă de

carburanţi. În paralel cu extinderea în vestul Europei, petroliştii vizează creşterea cotei de

piaţă a Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, de la 15% în

prezent la 20% până în anul următor şi la 30-35% până în 2012, în urma unor investiţii

succesive de 25-30 milioane dolari.

Rompetrol a realizat în primul semestru al anului o cifră de afaceri consolidată de

2,7 miliarde dolari, de 2,5 ori mai mare decât în acelaşi interval al anului trecut şi cu

12,5% peste valoarea consemnată pe ansamblul anului 2009.

Grupul Rompetrol va investi, prin intremediul subsidiarei sale Dyneff, circa 60 de

milioane de euro pentru a construi un depozit de produse petroliere în localitatea franceză

Port la Nouvelle, de pe ţărmul Mării Mediterane. Valoarea estimată a investiţiei a rezultat

din studiile efectuate, potrivit datelor companiei. Distribuitorul francez de carburanţi

Dyneff,care va fi achiziţionat de Rompetrol, deţine în Port la Nouvelle două depozite de

produse petroliere. Compania intenţionează să înlocuiască unul dintre aceste depozite,

care a ajuns să fie situat în zona rezidenţială a oraşului, ca urmare a dezvoltării urbane,

astfel că este necesară construirea unui obiectiv nou în zona industrială. Construcţia

noului depozit, care se va numi Dyneff 3, va fi finalizată în perioada 2011-2012, până

atunci vechea unitate urmând să funcţioneze în continuare. Dyneff 3 va fi amplasat pe o

suprafaţă de 17 hectare şi va avea acces la calea ferată, conductele de transport şi facilităţi

portuare pentru descărcare şi încărcare de produse. Depozitul va avea o capacitate

cuprinsă între 140.000 de metri cubi şi 200.000 de metri cubi, comparativ cu 136.000 de

metri cubi la unitatea pe care o înlocuieşte.

49

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Capitolul 5

Descrierea si analiza activit ăţ ii interna ţ ionale

Unitatea de afaceri Retail şi Marketing este nucleul Rompetrol prin care se obţin

pentru produsele cea mai mare marjă neta. De-a lungul timpului entitatea a cunoscut o

evoluţie a activităţii internaţionale, deschizându-şi reţele de benzinării în Franţa,

România, Bulgaria, Albania şi Georgia, cât şi un număr important de depozite în Marea

Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic:

Rompetrol Downstream

Rompetrol Logistics (secundar)

Rompetrol Financial Group

Rompetrol Gas

Principalele tipuri de operaţiuni efectuate sunt cele de import şi de export de

bunuri de consum. Principalul furnizor S.C. Rompetrol Rafinare, de asemenea furnizorii

alternativi sunt: Top GasFix Gas, Rominserv SA, Eltrix SA, The Coca Cola Company,

British American Tobacco Investment, European Drinks,etc.

Rompetrol reprezintă chintesenţa succesului corporativ românesc şi este

promotorul incontestabil al valorilor locale specifice, cizelate şi adaptate noilor realităţi

economice globale. Strategia de creştere a Grupului Rompetrol a dat semnalul maturizării

capitalului românesc, compania fiind cel mai reprezentativ exponent al globalizării

mediului de afaceri românesc şi acţionând ca un catalizator al expansiunii regionale a

acestuia.

În 2005 Grupul Rompetrol şi-a continuat expansiunea făcând paşi semnificativi

pentru a deveni prima companie multinaţională având ca bază de pornire România. În

acest sens compania a realizat cea mai importantă achiziţie din istoria sa semnând în

decembrie 2005 acordul de cumpârare a companiei franceze Dyneff Group, cel mai mare

distribuitor independent de produse petroliere din Franţa, cu o cotă de piaţă de 4%.

Grupul Rompetrol se numără acum printre primele 20 de companii petroliere din

Europa, fiind astfel şi prima companie care se extinde semnificativ în UE originând din

România:

50

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Rompetrol Moldova

Rompetrol Albania

Rompetrol Bulgaria

Rompetrol Georgia

Rompetrol Franta (Dyneff)

Rompetrol Downstream Albania operează o reţea de 9 staţii de distribuţie de

carburanţi, situate în Tirana, Elbesan, Korce, Lushnje, Rogoshjne şi Berat.

Rompetrol Bulgaria este membră a the Rompetrol Group din decembrie 2002,

acţiunile sunt deţinute în proporţie de 85% de The Rompetrol Group NV (85%) şi doar

15% din acţiuni aparţin partenerilor locali.

ROMPETROL MOLDOVA S.A, creată la 23 septembrie 2002, este o companie

deţinută în proporţie de 90% de Grupul Rompetrol, cu sediul în capitala Republicii

Moldova, Chişinău.

Rompetrol Georgia LTD, companie membră a Grupului Rompetrol, a fost creată,

în decembrie 2005, printr-un parteneriat între ROMPETROL GROUP NV, cu un aport la

capitalul social de 60%, şi parteneri locali ce deţin 40% din capital.

Piaţa Georgiei reprezintă aproximativ 40.000 mt/lună benzine şi 10.000 mt

motorine/lună, potrivit informaţiilor furnizate de Asociaţia Importatorilor de carburanţi.

Standardele de calitate aplicabile în prezent sunt G.O.S.T., dar se întreprind eforturi

pentru adoptarea graduală a noilor standarde europene, demers care ar contribui major la

dezvoltarea Rompetrol Georgia LTD. In prezent doar cca 25% din total importuri sunt de

calitate europeană.

Preluarea Dyneff a fost anunţată de Rompetrol în luna decembrie a anului 2006,

finanţarea achiziţiei fiind asigurată de banca franceză Societe Generale.

Rompetrol va integra operaţiunile de vânzare en-gros şi en-detail ale companiei

franceze cu activităţile proprii de rafinare, ceea ce va oferi companiei acces pe piaţa vest-

europeană. De asemenea, va utiliza experienţa sa în operarea staţiilor de distribuţie pentru

a moderniza şi îmbunaătăţi performanţa Dyneff pe piaţa franceză.

Dyneff Group acoperă la ora actuală 29% din piaţa sudului Franţei şi 1,5% din

piaţa din nordul Spaniei, deţinând depozite amplasate strategic pe ţărmurile Mării

Mediterane şi ale Oceanului Atlantic.

51

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Capacităţile de stocare Dyneff însumează peste 445 de mii de tone, compania

operînd de asemenea un număr de 200 de staţii de alimentare pe teritoriul Franţei.

Pe lângă creşterea profitului net cu aproximativ 12%, Rompetrol se aşteaptp şi la

o îmbunătăţire în ceea ce priveşte riscul de companie, prin combinarea riscurilor asociate

ţărilor est-europene cu cele ale Franţei şi Spania.

Principalii competitori ai entităţii sunt atât de natură internă cât şi externă. În

România cel mai mare concurent intern este S.N.P. Petrom S.A., de asemenea ameninţări

provoacă şi S.C. Lukoil S.A.,S.C. OMV S.A.

Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, operează o reţea

de circa 300 de benzinării la nivel naţional.

Reţeaua de staţii acoperă întregul teritoriu al României:

- peste 115 de benzinării deţinute integral de Rompetrol Downstream

- în jur de 185 de benzinării operate în

sistem Partener Rompetrol.

Compania se află într-un proces continuu de

creştere a calităţii şi diversificare a serviciilor oferite

clienţior săi, impunând pe piaţa autohtonă standardele

benzinăriei moderne. Rompetrol Downstream oferă în

exclusivitate pe piaţa romînească servicii de plată la

pompă prin intermediul cardului proprietar Fill&Go.

Sub marca Hei, cel mai actual concept de magazin din

România clienţii au la dispoziţie în benzinăriile Rompetrol o selecţie foarte variată de

produse de calitate, precum şi posibilitatea de a lua masa sau de a accesa internetul într-o

ambianţă placută. De aceea, Rompetrol nu este doar o nouă benzinărie, ci o adevărată

staţie de energie.

Oferta cuprinde o gamă largă de carburanţi auto - benzină şi motorină, precum şi

combustibili de uz casnic. Produsele sunt furnizate integral de Rompetrol Rafinare

(rafinăria Petromidia), care s-a aliniat celor mai recente standarde europene de calitate şi

de mediu, ca rezultat al investiţiilor majore în tehnologie.

Compania furnizează clienţilor săi carburanţi care îndeplinesc întotdeauna două

obiective esenţiale: calitate şi respectarea cerinţelor de mediu la preţuri competitive.

52

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Vânzările non-combustibil din reţeaua Rompetrol Downstream, reprezintă o

evaluare a modului în care un concept modern de retail conduce la modificarea

obiceiurilor de consum ale clienţilor, similare cu tiparele identificate pe pieţe mai

evoluate.

Rapida dezvoltare a reţelei Rompetrol Downstream şi calitatea recunoscută a

produselor au atras un portofoliu larg de clienţi la nivelul întregii ţări. Alături de

constanta apreciere a publicului larg, compania a devenit furnizorul preferat pentru o

serie de lanţuri internaţionale de magazine şi pentru companii multinaţionale care

operează pe piaţa din România.

Principalele produse comercializate de diviziune sunt cele de natură petrolieră, ca:

Benzina Premium E Plus

Benzina Efix

Benzina Euro Plus unleaded

Motorina Efix

Motorina Super euro 5

Benzina Premium E Plus este destinată autoturismelor care au motor cu

carburator (ex. Dacia – modelul clasic 1310), prin folosirea unui aditiv ecologic pe bază

de mangan. Acest aditiv contribuie la scăderea noxelor (oxizi de plumb, de sulf) generate

de gazele de eşapament rezultate în urma arderii carburantului - foarte nocive pentru om

şi mediul înconjurător. Grupul Rompetrol a fost primul producător de benzină care a

eliminat tetraetilul de plumb din componenţa acestora. Această benzină respectă normele

de poluare Euro 4 (conţinut de sulf max. 50 ppm) şi asigură o bună funcţionare a

motorului.

Efix este benzina fără plumb care protejează motorul. Efix este un carburant

complet bazat pe o combinaţie optimă de aditivi şi compuşi activi, care are proprietatea

specifică de a curăţa injectoarele, supapele şi cilindrii, şi de a le menţine curate. Prin

utilizare continuă duce la scăderea cu 3% a consumului de carburant. Respectă normele

Euro 4 de poluare, are un conţinut scăzut de sulf (max. 50 ppm), benzen, olefine şi

aromate şi are cifra octanică 95. Este destinată atât autovehiculelor ale căror motoare sunt

prevăzute cu catalizator încorporat în sistemul de evacuare a gazelor de eşapament, cât şi

acelora cu motoare prevăzute cu sisteme avansate de purificare a gazelor de eşapament.

53

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Benzina Euro Plus unleaded fara Plumb reprezintă vârful de gamă, respectând

strict normele de mediu actuale, normele Euro 4 de poluare. Are un conţinut scăzut de

sulf (max. 50 ppm), benzen, olefine şi aromate, şi este destinată celor care doresc să

utilizeze o benzină cu cifra octanică ridicată (COR 98). Alegerea acestui tip de carburant

face posibilă utilizarea autovehicului la puterea şi performanţele specificate de

producător.

Motorina Super Euro 5 respectă norme de mediu în vigoare Euro 5. Are un

conţinut de sulf scăzut (max. 50 ppm), care asigură o reducere semnificativă a emisiilor

de oxizi de sulf rezultate la ardere. Este destinată motoarelor Diesel cu sistem catalitic

avansat de reducere a emisiilor, conform normelor europene în vigoare, are o cifră

cetanică de minimum 51, recomandata pentru pentru autoturismele cu motoare Diesel

rapide (Turbodiesel), care necesită o pornire uşoară.

În perioda de iarnă, produsul este aditivat specific contra depunerilor de parafină

şi pentru atingerea unei temperaturi de congelare cât mai scazute.

Motorina Efix conţine un mix de aditivi care asigură curăţarea injectoarelor şi

menţinerea optimă a funcţionarii acestora. Reprezintă vârful de gamă în calitatea

motorinei şi respectă normele Euro 4 de poluare. Are un conţinut de sulf scăzut (max. 50

ppm), care asigură o reducere semnificativă a emisiilor de oxizi de sulf rezultate la

ardere. Este destinată motoarelor Diesel cu sistem catalitic avansat de reducere a

emisiilor, conform normelor europene în vigoare.

În perioda de iarnă, produsul este aditivat specific contra depunerilor de parafină

şi pentru atingerea unei temperaturi de congelare cât mai scăzute.

The Rompetrol Group Fiind o companie multinaţională, specializată în afacerile

comerciale, trebuie să ia în considerare activitatea de marketing a organizaţiei. Ca în

orice altă entitate, luarea deciziilor se face în cele patru direcţii:

Decizii cu privire la produse şi servicii

Produsele comercializate de companie trebuie sa fie capabile să influenţeze

percepţia şi cererea pe piaţă, şi anume: atributele, funcţiile şi sistemul de susţinere.

Din punct de vedere al atribuţiilor, deciziile sunt bazate pe culoare şi gabarit. De

exemplu produsele din categoria lubrifianţi (Axial) este diferenţiat pe coduri de culoare

pentru o mai uşoară recunoaştere. Axial verde este formula pentru benzină, cu un grad de

54

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

vâscozitate de 20W40 şi 15W40, iar Axial albastru este formula pentru carburanţi diesel,

creată pentru a îmbunătăţi funcţionarea motoarelor diesel de toate tipurile şi Axial gri este

sortimentul semi sintetic, potrivit atât pentru motoare diesel, cât şi pentru motoare pe

benzină. Aceştia sunt prezenţi în recipienţi de 1 şi 4 litri.

Totodată produsele sunt clasificate pe categorii: lubrifianţi, combustibili lichizi,

combustili gazoşi, combustibili solizi şi produse chimice.

Deciziile cu privire la sistmul de susţinere sunt din cele mai complexe.

Logo-ul companiei a adus un suflu nou în viaţa companiei care folosise până

atunci un logo static, cu trei conducte petroliere. Cunoscătorii au observat

imediat însă că noua imagine vizuală era combinaţia perfectă dintre simbolul BP şi

culorile folosite de Shell.

Decizii cu privire la preţ

Strategia preţului aleasă de firmă este una de stratificare, bazându-se pe stabilirea

unui preţ iniţial foarte mare şi reducerea treptată în timp.

Această strategie este folosită pentru a extrage sumele mari pe care sunt dispusi să

le plătească oamenii insensibili la preţ. Iar stratificarea reprezintă avantajul că generează

profituri mari deoarece, prin încarcarea iniţiala şi reducerea treptată a marjei de profit, se

extrage suma maxim posibilă pe fiecare segment. Veniturile pot fi utilizate pentru

recuperarea rapidă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sau pentru finanţarea

expansiunii pe pieţele mari. Reducerea preţurilor fără probleme se practică atunci când

condiţiile concurenţiale le impun.

Decizii cu privire la promovare

Rompetrol efectuează campanii publicitare direcţionate spre consumatorii

serviciilor sau utilizatori. Mai bine informaţi şi motivaţi prin publicitate, aceştia vor căuta

produsele respective. De asemenea se folosesc diferite forme de promovare a vânzărilor

cum ar fi: reclamă în publicaţiile profesionale destinate distribuitorilor (strategia de

„împingere”).

Decizii cu privire la distribuţie

Rompetrol şi-a configurat reţeaua de distribuţie prin organizarea unei reţele

proprii de distribuţie cât şi prin dezvoltarea unei reţele de parteneri - distribuitori

55

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

autorizaţi. Şi-au format propria reţea de transportare a produselor (feroviar, maritim,

terestru).

Distribuţia se realizează cu ajutorul unor canale de marketing internaţionale ce

reflectă traseul pe care îl parcurg mărfurile de la producător la consumator.

Canalele de distribuţie directe sunt cele care asigură circulaţia mărfurilor direct de

la producător la consumator. În cazul companiei- producătorul ce furnizează produsele

petroliere este Rafinăria Rompetrol, iar consumatorul este RompetrolDownstream.

Avantajele circuitului direct sunt multiple:

asigură un contact direct al producătorului cu clientul;

nu determină încărcarea preţului cu adaosurile succesive ale

intermediarilor;

asigură operativitatea distribuţiei.

Canalele de distribuţie

Canale

Directe

Canale

Indirecte

Lungi

Producător-

Rafinăria

Rompetrol

INCLUDEPI

CTURE "htt

p://tbn0.googl

e.com/images

?q=tbn:PjxCq

x0F9JWWB

M:http://www

.moeller.ro/im

g/moeller/ref

_rompetrol.jp

g" \* MERGE

FORMATIN

ET

Producător

Rafinăria Rompetrol

Angrosist

Rompetrol Downstream

INCLUDEPICTUR

E "http://tbn0.google

.com/images?q=tbn:

ZV-2RND70cTRJM:

http://img.wall-street.

ro/article_pictures/17

423_articol.jpg" \* M

ERGEFORMATINE

T

ConsumatoriConsumator Rompetrol

Donstream

56

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Principala formă de comercializare a produselor de natură petrolieră în condiţiile

utilizării acestui tip de canal este vânzarea prin magazinele din staţiile diviziunii

Rompetrol Downstream cu amănuntul.

Canalele de distribuţie indirecte lungi presupun interpunerea unor angrosişti. Cu

cât creşte numărul verigilor, cu atât cresc şi costurile administrării canalului. În cazul

companiei, diviziunea Rompetrol Downstream redistribuie produsele staţiilor din întreaga

ţară, iar acestea le vinde consumatorilor.

Staţia Iaşi1 de pe strada Niciman a fost construită în anul 2005 şi modernizată de-

a lungul timpului. Staţia este deţinută de devizia Rompetrol Downstream.

Compania se află într-un proces continuu de creştere a calităţii şi diversificare a

serviciilor oferite clienţilor săi, impunând pe piaţa autohtonă standardele benzinăriei

moderne. Rompetrol Downstream oferă în exclusivitate pe piaţa românească servicii de

plată la pompă prin intermediul cardului proprietar Fill&Go. Sub marca Hei, cel mai

actual concept de magazin din România clienţii au la dispoziţie în benzinăriile Rompetrol

o selecţie foarte variată de produse de calitate, precum şi posibilitatea de a lua masa sau

de a accesa Internetul într-o ambianţă placută. De aceea, Rompetrol nu este doar o nouă

benzinărie, ci o adevărată staţie de energie.

Potrivit Actului Constituitiv al societăţii comerciale Rompetrol Downstream S.A.,

domeniul principal de activitate constituie vânzarea cu amănuntul a carburanţilor pentru

autovehicule şi motociclete, de asemenea vânzarea cu amănuntul a produselor lubrifiante

şi de răcire. Este exclusă vânzarea cu ridicata a combustibilului.

În staţia din Iaşi, se derulează activitatea de vânzare de combustibil şi produse din

magazin şi de oferire de servicii clienţilor; se mai derulează activitatea de gestionare a

magazinului (recepţie marfă, etichetare, verificare preţuri şi termene de valabilitate,

inventariere); se întocmesc documente fiscale (facturi, chitanţe etc.); se efectuează

monetarul; se menţin relaţiile cu clienţii, se rezolvă plângerile şi nemulţumirile acestora.

Staţia Rompetrol Downstream – Iaşi, pe parcursul a 3 ani, a cunoscut modificări

minore din punct de vedere a evoluţiei şi a dinamicii.

La început în staţie activau doar 16 persoaae, dupa care numărul acestora a

crescut cu 3,2 %. În prezent sunt 20 de angajaţi, cu vârste cuprinse între 20 -32 de ani.

57

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Aceştia sunt împărţiţi în următoarele categorii profesionale: manageri, barmani –

ospătari, operatori, lucrători comerciali, agenţi relaţii clienţii, etc.

Există o strânsă legătură dintre nivelul de studii şi dinamica pe ocupaţiile

principale, deoarece o parte din angajaţi au terminat o facultate, iar majoritatea sunt în

cursul uneia.

Cei ce au terminat, sau sunt în cursul facultăţii de Economie au funcţie de

manageri şi agenţi relaţii clienţi, iar cei de la alte facultăţi ca: Drept, Chimie, Litere,

Biologie ocupă posturile de operatori, agenţi comerciali, barmani, etc.

Consiliul de administrare format din Dinu Patriciu, Andre Nanich, Alexandra

Bucsa si Dan Ionescu, este cel responsabil de deciziile importante luate în companie.

Locul lor în organigramă este de top datorită aptitudinilor conceptuale, de orientare

strategicăăă a organizaţiei posedate şi a sarcinilor de activitate internaţională asumată.

Dinu Patriciu a condus transformarea Rompetrol dintr-o societate de servicii

petroliere rămasă în urmă într-un mare operator privat. . The Rompetrol Group a crescut

constant în urma unui program de achizitii strategice, care a început cu achiziţia rafinăriei

Vega (1999) şi a continuat cu Petros S.A. (2000), Petromidia S.A. (2001), culminând cu

achiziţia Dyneff (2005), cel mai mare operator de produse petroliere independent, cu

operaţiuni în Franţa şi Spania.

D-l Dinu Patriciu deţine şi funcţia de preşedinte al Alianţei Confederaţiilor

Patronale din România (ACPR), instituţie afiliată la Confederaţia Patronatelor Europene

(UNICE).

Agenţii relaţii cu clienţii sunt cei ce furnizează informaţii cu privire la serviciile

de creditare Rompetrol Downstream, colectează informaţiile necesare în vederea

încheierii contractelor; colectează plăţile făcute de clienţi şi ţin evidenţa facturilor

plătite, precum şi asigură suportul necesar clienţilor pentru buna derulare a contractelor.

Serviciile de creditare “Fill & Go Business” este primul sistem de management

total al flotelor comerciale, împărţit în două componente:

1. componenta tehnică face posibilă achiziţia carburanţilor prin credit la

staţie şi asigură culegerea de date necesare componentei informatice. Se

prezintă în formele următoare: Card Fii&Go Business şi Card Fill&Go

Ring;

58

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

2. componenta informatică, Fill&Go Manager, accesibilă prin internet,

generează rapoarte şi analiza ale consumului de carburanţi şi ale altor

evenimente de operare ale flotelor comerciale (kilometric parcurși între

alimentare, cantitatea alimentată, ore funcţionare motor etc).

Rompetrol înseamnă Staţia de Energie a României, iar Fill&Go este cea mai

modernă şi eficientă formă de energie - este primul serviciu de plată la pompă din

România oferit numai de Rompetrol.

Prin acest serviciu modern de plată a carburantului direct la pompă, lucrurile se

simplifică, nu se mai pierde timp la casă, nu e necesară grija banilor lichizi pentru plată.

Fill&Go simplifică viaţa şi lasă timp şi energie pentru lucruri mai importante, se

adresează atât clienţilor individuali prin Fill&Go Personal şi Fill&Go Credit, cât şi

clienţilor companii prin Fill&Go Business.

Agenţii comerciali au ca responsabilitate îndeplinirea planului de achiziţii /

vânzări pe zona desemnată; dezvoltarea reţelei de parteneri de afaceri ai companiei prin

identificarea şi contactarea potenţialilor furnizori / clienţi; întocmirea de oferte,

negocierea şi încheierea de contracte comerciale (în strânsă colaborare cu şeful

Departamentului Comercial); monitorizarea derulării contractelor cu furnizorii / clienţii şi

medierea rezolvării diferitelor probleme legate de acestea; menţinerea unor relaţii de

colaborare excelente cu partenerii de afaceri în scopul fidelizării acestora; întocmirea şi

prezentarea de rapoarte către şeful Departamentului Comercial.

Şeful Departamentului Comercial realizează obiectivele de achiziţii / vânzări

stabilite de managementul companiei. Totodată realizează dezvoltarea unei reţele de

agenţi comerciali şi agenţi contractari şi achiziţii, la nivel naţional, coordonându-i şi

monitorizând-ui activităţile lor.

59

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Ca obiectiv are:

Identificarea de noi parteneri de afaceri, crearea şi menţinerea unei bune

imagini a firmei faţă de terţi;

Negocierea şi încheierea contractelor comerciale;

Întocmirea bugetului departamentului comercial;

Menţinerea legăturii cu agenţiile

În anul 2010, divizia Rompetrol Downstream a realizat o cifră de afaceri de 432

milioane lei, cu un profit brut de 405 milioane lei . Cifra de afaceri realizată este cu

60,78% mai mare decât în anul 2009. Creşterea profitului a fost cu mult mai

spectaculoasă decât a cifrei de afaceri, la finele anului 2010 înregistrându-se un rezultat

de 4 ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2009, în termeni nominali.

Profitul brut de lei a fost generat în proporţie de 97% de achiziţionarea de noi

produse şi materii prime, restul fiind obţinut din serviciile oferite.

Performanţele companiei sunt prezentate în tabelul nr. 1 şi în graficul de mai jos.

Indicatorii sintetici ca: solvabilitatea, rentabilitatea, lichiditatea și profitabilitatea

permite analiza evoluţiilor performanţelor financiare a companiei.

Tabel nr.1 Performanţele ale companiei Rompetrol (în milioane lei)

2009 2010

Cifra de afaceri 293 432

Profitul Brut 329 405

Profitul Net 145 239

Datorii Totale 97 197

Activ Total 356 474

Capital Social 98 174

60

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Solvabilitatea se calculează după raportul dintre totalul activ şi datoriile totale şi

are valoarea de 2,41, ceea ce arată capacitatea societăţii de a-şi acoperi datoriile totale din

activele totale.

Lichiditatea este analizată din perspectiva lichidităţii curente şi a lichidităţii

imediate.

Lichiditatea imediată este calculată după formula [(Trezoraria pozitivă/datoriile

curente)x 100], care este de 6,05%, şi atestă capacitatea firmei de a-şi acoperi datoriile

curente din lichidităţi.

Lichiditatea curentă =[(Active circulante nete +Trezoraria Netă)x 100], rezultând

218, 9 şi denotă un excedent de lichiditate. La analiza acestui indicator totuşi trebuie,

obligatoriu de ţinut cont şi de posibila sezonalitate a comercializării societăţii, ce poate

schimba radical valoarea indicatorului în perioada următoare.

Profitabilitate

1. Profitabilitatea economică a activului [(Profit Net/Activ Total)x 100]=5,05%

Valoarea indicatorului reflectă o profitabilitate mică a activului total,

capacitatea acestuia de a genera plus – valoare, datorită diminuarii activelor

circulante şi a imobilizărilor, concomitent cu majorarea profitului net. Un motiv

ar putea fi specificul activităţii, caracteristica fiindui valoarea mare a activelor

imobilizate.

61

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

2.Rentabilitatea exerciţiului financiar =(Profit Brut/Cifra de afaceri)*100,

fiind de 9,38%.

Acest indicator s-a îmbunătăţit faţă în anul 2006, ca urmare a creşterii mai

accelerate a profitului decât a cifrei de afaceri, însă o valoare în jur de 10%

caracterizează o rentabilitate sub medie a exerciţiului financiar.

Tabel nr.2 Indicatori sintetici

Rentabilitate 9,38%

Solvabilitate 2,41

Lichiditate 6,05%

performantele financiare ale Rompetrol Downstream pentru anul 2006

9.38

2.41

6.05

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Rentabilitate Solvabilitate Lichiditate

indicatori sintetici

Capitolul 6

Perspectivele dezvolt ă rii internationale

62

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Grupul Rompetrol este implicat într-o serie de proiecte de extindere pe pieţele

internaţionale, cât şi de natură ecologică.

ECOMASTER Servicii Ecologice SA

ECOMASTER Servicii Ecologice SA, companie membră a Grupului Rompetrol

din 2001, este unul dintre cei mai importanţi jucători din Romînia în furnizarea de

servicii de ecologie industrială. ECOMASTER oferă soluţii integrate de reducere a

poluării şi de protecţie a mediului prin: consultanţa pe probleme de mediu; colectare

uleiuri uzate, slamuri, emulsii şi alte deşeuri periculoase; producerea şi comercializarea

combustibililor lichizi pentru focare; operarea şi modernizarea staţiilor de epurare a

apelor uzate; curăţarea - ecologizarea rezervoarelor de produse petroliere şi a zonelor

adiacente.

Rompetrol Industrial Park Navodari

Revista business deţine un articol în care Rompetrol Industrial Park Năvodari -

companie membră Grupului Rompetrol, va dezvolta, în următorii doi ani, o serie de

proiecte de mediu specifice parcurilor eco-industriale europene.

Potrivit unui comunicat al Rompetrol, un prim demers în acest sens va fi

depunerea unei scrisori de intenţie pentru a deveni unul dintre partenerii programului

'Ecoparks', iniţiat de Universitatea catolică din Leuven şi Universitatea din Ghent

(Belgia).

Partenerii 'Ecoparks' vor participa timp de doi ani la elaborarea unei politici de

protecţie a mediului, economisind resurse, energie şi bani. Toate aceste măsuri vor crea

locuri de muncă şi vor scădea impactul asupra mediului în zonele în care activează

respectivele parcuri industriale.

Programul 'Ecoparks' şi-a stabilit, deja, câteva ţinte şi anume elaborarea unui ghid

al criteriilor de bază pentru conformarea parcurilor industriale noi sau a celor existente la

categoria parcurilor eco-industriale, precum şi aplicarea acestor reguli unui parc

industrial existent sau planificat în ţările partenere.

Viitorii participanţi vor disemina rezultatele proiectului prin metode specifice

(ateliere, seminarii, etc.), invitând şi alte parcuri industriale din Polonia, Romania şi alte

ţări europene să aplice aceste principii.

63

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

Rompetrol este o companie cu un success impresionant, lider în domeniul

petrolier pe piaţa românească, este dotată cu numeroase oportunităţi faţă de concurenţii

săi: companie multinaţionala (extinsă în 13 ţări); realizarea unei cifrei de afaceri de peste

4 miliarde USD; conţine mai multe entităţi de afaceri (Marketing şi Retail, Trading,

Rafinare, Upstream); este în permanentă dezvoltare; deţine o îmbunătăţire permanentă a

64

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

combustibililor; desfăşoară diferite investiţii de viitor precum în benzinării mobile şi

benzinării în noi ţări; realizează diferite operaţiuni financiare pentru a sprijini planurile de

expansiune a operaţiunilor de export şi import; număr mare de angajaţi; capacitatea de

satisfacere a cererii; brand puternic, ect.

Pe lângă performanţele obţinute, compania ar trebui să se orienteze către

eliminarea punctelor slabe ca:

Birocraţie;

Marjă de profit insuficientă pentru atragerea noilor investitori ( investiţii unitare şi

constante );

Imagine proastă pe plan local datorată problemelor legale ale leaderilor;

Dependenţa evoluţiei companiei de persoanele care se află la putere;

Transformări în structura managerială.

1.C. Munteanu, E.Maxim, C. Sasu – Marketing, principii, preactici, orizonturi, Editura

Sedcom Libris, Iasi 2006 2. V. Isan – Tranzactii comerciale internationale, Editura

Sedcom Libris, Iasi

65

Proiect Managementul Afacerilor Internaţionale

3. P. Nica, A. Iftimescu – Managementul, concepte si aplicatii, Editura Sedcom Libris,

Iasi, 2004

4.www.rompetrol.ro

5. www.zf.ro

6. www.valute.ro/

7. www.rompetrol-rafinare.ro

8. www.downstream.ro

9. www.timesonline.co.uk

10.www.ruvr.ru

11.www.oecd.org

12.www.imf.org

13 www.businessmagazin.ro

14. www.wall-street.ro

15. www.dailybusiness.ro

16. www.mediafax.ro

17. www.standard.money.ro

66