2 internationalizarea

8/18/2019 2 internationalizarea

1/44

I. REZUMAT INTRODUCTIV

Pentru orice afacere este foarte important momentul lansării precum şi modalitatea de

intrare pe pieţele străine. De aceea, firma care doreşte să se internaţionalizeze, ar trebui să deţină

o afacere foarte bine dezvoltată pe plan intern, cu o capacitate mare de producţie, dotată din

punct de vedere tehnologic şi competitivă în privinţa produselor şi calităţii acestora.

Prezenta lucrare are un demers complex prin care analizează toate etapele de

internaţionalizare a firmei. Neam focalizat atenţia asupra firmei !.". #ofigal $mport%xport

!.&., care fabrică produse naturiste, fiin leaderul pe piaţa din 'om(nia. &ceasta deţine în linia sa

de produse o gamă variată de suplimente alimentare, acestea din urmă constituind şi obiectul

analizei de faţă.

&stfel, am optat pentru un număr de )* ţări+ ermania, -elgia, $talia, ranţa, /ngaria,

-ulgaria, !/&, %gipt şi $ndia pentru care am analizat succint mediul economic şi potenţialul de

lansare al afacerii pe aceste pieţe.

0n urma studiului acestor ţări, a rezultat că !/& este leaderul pieţei suplimentelor

alimentare pe plan mondial. 0n %uropa, o importanţă strategică o au $talia, ermania şi ranţa,

iar celelalte ţări analizate nu prezintă cote de piaţă semnificative în acest domeniu.

1otuşi, datorită potenţialului de dezvoltare al pieţei suplimentelor alimentare, cum ar fi

cazul /ngariei şi -elgiei, am ales să aprofundăm analiza pentru aceste pieţe, evidenţiind factorii

care ar facilita sau îngreuna accesul produselor noastre.Pe l(ngă aceste două ţări, am ales ca o

treia ţară, ranţa, cu o piaţă mai dezvoltată a suplimentelor alimentare.

Dacă în -elgia cererea actuală şi potenţială pentru suplimente alimentare este destul de

ridicată, în /ngaria, acest domeniu abia începe să se dezvolte. $n ranţa, deşi există o piaţă

dezvoltată a acestor produse, consumatorii francezi îşi doresc să cumpere produse noi, iar

numărul consumatorilor de suplimente alimentare creşte anual cu o rată de )23* 4 pe an, de

aceea am considerat că avem multe şanse de a intra pe această piaţă.

0n acest sens, am încercat să obţinem c(t mai multe informaţii cu privire la starea actuală

a pieţei suplimentelor alimentare şi a consumatorilor acesteia. &m descoperit că ranţa dispune

1


2/44

de un segment de piaţă foarte bine dezvoltat, cu mulţi intermediari, consumatori şi o

infrastructură modernă.

"hiar dacă, la prima vedere, accesul pe această piaţă ar părea dificil, prin studierea

diverselor surse de informaţii, am constatat că ranţa este cea mai bună alegere pentru a ne lansa produsele şi a ne face cunoscută marca. &cest lucru este facilitat şi de faptul că ambele ţări fac

parte din /%, ceea ce presupune eliminarea barierelor tarifare la importul de produse, dar există

unele reglementări cu privire la suplimentele alimentare pe care !.". #ofigal !.&. le

îndeplineşte.

"a metodă de intrare pe piaţăţintă, în urma realizării unei comparaţii de tip costuri5

avanta6e între metodele de tranzacţii internaţionale, am optat pentru efectuarea importului

indirect în concordanţă cu obiectivele şi potenţialul firmei.

2


3/44

II. PRODUSUL

- prezentare generală

!.". #ofigal %xport $mport !.&. are ca obiect de activitate fabricarea de produse

naturale, prin valorificarea complexă a plantelor medicinale şi aromate obţinute din culturi

proprii, realizate în condiţii ecologice. 0n prezent, este unul dintre principalii producători şi

furnizori de produse naturiste din 'om(nia, fiind o firmă foarte dinamică şi singura ale cărei

produse sunt destinate tuturor categoriilor de consumatori, în primul r(nd datorită unui excelent

raport calitatepreţ.

&flată în plin proces de expansiune şi modernizare, #ofigal produce şi comercializază o

gamă largă de produse din plante medicinale şi aromatice, precum+ produse farmaceutice şi

cosmetice, tincturi, uleiuri, extracte hidroalcoolice, extracte în propilenglicol 7ca materie primă8,

dar şi suplimente alimentare, asupra cărora ne vom canaliza atenţia.

Preocupată pentru dezvoltarea şi lărgirea gamei de produse, !.". #ofigal %xport $mport

!.&. a realizat prin programele sale de cercetare proprii noi tehnologii de fabricaţie care sau

concretizat în lansarea pe piaţă a noi produse sub formă de suplimente alimentare. &ceastă gamă

nouă de produse are o mare varietate, dar putem menţiona printre cele mai importante categorii,

sub forma prezentării lor, !uplimentele &limentare "omprimate, "apsule, "apsule ilmate,

"eaiuri, !oluţii emoderivate, !oluţii, !oluţii 1incturi, !oluţii /leiuri, !emisolide şi Pulberi.

!uplimentele alimentare au o importanţă deosebită pentru sănătate prin completarea

dietei zilnice, mai ales pentru persoanele care au probleme cu asimilarea substanţelor nutritive.

0nsă aceste suplimente nu au fost create pentru a înlocui m(ncarea, deoarece ele nu pot furniza

toate substanţele nutritive din alimente, precum fructele sau legumele.

Pentru a avea efecte benefice asupra orgnismului uman, trebuie să avem în vedere+

evaluarea necesarului de vitamine şi minerale, estimaree beneficiilor pe care lear aduce

consumarea de suplimente alimentare şi informarea asupra alegerii şi utilizării acestor

suplimente.

Numeroase persoane nu asimilează toate substanţele nutritive de care au nevoie deoarece

nu măn(ncă suficient, sau pur şi simplu pentru că nu pot sau nu vor să consume alimente

3


4/44

sănătoase. 1otuşi, aceste porţii zilnice de fructe şi legume at(t de necesare sănătăţii nu pot fi

înlocuite cu suplimentele de vitamine sau calciu.

Nu toate persoanele au însă nevoie de suplimente alimentare, deoarece întrebuinţarea lor

depinde foarte mult de obiceiurile alimentare, de stilul de viaţă şi chiar de alţi factori care nu potfi controlaţi, ca de exemplu v(rsta.

De aceea, suplimentele alimentare sunt recomandate în special în următoarele cazuri+

• Persoanelor care nu măn(ncă adecvat, deoarece dacă se măn(ncă mai puţin de cinci porţii

zilnice de legume şi fructe, organismul nu îşi mai poate procura vitaminele şi mineralele

de care are nevoie sau dacă se măn(ncă o dată sau de două ori pe zi, este posibil să se

limiteze numărul şi diversitatea porţiilor consumate din diferitele grupe de alimente9

• Persoanelor vegetariene, deoarece dietele sărace în calorii limitează tipurile şi cantităţile

de alimente ingerate, şi prin urmare tipurile şi cantităţile de nutrienţi consumaţi9

• Persoanelor care suferă de o afecţiune medicală care afectează asimilarea şi utilizarea

substanţelor nutritive. De asemenea, suplimentele nutritive pot fi recomandate şi în cazul

persoanelor cu afecţiuni ale ficatului, vezicii biliare, intestinului sau pancreasului, sau

care au suferit o intervenţie chirurgicală la tubul digestiv9

•

Persoanelor care fumează, deoarece tutunul diminuează asimilarea multor vitamine şiminerale, inclusiv a vitaminei ", acidului folic, magneziului şi calciului,totuşi,

suplimentele alimentare nu pot compensa riscurile cauzate de fumat9

• Persoanelor care consumă băuturi alcoolice în exces, ceea ce poate dăuna digestiei şi

absorbţiei unor vitamine şi minerale. De asemenea, nici în acest caz, suplimentele

alimentare nu pot compensa riscurile ma6ore pentru sănătate provocate de consumul

excesiv de alcool9

Pentru a fi siguri că se procură toate vitaminele şi mineralele de care o persoană arenevoie, chiar dacă are o sănătate în general bună şi consumă alimente variate, se poate administra

un supliment alimentar standard, av(nd în vedere că aceste produse nu au efecte secundare, deci

nu pot dăuna sănătăţii.

4


5/44

III. PIAŢA INTERNAŢIONALĂ

.!. STATELE UNITE ALE AMERICII

!/& este a treia ţară ca dimensiune 7după 'usia şi "anada8 şi ca populaţie 7după "hina şi

$ndia8. "a şi spaţiu geografic, !/& este situată între "anada şi :exic, mărginind astfel nordul

;ceanului &tlantic şi nordul ;ceanului Pacific. Din 'om(nia p(nă în !/& este o distanţă de

> ?m.

&re cea mai mare şi mai puternică economie din lume, fiind de asemenea foarte

tehnologizată, cu un P$-5locuitor de =>.2** @ şi cu o creştere reală a P$- de >,= 4. !/& are o

economie de piaţă foarte bine pusă la punct.Printre problemele pe termen lung cu care sar putea

confrunta !/&, menţionăm costurile foarte ridicate pe care le au serviciile medicale şi fondurile

de pensii.

radul de creştere al populaţiei este de *,


6/44

"hina este una dintre cele mai mari ţări din lume. &re o suprafaţă de aproximativ A,

?m3 şi o populaţie de mai mult de ) miliard, care acoperă 3> 4 din populaţia lumii. &re una

dintre cele mai vechi civilizaţii şi se prevede ca p(nă în anul 3*3*, "hina să fie numărul unu ca şi

destinaţie turistică.

"hina este situată în partea de est a &siei, pe coasta de vest a ;ceanului Pacific şi este

mărginită de estul "hinei, :area albenă şi sudul :ării "hinei. "a şi distanţă între 'om(nia şi

"hina, sunt aproximativ B=B ?m.

Din punct de vedere economic, "hina sa schimbat foarte mult de la o economie central

planificată p(nă în prezent, c(nd tinde către o economie de piaţă, care are sectorul privat în plină

expansiune. 1otuşi, "hina are un loc foarte important în economia mondială, cu un P$-5locuitor

de B.** @ şi cu o creştere reală a P$- de )*,2 4.

!peranţa de viaţă a populaţiei este de B3,


7/44

$ndia se află pe locul şapte în ierarhia ţărilor după suprafaţă, pe locul doi după numărul

locuitorilor şi este statul democratic cu cei mai mulţi locuitori. %ste situată în sudul &siei, între

Pa?istan şi -urma, mărginind :area &rabiei şi olful -engal. Din 'om(nia p(nă în $ndia este o

distanţă de 2 )== ?m.

Populaţia $ndiei este estimată la aproape ),) miliarde locuitori, av(nd o creştere anuală de

),4. $ndia este a )3a economie pe plan mondial şi a treia din &sia, în faţa ei afl(nduse Faponia

şi "hina. &re un P$-5locuitor de > B**@ şi o creştere reală a P$- de A4. "u toate acestea,

supravieţuirea a 35> din populaţie depinde de agricultură şi 324 din populaţia totală trăieşte la

nivelul subzistenţei.

!peranţa medie de viaţă a populaţiei este de =,B) ani, iar gradul de creştere al acesteia este

de ),*4. Populaţia $ndiei are următoarea structură pe v(rste+

* C )= ani+ >),,)49

E= ani+ 2,)4.

"a diferenţe culturale putem menţiona în primul r(nd religia, cea predominantă fiind

hindusa, urmată de cea islamică. ; altă diferenţă ma6oră constă în ideea pe care este întemeiată

cultura+ adevărul şi sufletul primează asupra oricărui interes. Nicăieri ca în $ndia nu este mai

mult respectat omul care a renunţat la fericirile lumeşti ca săşi închine viaţa adevărului,

spiritului. % un respect profund faţă de g(ndire, ceea ce a făcut ca $ndia săşi păstreze

continuitatea şi prospeţimea.

0n $ndia există un risc foarte mare de îmbolnăvire. "ele mai frecvente boli sunt+ febra

tifoidă, hepatita & şi %, malaria şi gripa aviară.

.$. E%IPT

7


8/44

%giptul este o ţară arabă din nordul &fricii, limitată la nord de :area :editerană, la est de

(şia aza, de $srael, de olful &Gaba şi de :area 'oşie, la sud de !udan iar la vest de Hibia. !e

află pe locul 3A în ierarhia ţărilor după suprafaţă şi pe locul )2 după numărul locuitorilor. Din

'om(nia p(nă în %gipt este o distanţă de ) A**@. %conomia acestui stat depinde în primul r(nd de agricultură, exporturile de petrol,

turism şi de cei peste 2 milioane de egipteni care lucrează în străinătate. uvernul se străduieşte

să pregătească economia pentru a face faţă acestui mileniu prin reforme economice şi investiţii

masive în telecomunicaţii şi infrastuctură.

Populaţia %giptului numără >2 *> persoane şi este cea mai mare dintre toate ţările

arabe. 'itmul de creştere al acesteia este de ),B3)4 iar speranţa medie de viaţă este situată în

6urul v(rstei de B),2B ani. Populaţia egipteană are următoarea structură pe v(rste+

* C )= ani+ >3,349

)2 C = ani+ >,349

E= ani+ =,4.

0n %gipt religia predominantă este cea islamică. Datorită acestui lucru, în această ţară

populaţia este orientată spre latura spirituală, spre credinţă. /n exemplu foarte bun este definiţia

pe care o dă religia islamică bolii+ Iboala constă în lipsa educaţiei islamice şi se află în acele

suflete care nu au înţeles textele "oranuluiJ.

0n %gipt există un risc redus de contractare a unor boli infecţioase grave.

.&. %ERMANIA

8


9/44

ermania se află în %uropa centrală, între ;landa şi Polonia, la sud de Danemarca. iind

cea mai mare economie din %uropa şi a doua ţară ca număr de locuitori, ermania este un

membru cheie al continentului din punct de vedere economic c(t şi politic. Pe plan mondial se

situează pe locul ) în ierarhia ţărilor după suprafaţă si pe locul )= după numărul locuitorilor.

Distanţa dintre 'om(nia şi ermania este de )3A de ?m.

$ndustria germană a maşinilor, electrocasnicelor şi a produselor pentru sănătate a

transformat ţara în a cincea putere economică mondială şi prima din %uropa. &ctualmente P$-ul

atinge >) =**@ pe cap de locuitor, iar rata de creştere a P$- este de 3,34. "u o infrastuctură

dezvoltată şi un nivel de viaţă bun, ermania este una dintre ţările cele mai industrializate din

lume.

0n ultimii ani însă creşterea economică a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar aproape

a depăşit limita de >4 din P$- stabilită prin 1ratatul de la :aastricht. Koma6ul afectează peste 2

milioane de cetăţeni, acesta fiind cea mai gravă problemă a societăţii, acum îmbătr(nită şi

sufocată de datorii şi cheltuieli exagerate pentru protecţia socială.

!peranţa medie de viaţă este situată în 6urul cifrei de B>4. Populaţia germană are următoarea structură pe v(rste+

* C )= ani+ )>,A49

)2 C = ani+ ,>49

E= ani+ )A,


10/44

!ituată în vestul %uropei, ranţa este mărginită de olful -iscaL şi canalul :(necii între

!pania, sudul :arii -ritanii şi -elgia9 la sud, între $talia şi !pania are ieşire la :area

:editeraneană. ranţa se situează faţă de 'om(nia la o distanţă de 3>BA ?m.

:embru fondator al /niunii %uropene, statul francez adoptă moneda %uro în 3**3.&ctualmente, ranţa are creştere economică de 34 şi un P$-5locuitor de >*)** @, afl(nduse în

tranziţia către o economie modernă9 statul a privatizat parţial sau total cele mai importante

companii, dar continuă săşi menţină controlul asupra asupra anumitor sectoare 7transporturile

publice şi sectorul de apărare8.

&re o populaţie de >.B)>.A3, structurată pe grupe de v(rste după cum urmează+

)


11/44

Peninsula $talia se află în partea de sud a %uropei, mai exact în N% 1unisiei av(nd ieşire la

:area :editeraniană şi situ(nduse la o distanţă de 3*>A ?m faţă de 'om(nia.

"a şi ranţa, $talia se numără printre membrii fondatori ai /niunii %uropene, adopt(nd

moneda %uro în 3**3. &re o economie capitalistă divizată între partea de nord, puternicindustrializată, dominată de companii private şi zona de sud, mai puţin dezoltată predominant

agricolă şi cu o rată a şoma6ului de 3*4. "reşterea economică este de ).4, av(nd un

P$-5locuitor de 3A,B** @.

!peranţa de viaţă este , fiind structurată astfel+

)>.


12/44

.,. +UL%ARIA

-ulgaria este o ţară europeană care a aderat al /niunea %uropeană la ) ianuarie 3**B. %a se

învecinează la nord cu 'om(nia, la sud cu recia şi 1urcia, la est cu !erbia şi :untenegru şi areo suprafaţă de ))*.A)* ?m3. "apitala, !ofia, se află la 3A,< ?m distanţă faţă de -ucureşti.

-ulgaria are o populaţie de B.>33.,A4

)2 C = ani


13/44

Distanţa dintre capitală, -udapesta şi -ucureşti este de >A.BB ?m. Populaţia /ngariei numără

A.A2.)*< locuitori, structurată pe v(rste astfel+

* C )= ani )2.>4

)2 C = ani A.>4

2 ani şi peste )2.=4.

!pre deosebire de alte ţări, doar .*25)*** locuitori. !peranţa medie de viaţă a ungarilor este de

B3.A3 ani, scăzută la bărbaţi şi mai ridicată la femei.

/ngaria are un P$- de )B3.B miliarde @ cu o inflaţie mică 7>.B48, cu o distribuţie a P$-

ului pe cap de locuitor de )B.>** @.

&ceastă ţară afectează un procent mai mare din P$- sistemului de sănătate .A4, în

timp ce un locuitor este dispus să cheltuie în medie 3A* @ pe an pentru servicii medicale şi

medicamente. "ei mai afectaţi de bolile cornice şi cardiovasculare sunt persoanele în v(rstă,

însă tinerii sunt la fel de expuşi acestor boli din cauza consumului mare de alimente bogate în

grăsimi.

$.! CEREREA POTENŢIALĂ

"ererea globală pentru suplimente alimentare este estimată la aproximativ 3 mld. @.

1otuşi, se preconizează ca cererea mondială pentru produse naturiste să crească cu o rată de )*

)2 4 pe an.

Principalele pieţe de desfacere pentru suplimentele alimentare sunt situate în principal în

%uropa şi în &merica de Nord. ermania, ranţa şi $talia sunt cele mai dezvoltate pieţe din

%uropa din acest punct de vedere, cu o cotă de piaţă de aproximativ 33 4 ,)) 4 şi respectiv

>* 4 din %uropa.

"hina este principala exportatoare de produse tradiţionale naturiste de pe piaţa mondială.

$ndia trebuie încă să se organizeze mai bine pentru a dob(ndi o cotă de piaţă semnificativă, av(nd

în vedere că are un potenţial mare în acest domeniu, mai ales pentru a exporta.13


14/44

!/& este piaţa leader pentru suplimentele alimentare. aloarea produselor comercializate

de pe această piaţă a6unge la aproximativ = mld. @, reprezent(nd )2 4 din piaţa medicinei

alternative. De asemenea, a înregistrat o creştere anuală de )23* 4 în acest sector.

0n -elgia, sursele din industrie susţin că piaţa suplimentelor alimentare va creşte cu3, 4 între 3**>3**


15/44

0n procesul de selecţie a ţărilor, am ales ca pieţe potenţiale pentru desfacerea produselor

noastre, pieţele din ranţa, /ngaria şi -elgia şi am avut în vedere următoarele considerente+

distanţa geografică foarte mare faţă de unele ţări, care ar fi crescut costurile de transport foarte

mult în ţări ca $ndia, !/&, "hina9 diferenţele culturale nete, care ar fi îngreunat accesul pe pieţele din $ndia, %gipt şi "hina9

numărul redus al populaţiei, şi astfel al potenţialilor clienţi pe piaţa din -ulgaria9

pieţe prea dezvoltate pentru produsele noastre, care sunt încă în faza de lansare şi pe care sar

pătrunde foarte greu, cum ar fi ermania, !/&, $ndia sau $talia9

IV. SELECŢIA PIEŢELOR DE INTERES

$.! (RANŢA

Me/0l e12gra3/45nat0ral

ranţa este cea mai mare ţară din %uropa ;ccidentală, cu o populaţie de >.B)>.A3

locuitori ce înregistrează o creştere de *.2


16/44

0n ranţa înt(lnim o climă temperatoceanică, cu patru zone diferite. estul este

caracterizat prin climă umedă, propice păşunilor grase şi livezilor de pomi fructiferi din

-retagne şi Normandia. "entrul şi estul, unde se cultivă gr(u, porumb şi sfeclă de zahăr,

este caracterizat prin diferenţe mari între sezonul rece şi cald 7ierni reci şi veri deosebit

de călduroase8. 0n apropierea :ării :editerane, în sud şi în insula "orsica, căldura

prezentă tot anul permite cultivarea livezilor cu citrice şi măslini.

&şadar, centrul şi sudul ranţei reprezintă o piaţă propice pentru suplimentele alimentare,

care a6ută la întărirea imunităţii şi reduc influenţa negativă a variaţiilor climatice asupra

organismului.

Re6ele e 4210n/4a6//

0n ranţa, infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr de 3A.*2 mm, din care peste )=.*** ?m sunt

electrificaţi, A2.>*> ?m de autostrăzi şi drumuri naţionale şi peste 2** de aeroporturi.

ranţa este renumită pentru sistemul de trenuri 1 ce pot circula, pe linii dedicate, cu

viteze de peste >** ?m5h. %xistă conexiuni cu toţi vecinii săi, 7cu excepţia &ndorrei care nu

posedă sistem de cale ferată8, inclusiv cu 'egatul /nit prin intermediul 1unelului "analului

:(necii. Numeroase oraşe dispun de sisteme de trenuri suburbane 7'%' în Paris8 şi metrou,

unele dintre ele fiind de tip &H automate. De asemenea în marile oraşe tramvaiul a început să

fie din ce în ce mai prezent, după ce, în anii )A* ma6oritatea liniilor au fost defiinţate.

'eţeaua rutieră are peste *.*** ?m, care leagă principalele oraşe. Din cele =B< aeroporturi franceze, )B sunt aeroporturi

cu piste pavate, cel mai mare fiind &eroportul $nternaţional "harles de aulle în apropiereaParisului. &ir rance, principala companie aeriană a ranţei, este parte a concernului &ir rance

OH:, care este cea de a treia companie mondială de transport aeronautic. P(nă în !ecolul $

transportul fluvial era foarte dezvoltat, exist(nd în continuare peste )=.*** ?m de canale şi

16


17/44

cursuri de apă navigabile, din care peste .*** ?m sunt foarte dens navigate. %xistă numeroase

porturi, He #avre, !aintNazaire, -ordeaux şi :arsilia fiind printre cele mai importante.

Distanţa dintre ranţa şi 'om(nia 7Paris C -ucuresti8 este de )** ?m, dar av(nd în

vedere că ranţa deţine o infrastructură foarte bine dezvoltată, posibilităţile de export în aceastăţară sunt multiple.

Re70r7e nat0rale

Deşi sunt diverse, resursele naturale ale ranţei sunt limitate. ranţa dispune în principal

de cărbune, minereuri de fier, plumb, zinc, bauxită, şi uraniu. %xploatarea cărbunelui este dificilă

deoarece minele sunt la mare ad(ncime, iar cărbunele este de calitate inferioară. 'esursele de fier

sunt şi ele puţine, iar uraniul se găseşte de asemenea în cantităţi mici. Qăcămintele de petrol sunt

aproape inexistente, şi rezervele de gaz natural descoperite în )A2) în muntii Pirinei sunt aproape

terminate. "a urmare, această ţară apelează în masură din ce in ce mai mare la importul de

materii prime şi semifabricate. De asemenea producţia de electricitate care provine din

hidrocentralele dezvoltate, nu suplineşte necesarul ranţei. 1rebuie menţionat faptul că

ma6oritatea energiei electrice provine din centralele atomice 7aprox. B248.

$ndustria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales în aeronautică, material

rulant, energia nucleară, industria alimentară. De cealalta parte însă, ranta dispune de soluri de

foarte bună calitate care acoperă aproape 6umătate din teritoriul ţării, şi de aceea ranţa este un

mare exportator de produse agricole. Dintre acestea, se cultivă gr(ul, ovăzul, orzul, porumbul,

cartofii, legumele, fructele şi altele. 0n ceea ce priveşte cultura animalelor, atenţia este îndreptată

spre cabaline, porcine, ovine, caprine şi păsări.

Me/0l p2l/t/4

S/7te10l e g08ernare

'epublica ranceză este o republica unitară semiprezidenţială cu puternice tradiţii

democratice guvernată conform constituţtiei celei de& "incea 'epublici ranceze aprobată prin

referendum în 3< septembrie )A2


18/44

sufragiu universal pe o durată de 2 ani 7p(nă în 3**3 durata mandatului era de B ani8 şi de

guvern, condus de un Prim :inistru numit de către preşedinte.

Puterea legislativă este reprezentată de Parlamentul rancez, bicameral, compus din

&dunarea Naţională 7&ssemblRe Nationale8 şi !enat. Presedintele ranţei a fost FacGues "hirac7p(nă la ) mai 3**B8, iar incep(nd cu ) mai, Nicolas !ar?ozL. 0n funcţia de Prim:inistru a

fost numit DominiGue de illepin.

Nicolas !ar?ozL, un candidat de centrudreapta, la învins în cea dea doua rundă a

alegerilor prezidenţiale din mai a.c. pe socialistul !egolene 'oLal şi este posibil să obţină

ma6oritatea parlamentară la următoarele alegeri din iunie. 0n consecinţă, vor surveni mutaţii în

politica economică după 6umătatea lui 3**B. ictoria lui !ar?ozL ar putea aduce reduceri ale

taxelor şi o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte piaţa muncii.

Din punct de vedere al investiţiilor străine directe, ele necesită o aprobare specială în

urma unei notificări a 1rezoreriei. &portul de investiţii care vor fi aduse de investitorii din

celelalte ţări europene nu vor fi refuzate, dar 1rezoreria poate specifica dacă investiţia va fi

finanţată din banii publici ai ranţei sau din alte surse străine. $nvestiţiile străine în ranţa sau

dezvoltat mult în ultimii ani, cei mai mulţi investitori provenind din !tatele /nite ale &mericii,

ermania şi :area -ritanie.

Me/0l e42n21/4

%conomia ranţei este formată din multe întreprinderi private 7peste 3,2 milioane

companii înregistrate8, dar implică şi importante 7dar în scădere8 intervenţii ale guvernului care

păstrează o influenţă puternică asupra anumitor sectoare economice, fiind principalul acţionar la

numeroase societăţi considerate drept strategice 7căi ferată, electricitate, construcţii de aeronave,

etc.8. 1otuşi guvernul a început să îşi diminueze controlul asupra anumitor sectoare şi a început

să v(ndă o parte din acţiunile sale la anumite companii.

18


19/44

ranţa este membră a ranţa a fost cea dea doua ţară ca

valoare a investiţiilor străine directe dintre ţările ;"D% cu =B miliarde dolari, afl(nduse înaintea

!tatelor /nite, Faponiei, 'egatului /nit sau ermaniei9 companiile franceze au investit în acelaşi

an 2B,> miliarde dolari, ranţa fiind astfel al doilea investitor direct dintre ţările ;"D%. 0n 3**2

raportul ;"D% asupra ţărilor < clasa ranţa pe primul loc în ceea ce priveşte productivitatea

7măsurată ca P$-5oră lucrată8. 0n 3**=, P$-ul5oră lucrată în ranţa era de =B,B dolari.

Principala problemă a economiei franceze nu este productivitatea, ci lipsa reformelor

economice care să permită unui procenta6 mai important din populaţia activă să lucreze. ;pinia

coaliţiei de dreapta susţine că orele de muncă scurte şi accesul dificil pe piaţa muncii sunt puncte

slabe. 0ncercările recente ale guvernului de a modifica piaţa de muncă pentru tineri, pentru a

combate şoma6ul, sau lovit în 3** de opunerea acestora, manifestată prin proteste ample.

"u peste B2 milioane de turişti în anul 3**, ranţa este clasată ca prima destinaţie

turistică din lume. Ha aceasta se adaugă procentul important de francezi ce îşi petrec vacanţele în

diferite regiuni ale ţării. &tractivitatea turistică se explică prin marea varietate de puncte de

interes, la care se adaugă diversitatea peisa6elor precum şi accesul facil datorită infrastructurii

turistice foarte bine dezvoltate.

1otuşi, în ranţa fiscalitatea este foarte ridicată, printre cele mai mari din %uropa, în 3**2

ating(nd aproape 2*4 din P$-. "reşterea economică a fost de *,34 în 3**>, după doi ani de

declin continuu. 0n anul 3**= economia a fost revitalizată înregistr(nd o creştere de 3,>4, acest

lucru dator(nduse şi faptului că în ranţa există un mediu fiscal şi monetar stabil. Pentru anul

3**B se estimează o creştere economică de ),A4.

"omerţul exterior reprezintă aproximativ =*4 din P$-, a6ung(nd în 3**2 la suma de

),=4.

19


20/44

Me/0l 40lt0ral

Populaţia ranţei are un nivel de educaţie ridicat, toţi cei care au v(rsta peste )2 ani ştiu

să scrie şi să citească. Dacă ne raportăm la întreaga populaţie, AA4 din aceasta dispune de unnivel de educaţie mediu. Himba oficială este franceza, vorbită în proporţie de


21/44

de proprietatea industrială, pe c(nd proprietatea artistică5literară este prote6ată prin drepturile de

autor.

!istemul 6uridic francez este foarte bine structurat, av(nd legi, reguli şi sancţiuni care

combat eficient practicile neconforme, c(t şi actele de corupţie. Printro lege, în anul )AA> a fostcreat !erviciul "entral Pentru "ombaterea "orupţiei subordonat :inisterului Fustiţiei.

'egimul investiţional din ranţa răm(ne unul dintre cele mai puţin restrictive din lume.

De aceea, ranţa a rămas una dintre principalele destinaţii ale investitorilor străini. &fluxul de

investiţii străine aproape că sa dublat în anul 3**2 faţă de anul 3**= a6ung(nd la >4 din P$-.

$.". UN%ARIA


/ngaria este o ţară situată în centrul %uropei, fapt care îi conferă un mare avanta6, cu o

populaţie de A.A2.)*< locuitori, şi care înregistrează o scădere în medie de *.32>4. Densitatea

medie este de )*B.*=* de zile.21


22/44

Distanţa dintre 'om(nia şi /ngaria 7-ucureşti C -udapesta8 este de >A.BB ?m.


/ngaria are o infrastructură de comunicaţii bine dezvoltată, av(nd BA>B ?m cale ferată,

)*.*** ?m şosele şi = aeroporturi.&ceastă ţară este considerată o Ipoartă a %uropeiJ datorită

celor = mari drumuri care se întretaie pe teritoriul /ngariei. Pentru a exploata acest beneficiu, ea

duce o politică de dezvoltare a infrastructurii transporturilor, pentru a se alinia la standardele

înalte ale sistemului de transporturi al /niunii %uropene, investind capital in modernizarea

reţelelor de comunicaţii.

1rebuie avut în vedere faptul că /ngaria nu are ieşire la mare, însă comunică cu :area

Neagră şi :area Nordului prin canalul 'in:ainDunăre.

"ea mai mare firmă de transport aerian din ţară, :alev, face transporturi cu peste =* ţări

din lume, pentru a asigura legătura cu lumea întreagă, iar cel mai mare aeroport este erihegL.

Re70r7e nat0rale

/ngaria este una dintre ţările sărace în resurse naturale şi ca urmare se bazează pe

importuri de materii prime. $ndustria, dezvoltată mai ales după cel deal doilea 'azboi :ondial,

sa dezvoltat rapid. "ele mai importante resurse ale acestei ţări sunt materialele de construcţii,

siliciul, cărbunii.

Me/0l p2l/t/4/ngaria este o republică constituţională, în maghiară+ köztársaság. "onstituţia maghiară a

fost modificată de mai multe ori. Prima modificare a fost în anul )A=A, schimbarea cea mai mare

a fost în )A octombrie )A


23/44

ministru care din 3A septembrie 3**= este erenc LurcsanL din Partidul !ocialist /ngar.

&cesta are dreptul de aşi alege membrii cabinetului. Parlamentul /ngar este format din > din media celor 3B de state membre ale /%. /ngaria continuă să

arate o forţă economică considerabilă, drept urmare are loc aderarea la /% în luna mai a anului

3**=. !ectorul privat deţine o pondere de


24/44

să reducă staful ministerial cu 3>4. ;biectivul său este să reducă deficitul bugetar la 24 din P$-

anul acesta şi >4 în 3**,B4 în 3**. Pentru anul 3**B se prevede o

noua creştere a inflaţiei p(nă la valoarea de =,A4. 0n toată această perioadă şoma6ul sa menţinut

peste 4. "reşterea economică pentru anul 3**B este de 3,24 iar deficitul balanţei de plăţi se va

situa în 6urul valorii de 2,< din P$-.

0n prezent comeţul /ngariei se desfăşoară în proporţie de B24 cu ţările membre /% şi în

proporţie de


25/44

&facerile au loc în ma6oritatea cazurilor în limba engleză. "u toate acestea firmele mai

mici sau cele de stat pot avea anumite principii conform cărora nu fac afaceri în limba engleză,

astfel, în aceste cazuri este recomandat un translator. /ngurii au obiceiul să se prezinte folosind

numele de familie prima dată. Deasemenea se adresează unul altuia folosind numele şi apoi

prenumele. Partenerii de afaceri din /ngaria vor aprecia chiar şi cel mai mic efort de a învăţa

cuvinte elementare sau saluturi.

A44e70l pe p/a6ă

&tragerea de investitori străini este o prioritate pentru guvernul maghiar. :inistrul

&facerilor $nternaţionale a înfiiţat &genţia Naţională Pentru $nvestiţii şi Dezvoltarea "omerţului

în anul )AA>, aceasta continu(nd să a6ute companiile care au de g(nd să facă investiţii ma6ore înţară. &ctualul guvern are un Program Naţional de Dezvoltare îndreptat în facilitarea investiţiilor

în zonele cheie, în special cele mai puţin dezvoltate.

/n număr substanţial de legi prote6ează investiţiile străine în /ngaria, asigură tratamentul

naţional şi permite repatrierea profitului. Hegislaţia este aceeaşi pentru toţi investitorii, indiferent

de locul de provenienţă. $nstituţii şi proceduri există pentru a asigura conformarea cu legislaţia şi

regulile concurenţei.

"u toate că în ultimii ani sau luat măsuri pentru întărirea protecţiei asupra proprietăţii

intelectuale, alte îmbunătăţiri sunt necesare.

/ngaria are acorduri bilaterale de investiţii cu următoarele ţări+ &rgentina, &ustralia,

&ustria, -elgia, -ulgaria, "anada, "hina, %gipt, ranţa, ermania, recia, $talia, 'om(nia,

/craina etc.

!uccesul pe această piaţă este foarte greu de obţinut fără a avea un reprezentant din ţară,

un agent sau un distribuitor local. Promoţiile sunt esenţiale pentru a avea succes pe piaţa

/ngariei.

;dată ce venitul disponibil creşte, populaţia devine din ce în ce mai preocupată de

sănătate. iecare locuitor cheltuieşte în medie )*@5an pentru consumul de suplimente alimentare.

"u toate acestea se observă că piaţa acestor tipuri de produse înregistrează o creştere de )*4

25


26/44

anual. &naliştii industriali au estimat că piaţa suplimentelor alimentare a a6uns în 3** la

valoarea de )** milioane dolari.

0n a doua 6umătate a anului 3** valoarea $!Durilor a atins 23, miliarde dolari. Dintre

primele 2* de multinaţionale din lume, =* se regăsesc şi în /ngaria.

$.. +EL%IA


-elgia este o ţară situată în estul %uropei, cu o populaţie de )*.>A3.33 locuitori,înregistr(nd o creştere de *.)34. %ste unul dintre cele mai dens populate teritorii din %uropa+

>=3 locuitori5?m3. &re > limbi oficiale+ neerlandeza 7forma scrisă comună a dialectelor

flamande8, care este folosită de 224 din populaţie, în landra şi -russel9 franceza, care este

folosită de 224, în "omunitatea alonia-russel, şi germana, care este utilizată doar de )4 din

locuitori, în "omunitatea germanofonă din estul aloniei. "apitala ţării este oficial bilingvă

7francezăneerlandeză8. Pe l(ngă acestea, "omunitatea alonia-russel recunoaşte şi limbile

regionale+ limba valonă 7ma6oritară8, picardina, luxemburgheza 7din care fac parte şi graiurilesăseşti din &rdeal8, brusselara, c(mpeneana, galmeza 7stinsă în 3**38.

"a în orice stat dezvoltat, populaţia -elgiei trăieşte în proporţie de .

ariaţiile climatice influenţează consumul de suplimente alimentare, de aceea -elgia

reprezintă o piaţă cu potenţial pentru produsele firmei #ofigal.

Distanţa dintre 'om(nia şi -elgia 7-ucureşti C -ruxelles8 este de )BA,A ?m.


26


27/44

&ceastă ţară are o reţea de transporturi bine dezvoltată, av(nd >23) ?m de cale ferată din

care 3.A3B ?m sunt electrificaţi. %a este administrată de -elgian National 'ailTaL "o., o

companie controlată de guvern. Dispune de aproximativ )2*.*** ?m şosele, cele mai importante

autostrăzi europene trec(nd prin această ţară. 1ransportul fluvial şi maritim este de asemenea

bine dezvoltat, şi asigură legătura cu vecinii ranţa, ermania şi ;landa. Principalul port fluvial,

&ntTerp, este unul dintre cele mai populate porturi din lume şi este pe r(ul !cheldt, aproximativ


28/44

între ele îndatoririle şi răspunderea. Kia c(ştigat independenţa în = octombrie )* c(nd

guvernarea de atunci a declarat independenţa -elgiei faţă de ;landa.

Keful statului e 'egele &lbert al $$lea, 7din A august )AA>8, ale cărui activităţi sunt de

fapt ceremoniale, av(nd ca primministru pe uL erhofstadt 7din )> iulie )AAA8, care conduceun consiliu alcătuit din )2 miniştri cu afiliaţie la partidul său sau la coaliţia de la putere. Puterea

legislativă se bazează pe un parlament bicameral compus din )2* de reprezentanţi şi B) de

senatori. 0n -elgia nu există partide politice naţionale, at(t timp c(t partidele tind să se limiteze la

regiunea lingvistică a electoratului lor. 1otuşi un singur partid apare at(t la francofoni c(t şi la

flamanzi, însă fără a avea o organizare naţională+ Partidul erde 7V";H;5';%NW8.

-elgia e considerată intersecţia %uropei de vest, iar -ruxelles se află la doar )*** de ?m

depărtare de toate capitalele statelor mai mari din %uropa de vest. %ste sediul /niunii %uropene

şi al N&1;.

:ediul politic al -elgiei este unul bazat pe stabilitate, monarhia fiind ereditară şi

constituţională, consiliul miniştrilor fiind ales de către monarh. /n sonda6 de opinie din martie a

scos în evidenţă faptul că Partidul Hiberal Democratic al lamanzilor vor pierde foarte mult din

popularitate, afl(nduse cu mult în urma Partidului "reştin Democrat.

Me/0l e42n21/4

-elgia are o economie modernă, stucturată pe modelul unei întreprinderi private, care sa

dezvoltat datorită poziţionării geografice, reţelei de transport în comun foarte dezvoltate şi în

special datorită industriei şi comerţului. $ndustria este concentrată în special în zona de nord,

cunoscută sub numele de landra. Datorită faptului că dispune de puţine resurse naturale, -elgia

este nevoită să importe multă materie primă şi exportă în general produse prelucrate, acest lucru

determin(nd o dependenţă ridicată a economiei acestei ţări faţă de piaţa globală. :ai mult de 35>

din comerţul acestei ţări se efectuează cu celelalte state membre ale /%.

-elgia are o economie de piaţă foarte bine pusă la punct şi face parte din ;"D%, un grup

al ţărilor democratice industrializate. !e înscrie în r(ndul ţărilor care au o valoare a P$-5locuitor

foarte mare, în 3**= se ridica la valoare de >= 2)< @. uvernul federal a reuşit să prezinte bugete

echilibrate în ultimii ani, dar cu toate acestea, datoria publică răm(ne ridicată, A4 din P$- în

28


29/44

3**=. "reşterea economică este de 3,B4, aceasta situ(nduse peste media /%. "u exporturi care

reprezintă 35> din P$-, -elgia este o ţară care depinde foarte mult de comerţul internaţional.

-elgia este situată în centrul uneia dintre cele mai industrializate zone din lume. %ste

prima ţară în care a avut loc revoluţia industrială de pe continentul european, la începutul anilor )4. Deficitul balanţei de plăţi în 3**B va fi de ),A4 din P$-.

Me/0l 40lt0ral

Populaţia -elgiei are un nivel de educaţie ridicat, toţi cei care au v(rsta peste )2 ani ştiu

să scrie şi să citească. Dacă ne raportăm la întreaga populaţie, AA4 din aceasta dispune de un

29


30/44

nivel de educaţie mediu. Himbile oficiale sunt+ olandeza, vorbită în proporţie de *4, franceza,

vorbită în proporţie de =*4 şi germana, fiind vorbită de mai puţin de )4 din populaţie.

Deasemenea este vorbită şi înţeleasă şi limba engleză pe tot teritoriul ţării. 'eligia predominantă

este cea romanocatolică 7B248, iar alături de aceasta mai sunt şi alte religii 73248 în care

includem şi protestanţii.

0n -elgia trebuie să ţinem cont de faptul că sunt trei limbi oficiale+ olandeza. franceza şi

germana. 0n funcţie de regiune se vorbeşte predominant una din aceste limbi astfel+ în nord se

vorbeşte olandeza, în sud se vorbeşte franceza iar în regiunile apropiate de ermania se vorbeşte

germana. "a şi în multe alte ţări, limba este un element crucial în afaceri. ; mare parte din

documente trebuie completată în una din cele trei limbi oficiale. &r fi în folosul companiilor dacă

ar avea personal care să vorbească una din aceste limbi, sau dacă nu să ceară a6utorul unui

translator profesionist.

A44e70l pe p/a6ă

-elgia a menţinut o economie deschisă, dependentă de importuri şi comerţ internaţional.

0ncep(nd cu al doilea război mondial, investiţiile străine au 6ucat un rol vital în cadrul economiei

oferind locuri de muncă şi tehnologie. &t(t guvernul federal c(t şi administraţiile locale

încura6ează investiţiile străine şi crează un climat propice desfăşurării investiţiilor.

-elgia menţine un climat politic şi economic destul de transparent. "u toate acestea, asta

nu înseamnă că mediul economic belgian este uşor de înţeles sau pătruns. De aceea, unele firme

străine înt(mpin probleme în încercarea de intrare pe piaţă. Neînţelegerile sunt frecvent rezultatul

divizării neclare a responsabilităţilor între autorităţile locale, regionale şi federale. &ceastă

împărţire neclară a responsabilităţilor conduce la birocraţie şi denotă o legislaţie inconsistentă.

Deasemenea, trebuie menţionat faptul că toate importurile sunt reglementate de 1ariful $ntegrat

"omunitar 71&'$"8. Nu există zone de comerţ liber sau porturi franco ca atare în -elgia. 1otuşi, se utilizează

termenul de antrepozit vamal. &ntrepozitul vamal reprezintă un loc unde sunt depozitate

mărfurile importate fără să se plătească taxe vamale. Doar mărfurile care provin din ţări care nu

sunt membre ale /% pot fi depozitate în aceste locuri.

30


31/44

-elgia are acorduri bilaterale legate de investiţiile străine cu următoarele ţări+ :aroc,

1unisia, $ndonezia, "ongo, %gipt, 'om(nia, !ingapore, 'Tanda, "hina, /ngaria, 1urcia,

Polonia, -ulgaria etc.

Drepturile de proprietate intelectuală sunt foarte bine prote6ate de lege. 1ribunalele suntindependente şi sunt considerate foarte eficiente în aplicarea drepturilor de proprietate. 0n

general, -elgia are standarde destul de ridicate în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală.

!istemul legal belgian este independent de guvern şi este un mi6loc eficient de rezolvare a

disputelor comerciale şi a celor legate de drepturile de proprietate.

V. PIAŢA ŢINTĂ - (RANŢA

&.!. POTENŢIALUL PRODUSULUI

Produsele firmei !.". #;$&H !.&. ar avea o mare valoare pe piaţa din ranţa, deorece populaţia de acolo este interesată pentru a avea o sănătate c(t mai bună şi aşi menţine un

echilibru nutriţional.

0n acest sens, în anul 3*** sa elaborat un plan nutriţional naţional cu scopul de a

informa, educa şi a6uta oamenii din ranţa să evite unele probleme de sănătate cum ar fi+ boli

cardiace, cancer, diabet, obezitate, osteoporoză sau săi informeze cu privire la menţinerea în

limitele normale ale calciului, colesterolului, fierului, vitaminei D sau doar informarea cu privire

la efectele negative ale consumului de alcool şi ţigări în exces.

1ot în acest scop, un rol important lau avut aşanumitele !faturi Nutriţionale 7&N"8 cu

privire la consumul de suplimente alimentare, cu diferenţa că aceste sfaturi se adresau

persoanelor sănătoase. &ceste sfaturi făceau referire în special la modalităţile de folosire a

acestor suplimente şi a cantităţilor recomandate, de obicei, în funcţie de condiţia fizică a

31


32/44

fiecăruia. !e recomandă astfel folosirea suplimentelor alimentare pentru menţinerea şi buna

funcţionare metabolică şi fizică a organismului sau în timpul creşterii, sarcinii, alăptării.

De asemenea, acest program a informat populaţia franceză în legătură cu alte efecte ale

suplimentelor alimentare, precum încetinirea procesului de îmbătr(nire, reducerea riscului pentruunele boli, probleme de apetit şi greutate corporală sau chiar în cazul îmbunătăţirii

performanţelor în cazul sportivilor.

Produsele naturale sunt foarte populare şi contribuie la formarea unei pieţe foarte

dinamice din acest punct de vedere în ranţa. Piaţa suplimentelor alimentare a crescut cu un

procent de ) 4 pe an. !tudiile recente făcute asupra consumatorilor de medicamente arată că

32 4 din francezi deţin pe l(ngă alte medicamente şi suplimente alimentare, iar numărul acestora

creşte anual cu 2**.*** de consumatori, 3< 4 din francezi nu sunt familiari cu acest tip de

produse, iar =B 4 sunt consumatori ocazionali de suplimente alimentare.

ranţa deţine )> 4 din piaţa globală de suplimente nutriţionale , iar ca importuri deţine o

valoare de = mil. @ pentru o cantitate de )A.*.2=* @9 au o speranţă de viaţă la naştere de BB ani în cazul bărbaţilor şi de


33/44

rancez pentru Nutriţie şi &limentaţie. Dacă procenta6ul de vitamine, minerale sau aditivi

conţinut este mai mare dec(t cantitatea zilnică recomandată sau dacă nu apar în nomenclatorul cu

astfel de produse din decretul )3535A>, producătorii sau importatorii trebuie să ceară o autorizaţie

specială de la "onsiliul Public rancez !uperior pentru $gienă pentru a comercializa produsele.

De aceea, ranţa are de asemenea reguli foarte stricte cu privire la tehnologiile folosite şi la

condiţiile de calitate respectate, dar este încă o piaţă mai deschisă în acceptarea noilor produse

faţă de alte pieţe.

&lte prevederi au legătură cu modul de ambalare. De aceea, sunt specificate condiţiile

care ar trebuie respectate pentru etichetă, cum ar fi+ etichetele trebuie să fie în franceză şi să

precizeze compoziţia produsului, durata de valabilitate, efectele secundare, lista ingredientelor

conţinute şi instrucţiile de utilizare, grama6ul, ţara de provenienţă şi numele importatorului,

numărul lotului de fabricaţie.

"u privire la modul de promovare, este prevăzut că suplimentele alimentare nu sunt

medicamente, prin urmare, nu ar trrebui să se menţioneze proprietăţi curative sau preventive. ;

listă cu afirmaţiile interzise este disponibilă în buletinul oficial al Direcţiei enerale de "onsum

rancez, "ompetiţie şi raudă.

0n timp ce vitaminele şi mineralele sunt acceptate, ele reprezent(nd >* 4 din piaţa

suplimentelor alimentare, alte componente, cum ar fi acizii graşi sau aminoacizii, plantele şi

extractele din plante încă sunt reglementate de fiecare stat membru al /%. ranţa a aprobat în

acest sens extinderea listelor cu plantele autorizate pentru a fi comercializate.

Pentru a reuşi în introducerea de produse noi pe piaţa din ranţa, trebuie avut în vedere

contactul cu reprezentanţii locali şi stabilită legătura personală cu aceştia. 'eprezentanţii localli

pot oferi informaţiile necesare pentru practicile de afaceri, legile în vigoare, leaderii în v(nzări,

strategiile de distribuţie şi de mar?eting. /nii reprezentanţi locali sunt chiar importatori sau

distribuitori. -iroul de afaceri din sectorul agricol din Paris are o listă cu potenţialii importatori şi

distribuitori.

!uplimentele alimentare sunt produse de un număr relativ redus de companii, dar putem

menţiona ca fiind cele mai importante firmele Hustrel şi ourmet Nutrition. "ompania Hustrel

are o capacitate de producţie de > mil. -"/7 unităţi de cumpărare ale consumatorilor8, un număr

de =* de anga6aţi, mai mult de =**.*** de clienţi fideli din ranţa, o producţie de 2* mil. de33


34/44

capsule anual şi o suprafaţă de >3** de mX pe care sunt amplasate laboratoarele şi depozitele.

Produsele acestei firme sunt bazate în general pe extractele de roLal 6ellL, miere de albine,

propolis, polen, gingseng, ceaiuri, uleiuri, iar printre produsele lor se numără splimente anti

îmbătr(nire, de reducere a stressului,pentru vitalitate şi dinamism, pentru circulaţie, digestie şi

slăbire.

Producătorul ourmet Nutrition vinde produse de primă calitate consumatorilor din

întreaga lume din domeniul farmaceutic şi suplimentelor alimentare. Produsele lor se bazează pe

pe extracte din plante medicinale şi alte suplimente naturale, asigur(nd cea mai bună calitate

prin atenta selecţie a ingredientelor. &ceastă firmă distribuie o gamă variată de produse, dar

pentru suplimentele alimentare, au o gamă de doar = produse, din categoria U!uplimente "ledenJ

şi )> produse din gama suplimente nutritive U ourmetJ.

Piaţa suplimentelor alimentare din ranţa are o cerere foarte mare de produse noi,

eventual de provenienţă străină, produse cu cele mai înalte tehnologii9 suplimentele alimentare

devin din ce în ce mai populare în ranţa şi reprezintă un segment în creştere, datorită mai ales, a

promovării lor de către supermar?eturi, care şiau marit foarte mult cota de piaţă în ultimii ani.

0n supermar?eturi, cele mai v(ndute produse sunt sunt cele pe bază de extracte din

plante, ceaiuri naturale şi fitovitamine 7o combinaţie din extracte de plante şi vitamine8. 0n ciuda

competiţiei din partea producătorilor francezi, dacă produsele importate sunt de calitate bună, cu

preţuri rezonabile, cu un mod de ambalare atractiv, pot să se lanseze pe unele nişe de pe piaţa

totală, av(nd multe şanse de reuşită.

&.". DISTRI+UŢIA LOCALĂ

ranţa are o piaţă foarte diversificată şi segmentată. "a toate ţările indistrualizate, piaţa

este saturată în ma6oritatea sectoarelor. "onsumatorii sunt conştienţi at(t de importanţa calităţii,

c(t şi a preţului produselor. ranţa are o distribuţie diversă, astfel, hLpermar?eturile a6ung din

punct de vedere al profitului să deţină 23, 4 din sectorul endetail, supermar?eturile >2,A 4 şi

magazinele cu discounturi )),2 4. Principalele grupuri de distribuţie sunt+ grupul "arrefour,

grupul &uchan, grupul Hecler şi rupul "asino.

34


35/44

Distribuţia pentru suplimente alimentare este realizată în principal de intermediari de

genul+ farmacii şi magazine universale, cu un procenta6 de v(nzări de 4 , reprezent(nd o

sumă de 3 mil. @, magazine specializate, cu ) 4 !i un cuantum de )=< mil. @, supermar?et

uri cu )3 4 din totalul de v(nzări şi ))2 mil. @ şi comerţul online, cu o cotă de 4 şi o sumă de

23 mil. @.

armaciile şi magazinele de medicamente sunt leaderii în domeniul distribuţiei

suplimentelor alimentare în ranţa,reprezent(nd 4 din totalul pieţei. !unt 33.B2* de farmacii

şi magazine specializate în ranţa. :a6oritatea consumatorilor francezi preferă să cumpere

suplimentele alimentare din farmacii, deoarece pot să obţină informaţii cu privinţă la beneficiile

produsului cumpărat. 1ouşi, competiţia cu ceilalţi distribuitori e foarte mare, cum ar fi cu

magazinele specializate pe produse nutriţionale şi dietetice, magazine cu produse de

înfrumuseţare şi pentru sportivi, hLpermar?eturile şi supermar?eturile. Deşi farmaciile au creat

birouri centrale de cumpărare a produselor,cum ar fi iphar sau ;ptipharm, pentru a se putea

cumpăra produsele la preţuri mai competitive, ele au pierdut din procentul de v(nzări în ultimii

ani în contul magazinelor specializate şi a hLper5supermar?eturilor.

#Lper5supermar?eturile deţin ma6oritatea produselor de tipul suplimentelor alimentare şi

produselor naturale, cum ar fi+ extracte din plante, ceaiuri pe bază de plante722 48, vitamine şi

minerale73= 48 !i diverse mixuri de ingrediente 73) 48. "inci dintre cei mai mari producători

aprovizionează supermar?eturile şi rata anuală de creştere a v(nzărilor de suplimente alimentare

e de )* 4. !upermar?eturile ar trebui să continue săşi crească cota de piaţă datorită competiţiei

cu farmaciile, magazinele specializate, din moment ce supermar?eturile alocă din ce în ce mai

mult spaţiu suplimentelor alimentare şi produselor de înfrumuseţare.

:agazinele specializate şi cu produse pentru sportivi aL aproximativ >*** de sedii, iar

foarte multe din ele sunt francize. "lienţii acestor tipuri de magazine sunt persoanele interesate

de dietă şi de produse pe bază de extracte de plante şi organice.

Pentru v(nzările directe nu este un studiu precis făcut, dar putem menţiona ca mi6loace a

v(nzărilor directe următoarele forme+ comanda online, v(nzări la domiciliu şi prin internet, cu

un procenta6 estimat de 4 din totalul pieţei suplimentelor alimentare. Numărul v(nzărilor prin

internet este în creştere şi devin din ce în ce mai populare. &ceste siteuri dau multe informaţii

despre ingredientele pe care suplimentele alimentare le au şi de asemenea, explică impactul lor

35


36/44

asupra organismului uman. &cest mod de v(nzare este foarte dinamic şi se aşteaptă la o creştere

continuă în următorii ani.

$nfrastructura locală de transport este foarte dezvoltată, principalele forme de transport

fiind+ transportul rutier, transportul feroviar, transportul maritim şi transportul aerian.1ransportul rutier este cel mai important, cu toate că ma6oritatea autostrăzilor au secţiuni

pentru taxe. 1raficul rutier cu bunuri a a6uns la ) mld. tone5?m şi generează =* 4 din

exporturile de bunuri din ranţa şi 3> 4 din importuri. 'eţeaua de autostrăzi din ranţa serveşte

de asemenea, ca loc de tranziţie pentru schimburile comerciale dintre nordul şi sudul %uropei.

1ransportul feroviar deţine una dintre cele mai dezvoltate reţele feroviare din vestul

%uropei. ranţa e faimoasă pentru 1 7trenul cu viteză mare8, care face legătura dintre Paris şi

cele mai mari oraşe, cum ar fi HLon, :arseille, -ordeaux. "analul englez a dat oportunitateadezvoltării legăturii dintre ranţa şi &nglia şi pentru a se reduce distanţa. 'eţeaua naţională se

numeşte !N" şi poate să asigure, în cooperare cu partenerii săi, o calitate foarte bună a

serviciilor.

1ransportul maritim deţine de asemenea o cotă importantă, acoperind 3B 4 din exporturi

şi 23 din importurile ranţei. "ele mai importante porturi sunt+ #anovra, Ha 'ochelle,

-ordeaux, :arseille, Nantes, -rest, 'ochefort şi Dun?erGue.

'eţeaua locală de transport aerian este foarte dezvoltată. &eroportul "harles De aulle

este unul dintre cel mai mare aeroport din %uropa !i este poziţionat între primele din lume din

punctul de vedere al transporturilor. 1otuşi, acest mod de transport pentru bunuri, reprezintă doar

) 4 din importurile şi exporturile ranţei.

Piaţa suplimentelor alimentare din ranţa a fost evaluată la aproximativ B2A mil. euro.

Deşi este un sector în creştere al ranţei, nu se compară cu totalul pieţei %uropei 7)A mld. @8 sau

cu piaţa mondială 72 mld. @8. 1otuşi, sunt condiţii naturale pentru fabricarea de extracte naturale

din plante, pentru prepararea de vitamine, ceaiuri din plante, substitute dietetice, suplimentealimentare. orţa de muncă din ranţa este foarte bine instruită, cu un grad de ocupare de =,) 4

în agricultură, 3=,= 4 în industrie şi B),2 4 în sectorul serviciilor şi cu o rată a şoma6ului de

A,A 4. De aceea, considerăm că există potenţialul de forţă de muncă necesar.

36


37/44

&.. POTENŢIAL DE V9NZĂRI: PARTEA DE PIAŢĂ

Printre cei mai importanţi clienţi care achiziţionează suplimente alimentare în ranţa, se

numără+

Haboratoarele &r?opharma, cu produse naturale şi extracte din plante pe care le

distribuie în principal în farmacii şi supermar?eturi9

Haboratoarele ;enobiol, care deţin produse de marca UoenobiolJ şi le distribuie în

farmacii9

Haboratoarele PhLscience care de asemenea îşi distribuie produsele în farmacii9 !ed, cu produse pe bază de extracte de plante şi vitamine, careşi distribuie produsele în

magazine specializate şi supermar?eturi9

rupul Distriborg, careşi distribuie produsele în magazine specializate şi supermar?et

uri9

Haboratoarele Yves 'ocher cu distribuţie de produse naturale prin v(nzări directe9

Hea$nstitut ital, care distribuie în supermar?eturi şi magazine specializate9

Haboratoarele Pierre abre, careşi distribuie produsele în farmacii şi magazine

specializate9

rupul PonroL !ante, cu distribuţie în farmacii, supermar?eturi şi prin v(nzări directe9

rupul :artin Privat, specializat în produse naturiste şi vitamine, cu distribuţie în

farmacii şi în magazine specializate9

'oche, cu distribuţie de minerale şi vitamine în farmacii9

!andoz, cu distribuţie în supermar?eturi9

Haboratoarele $nneov, cu distribuţie în farmacii9

37


38/44

Dintre aceste firme, am putea să ne orientăm, pentru potenţiali clienţi, către firmele care

de6a v(nd suplimente alimentare, precum+ Haboratoarele &r?opharma, rupul Distriborg, rupul

:artin Privat şi !andoz.

"a reacţie la cererea de suplimente alimentare din ranţa, grupuri mari de industriialimentare, precum Danone sau Nestle îşi măresc interesul în sectorul m(ncare5alimentaţie,

rezult(nd întro piaţă hibrid între alimentaţie şi medicină, numită alimentesănătate 7măncare

funcţională8. De fapt, ultimele fuziuni între domeniul farmaceutic şi industria alimentaţiei ar

trebui să impună dezvoltarea alimentaţiei funcţionale în detrimentul unor suplimente alimentare

stnadard.

0n general, farmaciile au produse inovative pe care le v(nd la preţuri mai mari9 cercetările

arată totuşi că persoanele care consumă suplimente alimentare nu sunt dispuse să plătească

aceste preţuri pentru aceleaşi produse în supermar?eturi. Ha preţuri de peste B euro pe flacon,

consumatorii francezi preferă săşi procure suplimentele alimentare din farmacii, de unde pot

primi informaţii în legătură cu beneficiile produselor.

&m hotăr(t să ne îndreptăm atenţia către clienţi cu cote mari de piaţă, specializaţi în

distribuţia de suplimente alimentare, pentru a avea acces pe piaţă mai uşor şi a nu înt(mpina

greutăţi. -ineînţeles că preocuparea noastră este satisfacţia clienţilor finali, şi anume a

consumatorilor individuali care vor cumpăra produsele noastre, de aceea vom încerca să ne

documentăm şi să oferim exact ceea ce îşi doresc consumatoriipersoane fizice francezi.

VI. STRATE%IA DE INTRARE PE PIAŢĂ

'.!. (a4t2r// p/e6e/

ranţa este o piaţă atractivă pentru produsele naturiste, în speţă suplimentele alimentare

datorită preocupării populaţiei pentru un stil de viaţă sănătos şi în general, pentru prevenirea

problemelor de sănătate.

38


39/44

&ceasta se poate observa din statisticile elaborate de centrele $:! #ealth şi $ris !ecodip,

care arată că aproximativ =24 dintre francezi consumă suplimente alimentare pe bază de plante,

dintre care )*4 fac acest lucru în mod frecvent. :a6oritatea 42n701at2r/l2r sunt persoane de

sex feminin, sub 22 de ani şi cu un venit stabil, ceea ce determină o creştere semnificativă a

cererii. &celeaşi surse declară că p(nă în 3*)*, piaţa suplimentelor alimentare din gama

produselor naturiste va înregistra o creştere de 24.

:ai mult, în segmentul produselor naturiste din ţările europene, ranţa se situează pe

locul 3, după ermania, cu o 42tă e p/a6ă de ))4 şi o valoare de A=3 milioane @ în 3**=, cu

)4 mai mult dec(t în 3**>.

0n principal, consumatorii de suplimente alimentare achiziţionează aceste produse din

farmacii, de aceea ne vom axa pe distribuţia în farmacii, situate în zonele cele mai populate ale

ranţei+ HLon, :arseille şi Hille.

0n ceea ce priveşte gra0l e a44e7 pe p/a6a suplimentelor alimentare, statul francez a

simplificat procedurile de înregistrare, elimin(nd necesitatea dovedirii eficacităţii produselor. Ha

baza acestei decizii au stat două ordonanţe+

Prima, adoptată în )AAA a permis utilizarea de materiale bibliografice pentru a atesta

siguranţa şi eficacitatea produselor naturiste fabricate, producătorii care doreau sa intre pe piaţă

nemaifiind nevoiţi să suporte cheltuielile privind efectuarea numeroaselor teste şi probemedicale.

"ea dea doua ordonanţă, din martie 3**= a vizat înregistrarea produselor naturiste ca

medicamente, deşi nu îndeplineau toate criteriile privind încadrarea în această categorie, dar au

fost folosite pentru o perioadă îndelungată în consum. &ceastă înregistrare este condiţionată,

totuşi de c(teva criterii, precum+ conţinut exclusiv din plante, vitaminele şi mineralele sintetice

fiind acceptate în compoziţie doar dacă utilizarea lor este bine argumentată din punct de vedere

ştiinţific, iar acţiunea lor o completează pe cea a plantelor9 indicaţiile din prospect nu necesităintervenţia unui cadru medical pentru supravegherea administrării şi sunt respectate normele

europene privind etichetarea produsului cu specificarea avertizărilor privind folosirea incorectă şi

a reacţiilor adverse, dacă există.

39


40/44

"u privire la e74;/erea 3a6ă e a3a4er/le /nterna6/2nale, este cunoscut faptul că

ranţa oferă un mediu economic propice pentru afacerile internaţionale, număr(nduse printre

principalele ţinte ale investiţiilor străine directe. 0n 3** acestea au atins suma de ) 3>* miliarde

@, în special datorită numărului mare de fuziuni şi achiziţii, care au creat peste =*.*** de noi

locuri de muncă, conform raportărilor făcute de &genţia de $nvestiţii a ranţei. &ctulmente,

aproximativ 3 milioane de persoane sunt anga6ate în cadrul afacerilor internaţionale, ceea ce

reprezintă )4 din piaţa muncii a statului francez.

De asemenea, ranţa are o bogată activitate de comerţ exterior, ma6oritatea tranzacţiilor

derul(nduse în cadrul /niunii %uropene. 0n 3**, exporturile de utila6e şi echipamente de

transport, avioane, mase plastice, produse şi farmaceutice, oţel şi fier, băuturi însumau =A*

miliarde @, iar importurile de utila6e şi echipamente, maşini, petrol brut, mase plastice, produse

chimice atingeau valoarea de 23A,) miliarde @.

$nfrastructura foarte bine dezvoltată, populaţia ma6oritară cu un grad înalt de instruire şi

cu o productivitate ridicată, precum şi inovaţiile din aeronautică, nanotehnologie şi domeniul

medical reprezintă principalele puncte forte la ranţei care fac din aceasta o locaţie atractivă

pentru internaţionalizarea firmei.

'.". (a4t2r// pr2070l0/!uplimentele alimentare produse de !.". #;$&H %P;'1C $:P;'1 !.& sunt

fabricate cu mi6loace tehnologice avansate şi personal înalt calificat în cadrul unor spaţii de

producţie ultramoderne, aflate în conformitate cu standardele europene. &cest lucru este atestat

prin obţinerea certificării .:.P. şi $!;.

De asemenea, produsele au la o bază o amplă activitate de cercetare şi investiţii,

concretizată prin obţinerea a =* de brevete de invenţie, precum şi prin participarea în cadrul a

numeroase conferinţe naţionale şi internaţionale. Deoarece asocierea mai multor plante, specificecondiţiilor pedoclimatice din ţara noastră în diferite concentraţii a reprezentat o noutate,

tehnologiile şi produsele rezultate în urma aplicării lor au fost premiate la mai multe t(rguri

internaţionale+ "onferinţa cu participare internaţională Z&gricultura şi industria în contextul

integrării europeneZ din 3 3< aprilie de la !ibiu9 "osmobelleza [ \ellness, )*)3 martie,

40


41/44

-arcelona9 al >=lea !alon $nternaţional al $nvenţiilor, 1ehnicilor şi Produselor Noi eneva, *2

*A aprilie, eneva %lveţia.

"apacitatea de producţie a firmei este suficient de mare, av(nd în vedere că produsele

#ofigal sunt distribuite pe tot teritoriul ţării, în ma6oritatea farmaciilor şi magazinelor naturiste.0n ultimii doi ani, firma şia îmbogăţit gama de produse şi de asemenea a înregistrat o creştere

semnificativă a productivitaţii, ceea ce a creat condiţii favorabile extinderii distribuţiei pe piaţa

externă.

!uplimentele alimentare marca #ofigal sunt produse obţinute exclusiv din plante, în

procesul tehnologic nefiind implicate substanţe chimice. Produsele au termen de garanţie 3 ani,

nu prezintă contraindicaţii, iar toxicitatea este zero.

Ne propunem să intrăm pe piaţa ranţei cu trei produse fabricate în premieră. &cestease prezintă sub formă de capsule operculate cu acţiune imunostimulatoare, energizantă,

detoxifiantă, de substituţie în cazul deficienţelor nutriţionale, revitalizante, antioxidante, de

încetinire a proceselor de imbatranire, de ameliorare a funcţilor cardiace, hepatobiliare şi reno

urinare, fiind indicate şi ca ad6uvant în tratamentul multor boli+

C2enz/1a

sinergismul dintre componenţii uleiului de cătină şi coenzima ])* se obţin proprietăţi

remarcabile de regenerare celulară. "reşterea energiei celulare şi în special a acelora din sistemulimunitar, ca şi eliminarea multor toxine şi a excesului de radicali liberi dăunători, 6ustifică

produsul ca un mi6loc deosebit de eficient împotriva multor boli şi a proceselor de îmbătr(nire.

Cat/n232rt se caracterizează prin utilizarea în premieră întrun singur preparat

fitoterapic a tuturor componentelor hidro şi liposolubile din fructul de cătină 7#ippophae

rhamnoides8 în asociere cu spirulina 7!pirulina platensis8 şi cu uleiuri esenţiale 7fenicul, thLmi,

menta8. Prin compoziţia sa, produsul conferă un important efect hepatoprotector, vitaminizant,

mineralizant, anticolesterolemiant, imunomodulator, antianemic, adaptogen, de completare adeficitelor nutriţionale, cresc(nd rezistenta fata de boli şi la efort fizic şi intelectual.

#23/7an este realizat prin asocierea complexului enzimatic a acizilor biliari şi

aminoacizilor din cuticula prelucrată de pipota de pasăre, cu &chillea millefolium, Petroselinum

crispum şi uleiuri esenţiale. "omplementaritatea tuturor principiilor bioactive prezente imprimă

41

http://www.hofigal.ro/salon.htmhttp://www.hofigal.ro/salon.htmhttp://www.hofigal.ro/salon.htmhttp://www.hofigal.ro/salon.htm


42/44

produsului proprietăţi diuretice, depurative, de solubilizare şi prevenire a formării calculilor

renali.

Pe piaţa rom(nească, compania a reuşit să se impună ca lider prin calitate şi preţuri

competitive. 'ecunoaşterea internaţională privind produsele inovative create după tehnologii proprii ia adus un plus de prestigiu, cre(nd astfel un cadrul favorabil pentru împlininerea

următorului obiectiv al managementului firmei C internaţionalizarea.

'.. Alegerea 1et2e/ e /ntrare pe p/a6ă

&v(nd în vedere caracteristicile pieţei ţintă pentru care am optat şi atributele produsului

nostru dezvotate mai sus, am ales ca formă de afacere exportul indirect, pe care il vom efectua

prin intermediari+ farmacii şi supermar?eturi. Dintre aceştia, am optat pentru Haboratoarele

&r?opharma, rupul Distriborg, rupul :artin Privat şi !andoz.

!trategia exportului indirect este cea mai potrivită pentru potenţialul şi obiectivele pe

care firma noastră le urmăreşte+ extinderea distribuţiei pe o piaţă dezvoltată, promovarea

brandului în mediul internaţional, obţinerea unui profit minim pentru faza de lansare. :ai mult,

nu dorim implicarea în deciziile manageriale şi de mar?eting av(nd în vedere lipsa experienţei în

comercializarea produselor pe piaţa internaţională.

&legerea acestei metode de intrare pe piaţă se datorează şi unui alt obiectiv pe care

firma noastră şil propune, şi anume stimularea inovaţiei prin rentabilizarea activităţii de

cercetaredezvoltare prin contactul cu experienţe avansate. De asemenea dorim să reducem

riscurile privind concurenţa, creşterea cifrei de afaceri, a productivităţii, prin diversificarea

pieţelor.

%xportul direct nu reprezintă o alternativă potrivită întruc(t implică costuri mai mari, o

foarte bună cunoaştere a pieţei, precum şi un grad înalt de competitivitate al produselor.

Nu am optat pentru licenţiere, deşi se pot obţine venituri suplimentare sau un acces mai

facil pe piaţa externă, la care sar adăuga un risc scăzut, totuşi această formă de tranzacţie

comercială presupune ca firma să fie reprezentativă pe piaţa internaţională sau să aibă activitate,

în special în domeniul hightech şi al proprietăţii intelectuale.

42


43/44

rancizarea presupune costuri ridicate deoarece tranzacţia iniţială este urmată de

instruirea personalului, consulting, asistenţă 6uridică şi tehnică. De asemenea, acest tip de afacere

se pliază în special pe domeniul serviciilor şi în consecinţă nu corespunde cu obiectul de

activitate al firmei noastre. 0n mod normal, prin francizare se obţin performanţe foarte bune prin

extinderea rapidă a reţelei de distribuţie şi creşterea puterii de negociere în raporturile cu

furnizorii, datorită importanţei afacerii.

&v(nd în vedere că dorim un grad minim de implicare în managementul firmelor care

achiziţionează produsele nostre, alegerea contractului de management este inutilă.

"ontractarea prelucrării industriale presupune preluarea controlului asupra activităţii de

mar?eting şi distribuţie, implic(nd o responsabilitate prea mare pentru faza în care se află

compania.

0ntruc(t firma noastră dispune de o tehnologie de fabricaţie avansată, şi condiţii de

producţie favorabile nu considerăm necesară alegerea ca metodă de intrare pe piaţa ranţei,

subcontractarea.

Deoarece reprezintă construirea completă a unor întreprideri industriale, incluz(nd

întregul lanţ de activităţi şi operaţiuni comerciale, acest tip de tranzacţii comerciale sunt mult

prea complexe pentru capacităţile de care dispune !.". #;$&H !.&. Pe de altă parte, alianţele

strategice internaţionale, deşi facilitează stabilirea de standarde tehnologice şi potenţeazălansarea de noi produse, multe dintre acestea sunt nefuncţionale, statisticile relev(nd faptul că

peste 35> din noile colaborări internaţionale dintre firme dispar în primul an de la înfiinţare.

0n ultimă instanţă, formele de afaceri de tip 6ointventure asigură un potenţial mai mare

al pieţei de desfacere, diminuează riscul politic şi facilitează creşterea puterii concurenţiale. 0n

cazul firmei #;$&H, lipsa experienţei internaţionale şi faptul că afacerile 6ointventure

presupun costuri mai ridicate dec(t exporturile indirecte, nu fac din acestea o soluţie viabilă

pentru intrarea pe piaţa ranţei.

43


44/44

VII. CONCLUZII

0n urma analizei efectuate, am constatat importanţa studierii mai multor pieţe şi

compararea acestora din punctul de vedere al accesului, costurilor şi dezvoltării. &ceste elemente

neau a6utat să elaborăm o strategie de internaţionalizare a firmei pe cea mai adecvată piaţă pentru potenţialul companiei analizate.

"onsiderăm că firma !.". #ofigal !.&. se poate impune pe piaţaţintă prin calitatea

produselor, a gradului de inovaţie a acestora şi datorită deţinerii poziţiei de leader pe piaţa

suplimentelor alimentare din 'om(nia.

&cest proces de extindere a distribuţiei produselor are efecte benefice asupra firmei,

deoarece contribuie la creşterea v(nzărilor, promovarea pe piaţa internaţională a produselor,

UtransferulJ de cunoştinţe de pe piaţa mai dezvoltată a ranţei privind tehnologiile de fabricaţie

şi ultimele noutăţi în domeniu.

0n concluzie, fără o analiză detaliată a factorilor mediului demografic, sistemului politic,

factorilor economici şi culturali, precum şi facilitarea accesului pe piaţa diverselor ţări, nu se

poate lua decizia de lansare a afacerii pe piaţa internaţională.

Documents

2 internationalizarea