Importanţa vestimentaţiei în cadrul resurselor umane

8/12/2019 Importanţa vestimentaţiei în cadrul resurselor umane

http://slidepdf.com/reader/full/importanta-vestimentatiei-in-cadrul-resurselor-umane 1/70

Cuprins

Argument.........................................................................................................3

Capitolul 1

Comunicarea prin vestimentaţie .................................................................5

1.1. Ţinuta Profesională .......................................................................................................5

1.2. Îmbrăcămintea .................................................................................................................6

1.3. Ţinuta masculină ............................................................................................................8

1.4. Ţinuta feminină .............................................................................................................18

1.5. Expresia culorilor în vestimentaţie ..........................................................................22

Capitolul 2

Selecţia în resurse umane ............................................................................24

2.1. e fin irea !i etapele procesului "e se lecţ ie în resurse umane ...........................24

2.2. #nterviul "e selecţie a resurselor umane ................................................................392.3. $imba%ul ţinutei vestimentare în selecţia resurselor uman ................................44

Capitolul 3

Comparaţie între codurile vestimentare ale UBS şi Credit EuropeBank – Studiu de ca .....................................................................................50

3.1. Pre&emtare 'enera lă ( )re"i t Europe *an+ ............................................................50

3.2. )o" vestimentar )re"it Europe *an+ ......................................................................53

3.3. Pre&entare 'enerală( ,*- ..........................................................................................58

3.4. )o" vestimentar al ,*- ..............................................................................................59

3.5. -curtă comparaţie între cele "ouă co"uri vestimentare .....................................65

Concluii şi propuneri............................................................................66

Bi!liogra"ie ...................................................................................................71

2



ARGUMENT

Am ales această temă pentru lucrarea de disertaţie întrucât mi s-a părut

una din cele mai interesante teme aând în edere că! în "iua de a"i se dă din ce

în ce # mai mare imp#rtanţă estimentaţiei! c#municării $i mesa%ului transmis

prin intermediul acesteia.

&a #r'it#ri ai unei lim'i suntem în acela$i timp (pr#ducăt#ri) $i

(c#nsumat#ri) ai acesteia. *ntr-un sens! acesta este $i ca"ul c#dului estimentar!

(lim'a%ul) estimentaţiei+ ne îm'răcăm într-un anumit ,el $i ast,el trimitem

mesa%e către alţii percepem cum alţii sunt îm'răcaţi $i ast,el primim mesa%e de

la ei. ar nu e/istă nici # di,erenţă+ nu suntem n#i cei care pr#ducem semnele.inc#l# de m#dă! de mituri $i de m#,turi! îm'răcămintea! acces#riile!

estica! e/presia ,eţei! p#stura $i liniile trupului c#nstituie primele elemente care

c#n,eră identitate i"uală unei pers#ane #arecare. *n mediul a,aceril#r! ca $i în

lumea m#ndenă! identitatea i"uală imediată este cea care enerea"ă prima

impresie! clasi,icând $i p#"iţi#nând #amenii.

ucrarea este structurată pe trei capit#le. rimul a ,#st dedicat(c#municării) $i (lim'a%ului) prin intermediul estimentaţie am ac#rdat # mai

mare imp#rtanţă ţinutel#r 'usiness 'usiness ,#rmal $i c#nserat#r $i 'usiness

casual! acest capit#l tratând cele mai imp#rtante stiluri ale c#stumului! ,uncţiile

acestuia! e/presie! semni,icaţie! material! acces#rii $i s,aturi utile. Am detaliat

cele trei stiluri+ enle"esc! american $i italian! la ,el $i e/presia cul#ril#r în

estimentaţie. #t#dată am e/plicat ce înseamnă # ţinută 'usiness masculină!dar $i una pentru se/ul ,rum#s ,emeile tre'uind să respecte anumite n#rme

pentru a nu e/ista din partea cel#rlalţi anumite interpretări ce ar a,ecta

credi'ilitatea l#r.

Al d#ilea capit#l se re,eră la imp#rtanţa resursel#r umane în cadrul

c#mpaniei! dar $i la imp#rtanţa estimentaţiei în cadrul resursel#r umane. Am

de,init în cadrul său pr#cesul de selectare $i am pre"entat etapele acestuia am

pre"entat ap#i pe lar în ce c#nstă un interiu de ana%are a tipuril#r de

3



interiu $i ,uncţiile acestuia înceind cu discutarea imp#rtanţa estimentaţiei în

cadrul resursel#r umane.

ltimul capit#l repre"intă # anali"ă practică a d#uă c#duri estimentare

impuse de către c#nducerea un#r 'ănci ,#arte imp#rtante la niel eur#pean+

&redit ur#pe :an; $i :<. rima deţine $i ,iliale în =#mânia! cealaltă î$i

des,ă$#ară actiitatea la niel m#dial! ne,iind cel puţin până în pre"ent

interesată de # c#la'#rare strânsă cu ţara n#astră. upă cum am #'serat cele

d#uă c#duri estimentare pre"entate nu di,eră catastr#,al unul ,aţă de celălalt...

decât p#ate d#ar prin ampl#are. acă cei de la &redit ur#pe :an; =#mânia

pre,eră lucrările mai succinte $i #r să su'linie"e ,#arte clar ce nu este permis

unui ana%at în materie estimentară! manaerii :< au creat un id ,#arte

#lumin#s! în care pun accentul pe ce anume se p#artă $i mai ales cum se p#artă

în cadrul c#mpaniei.

Am înceiat lucrarea cu ni$te c#nclu"ii care mi s-au părut imp#rtante+ care

ar ,i piesele de 'a"ă care nu ar tre'ui să lipsească din arder#'a #amenil#r care

d#resc să ai'ă succes care ar ,i pa$ii pe care tre'uie să-i parcură un indiid

care a ,#st pr#ramat pentru un interiu de ana%are $i de ce c#rp#raţiile pre,eră

să ad#pte c#duri estimentare m#tie! aanta%e $i limite.

4



Capitolul 1

Comunicarea prin vestimentaţie

1.1. #inuta $ro"esional%>amenii cred c? d#ar cuintele sunt capa'ile s? p#arte un mesa%! când! de

,apt! #rice est! mimic?! stil estimentar! cul#are! mir#s! ,#rm? c#ntri'uie la

crearea disp#"iţiei în care #mul prime$te cuintele. <au ciar mai mult decât a

crea disp#"iţia! ele c#munic? apr#ape t#tul ca %#c de sim'#luri în ca"ul

parteneril#r cu acela$i 'ac;r#und cultural.

e$i #amenii sunt educaţi să pre,ere cuintele pentru a c#munica! în pr#cesul c#municării interpers#nale! după părerea lui Al'ert @era'ian! d#ar

7 din mesa% este c#municat er'al! în timp ce 93 este transmis n#n-er'al!

din care + 38 este prin t#nurile #cale $i 55 prin e/presiile ,aciale1&

@i$c?rile pici#arel#r! ariaţiile de #ce! e/presiile ,aciale sunt t#ate

m#dalit?ţi de c#municare n#n-er'ală prin care indiidul transmite mesa%e

alt#ra. im'a%ul trupului este cel mai eci lim'a%. Adesea este # mare

discrepanţ? între cuintele cuia si acţiunile sale ,i"ice. e aceea! de multe #ri

apar c#n,u"ii în receptarea unui mesa%2.

Adesea! în asemenea situaţii! mesa%ele er'ale $i n#n-e'ale sunt în

c#n,lict. &ând e$ti în du'iu! e/perţii spun s? ai încredere în mesa%ul n#n-er'al

în ceea ce e"i. &uintele p#t ,i manipulate! dar esturile sunt mai reu de

c#ntr#lat.

<tudiile arată că în primele 30 de secunde ne ,#rmăm de%a # primă

impresie despre cei din %ur! iar c#municarea n#n-er'ală c#ntri'uie la aceasta în

pr#p#rţie de 70-85. @ai mult ciar! în manualele de psi#l#ie se a,irmă că

primele 5 secunde de interacţiune determină cursul iit#r al relaţiei dintre d#uă

pers#ane. *n a,aceri! ac#l# unde întâlnirile reu$ite se traduc în parteneriate

strateice $i! în de,initi! în 'ani! ,elul în care se pre"intă un 'usinessmen

repre"intă cel mai adesea # aranţie a succesului.1 Allan ease! $imba%ul trupului! ditura #limar;! :ucure$ti! 1997! p. 62 B'idem.! p.14.

5



Bmainea este la ,el de imp#rtantă ca antetul unei cărţi de i"ităC &u alte

cuinte! dacă imainea unul 'usinessman nu inspiră încredere! aceea$i a ,i

reacţia parteneril#r $i în mediul pr#,essi#nal. (<unt reacţii su'c#n$tiente la

mesa%ele i"uale $i sen"#riale transmise prin imainea pr#iectată de ceilalţi. a

ceea ce #ciul captea"ă! creierul reacţi#nea"ă p#"iti sau neati! după matricea

e/perienţel#r trecute $i st#cate în mem#rie. /istă! prin urmare! # c#ne/iune

strânsă între în,ăţi$area unui #m de a,aceri $i pr#,esi#nalismul acestuia. *n plus!

dinc#l# de stilul pr#priu! $i c#mpaniile pentru care lucrea"ă #amenii de a,aceri

î$i spun cuântul. &#mpaniile nu sunt ,#cusate d#ar pe a,acere! ci se uită $i la

aspectul ,i"ic al ana%atului $i la c#mp#rtamentul său. Ast,el! sunt impuse

adeărate c#duri estimentare pentru cei din ,r#nt-#,,ice sau pentru cei din

ân"ări! până la cei din âr,ul piramidei #rani"at#rice.

n #m de a,aceri tre'uie să se înri%ească $i de c#mp#rtamentul său $i de

lim'a%ul n#n-er'al. *n a,ară de # ţinută impeca'ilă care a ridica instantaneu

nielul de respect al cel#rlalţi! c#municarea n#n-er'ală este! de cele mai multe

#ri! ceia succesului într-# ne#ciere. @ai e/act! esturile $i detaliile er'ale

sunt armele din arsenal+ #ri c#ntea"ă! #ri trădea"ă3.

1&2& 'm!r%c%mintea

&a reul? eneral?! ţinuta c#nserat#are $i pr#t#c#lar? în stil #ccidental

nu ridică pr#'leme apr#ape nicăieri în lume. Dinuta de a,aceri (standard)

craat? $i c#stum! nici m?car sac#u $i pantal#ni este! practic! #'liat#rie $i în

mediile de a,aceri din ur#pa >ccidental? $i <A. *n special! în mediile

'ancare! în administraţie $i în s#ciet?ţile de asiur?ri ţinuta are caractercasi#'liat#riu. ste respectat? ciar $i de $eicii ara'i! ca $i de %urnali$tii

acreditaţi la dierse întâlniri internaţi#nale de a,aceri! cu reim de pr#t#c#l

impus.

*n cultura asiatic?! în particular! în &ina $i Eap#nia! cul#area descis? a

îm'r?c?mintei este inadecat? ţinut? de d#liu. *n Eap#nia! c#stumul $i craata

sunt austere $i de cul#are încis?. *n unele ţ?ri islamice! '?r'aţil#r le este

3 ttp+FFGGG.capital.r#

6



inter"is s? p#arte pantal#ni scurţi. *n principiu! ,emeile ara'e nu-$i sc#t

,ereeaua. e pla%ele i'anului! destule ,emei din lumea ara'? intr? $i în mare

,?r? s? se de"'race.

Codul vestimentar( al activitaţilor pro"esionale pr#pune patru ariante

de ţinute+

Dinuta 'usiness5! ,#rmală $i c#nserat#are speci,ică c#rp#raţiil#r!

'ăncil#r! a#caţil#r! asiuraril#r! ân"ăril#r! c#nsultanţei. Aici se acceptă d#ar

c#stumul din materiale cu Hţinută)! atat pentru ,emei cat $i pentru 'ăr'aţi.

Dinuta 'usiness-casual6! sau 'usiness-smart menită (să c#munice)! este

speci,ică mar;etinului! educaţiei! medicinei! resursel#r umane! im#'iliarel#r.

Acceptă c#stume $i r#cii practice! rela/ante! semi-tradiţi#nale din tric#t $i

ţesături mai m#i $i imprimeuri #dinit#are. ste ideală $i pentru m#mentele în

care te întâlne$ti întâmplăt#r cu un client sau partener de a,aceri $i rei să pari

îm'racat 'usiness dar nu pr#t#c#lar.

Dinuta 'usiness in#at#are7! artistică speci,ică pu'licitaţii! relaţiil#r

pu'lice! industriei de m#dă! s#G'i"-ului! pr#prietaril#r de maa"ine de lu/.

ste asemănăt#are cu ţinuta 'usiness în ceea ce prie$te materialele $i ,#rmele!

permiţând însă in#aţii! în materie de cr#matică $i de tăieturi.

Dinuta casual8 speci,ică #rani"aţiil#r cu # c#nducere ,le/i'ilă care nu-

$i c#ntr#lea"ă ana%aţii $i %#'uril#r în care ana%aţii nu au c#ntact direct cu

clienţii sau sunt ă"uţi mai rar e/primă c#n,#rtul $i amprenta pers#nală. entru

casual sunt em'lematice %eans-ul $i tric#ul! dar p#ate cuprinde # estimentaţie

,#arte ariata! acceptând ciar 'i%uteriile la 'ăr'aţi $i pantal#nul scurt la ,emei.#t la ea se apelea"ă! pentru a e/prima cel mai u$#r! n#ner'al! interesul se/ual

$i disp#ni'ilitatea.

4 ttp+FFGGG.emp#Ger.r#F'#dI-lanuaeFcum-sa-incadre"i-per,ect-estimentatia-in-c#nte/t-i5 ttp+FFintercept#r.in,#rmatia.r#F<aptamanaJKinanciaraectiaJdeJstilJcumJtre'uieJsaJseJpre"inteJunJ'usinessmanJdeJsucces-3-754766 ttp+FFGGG.121.r#Fintrea'aJspecialistulFintre'are8676-ce-tinuta-'usiness-casual-as-putea-purta-la-un-interiu-cu-ana%at#ri-straini-cat34.tml7 ttp+FFGGG.emp#Ger.r#F'#dI-lanuaeFcum-sa-incadre"i-per,ect-estimentatia-in-c#nte/t-i8 ttp+FFGGG."iare.c#mFartic#leFtinutaLmasculina

7



1&3& #inuta masculin%

)ostumul a arătat întot"eauna "imensiunile

relative ale oamenilor pe scara socială./

*n această secţiune am în,ăţi$at ,uncţiile $i l#cul c#stumului în e/istenţa

umană. <u' acest aspect! c#stumul $i ţesătura te/tilă! care ,ac parte din artele

dec#ratie au următ#arele ,uncţii ma%#re+

- 0uncţia utilă a ţesăturii $i a c#stumului este aceea de a pr#te%a $i de a

i"#la c#rpul de mediul înc#n%urăt#r! de intemperii

- 0uncţia "e comunicare este cea care e/primă statutul pers#anei în iaţă

s#cială! ,iind de#se'it de imp#rtantă pentru că re,lectă $i de,ine$te însu$irile $i

calitatea pers#anei semnali"ând r#lul $i l#cul indiidului în s#cietate!

apartenenţă la un rup s#cial! relii#s sau etic. &#stumul re,lectă cel mai direct

c#ndiţiile $i rap#rturile s#ciale. restiiul p#litic a ,#st în t#ate timpurile

e/primat prin în,ăţi$area ,i"ică a repre"entanţil#r puterii! la ,el cum trecerea de

partea er#il#r "ilei a ,#st a,i$ată prin ad#ptarea enului de îm'răcăminte al

acest#ra. e aceea!nu e p#si'ilă înţeleerea c#stumului de la un m#ment dat ,ără

cun#a$terea c##rd#natel#r ist#rice $i p#litice din ţara $i ep#ca respectiă.

Kiecare eneraţie $i-a impus c#ncepţiile estetice $i idealul pr#priu despre #m! de

care încerca să se apr#pie în în,ăţi$area e/teri#ară prin mi%l#cirea tutur#r

pr#cedeel#r de împ#d#'ire+ macia%! c#a,ură! c#stum etc.

- 0uncţia estetică este cea care ne #,eră n#ta asupra simţului artistic $i

e/presiităţii indiidului în s#cietate în arm#nie $i în leătură directă cu mediul

înc#n%urăt#r. #ate artele i"uale se e/primă prin+ desen! c#ntraste de lumină $ium'ră care m#delea"ă ,#rmele! cul#are $i prin materialele în care se întrupea"ă.

Mi în c#stum pr#p#rţiile de ansam'lu ale siluetei! c#ntururile ca $i detaliile

în,ăţi$ării umane sunt sta'ilite prin desen. =em#delarea #lumel#r trupului prin

e$minte! a capului prin c#a,ură ţine de arta sculpturii iar utili"area cul#ril#r în

macia% sau aine pentru a #'ţine anumite e,ecte! spre a tre"i reacţii em#ţi#nale!

aparţine artei picturii. >rice #m! pe #rice treaptă de ciili"aţie! este un (creat#rH!une#ri ,ără să-$i dea seama! într-un d#meniu pasi#nant+ pr#pria imaine. e la

8



tatua% la aleerea unei craate! pr#cesul de creaţie este acela$i+ ,iecare încearcă

prin ainele sale! prin ampl#are! ritm! cul#are $i celelalte mi%l#ace de e/presie

plastică! să-$i m#dele"e # în,ăţi$are cât mai apr#piată de idealul pe care d#re$te

să-l repre"inte în iaţă! c#rectându-$i eentual imper,ecţiunile. upă cum

sculptura nu p#ate e/ista decât ci#plită în lemn sau în piatră sau turnată în 'r#n"!

iar pictura prinde ,iinţă în cul#are! în d#meniul c#stumului (aina ,ace pe #m)!

cum a remarcat de mult înţelepciunea p#pulară.

rin c#stum silueta umană deine sup#rt pentru pictură prin cul#are!

sculptură prin ,#rmă! #lum! materialitate $i te/tură.

acă t#ate aceste elemente sunt mi%l#ace de c#municare i"uală $i aparţin

reistrului creaţiil#r i"uale! atunci c#stumul este parte din e/presia pers#nală!

autentică! a creat#rului! de"ăluind $i re,lectând talentul $i capacităţile sale de

creaţie până la # întrepătrundere între c#stum-pictură-ra,ica-sculptură-desin-

aritectură.

(#mnii cu stil au ales mereu estimentaţia clasică! aceasta însemnând! ca

t#t ce e clasic $i se studia"ă în $c#li! creaţii de cea mai înaltă calitate

me$te$uarească $i de mare ,rumuseţe artistică. leanţa nepierit#are a acest#r

aine c#n,eră siuranţă pers#anei care le p#artă $i re"istă ,luctuaţiil#r m#dei!

ceea ce înseamnă că sunt # inestiţie înţeleaptă.)

(&#stumul 'ăr'ătesc nu mai e d#ar c#stum. un enunţ.)

&#stumul este! ,ără înd#ială! cel mai imp#rtant artic#l estimentar dintr-#

arder#'ă masculină. uni,#rma #amenil#r de a,aceri! de la #;i# până la

@#sc#a sau NeG O#r;! $i după t#ate pr#'a'ilităţile! a c#ntinua să ai'ăaceastă ,uncţie $i în anii care in. lementele esenţiale ale unui c#stum

'ăr'ătesc n-au su,erit scim'ări imp#rtante pe parcursul sec#lului PP! iar

c#stumul c#ntemp#ran! ,ie că e #r'a de cel în stil american m#dern! de cel

c#mandat la #ndra sau cel cu cr#ială italiană! rămâne un descendent u$#r de

recun#scut al redin#tel#r $i est#anel#r de sec#l al PP-lea. &u t#ate astea!

c#stumele clasice au cun#scut nenumărate ariante! unele radical de#se'ite întreele! altele distinându-se d#ar prin nunanţe su'tile! p#t emite mesa%e ,#arte

9



di,erite despre cel care le p#artă! despre pers#nalitatea! #cupaţia $i succesul lui

în iaţă. Ast,el încât este înţelept să re,lectăm cu ri%ă înainte de-a ,ace #

inestiţie su'stanţială aci"iţi#nând un c#stum. *n eneral e pre,era'il să

cumpărăm c#stume care nu numai să p#ată dura mulţi ani dat#rită ,elului în care

în care au ,#st lucrate! dar $i să ,ie cr#ite într-una dintre ariantele stilului clasic

pentru a re"ista m#del#r trecăt#are.

-tilurile clasice "e costum. >rice stil de c#stum se distine prin silueta lui

caracterul luniil#r c#stumului. e mai multe decenii c#ntinuă să re"iste trei

tipuri de siluete+ cea americană! cea 'ritanică $i cea italiană. Aceste cate#rii nu

sunt riide $i eţi putea #'sera! c#lindând printre c#stumele e/puse în

maa"ine! unele ariaţii! ciar $i m#delele clasice mai sunt a%ustate $i aduse la "i

din când în când. rin urmare recun#a$tem astă"i trei stiluri clasice de c#stum+

)ostumul american numit $i c#stumul <ac; sau BI eaue. Acest

c#stum! care a a%uns să ai'ă mare trecere imediat după 1900 dat#rită ,irmel#r

:r##;s :r#ters $i E. ress! este! am putea spune! aretipul c#stumului masculin

american. <e distine prin silueta lui ,irească! masiă $i prin linia ,irească a

umeril#r lipsiţi de perniţe sau discret ătuiţi. *n ,#rma ei clasică! aina acestui

tip de c#stum este la un sinur rând se înceie la mi%l#c ! printr-un sinur $ir de

nasturi. Qaina tipică e prea"ută cu un sinur $liţ pe cusătura din mi%l#cul

spatelui $i cu d#i sau trei nasturi. antal#nii nu au pliuri în talie $i sunt cr#iţi

amplu. > ariantă este a$a numitul c#stum american m#derni"at! impus pe la

mi%l#cul sec#lului PP de către aul <tuart. Qaina este u$#r a%ustată! iar umerii

au perniţe mai #lumin#ase! c#n,erind 'ustului # linie în ,#rmă de R. antal#niiau de multe #ri pliuri $i sunt cr#iţi amplu.

)ostumul en'le&esc. &#stumul enle"esc a ,#st creat la #ndra! pe <aile

=aG! strada pe care $i-au aut sediul eneraţii de cr#it#ri care dădeau t#nul

m#dei ! admiraţi dint#tdeauna pentru arta l#r. <e p#t distine! la repre"entanţii

marii tradiţii de pe <aile =aG! unele tu$e c#mune! dar nu e/istă un stil

pred#minant. *n eneral! un c#stum <aile =aG este mai strict m#delat decâtsiluetele americane. inia ainei este u$#r c#nică! umerii sunt 'ine su'liniaţi $i

10



răscr#iala mânecii e adâncă. Qainele sunt ,ie la un sinur rând! ,ie la d#uă

rânduri se petrec în ,aţă $i au d#uă $ituri de nasturi! aând de #'icei un 'u"unar

la piept 'u"unarul de 'ilet sau de marunţi$ $i d#uă $liţuri laterale luni! dacă e

să-i dăm cre"are lui <teen ai#! pr#prietarul atelierului de m#dă Sentle &ust#m

ail#r! a cărui e/perienţă în d#meniu cr#it#riei 'ăr'ăte$ti ac#peră apr#ape 40 de

ani.antal#nii au în eneral # talie înaltă! câte d#uă sau trei pliuri de am'ele

părţi ale $liţului $i cr#ială ener#asă.

=eţineţi t#tu$i că <aile =aG înseamnă mai dera'ă un etal#n de

e/celenţă în d#meniul cr#it#riei masculine decât un anume stil de c#stum.

)ostumul italian. <ilueta italiană e s#c#tită în eneral suplă! m#dernă! cu

linii tran$ante. &#stumul italian este as#ciat de multe #ri cu acea siluetă care

mi"ea"ă pe umeri ătuiţi! dar are în rest # cr#ială le%eră! siluetă inentată în aniiT70 de creat#rul de m#dă Si#ri# Armani. *nsă c#stumul italian s-a impus pentru

prima #ară in anii T50! în mare parte dat#rită ,a'ricantului de c#n,ecţii :ri#ni 9.

espărţirea lui :ri#ni de siluetele americane $i enle"e$ti a ,#st ilustrată de

crearea unui sac#u mai lun! mai pe c#rp! de multe #ri lipsit de $liţuri! cu umeri

u$#r accentuaţi! aând cul#ri $i m#dele de ţesături mai îndră"neţe. *n eneral! la

c#stumele italiene reerele $i nasturii urcă cea mai sus decât la cele americane

sau enle"e$ti. iscret $i prin urmare mai eleant! 'u"unarul de 'atistă de la

pieptun 'u"unar ,ără clapă! este # pre"enţă #'i$nuită la aina c#stumel#r

italiene.

&a $i în ca"ul c#stumului american sau al celui enle"esc! n-ar ,i c#rect să

,im rii"i în priinţa siluetei italiene. (Nu e/istă # sinură cr#ială italienească. *nrealitate! se înreistrea"ă di,erenţe dramatice de la un #ra$ la altul între Nap#li!

=#ma $i #rin#.) Ne spune om alen"erian vicepre!e"inte al "ivi&iei

comerciale *arnes e6 7or+ 18.

@ai mult decât atât! c#stumele italiene sunt dese#ri ,#arte asemănăt#are

cu cele de tip <aile =aG sau în stil american! ciar dacă le adauă! de reulă! #

tentă de eleanţă. Btalienii imită în mare măsură ceea ce se a,ce pe <aile =aG!9 GGG.'ri#ni.c#m10 GGG.'arneIs.c#m

11



dar reu$esc! se pare! să atină! # tentă de eleanţă. (Btalienii imită în mare

măsură ceea ce se ,ace pe <aile =aG! dar reu$esc! se pare! să atină un niel

mai eleat de 'un ust! raţie ,elului în care utili"ea"ă $i c#m'ină ţesăturile.)

susţine aniel QeaneI! direct#r eneral al <ul;a.

inia diersel#r tipuri transmite (enunţuri) ,#arte di,erite. *n eneral

c#stumele cr#ite mai apr#ape de linia trupului sunt mai eleante $i par a ,i mai

pre"enta'ile decât cele cu siluete #arecum masie sau (,âl,âit#are).

&ul#rile! m#delele $i ,i'rele ţesăturil#r transmit deasemenea numer#ase semnale

despre 'ăr'atul care le p#artă. Desăturile în nuanţe $i cu m#dele îndră"neţe

captea"ă atenţia! în reme ce cul#rile încise $i m#delele discrete c#n,eră un

l##; temperat. Ki'rele ţesăturii indică $i ele cât de c#nenţi#nal reţi să arătaţi+

'um'acul $i inul sunt! de pildă! cea mai puţin c#nenţi#nale decât # st#,ă din

lână pieptănată.

&e spun speciali$tii despre stilurile clasice de c#stum+ (&#stumul

american este # piesă clasică la :r##;s :r#ters. Am c#nstatat că e cumpărat de

un anume tip de client! t#t un american clasic. ar până la urmă $i ce e clasic $i

e/istă de mai 'ine de 40 de ani nu rămâne neatins de trecerea timpului! a$a că îi

aducem mereu mici m#di,icări ca să ,ie mereu m#dern.) 9arlat: ;ellet

vicepre!e"intele !i "irector al "epartamentului "e "esi'n la *roo+s *rot:ers11.

(Am asistat la #rientarea industriei în direcţia esteticii americane. Alţi desineri

din "ilele n#astre se înt#rc la lucrurile de 'a"ă! la în,ăţi$area tradiţi#nală! în

priinţa siluetei! ţesăturil#r $i cul#ril#r. Acestea cun#sc # adeărată rena$tere la

,irma aul <tuart12 a #,erit dint#tdeauna mult piment $i sa#are! în manieratipic 'ritanică.) Purtătorul "e cuv<nt "e la Paul -tuart.

e la mi%l#cul anil#r T50! ideeea unei m#de masculine era practic

ine/istentă. :ri#ni a ,ăcut ep#că pr#punând # n#uă atitudine ,aţă de eleanţă $i

a c#ntri'uit la crearea a ceea ce numim astă"i stilul italian. Am aut un impact

semni,icati #,erind ţesături unicat! de pildă mătăsuri ţesute de mână în cul#ri

ii! $i păstrând în acela$i timp t#ate caracteristicile c#stumului tradiţi#nal ,ăcut11 GGG.'r##;s'r#ters.c#m12 GGG.paulstuart.c#m

12



la c#mandă. inia n#astră era mai pe talie! cu # p#"iţi#nare mai înaltă a

nasturil#r $i a răscr#ielii! iar umărul era u$#r întărit. at#rită acestui pr#dus

re#luţi#nar! cu # tăietură de care 'ăr'aţii se simţeau aanta%aţi! Q#llIG##dul

anil#r T50 a desc#perit casa de m#dă :ri#ni+ stele de cinema precum &lar;

Sa'le! SarI &##per! QenrI K#nda $i &arI Srant $i-au c#mandat aine la n#i.

>tradiţie care c#ntinuă $i astă"i. 9osep: *arrato "irector la *rioni =merica.

)ostumul alcătuit "in trei piese un c#stum cu estă ! dă purtăt#rului #

în,ăti$are (la patru ace) $i! după unii! u$#r dem#dată. #tu$i # estă sp#re$te

ra,inamentul #ricărui c#stum. (entru mine nu e/istă cea mai $ic decât un

c#stum de cul#are încisă cu estă.) ne spune Al,red Arena pre$edinte al

departamentului de desin de la NeG O#r;!s Kasi#n Bnstitute #, en#l#I13.

Mi ciar dacă ă sc#ateţi aina! eţi c#ntinua să ,iţi eleant. :ine înteles că puteţi

$i să renunţaţi la estă! purtând c#stumul ca pe unul din d#uă piese.

*n aceste remuri! când ana%ările $i pr#m#ările se ,ac în d#i timpi $i trei

mi$cări! e/istă manaeri care iau deci"ii în priinţa câte unei pers#ane la d#ar

"ece secunde dupa ce au ,ăcut cun#$tinţă. <e prea p#ate ca # ast,el de deci"ie să

,ie luată cu #ca"ia unei scurte întâlniri la un c#cteil. Bar estimentaţia cuia! ca $i

,elul în care se c#mp#rtă în s#cietate p#t pre"enta ,act#ri imp#rtanţi când ine

#r'a să se sta'ilească dacă e #mul cel mai p#triit pentru a #cupa un anumit

p#st. ne#ri e dea%uns un sinur amănunt u$#r deplasat pentru ca lumea să se

înd#iască de capacitatea cuia de a se îm'răca 'ine. &ând cinea e îm'răcat

c#rect restul lumii are siutanţa că el cun#a$te reulile! $i $tie cum să le aplice $i

e un #m pe care se p#ate c#nta. >ricine rea să-$i arate respectul pentru cei din %ur $i să ,ie la rândul său respectat+ a te îm'răca 'ine c#nte"ă în această priinţă

mult mai mult decât î$i încipuie ma%#ritatea 'ăr'aţil#r. &âte#data mă în,i#r

când mi se p#este$te cum cinea nu a i"'utit să ,ie pr#m#at ,iindcă n-a ,#st în

stare să se îm'race cum tre'uie. <uperi#rii au presupus că! din m#ment ce nu

reu$e$te să se îm'race c#respun"ăt#r! pr#'a'il că nu a ,i capa'il să se adapte"e

nici la alte cerinţe ale p#stului cu pricina.

13 GGG.,itnIc.edu

13



*n eneral! cu cât c#stumul este mai încis la cul#are! cu atât imainea pe

care # pr#iectea"ă este mai puternică! de$i e/istă $i e/cepţii de la această reulă.

inerii su' 30-40 de ani care lucrea"ă în d#menii c#nserat#are ar tre'ui să se

ândească la necesitatea de a transmite! prin intermediul ţinutei! un semnal de

seri#"itate pr#,esi#nală! nu de pliere la ultima m#dă. =ămâneţi a$adar la

c#stumul cu d#i sau trei nasturi! în t#nuri întunecate! 'leu-marin! ri-,er sau

neru! îm'răcaţiă ca alte pers#ane care urcă în ierarie $i arată înt#tdeauna

puse la punct. 0re"eric+ napp consultant ima'ine la 0re"eric+ napp

=ssociates #nc.

Nu sunt p#triite pentru ţinuta de a,aceri c#stumele de cula#are mar#.

imp de decenii s-a t#t a,irmat că pentru ţinuta unui #m de a,aceri nu sunt

p#triite c#stumele de cul#are mar#! de$i mulţi speciali$ti n-au ,#st nici#dată de

ac#rd. Nuanţele de mar# în special cele calde $i întunecate! au ,#st s#c#tite

multă reme 'une de purtat d#ar îm aer li'er. (@ar#ul este # cul#are as#ciată!

prin tradiţie! cu iaţa la ţară.) ne e/plică dl. Sreen! un renumit cr#it#r. Această

mentalitate a lăsat urme în mintea #amenil#r! în ciuda rela/ării un#r cutume

leate de ţinuta de a,aceri. <ă nu uităm nici#dată acest lucru când cumpărăm un

c#stum mar#.

N#ncul#rile ,#l#site la c#stum. &#stumele nere se purtau în ep#ca de

riidă s#'rietate ict#riană! dar astă"i nu le mai p#artă apr#ape nimeni e/cepţie

,ac! c#stumele uni,#rmă. Actualmente c#stumele de cul#are neară sunt

s#c#tite cam (ţepene) $i suerea"ă mai dera'ă d#liu decât s#'rietate.

&#stumele al'e sunt eleante! au un aer dec#ntractat $i un i" sudist pe timp deară. A$a că da! într-adeăr! c#stumele de cul#are al'ă sau neară sunt

de#se'ite! $i un 'ăr'at tre'uie să le p#arte numai $i numai când e siur de

#p#rtunitatea acestei aleeri.

&#stumele de ară clasice $i răc#r#ase. &#stumele de ară nu au # siluetă

di,erită de cea a cel#r pentru alte se"#ane! însă cul#rile sunt în eneral mai

lumin#ase $i mai u$#are. @aterialele tradiţi#nale de ară sunt 'um'acul c#t#nulindian în duni! p#plinul! a'ardina $i inul! numai că se $i,#nea"ă ,#arte u$#r $i

14



se ,#l#se$te rare#ri pentru ţinuta de 'ir#u. &#stumele de 'um'ac la un sinur

rând c#n,ecţi#nate din p#plin al'astru stins sau 'e% nu ies practic nici#dată din

m#dă. @ai puteţi purta $i lână pe parcursul întreului an. Rara se p#artă c#stume

sau sac#uri din lână tr#picală # ţesătura deasă $i u$#ară! cu un u$#r lustru! din

,i're de lână pieptănată. /celente pentru ară sunt $i c#stumele d#ar parţial

căptu$ite sau ,ără căptu$eală.

uţine c#stume de calitate! p#t c#nstitui nucleul unei arder#'e cu

utili"ări multiple. @a%#ritatea 'ăr'aţil#r cu muncă de 'ir#u tre'uie să ai'e cel

puţin trei c#stume nu numai pentru a le aria! ci $i pentru a le da timp să

(respire) între d#uă purtări. Bmpulsul ,iresc ar ,i să cumpăraţi c#stumele care ă

plac cel mai mult. *nsă neust#rii de c#n,ecţii $i cr#it#rii ă #r spune că un

'ăr'at tre'uie să-$i c#nstruiască # arder#'ă de 'a"ă aleând acele stiluri care

au utili"ări multiple. Asta înseamnă să aleeţi stiluri cât mai dura'ile $i care să

se p#triescă cu restul îm'răcămintei dumnea#astră! cât $i cu mediile pe care le

,recentaţi cel mai des. n aritect din Q#ust#n! de e/emplu! a aea c#mplet

alte #pţuni decât un tânăr aent de 'ursă de pe Uall <treet! din m#tie care ţin

de clima reiunii! de mediul de actiitate! de ceea ce c#nsideră adecat clienţii $i

c#leii ,iecăruia.

>ricum! în interi#rul acest#r parametri! ma%#ritatea speciali$til#r

suerea"ă unele ariaţii la cr#ielile! cul#rile $i materialele clasice. entru

am'ianţa unui 'ir#u tradiţi#nal i se rec#mandă c#stume în cul#ri încise! de

pildă 'leumarin sau ri! din st#,e cu uni sau cu m#dele discrete! cum ar ,i

dunile ,ine. &#stumele la un rând p#t seri în mai multe #ca"ii decât cele lad#uă rânduri pentru că p#t (c#'#rî) la nielul impus de circumstanţe cu # mai

mare u$urinţă.

>ar"eroba "e ba&a . (rimul c#stum pe care i-l cumpăraţi e 'ine să ,ie

ri încis! cul#are p#triită pentru mers la 'ir#u $i accepta'ilă pentru ie$iri în

lume. receţi ap#i la un c#stum 'leumarin! care a ,i un pic mai s#lemn $i mai

adecat dacă sunteţi initat la re# nuntă. upă ce -aţi asiurat aceste piese de 'a"ă! pr#curaţi-ă $i una mai $ic cum ar ,i un c#stum rince de Salles.

15





• )lapele bu&unarelor . re'uie să stea drepte $i per,ect plate.

• asturii. re'uie să ,ie c#n,ecţi#naţi din c#rn natural! side,! 'r#n" $le,uit

sau ceramică.

•

$un'imea :ainei. Qaina tre'uie să ,ie destul de lună pentru a ac#periturul pantal#nil#r. acă este prea scurtă! aina nu a cădea cum tre'uie!

dacă este prea lună! a aea un aer re#i.

• ;<necile. @an$etele de la căma$ă presupunând că sunt c#rect cali'rate $i

a%un e/act până la înceietura mâinii tre'uie să iasă cu puţin peste un

centimetru din mâneca ainei. Acest lucru este de#se'it de imp#rtant dacă

#'i$nuiţi să purtaţi 'ut#ni! care tre'uie să se "ărească d#ar pe %umătate desu' mânecile ainei. ste un amănunt de # imp#rtanţă decisiă+ dacă

man$eta cămă$ii nu se ede del#c! aeţi # pr#'lemă raă cu aina! cu

căma$a sau cu amând#uă.

• >ulerul . artea din spate a ulerului ainei tre'uie să se a,le cu cea mai

mult de un centimetru su' ulerul cămă$ii. acă aina ,ace # âlcă la

spate! ulerul a tre'ui m#di,icat în a$a ,el încât să se a$e"e ,ărădenielări pe linia ce,ei.

• Aeverele. =eerele nu tre'uie să se răsucească în a,ară atunci când aina e

înceiată la nasturi. acă se întâmplă acest lucru! înseamnă că aina e

prea strimtă peste piept. *n eneral! un reer nu tre'uie să depă$ească

%umătea distanţei dintre mi%l#cul pipetului $i umăr rein din când în când

la m#dă reerele ,#arte înuste! însă ele rup ecili'rul i"ual pe care-l

crea"ă un reer de lăţimea p#triită.

• ,merii. &#stumele cu umeri ,#arte accentuaţi! la ,el ca $i reerele de

anumite lăţimi! rein $i ele la m#dă peri#dic pentru a dispărea rapid! a$a

că e de pre,erat să rămâneţi la tipul de umeri în care ă simţiţi c#n,#rta'il

$i care se p#triesc cel mai 'ine c#n,#rmaţiei dumnea#astră.

• Besta. Resta tre'uie să ină în a$a ,el încât să dea # impresie de distincţie

cu sau ,ără aina de la c#stum. Resta tre'uie să se p#triească 'ine pe

17



trup! să nu ,ie nici prea strimtă! nici prea lară! iar lunimea să nu

depă$ească mai mult de cinci centimetrii su' linia taliei. radiţia impune

să nu ă înceiaţi nici#dată la ultimul nasture de %#s al estei.

Pantalonul tre'uie să ,ie cr#it c#n,#rm structurii anat#mice! să ,ie pe linia

taliei su' #m'ilic. :etelia pantal#nului tre'uie să ,ie îndea%uns de lară pentru

m#'ilitate. antal#nul tre'uie să ,ie destul de lun pentru ca pliul care (îi rupe)

duna să se situe"e la circa 10 centimetrii deasupra pant#,ului.

)ăma!a. &ăma$a e de pre,erat să ,ie #'liat#riu dintr-un material ,in! care

a atrae admiraţia cel#r din %ur. &ămă$ile p#t da c#stumului $i craatei un

,undal de cul#ri saur#ase $i de m#dele ,rapante. @aterialul tre'uie să ,ie

mătăts#s $i în cul#ri 'ine de,inite.

)ravata este sinura piesă de estimentaţie masculină al cărei sc#p e pur

#rnamental. a înăduie purtăt#rului să-$i e/prime pers#nalitatea! recurând la

cul#ri $i desene s#mptu#ase! în cadrul unei ţinute de mare s#'rietate. &raatele

#,eră # li'ertate de aut#e/primare apr#ape nelimitată.

Pantofii. > perece de pant#,i din piele 'ine lustruiţi semnali"ea"ă

aprecierea calităţii $i atenţia ac#rdată detaliil#r. ant#,ii tre'uie să ,ie $i

,uncţi#nali nu d#ar să ai'ă stil.

1&(& #inuta "eminin%

a 'a"a estimentaţei pr#,esi#niste de t#p pentru ,emei stă c#stumul cu

,ustă. rin c#stum se înţelee ansam'lul sac#u $i ,ustă! am'ele ,ăcute din acela$i

material. <ac#ul ac#peră partea superi#ară a c#rpului! de aceea atrae atenţia înm#d special. <ac#urile sunt la un rând sau la d#uă rânduri înt#tdeauna cr#ite pe

c#rp. (Mi # ,emeie-trestie! $i # ,emei cu ,#rme pline tre'uie să îm'race d#ar

aine p#triite dimensiunil#r reale ale c#rpului l#r. Nici prea strâmte! nici prea

lari! ci înt#tdeauna adaptate c#rpului. <ac#urile cu un nasture sunt cele mai

eleante. *n ,uncţie de cr#ială! dacă au pense sau nu! sac#urile la un nasture sau

s#luţii 'une pentru t#ate c#n,#rmaţiile! atât pentru ţinuta de "i! cât $i pentru cea

18



de seară când se ale sac#urile din materiale luci#ase! preţi#ase. <ac#urile de

ma/imă aut#ritate sunt cele care ac#peră "#na âtului.

,ectul i"ual este acela$i! de pr#,esi#nalism cu u$#are tente spre

in,le/i'ilate. &u alte cuinte! # în,ăţi$are d#minat#are! mai ales dacă se ale

cul#rile de putere ale c#stumel#r pentru ,emei! 'leu marin sau 'urundI.

(K#arte imp#rtant este ,elul în care # ,emeie î$i e/pune "#na âtului! un

puternic semnal al lim'a%ului trupului. *n estimentaţia 'ăr'aţil#r se $tie! că

âtul e ac#perit+ căma$a e încisă până la ultimul nasture! iar craata ine ca un

al d#ilea strat care pr#te%ea"ă acea adâncitură a âtului. <peciali$tii spun că

desc#perirea âtului în "#na acelei adâncituri e un semn de supunere în ,aţa

celuilalt! în ca"ul în care acesta are âtul ac#perit. riiţi mare ma%#ritate a

d#amnel#r $i eţi edea că ele au în pr#p#rţie de 90 âtul desc#perit. *n ca"ul

în care c#nduc discuţii cu 'ăr'aţi îm'răcaţi după reuli! se aut#plasea"ă în

p#"iţie d#minată. *n permanenţă se rec#mandă să se ai'ă în edere c#ntr#ulul

m#dul în care î$i e/pun "#na âtului. &#nsultanţii în imaine rec#mandă

purtarea unei e$ar,e! de ac#rd! dar nu lăsaţi t#tul pe seama e$ar,ei. <e p#ate

c#ntr#la acest lucru $i prin alte detalii+ prin cr#iala sac#ului! prin m#delul de

căma$ă ales $i car prin intermediul c#lierel#r purtate.)14

0ustele. Acestea sunt simple! ,ără cute! pliseuri! $liţuri adânci! #lane.

erminaţia ,ustei se situia"ă între %umătatea enunciului $i un centimetrui

deasupra lui. Kusta se încide cu ,erm#ar ascuns de st#,ă. Mliţul necesar

le%erităţii în mers este neapărat pentrecut la spate.

&#stumul cu ,ustă e cel care arată identitatea ,emeii. > ,emeie în pantal#ni pare că nu rea să ,ie recun#scută! că simte ne#ia să se susţină cu

cea ce nu aparţine enului său. n partener 'ăr'at se a simţi c#n,u" în

pre"enţa unei ,emei îm'răcate în pantal#ni. &#n,u"ia de care #r'im este la

nielul su'c#n$tientului. #ate că n-# a recun#a$te nici#dată în cuinte. Ra $ti

că e/istă (cea) care nu este în reulă.

14 @i#ara ra#stin! >:i" practic "e vestimentaţie pentru profesioni!ti! ditura #lir#m! Ba$i! 2005! p. 133.

19



unimea #ptimă a ,ustei este cu un centimetru deasupra enunciului.

Ast,el! ă puteţi a$e"a ,ără să ă ,aceţi ri%i re#dată că se ede cea de su'

,ustă. Kustele luni cu $liţuri adânci î$i au! cu siuranţă! l#cul la # seară

(simandic#asă)! dar nu între #rele 9+00-17+00. > ,ustă prea scurtă este

(pa$ap#rtul) către e$nicul re,u" al pr#m#ării.

@aterialul din care este c#n,ecţi#nat un c#stum este st#,a! care este

esenţială pentru păstrarea în timp a ,#rmei $i a destinaţiei c#stumului.

*lu&a. K#arte imp#rtant este să discutăm puţin despre cr#ielile cele mai

p#triite pentru 'lu"ele ,eminine. aă un c#stum impune s#'rietate de

inspiraţie masculină necesară în mediul de a,aceri! prin aleerea unei 'lu"e

,emeile î$i p#t mani,esta latura ,eminină. &u a%ut#rl 'lu"el#r se ,ace di,erenţa

între # ţinută e/cesi de masculini"ată $i una care să ă repre"inte. :lu"a e

pentru # ,emeie ceea ce este craata pentru un 'ăr'at+ indiiduali"ea"ă.

:lu"ele se ale în cul#ri descise! pastelate+ al'! crem! r#"! 'leu! al'en-

pai! ac#rdându-se atenţie as#rtării cu cul#area c#stumului! precum $i ,elul în

care se p#trie$te cul#area. :ineînţeles că materialele tre'uie să ,ie naturale!

'um'ac sau mătase! pentru a asiura în primul rând c#n,#rtul pielii. &riteriile

imp#rtante la # 'lu"ă+ ,#rma dec#lteului adâncimea lui tipul de reer de sac#u

cu care se p#trie$te dec#lteul 'lu"ei. *n aleea dec#lteuril#r! tre'uie ţinut c#nt

de lunimea âtului. entru un ât lun cea mai p#triită este 'lu"a la 'a"a

âtului. entru un ât scurt este de pre,erat # 'lu"ă cu dec#lteu u$#r c#'#rât sau

un dec#lteu în R.

:lu"ele cu dec#lteul r#tund! la 'a"a âtului! încise cu un nasture la spatese p#triesc atât cu sac#uri cu reere n#rmale! cât $i cu cele cu $piţ. :lu"a la

'a"a âtului e unul dintre m#dele clasice pentru ţinuta 'usiness a ,emeil#r. *n

eneral! acest m#del! are as#ciate mâneci puţin 'u,ante! care se termină cu

man$ete strânse pe înceietură.

:lu"ele cu uler-,undă sun arianta aut#ritară ,eminină! ecialentul

,eminin al ansam'lului masculin căma$ă-craată. <#'rietatea acestei 'lu"e estedată de ,aptul că nu se p#t purta 'i%uterii! c#liere de niciun ,el. *n acela$i timp!

20



,unda tipic ,eminină! ,ace ca anam'lul să nu se masculini"e"e. <e p#ate purta cu

sac#urile cu reere sau ,ără reere caracteristice în special ,emeil#r cu 'ust

plin. Adâncimea dec#lteului (decupat) nu este nici#dată mai c#'#rât de acel

punct în care începe ,#rmarea adânciturii dintre sâni. asă impresia unei ,emei

se/I! nu pr#,esinistă.

Pantofii. re'uie să ,ie înt#tdeauna c#m#"i! din piele naturală! cu t#curi

de ma/im 5 cm! pentru că t#culile înalte! de$i ,ac am'a "eltă! p#t să pună

,emeia de a,aceri în situaţii %enante mai ales dacă e #'#sită. > ,emei care se

împiedică pe t#curile ei de #pt cm ,ace pra, $i cea mai pre,esi#nist"ă imaine. *n

plus! la nielul su'c#n$tientului! t#curile înalte sunt (instrumentul) prin care #

,emeie se ,ace atrăăt#are se/ului #pus. acă d#re$te ca partenerul să îi dea mai

multă atenţie pici#arel#r decât cel#r spuse! (atunci nu are decât să-$i aleaă #

carieră artistică)15. *n plus # ,emeie în pant#,i clasici! %#$i! c#n,#rta'ili trasmite

mesa%ul+ (a! sunt aici $li p#t ,ace ,aţă unei întâlniri #ricât de mult durea"ă. Am

enit preătită pentru asta)16.

=ccesoriile. re'uie aut în edere principiul (cu atât mai simplu! cu atât

mai eleant)17+

o )ureaua în ca"ul în care c#n,#rmaţia permite purtarea ei! cureaua

tre'uie să ,ie din acela$i material $i să ai'ă aceea$i cul#are ca pant#,ii.

o Po!eta C tre'uie să ,ie numai din piele. &ul#area p#$etei este identică

sau în t#n cu pant#,ii. de pre,erat eitatrea p#$etel#r mici en

disc#tecă sau a cel#r uria$e în care se p#t pune cumpărăturile

săptămânale. Alături de p#$etă tre'uie să aeţi #'liat#riu serietad#cumentel#r de sericu! din piele $i aceasta. leanţa $i m#dul

c#nena'il de întreţinere e 'ine răsplătit.

o Portmoneul $i etuiul în care ă ţineţi instrumentele de scris tre'uie să

,ie din piele $i cât se p#ate de simple. Kără împletituri! cul#ri a'erante

sau materiale ie,tine. Acces#riile rec#mandate sunt! în eneral! din

15 @i#ara ra#stin! >:i" practic "e vestimentaţie pentru profesioni!ti! ditura #lir#m! Ba$i! 2005! p. 156.16 B'idem.17 B'idem! p. 163.

21



piele de cul#are neară sau 'urundI mar#-r#$cat. Alte ariante nu

se acceptă.

o *i%uteriile C tre'uie să ,ie puţine+ sinura perece de cercei! cercei

simpli! nu mai luni decât linia 'ăr'iei în dreptul urecii! #ricare ar ,i

m#da se"#nului! nu cripsuri! nu plastic! nu cercei itani! nu cercei

spani#li ma/im câte un inel pe ,iecare mână! ,ără 'răţări care "#rnăie

$i distra atenţia un c#lier discret la ât.

o )easul cu cât mai răspândit este #'iceiul de a ,#l#si m#'ilul pe p#st

de ceas! cu atât mai impresi#nant a ,i un ceas discret $i al#r#s la

înceietura mâinii dumnea#astră.

o E!arfa are un r#l practic! atunci când ascunde ederii "#na âtului.

*n acela$i timp! unei ţinute discrete # e$ar,ă p#ate să îi aducă plusul de

pers#nalitate d#rită. > e$ar,ă din mătase naturală tre'uie să ,ie în

cul#ri ii dacă reţi iacitate în cul#ri pastelate dacă d#riţi un plus de

căldură. a ă p#ate a%uta să ă e/primaţi e/act starea pe care # d#riţi.

#ate să mace"e sau să atraă atenţia.

1&)& E*presia culorilor în vestimentaţie

&ul#rile transmit in,#rmaţii despre em#ţii! sentimente $i disp#"iţii. *n

m#d?! a purta aceea$i cul#are suerea"? # leatur? s#cial?! ca $i în ca"ul

mem'ril#r unui clu'! unei $c#li! unui tri' etc.

@iaela :erciu18 în lucrarea sa (Dinuta pentru succes) ,ace următ#area

descriere a cul#ril#r $i a ceea ce acestea transmit+V =#$u din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce cu

ândul la # dip#"iţie+ ,ier'inte! ,uri#s! suspici#s! #stil! plin de italitate! e/citare!

dra#ste. <emni,icaţii sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ ,ericire! p#,tă! intimitate!

dra#ste! nelini$te! aitaţie! re#lt?! realitate! ,urie! păcat! sâne.

V Al'astru - din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce cu

ândul la # dip#"iţie+ rece calm! area'il! rela/at! distant! siur! transcendent!

18 @iaela :erciu! Ţinuta pentru succes! ditura &#reus! :ucure$ti! 2009! p. 18.

22



tandru. <emni,icaţii sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ demnitate! tristeţe!

tandreţe! ade?r. e e/emplu este ,#l#sit în pu'licitate pentru a suera rela/area

timpul li'er $i calmul.

V Sal'en din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce cu

ândul la # dip#"iţie+ nepl?cut! e/citant! #stil! %#ial! 'ucur#s! #i#s.

<emni,icaţii sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ str?lucire super,icial?! s#are!

lumin?! înţelepciune! realitate &ina! ârstă Srecia! pr#stituţie Btalia!

,#amete ipt.

V #rt#caliu din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce

cu ândul la # dip#"iţie+ nepl?cut! e/citant! pertur'at! supărat! neîncre"?t#r! #stil!

stimulat#r. <emni,icaţii sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ s#are! r#dit#r! rec#lt?!

altruism. <pre e/emplu în aiaţie! cutiile nere sunt #psite în p#rt#caliu pentru

a ,i mai i"i'ile.

V Rerde din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce cu

ândul la # dip#"iţie+ calm rece! plăcut! rela/ant! deţine c#ntr#lul. <emni,icaţii

sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ securitate! pace! el#"ie! ur?! aresiitate!

calm. *n practică erdele este ,#l#sit în pr#dusele de c#nsum $i în luminile de

tra,ic pentru a atrae atenţia.

V Neru din punct de edere al stării a,i$ate de # pers#ană ne duce cu

ândul la # dip#"iţie+ trist! intens! an/ietate! team?! melanc#lie! ne,ericire!

deprimare. <emni,icaţii sim'#lice ale acestei cul#ri sunt+ întunecime! putere!

stăpânire! pr#tecţie! mister! înţelepciune! m#arte.

#ate cul#rile au # parte p#"itiă $i # parte neatiă. artea neatiă ine!de #'icei! din e/cesul de cul#are pe # supra,aţă prea mare sau e/cesul de

intensitate a cul#rii. atrea p#"itiă a cul#rii se #'ţine din ecili'rul ei. e

e/emplu+ # e$ar,ă 'leu aduce lumin#"itate $i un aer pr#apăt în %urul ,eţei un

c#sum în întreime 'leu pentru # ,emei dă impresia unei in#cente suae! #

c#pilă puţin mai în ârstă.

23



Capitolul 2

Selecţia în resurse umane

2.1 Deinirea !i etapele procesului "e selecţie în resurse umane1#

Recrutarea este actiitatea manaementului resursel#r umane care

identi,ică sursele de candidaţi cali,icaţi pentru #cuparea unui p#st $i îi determină

să aplice pentru #cuparea un#r p#sturi n#i sau acante în cadrul unei #rani"aţii.

&#ndiţia prim#rdială a succesului unei c#mpanii este atraerea $i reţinerea

cel#r mai 'uni speciali$ti din ramura unde c#ncurea"ă. *n acest sc#p! tre'uie

creat un climat de lucru în care ,iecare ana%at să-$i p#ată mani,esta talentul $i să,ie apreciat. Rremurile când $e,ii aeau înt#tdeauna dreptate! iar su'#rd#naţii

,ăceau ce li se cerea au trecut. Ana%aţii al#r#$i nu-$i mai d#resc d#ar

rec#mpense materiale! ci $i împlinirea pr#,esi#nală printr-# muncă interesantă!

utilă $i imp#rtantă! într-# #rani"aţie de care sunt mândri! cu c#nducăt#ri pe care

îi aprecia"ă $i care le inspiră respect. A$a se e/plică re"ultatele remarca'ile din

c#mpaniile unde ana%aţii sunt încura%aţi să ină cu idei pr#prii.

> n#uă atitudine! de încredere $i c#nsideraţie ,aţă de ana%aţi! este a's#lut

necesară. *n primul rând! ,iindcă manaerii nu mai p#t c#nduce sinuri! din

cau"a mediului c#mple/ $i a c#ncurenţei acer'e. *n al d#ilea rând! de#arece s-au

scim'at ,elul de a ândi $i c#mp#rtamentul ana%aţil#r. i nu mai ,ac un titlu

de l#rie din a lucra t#ată iaţa în acela$i l#c de muncă. *l scim'ă pentru altele

unde actiitatea este mai interesantă! pacetul c#mpensat#r mai atracti $i $e,ul

mai 'un. Recimea medie în acela$i l#c de muncă a scă"ut pe plan m#ndial!

până la 3!5 ani în <A. *n această ep#că a in,#rmaţiei! succesul cere ana%aţi

intelienţi! creatii $i cu iniţiatiă. A-i pierde deine din ce în ce mai pericul#s!

căci sunt t#t mai reu $i c#stisit#r de înl#cuit. e ceW

#pulaţia îm'ătrâne$te. <peciali$tii într-adeăr talentaţi $i adaptaţi la

ec#n#mia de piaţă se p#t ana%a t#t mai u$#r în alte ţări. =educerile masie de

19 @a t i a s = . . ! N i c a a n a i t e & . ! = u s u & . - ;ana'ementul resurselor umane! diturac#n#mică! :ucure$ti! 1997! p. 28

24



pers#nal nu c#nstituie # s#luţie! căci în eneral cei ce dein disp#ni'ili nu sunt

cei c#mpetenţi. Ana%aţii cei mai 'uni au! în principal! câtea d#rinţe. <ă adă

că repre"intă pre#cuparea principală pentru $e,i. <ă se p#ată per,ecţi#na

c#ntinuu! pentru a ,i c#mpetitii pe piaţa muncii. <ă ,ie îndrumaţi! pentru a ,i

per,#rmanţi în #rani"aţie. <ă li se dea p#si'ilitatea să se #cupe $i de ,amilia l#r.

<ă li se spună adeărul despre situaţia c#mpaniei! pentru a ,i preătiţi să-i ,acă

,aţă. <ă p#ată aea încredere în #rani"aţie $i să li se dea #ca"ia să-i ,ie utili.

eci! ana%aţii al#r#$i d#resc $e,i pe măsură.

<elecţia resursel#r umane repre"intă una din actiităţile de 'a"ă ale

manaementului resursel#r umane care! de reulă! se e,ectuea"ă în cadrul

c#mpartimentului de resurse umane dar ea c#nstituie resp#nsa'ilitatea tutur#r

manaeril#r de pe di,erite nieluri ierarice. <elecţia resursel#r umane

repre"intă pr#cesul de aleere dintr-un număr mai mare sau mai mic de

candidaţi recrutaţi pe cei mai p#triiţi pentru p#sturile acante e/istente în

#rani"aţie.

acă în trecut această actiitate se reali"a adesea în m#d empiric! ,iind

'a"ată înde#se'i pe dipl#me! rec#mandări $i impresii! astă"i ea repre"intă #

actiitate imp#rtantă a manaementului resursel#r umane! e,ectuându-se în m#d

$tiinţi,ic pe 'a"ă de criterii $i met#de c#mple/e20.

*n ma%#ritatea ca"uril#r! #amenii nu caută pur $i simplu # slu%'ă ci caută

slu%'a care să li se p#triească. =eali"area c#nc#rdanţei ana%at-p#st este ,#arte

imp#rtantă atât pentru #rani"aţie cât $i pentru pers#ana care s#licită ,uncţia

respectiă. =ecrutarea $i selecţia sunt actiităţi c#stisit#are! dar re$elile înana%area #amenil#r p#t ,i $i mai c#stisit#are. entru #rani"aţie! ana%area unei

pers#ane incapa'ile de a reali"a cantitatea $i calitatea muncii cerute p#ate c#sta

#rani"aţia mulţi 'ani $i timp. entru indiid! plasarea într-# ,uncţie nep#triită

p#ate c#nduce la e,#rturi inutile $i insatis,acţie pr#,esi#nală. *n acest sens!

pentru ca actiitatea de selecţie să ,ie e,icientă! este necesară # strateie de

selecţie 'ine ela'#rată.20 @a t i a s = . . ! N i c a a n a i t e & . ! = u s u & . - ;ana'ementul resurselor umane! diturac#n#mică! :ucure$ti! 1997! p. 37

25



upă S.. @il;#ic $i E.U.:#udreau pr#iectarea unei strateii de

selecţie implică următ#arele aspecte+

-criteriile ,#l#site la selecţia candidaţil#r

-tenicile sau met#dele ,#l#site pentru culeerea in,#rmaţiil#r necesare

-,#l#sirea in,#rmaţiil#r #'ţinute în cadrul pr#cesului de selecţie

-ealuarea e,icienţei pr#cesului de selecţie a pers#nalului.

rincipalul #'iecti al selecţiei pers#nalului este acela de a ana%a acel

indiid care se a,lă cel mai apr#ape de standardele de per,#rmanţă d#rite $i care

are cele mai mari $anse de a-$i reali"a atât pr#priile #'iectie indiiduale cât $i

pe cele #rani"aţi#nale. *n ederea atinerii acestui #'iecti! selecţia tre'uie să

se 'a"e"e pe # serie de criterii presta'ilite! în c#nc#rdanţă cu cerinţele p#stului

re"ultate din speci,icaţia p#stului $i ale #rani"aţiei în eneral. *n plus!

tratamentul candidaţil#r în timpul pr#cesului de selecţie tre'uie să ,ie acela$i!

ceea ce impune sta'ilirea clară $i #'iectiă a un#r criterii de aleere. <elecţia

resursel#r umane aând la 'a"ă t#tu$i # serie de aprecieri su'iectie! tre'uie să

eite #rice ,#rmă de discriminare.

ident că ,iecare #rani"aţie î$i a sta'ili în urma pr#cesului de anali"ă a

p#stului criteriile speci,ice de selecţie a pers#nalului $i p#nderea ,iecărei

caracteristici în ,uncţie de imp#rtanţa ac#rdată. entru a eni în întâmpinarea

practicanţil#r în d#meniul resursel#r umane! # serie de speciali$ti au înt#cmit

met#l#ii de clasi,icare a atri'utel#r pers#nale în sc#pul selecţiei resursel#r

umane.

R#m pre"enta pe scurt d#uă dintre asemenea met#d#l#ii21+X lanul în $apte puncte. Acesta a ,#st c#nceput în anii 1950 de pr#,. Alec

=#der de la Bnstitutul Naţi#nal de si#l#ie din @area :ritanie $i s-a d#edit

a ,i cel mai p#pular m#del ,#l#sit pentru speci,icaţiile de pers#nal. &ele $apte

puncte ale acestui plan se re,eră la+

21 A r m s t r # n @ . - ;an a' em en tu l res ursel or uma ne . ;a nu al "e pr ac tică ! ditura &#decs!:ucure$ti! 2003! p. 86

26



-atri'ute ,i"ice cerinţe în materie de sănătate! ,#rţă ,i"ică! enerie! aspect

,i"ic

-reali"ări cerinţe în materie de educaţieFstudii! preătire pr#,esi#nală $i

e/perienţă

-niel eneral de intelienţă e/ienţele p#stului în materie de capacitate

cere'rală $i e,,#rt intelectual

-aptitudini speciale tipurile de aptitudini pe care le necesită p#stul

respecti

-d#menii de interes pers#nal d#meniile de interes pers#nal care ar putea

,i releante pentru per,#rmanţa pe p#st

-temperament tipul de pers#nalitate cerut

-circumstanţe dacă e/istă circumstanţe speciale pe care le impune

p#stul.

X &lasi,icarea în cinci puncte! ela'#rată de @unr# Kraser intr#duce un

element esenţial+ motivaţia can"i"aţilor . &ele cinci caracteristici indiiduale se

re,eră la+

-impactul asupra cel#rlalţi aici @. Kraser se re,eră atât la atri'utele ,i"ice

cât $i la alte aspecte cum ar ,i stilul estimentar al pers#anei respectie! m#dul

de e/primare! maniera! reacţii

-cun#$tinţe sau cali,icări d#'ândite în această cate#rie intră studiile în

eneral! e/perienţa în muncă $i preătirea

-intelienţa natiă capacitatea indiidului de a-$i ,#l#si intelienţa într-#

amă diersă de situaţii $i se aplică mai ales în ca"ul în care candidatul respectinu p#sedă decât puţine certi,icăriFatestate de cali,icare

-m#tiaţia în această cate#rie este #r'a de acel aspect al pers#nalităţii

umane care ne îndeamnă să urmărim un anumit sc#p

-capacitatea de adaptare calităţile em#ţi#nale ale indiidului! de e/emplu

sta'ilitate! maturitate! capacitate de a ,ace ,aţă stresului.

ident că ,iecare indiid ,iind # pers#nalitate unică este ,#arte di,icil săse ,acă # împărţire a caracteristicil#r umane! ,ie ea în cinci! $apte sau mai multe

27



puncte. #tu$i! aând în edere că pr#cesul de selecţie presupune admiterea

un#r candidaţi $i respinerea alt#ra! tre'uie să e/iste # 'a"ă unică de c#mparaţie

pentru t#ţi. Anumite atri'ute ale candidaţil#r #r ,i a's#lut necesare pentru

anumite p#sturi iar altele nu.

*n ,uncţie de natura p#sturil#r acante $i de situaţia e/istentă pe piaţa

,#rţei de muncă ce se p#ate caracteri"a printr-un e/cedent sau de,icit de resurse

umane de # anumită preătireFcali,icare speci,icaţiile de pers#nal #r ,i mai

rela/ate sau mai restrictie! împărţind atri'utele în (esenţiale) sau (de d#rit).

&#nsiderăm că selecţia resursel#r umane tre'uie priită ca # perspectiă

de as#ciere pe termen lun cu #rani"aţia! ca un punct de plecare pentru

de"#ltarea unei cariere! $i nu d#ar ca #cuparea unui p#st.

*n acest c#nte/t! selecţia resursel#r umane tre'uie să ,ie un pr#ces

dinamic $i ,#arte ,le/i'il. re'uie eitată a'#rdarea riidă în care p#stul este

c#nsiderat su' t#ate aspectele lui # dată ,i/ă. Kiecare pers#ană are pr#priile ei

a$teptări $i a ad#pta di,erite c#mp#rtamente care c#nin sistemului său de

al#ri. Acestea p#t să determine ana%at#rul să încerce să scim'e natura

p#stului pentru a-l a%usta la ne#ile sale alt,el se a c#n,runta cu pr#'leme de

dem#tiare! randament scă"ut! a'senteism! ,luctuaţie $i ciar pierderea unui

p#tenţial de iniţiatiă $i creatiitate pe care ana%at#rul l-ar mani,esta în alte

c#ndiţii. e asemenea! ,irma p#ate ciar crea un p#st special pentru a ana%a #

pers#ană de e/cepţie.

Etapele procesului "e selecţie a resurselor umane22

tapele $i c#nţinutul pr#cesului de selecţie a pers#nalului este în ,uncţie

de mărimea $i pr#,ilul #rani"aţiei! natura p#sturil#r ce tre'uie #cupate $i

numărul pers#anel#r care candidea"ă pe p#stul respecti.

*n aprecierea ma%#rităţii speciali$til#r un pr#ces de selecţie presupune

parcurerea următ#arel#r etape+

22 i'idem.

28



X aluarea $i selectarea &.R.-uril#r $i a scris#ril#r de intenţie de

pre"entare

X &#mpletarea unei cereri ,#rmular de ana%are

X Bnteriul

X estarea

X Reri,icarea re,erinţel#r

X /amenul medical

X >,erta de ana%are.

Kiecare etapă tre'uie ast,el c#ncepută încât să permită #'ţinerea un#r

in,#rmaţii speci,ice! utile $i releante pentru a alee candidatul c#nsiderat cel

mai c#respun"ăt#r. recerea într-# etapă este c#ndiţi#nată de acceptarea în etapa

precedentă23. #tu$i! în practică nu se parcur de ,iecare dată t#ate aceste etape!

mai ales la p#sturile de niel elementar sau la cele de niel mediu. &ând este

însă #r'a de p#sturi de niel superi#r $i în multe ca"uri de niel mediu! este

indicat să se parcură t#ate etapele în m#d minuţi#s.

1. Evaluarea si selectarea cv$urilor !i scrisorilor "e intenţie %"e

pre&entare'2(

&urriculum itae c#nstituie punctul de plecare în #rice pr#ces de selecţie.

l a deenit un ,el de carte de i"ită a #ricărei pers#ane. Kiind unul din

mi%l#acele de triere preliminară a candidaţil#r alături de scris#area de intenţie $i

,#rmularulFcererea de ana%are el media"ă! de reulă! întreederea între

s#licitanţii unui l#c de muncă $i repre"entanţii #rani"aţiei! într-# etapă

ulteri#ară prin intermediul interiului.@a%#ritatea &.R.-uril#r sunt # c#m'inaţie de d#uă elemente+

X Bn,#rmaţii standard despre candidaţi nume! adresă! tele,#n! ârstă! studii etc.

X Bn,#rmaţii pers#nali"ate e/perienţă! calităţi! aptitudini! reali"ări!

d#menii de interes etc.

23

&#le S. A. - ;ana'ementul personalului! ditura &#decs! :ucure$ti! 2000! p. 5124 &i$u Ri#rica Ana! =#tam K. - ;anualul specialistului în resurse umane! &asa de ditură Brecs#n!:ucure$ti! 2002! p. 44

29



&#nţinând in,#rmaţii 'i#ra,ice! &.R.-ul #,eră p#si'ilitatea reali"ării unui

aut#p#rtret al candidatului.

ipuri de curriculum itae+

)urriculum vitae cronolo'ic este #rani"at pe etape! începând cu peri#ada

actuală actiităţile cele mai recente c#ntinuând în #rdine iners cr#n#l#ică.

)urriculum vitae funcţional se c#ncentrea"ă asupra reali"ăril#r în sine!

,ără a ţine seama de cr#n#l#ia l#r. &andidatul pre"intă p#sturile deţinute după

pre,erinţa sa! punându-se accentul pe sarcinile îndeplinite $i reali"ările #'ţinute.

n alt tip de &.R.! mai puţin ,#l#sit în =#mânia este curriculum vitae

bio'rafic. l este rec#mandat pers#anel#r care au d#'ândit e/perienţă prin

muncă #luntară neplătită aând ca sc#p de a pune în al#are trăsăturile

indiiduale! aptitudinile $i calităţile pers#nale ale indii"il#r $i mai puţin

per,#rmanţele strict pr#,esi#nale.

Scrisoarea de intenţie2) nu este # cerere de ana%are tipi"ată ci îns#ţe$te

de #'icei &.R.-ul! $i se redactea"ă de către candidat! anunţându-$i interesul $i

m#tiaţia pentru p#stul pentru care c#ncurea"ă.

>'iectie urmărite de e/aminat#r după citirea scris#rii de intenţie sunt+

-,#rmarea primei impresii asupra candidatului

-ealuarea capacităţii candidatului pentru a lucra în acel p#st sau în

întreprindere.

&itită cu atenţie! scris#area de intenţie p#ate să #,ere indicii imp#rtante

priind candidatul. =eperele pe care tre'uie să le ai'ă în edere e/aminat#rii se

re,eră la următ#arele aspecte+X K#rma de pre"entare+

-respectarea reulil#r de c#resp#ndenţă menţi#narea numelui

e/pedit#rului! destinatarului! data! ,#rmula de adresare $i de înceiere

-m#dul de redactare a$e"area în paină! Haerisirea parara,el#r)!

#rt#ra,iere c#rectă! te/t scurt $i c#ncis

25 ttp+FFe%#'s.r#FcarieraFsectiune-stdentFartic#l-<cris#aredeintentie

30



X &#nţinutul scris#rii citind scris#area de intenţie! e/aminat#rii tre'uie să

identi,ice interesul $i m#tiaţia candidatului pentru p#stul respecti! principalele

calităţi! aptitudini $i a'ilităţi pe care acesta le c#nsideră #p#rtune p#stului în

cau"ă

X >riinalitatea scris#rii. Acest aspect are # imp#rtanţă de#se'ită prin

impresia enerală pe care # creea"ă în plus! #riinalitatea te/tului a%ută la

selecţia scris#rii din alte 100 identice.

2. Cererea %ormularul' "e an)a*are2+

&ererea ,#rmularul de ana%are repre"intă un mi%l#c de culeere a

in,#rmaţiil#r despre candidaţi într-# ,#rmă standardi"ată! #rani"ată! cu sc#pul

de a a%uta la c#nturarea unui p#rtret cât mai detaliat al acest#ra.

K#rmularul de ana%are urmea"ă să ,ie c#mpletat de ,iecare candidat $i

c#nţine de #'icei următ#arele elemente+ date 'i#ra,ice enerale! studiile

e,ectuate! p#sturile deţinute anteri#r! numele $i adresa ,irmel#r în care $i-a

des,ă$urat actiitatea! m#tiul plecării! in,#rmaţii care să #,ere indicii despre

pers#nalitatea candidatului pasiuni! d#menii de interes! apartenenţa la di,erite

#rani"aţii pr#,esi#nale! pu'licaţii! reali"ări! succese! distincţii primite! m#tiul

pentru care d#re$te p#stul acant din cadrul #rani"aţiei! salariul d#rit etc.

nul dintre cele mai mari aanta%e pe care le #,eră ,#rmularele de

ana%are este ,aptul că in,#rmaţiile despre candidaţi sunt într-# ,#rmă

standardi"ată! ceea ce u$urea"ă c#mpararea $i ealuarea l#r. *n plus! ,iecare

candidat tre'uie să semne"e d#cumentul! semnatarul asumându-$i ast,elrăspunderea pentru cele declarate.

K#rmularele de ana%are tre'uie pr#iectate într-un ,#rmat clar $i u$#r de

c#mpletat! cu între'ări neam'iue $i spaţiu c#respun"ăt#r pentru răspunsuri. *n

plus! c#nţinutul acest#ra tre'uie adaptate la particularităţile di,eritel#r cate#rii

pr#,esi#nale din #rani"aţie+ manaeri! ec#n#mi$ti! inineri! superi"#ri!

muncit#ri etc.

26 @an#lescu A. - ;ana'ementul resurselor umane! diţia a lll-a! ditura c#n#mică! :ucure$ti! 2001! p. 62

31



,. -nterviul 2

+e"iniţie+ un scim' de in,#rmaţii! idei! puncte de edere! între un p#si'il

ana%at#r patr#nFmanaer $i un p#si'il ana%at! aând în edere acceptarea sau

respinerea recipr#că. Bnteriul nu tre'uie să ,ie un inter#at#riu ci # c#nersaţie

cu un sc#p. <c#pul este de a #'ţine in,#rmaţii despre candidat! ast,el încât să i se

p#ată ealua cali,icarea! calităţile $i aptitudinile pers#nale! de a ,ace ast,el #

prei"iune despre capacitatea lui de a e,ectua munca cerută $i de a se intera în

#rani"aţie.

A.=#taru $i A.r#dan în lucrarea @anaementul resursel#r umane! d.

<edc#m i'ris! Ba$i! 1998 c#nsideră că interiul este c#nceput să pr#'e"e

d#meniile de interes ale #rani"aţiei! în sc#pul de a sta'ili c#nc#rdanţa între

p#si'ilităţile $i capacităţile candidatului $i ne#ile #rani"aţiei. e #'icei! d#ar

un candidat este interieat dar numărul interieat#ril#r p#ate aria cele mai

#'i$nuite ariante sunt+

X n interieat#r de e/. manaerul de resurse umane! manaerul eneral

sau manaerul c#mpartimentului care include p#stul sc#s la c#ncurs

X #i interieat#ri

X n rup de interieat#ri de #'icei trei sau patru pers#ane.

*n eneral se c#nsideră că cu cât este mai mare numărul de interieat#ri

cu atât este mai mare $i ,#rmalitatea. @a%#ritatea candidaţil#r c#nsideră rupul

de interieat#ri descura%at#r! ace$tia se intimidea"ă! dein c#n,u"i $i le este

reu să dea răspunsuri naturale. e de altă parte! pre"enţa a cel puţin d#iinterieat#ri permite adresarea un#r între'ări mai ariate candidaţil#r! reduce

radul de su'iectiism în ealuare $i permite # anumită reparti"are a sarcinil#r

în timpul interiului de a pune între'ări! a lua n#tiţe sau a urmări reacţiile

candidaţil#r.

rincipalele tipuri de interiuri utili"ate în pr#cesul de selecţie a resursel#r

umane sunt+

27 <elleI :urt Kii preătit pentru interiu! ditura enică! :ucure$ti! 1999! p. 80

32



X Bnteriul structurat

X Bnteriul semistructurat

X Bnteriul nestructurat

X Bnteriul su' presiune stresant.

-nterviul structurat 2/

*n ca"ul acestui tip de interiu! interieat#rul ,#l#se$te un set de între'ări

standardi"ate! care sunt puse tutur#r candidaţil#r ce c#ncurea"ă pentru un

anumit p#st. *n eneral acest tip de interiu are un rad mai mare de siuranţă

pentru că se #'ţin date similare de la t#ţi candidaţii $i ealuarea l#r se p#ate ,ace

cât mai c#rect. rincipalul de"aanta% al acestui tip de interiu este ,aptul că este

restricti $i mai puţin ,le/i'il! ceea ce ,ace ca unele in,#rmaţii imp#rtante $i

releante despre candidat să nu ,ie discutate. Această a'#rdare p#ate ,i ,rustrantă

pentru candidaţi care nu î$i p#t de"#lta răspunsurile sau nu se p#t re,eri la

anumite aspecte care ar ,i în aanta%ul l#r. /istă trei tipuri de interiu structurat+

interiul tradiţi#nal! interiul situaţi#nal $i interiul de descriere a

c#mp#rtamentului.

-nterviul semistructurat 2#

*ntr-un interiu semistructurat d#ar între'ările de 'a"ă sunt preătite

dinainte $i sunt n#tate într-# ,#rmă standard. *ntre'ările sunt enerale! ap#i! în

,uncţie de răspunsurile candidaţil#r dein t#t mai speci,ice.

Acest tip de interiu implică # #arecare plani,icare din partea

interieat#ril#r dar permite ,le/i'ilitate prin adaptarea pe parcurs a între'ăril#r!în sc#pul #'ţinerii in,#rmaţiil#r d#rite. e$i radul de siuranţă al in,#rmaţiil#r

nu este atât de mare ca $i în ca"ul interiului structurat! in,#rmaţiile despre

candidat sunt mai '#ate $i mai releante.

-nterviul nestructurat ,0

28 B'idem.! p. 9629 B'idem.! p. 9730 B'idem.! p. 98

33



Acest tip de interiu necesită # plani,icare ,#arte redusă din partea

interieat#ril#r! de aceea aria"ă ,#arte mult de la un candidat la altul.

Bnterieat#rii #r pune între'ări enerale pentru a stimula candidatul să discute

despre el însu$i! ap#i a alee # idee din răspunsurile acestuia pentru a ,#rmula

următ#area între'are.

Bnteriurile nestructurate au un rad redus de siuranţă iar in,#rmaţiile

sunt rare#ri c#nsiderate drept alide sau utile pentru că în eneral nu se #'ţin

date c#mpara'ile pentru t#ţi candidaţii. e aceea! interiul nestructurat! care

implică # d#"ă mare de su'iectiism nu este rec#mandat ca met#dă de selecţie.

-nterviul su presiune %stresant',1

Acesta este un tip special de interiu c#nsiderat util d#ar în ca"ul

titularil#r p#sturil#r care se #r c#n,runta cu situaţii cu un înalt rad de stres.

*ntr-un ast,el de interiu candidatul a ,i pus în di,erite situaţii stresante pentru a

i se #'sera c#mp#rtamentul. e e/emplu! candidatul nu este initat să ia l#c

sau răspunsurile lui sunt ridiculi"ate! interieat#rii rămân tăcuţi # peri#adă

îndelunată de timp sau iau # atitudine aresiă! ciar insultăt#are.

Acest tip de interiu tre'uie ,#l#sit numai în situaţii cu t#tul speciale

de#arece p#ate enera # imaine ,#arte pr#astă asupra ,irmei! asupra celui care

c#nduce interiul $i p#ate pr##ca re"istenţă din partea candidatului asupra

p#stului #,erit. *n plus! în aceste c#ndiţii candidatul p#ate să nu mai ,ie capa'il

să #,ere in,#rmaţii despre e/perienţa! preătirea $i cali,icarea sa.

(. Testarea

K#l#sirea testel#r în selecţia resursel#r umane este # m#dalitate de a#'ţine in,#rmaţii standardi"ate de la p#tenţialii ana%aţi. #t ce p#t ,ace testele

este să #,ere in,#rmaţii suplimentare care să a%ute în pr#cesul de selecţie. le nu

p#t înl#cui interiul sau alte etape ale selecţiei. upă cum aprecia"ă S.A.&#le!

testele de selecţie sunt de #'icei teste standard! special c#ncepute pentru a

asiura un instrument de măsurare #'iectiă a caracteristicil#r umane.

31 B'idem.! p. 99

34



estul nu este # pr#'ă administrată #ricum! #riunde $i de #ricine! ci un

instrument înalt speciali"at! care implică multe c#ndiţii! în special de aplicare $i

interpretare. Numai pers#nalul de specialitate are dreptul să utili"e"e testele.

>rani"aţiile p#t ,ie să ana%e"e psi#l#i pr#,esi#ni$ti! ,ie să aleaă câţia

ana%aţi care să urme"e cursurile speciale de preătire asiurate de ,urni"#rii de

teste standardi"ate.

tili"area testel#r ca m#dalitate de selecţie este # met#dă utilă dacă

acestea sunt administrate c#rect $i pre"intă caracteristicile de siuranţă $i

aliditate. <iuranţa testului presupune ca acesta să ,ie c#nsecent în ceea ce

prie$te lucrul testat! adică să #,ere re"ultate c#nstante atunci când este utili"at

pentru a ealua acela$i ,en#men în d#uă sau mai multe situaţii. Raliditatea

testului este cea mai imp#rtantă calitate a unui test indicând capacitatea lui de a

măsuraFealua elementele pentru care a ,#st c#nceput.

*n pr#cesul de selecţie a resursel#r umane tre'uie să se pr#cede"e cu

atenţie pentru a ,#l#si teste adecate ,iecărui p#st! adică acelea care pun în

eidenţă a'ilităţile $i aptitudinile speci,ice necesare p#stului pentru care se ,ace

selecţia nu e/istă un test eneral ala'il pentru t#ate sc#purile.

,ipuri de teste-

X este de intelienţă. Acestea sunt menite să măs#are nielul eneral de

de"#ltare intelectuală! cu a%ut#rul c#e,icientului de intelienţă BY care este

rap#rtul dintre ârsta mintală R@ $i ârsta cr#n#l#ică R.&.! am'ele

e/primate în număr de luni. BY Z R@FR& / 100. estele de intelienţă sunt de

mai multe cate#rii $i anume+ teste de intelienţă natiă! er'ală! enerală!m#trică! tenică etc. Q.. itariu c#nsideră că pentru pers#anele care p#sedă

studii medii sau studii superi#are! testarea intelienţei în ederea încadrării într-

un l#c de muncă nu este # necesitate.

X este de aptitudini. Acestea sunt create pentru a ,ace # predicţie în ceea

ce prie$te p#tenţialulFcapacitatea unei pers#ane de a reali"a anumite sarcini.

Această cate#rie de teste are în edere cuanti,icarea atât a aptitudinil#r

35



enerale mem#ria! atenţia! spiritul de #'seraţie etc. cât $i a aptitudinil#r

speciale de c#nducere! de #rani"are! tenice! numerice etc.

X este de cun#$tinţe $i e,icienţă pr#,esi#nală. Această cate#rie de teste

măs#ară nielul cun#$tinţel#r dintr-un anumit d#meniu de actiitate precum $i

m#dul de ,#l#sire a acest#ra în di,erite #peraţii. estele de cun#$tinţe c#nstau în

pr#'e #rale standardi"ate! pr#'e scrise! pr#'e m#dele de lucru. Această ultimă

cate#rie măs#ară mai mult capacitatea de Ha ,ace) decât de Ha $ti) cea de e/.

,#l#sirea di,eritel#r ecipamente de la l#cul de muncă! dactil#ra,iere etc.

X este de interes eneral de înclinaţii #cupaţi#nale. Acestea sunt

,#l#site pentru a măsura #rientarea pr#,esi#nală a candidaţil#r! ,iind destinate să

sc#ată în eidenţă pre,erinţele acest#ra pentru anumite d#menii de actiitate!

cate#rii de #cupaţii! pers#ane etc.

X este de pers#nalitate. Au ca sc#p #'ţinerea de in,#rmaţii priit#are la

structura pers#nalităţii cel#r e/aminaţi! în sensul inestiării însu$iril#r de

caracter! a cel#r m#tiaţi#nale! a interesel#r etc. Acestea #r descrie arietatea

trăiril#r inclusi aresiitatea! m#dul de reacţie! c#mp#rtamentul! sau di,erite

trăsături ale indiidului. Aceste teste sunt reu de alidat pentru ,#arte multe

p#sturi de aceea tre'uie ,#l#site cu mare precauţie $i numai în c#mparaţie cu

re"ultatele alt#r teste.

X este psi#l#ice c#ntr#ersate estul de #nestitate! testarea

ra,#l#ică etc.. nele tipuri de teste ,#l#site în pr#cesul de selecţie cum ar ,i

testele de #nestitate! testarea ra,#l#ică! sunt de#se'it de c#ntr#ersate!

enerând nemulţumiri $i c#nstituie su'iect de dispută.. 3eriicarea reerinţelor %recoman"4rilor',2

@a%#ritatea #rani"aţiil#r cer candidaţil#r # listă de re,erinţe

rec#mandări de la l#curile de muncă anteri#are! de la $c#ala sau uniersitatea

a's#lită sau de la ,#$tii c#la'#rat#ri. =e,erinţele sunt scurte declaraţii despre un

candidat! ,ăcute de # terţă pers#ană! de #'icei un superi#r al acesteia.

32 ttp+FFscris#arederec#mandare.e%#'s.r#F

36



=e,erinţele sunt ,#l#site de #rani"aţii în sc#pul de a c#n,irma

in,#rmaţiile #,erite de candidat în &.R.! scris#area de intenţie sau ,#rmularul de

ana%are. &el#r ce dau re,erinţe li se s#licită în eneral+

- in,#rmaţii c#ncrete din peri#ada în care candidatul a ,#st ana%at în

#rani"aţia l#r

- #pinii păreri pers#nale priind caracterul ana%atului s#'rietate!

#nestitate! încredere.

*n unele ţări leislaţia relementea"ă acest pr#cedeu de culeere a

in,#rmaţiil#r despre un s#licitant.

=e,erinţele rec#mandările unui candidat p#t ,i #'ţinute prin tele,#n!

direct sau prin c#resp#ndenţă în scris. @a%#ritatea #rani"aţiil#r din

c#m#ditate în special s#licită re,erinţe scrise! ceea ce ,ace ca această etapă a

pr#cesului de selecţie să ,ie mai mult # ,#rmalitate aceasta de#arece re,erinţele

p#t ,i ,alse sau cel puţin Haran%ate) nici un candidat nu a cere de la cinea care

nu îi a da re,erinţe ,a#ra'ile. @#tiul pentru care ele c#ntinuă să ,ie incluse

în pr#cesul de selecţie este că ele îi încura%ea"ă #arecum pe candidaţi să spună

adeărul despre ei $i îi #presc într-un ,el să-i inducă în er#are pe n#ii manaeri.

+. E5amenul me"ical

<#licitanţii selectaţi sunt supu$i c#ntr#lului medical care se e,ectuea"ă de

către instituţiile $i pers#nalul medical a'ilitat în acest sens dispensarul medical

al #rani"aţiei! p#liclinici! clinici! spitale. /amenul medical este necesar atât

pentru a eri,ica starea enerală de sănătate cât $i pentru anumite capacităţi $iaptitudini ,i"ice $i psiice speciale ale candidaţil#r necesare pentru #cuparea

anumit#r p#sturi re,erit#r la acestea din urmă în special! standardele medicale

pentru ,iecare p#st tre'uie să ,ie %usti,icate! realiste $i adecate c#ndiţiil#r

speci,ice pe care le presupune munca în p#stul respecti.

37



. 6erta "e an)a*are

ltima etapă a pr#cesului de selecţie este #,erta de ana%are! după care

urmea"ă ana%area pr#priu-"isă.

> #,ertă de ana%are tre'uie să rec#n,irme c#ndiţiile sta'ilite în cadrul

interiului $i pre"entate eentual în anunţul iniţial $i să #,ere detalii

suplimentare re,erit#are la+ principalele sarcini $i resp#nsa'ilităţi ale p#stului!

c#mpartimentul din care a ,ace parte ana%atul respecti! "iua de începere!

salariul! sp#ruri $i alte aanta%e etc. *n ca"ul în care nu e/istă un salariu ,i/

pentru p#stul respecti! în această etapă se p#ate ne#cia în %urul ci,rei enunţată

la interiu sau d#rită de candidat. *n ca"ul în care #rani"aţia nu #,eră un salariu

ecialent cu cel mediu pe piaţă pentru cate#ria pr#,esi#nală respectiă este

puţin pr#'a'il ca indiidul să accepte #,erta sau să rămână prea mult timp în

cadrul #rani"aţiei. *n ca"ul în care candidatul este ,#arte 'un $i p#triit p#stului

pentru care a c#ncurat dar are pretenţii salariale ,#arte mari! ana%area acestuia

ar putea a,ecta structura salari"ării în #rani"aţie $i p#ate enera nemulţumiri

printre ceilalţi ana%aţi.

entru a eita # parte din nemulţumirile ce p#t apărea #dată cu ana%area!

multe ,irme practică peri#ada de pr#'ă. urata acesteia aria"ă de la 5 "ile la 6

luni! ast,el+

- 5 "ile pentru muncit#rii necali,icaţi

- 30 "ile calendaristice pentru ,uncţiile de e/ecuţie

- 30 "ile pentru pers#anele cu andicap preci"ăm că! pentru aceste

pers#ane! eri,icarea aptitudinil#r pr#,esi#nale se reali"ea"ă e/clusi pe 'a"a peri#adei de pr#'ă

- 90 "ile calendaristice pentru ,uncţiile de c#nducere

- între 3 $i 6 luni! pentru a's#lenţii instituţiil#r de înăţământ care se

încadrea"ă la de'utul l#r în pr#,esie.

e durata peri#adei de pr#'ă salariatul are t#ate drepturile $i #'liaţiile

preă"ute în leislaţia muncii! în c#ntractul c#lecti de muncă aplica'il în

38



#rani"aţia respectiă! în reulamentul intern al acesteia! precum $i în c#ntractul

indiidual de muncă.

2.2. -nterviul "e selecţie a resurselor umane

n interiu de selecţie c#nstituie un scim' ,#rmal de păreri! impresii $i

puncte de edere între un p#tenţial ana%at#r $i un p#tenţial ana%at cu priire la

selecţia l#r recipr#că. rin intermediul interiului nu numai interieat#rul a,lă

in,#rmaţii despre s#licitantul p#stului! ci are l#c $i ,en#menul iners+ candidatul

a,lă in,#rmaţii despre #rani"aţia în care rea să intre! despre climatul

#rani"aţi#nal! despre tipul de c#nducere care e/istă în #rani"aţie! despre

#amenii cu care eentual a lucra. &ă acest pr#ces are într-adeăr l#c este

dem#nstrat de ,aptul că între 5 $i 7 dintre s#licitanţii de p#st se retra după

interiu [ima! 1996. Bmp#rtanţa interiului de ana%are re"idă în ,aptul că

e/istă d#menii în care acesta nu p#ate ,i întrecut de nici # altă met#dă de selecţie

ere; #rrint#n! 1991. Acestea sunt+

X p#tenţialul de a culee in,#rmaţii+. interiul c#nstituie un mi%l#c rapid $i

,le/i'il pentru culeerea de in,#rmaţii dacă este des,ă$urat în m#d

c#respun"ăt#r! dat#rită ,aptului că ia în c#nsideraţie # paletă lară de ,act#ri!

p#ate deeni ,#arte util în plus! # serie întreaă de in,#rmaţii despre s#licitant!

pr#enite din dierse surse cum ar ,i curriculum itae! re,erinţe! scris#ri de

intenţie etc.! p#t ,i discutate cu acesta $i înlăturate eentualele nelămuriri

X p#tenţialul de a #,eri in,#rmaţii+ ana%at#rul are #ca"ia să #,ere mai

multe detalii despre instituţia sa ca $i despre p#stul în sine s#licitantul are#ca"ia să pună între'ări $i să-$i satis,acă ne#ia de in,#rmaţii în priinţa

#rani"aţiei în care intră

X aspectele umane. în cursul interiului p#ate ,i ,ăcută # ealuare

super,icială a c#mpati'ilităţii dintre #ameni care #r lucra împreună după cum

su'linia $i #pe"! din punctul de edere al s#licitantului! #rani"aţia care

des,ă$#ară interiuri îi ,ace # impresie 'ună nu este d#ar testat ca la $c#ală! cie/istă ni$te pers#ane din #rani"aţie care îi c#nsacră # parte din timpul l#r iar

39



p#si'ilitatea de a pune între'ări despre #rani"aţia în care d#re$te să intre îi dă

s#licitantului impresia că el este de ,apt cel care ,ace aleerea.

7uncţiile interviului "e selecţie,,

upă cum a ,#st de%a su'liniat! un interiu de selecţie 'ine c#ndus

îndepline$te următ#arele trei ,uncţii+

X s#licitarea de in,#rmaţii mai detaliate despre m#tiaţia $i

c#mp#rtamentul candidatului! în sc#pul ealuării pers#nalităţii sale! pentru a

edea dacă este p#triit pentru p#st

X de eri,icare într-un anumit ,el a in,#rmaţiil#r pe care candidatul le-a dat

despre el însu$i în curriculum itae! ,#rmularul de s#licitare a p#stului $i de a

e/amina prin între'ări 'ine ţintite! releanţa cali,icăril#r $i e/perienţei

candidatului

X de a #,eri s#licitantului in,#rmaţii despre p#st $i #rani"aţie această

parte a interiului este dese#ri #misă! dar nu tre'uie uitat nici#dată ,aptul că

selecţia este recipr#că+ s#licitantul este selectat de către instituţie! dar $i instituţia

este selectată de către s#licitant.

Acest aspect al selecţiei recipr#ce este ,#arte imp#rtant $i tre'uie ţinut

c#nt înt#tdeauna de el. Bnteriul c#nstituie cel mai 'un prile% pentru un s#licitant

de p#st de a-$i ,#rma # părere reală despre instituţia în care d#re$te să lucre"e.

Bn,#rmaţiile pe care le are până la acel punct despre instituţia respectiă nu sunt

pe deplin #'iectie $i reale. <ursele de in,#rmaţii de care dispune s#licitantul

unui p#st până la acea #ră p#t ,i de d#uă cate#rii34+X scrise pliante de reclamă! anunţul de ana%ări! reclame de la .R.!

eentual unele artic#le de "iar! care! în eneral! pre"intă d#ar aspectele p#"itie

ale instituţiei! cele neatie ,iind trecute su' tăcere.

X #rale de la alte pers#ane! care p#t ,i ,#$ti ana%aţi care pre"intă

instituţia în termeni neel#i#$i! sau pers#ane care cun#sc alte pers#ane care au

33 [ima E.. (BnterieGin ;eI t# e,,ectie manaement)! <cience =esearc Ass#ciates Bnc.! &ica#! 1994! p. 7934 N#ac milia - ;ana'ementul resurselor umane! ditura Ualdpress! imi$#ara! 2003! p. 96

40



cun#$tinţe despre instituţie $i atunci interin dist#rsiunile $i "#nurile într-un

sinur ca"! s#licitantul unui p#st p#ate #'ţine unele in,#rmaţii de primă mână!

#'iectie despre instituţia în care d#re$te să lucre"e+ dacă este #r'a despre #

instituţie pu'lică unde p#ate mere ca client.

#ar în acest ca" p#ate #'sera unele aspecte p#"itie $i neatie despre

acesta. ar nici acestea nu sunt pe deplin releante! pentru că în multe instituţii

e/istă # di,erenţă ,#arte mare între c#mp#rtamentul în ,aţa clienţil#r $i

c#mp#rtamentul $i climatul intra-#rani"aţi#nal.

Tipuri "e interviuri "e selecţie8

A$a cum #rani"aţiile di,eră între ele! a$a cum p#sturile dintr-#

#rani"aţie di,eră între ele! a$a cum mem'rii unei #rani"aţii di,eră între ei!

e/istă di,erite tipuri $i strateii de interiu. Bnteriurile se p#t clasi,ica în ,uncţie

de mai multe criterii. &ele mai utili"ate clasi,icări sunt următ#arele+

A după radul de structurare al interiului după cum aminteam $i în

su'capit#lul precedent+

1. interiu structurat cu între'ări presta'ilite! care se aseamănă ,#arte

mult cu un cesti#nar la care s#licitantul răspunde #ral este utili"at în special

pentru p#sturile care necesită puţină educaţie $i cali,icare! care nu cer în m#d

special anumite caracteristici ale pers#nalităţii

2. interiu semi-structurat în care sunt ,i/ate dinainte unele între'ări de

'a"ă! ele serind ca %al#ane pentru ,lu/ul discuţiei #ricum interieat#rul nu

este înc#rsetat de aceste între'ări ci p#ate purta $i # discuţie li'eră cu s#licitantul

în alte arii de interes3. interiu nestructurat decure ca # discuţie li'eră în aans!

interieat#rul î$i ,i/ea"ă anumite puncte care tre'uie atinse în timpul discuţiei

,ără a ,#rmula apri#ri între'ări.

*n eneral! tipul de interiu utili"at aria"ă în ,uncţie de d#uă aspecte+

X c#mple/itatea p#stului s#licitat cu cât p#stul respecti incum'ă sarcini

mai c#mple/e! a'ilităţi! aptitudini $i preătire mai c#mple/ă! cu atât scaderadul de structurare a interiului a$a este $i n#rmal pentru că anumite trăsături

41





structurat $i c#nţine de #'icei un set de între'ări standard $i interiul pr#priu-"is

care! la rândul lui! p#ate îm'răca mai multe aspecte.

X interiul cu un rup de interieat#ri - acesta c#nstă în interiearea

candidatului de către un rup c#misie din cadrul #rani"aţiei. /istă $i aici mai

multe ariante $i anume interiul panel interieat#rii sunt în număr de trei sau

patru $i interiul de c#nsiliu '#ard în care interieat#rii sunt în număr de la

#pt în sus acest tip de interiu se utili"ea"ă în selectarea pers#anel#r pentru

,uncţiile cele mai înalte ieraric dintr-# mare c#mpanie. Ne #m re,eri aici la

interiul panel care este ,recent utili"at din rupul de interieat#ri ,ac parte

de #'icei+ repre"entantul departamentului de resurse umane! $e,ul direct al

p#stului i"at! $e,ul de departament etc. *n acest tip de interiu se sta'ile$te un

$e, de c#misie! care a c#nduce discuţiile $i care a da pe rând cuântul

mem'ril#r panelului. Acest tip de interiu elimină t#ate de"aanta%ele tipului

anteri#r $i are ca principale d#uă aanta%e p#si'ilitatea de a se lua #tărâri rapide

$i # cre$tere a alidităţii interiului prin c#n,runtarea mai mult#r păreri în

priinţa unui candidat. e"aanta%ul ma%#r îl c#nstituie ,aptul că este mai

stresant pentru candidat $i! cu t#ate e,#rturile c#nducăt#rului panelului!

atm#s,era este mai rece! mai riidă $i mai ,#rmală decât la interiul cu # sinură

pers#ană.

2.,. 9ima*ul ţinutei vestimentare în selecţia resurselor uman,8

Recea "icală (Qaina nu-l ,ace pe #m) se pare că nu mai este ala'ilă în

sec#lul PPB! când t#tul se re"umă la aspect. Kie că merem în parc! la # petrecere sau la sericiu! tre'uie să arătăm 'ine.

Acest lucru este $i mai imp#rtant atunci când merem la un interiu de

ana%are. Kelul în care arătaţi atunci când a pre"entaţi la un interiu de ana%are

p#ate să ă distruă sau să ă mărească $ansele. *m'răcămintea! pieptănătură!

pant#,ii $i p#stură îi #r spune ana%at#rului dacă sunteţi sau nu p#triită

35 @iaela :erciu - Ţinuta pentru succes ditura &#reus! :ucure$ti! 2009! p. 67

43



pentru p#stul respecti. Bndi,erent de p#stul pentru care ă duceţi ţi de

c#mpanie! ,ie ea multinaţi#nală sau # c#mpanie de dimensiuni mici! când ă

îm'răcaţi pentru un interiu tre'uie să ţineţi seamă de următ#arele lucruri+

ainele tre'uie să ,ie eleante $i c#nserat#are ciar dacă $tii că standardele

c#mpaniei nu impun îm'răcămintea eleanţă! îm'răcaţi-ă eleant #ricum!

eitaţi cul#rile stridente $i strălucit#are.

<unt rec#mandate cul#rile calde $i neutre crem! al'! al'astru descis!

ri! nu purtaţi multe 'i%uterii $i eitaţi par,umurile sau apa de c#l#nie puternică

sau în cantităţi mari. *nt#tdeauna tre'uie să aeţi cu dumnea#astră # mapa care

să includă &R-ul! # aendă! pi/ $i alte d#cumente re,erit#are la e/perienţă

dumnea#astră anteri#ară. Aeţi ri%ă să ă pre"entaţi cu un aspect curăţ $i

înri%it. niile neînri%ite! su'su#rile înăl'enite! man$etele u"ate! părul în

de"#rdine! 'ar'a "'ârlită la 'ăr'aţi $i pant#,ii scâlciaţi dem#nstrea"ă neli%enţă

$i indi,erentă cu care pers#ană respectiă se prie$te pe $ine.

e ,#arte multe #ri se întâmplă că cei care se pre"intă la interiuri să se

îm'race nep#triit $i să pară neînri%iţi din mai multe puncte de edere. &u

siuranţă ace$tia nu #r reu$i să meară mai departe în etapele preliminarii.

&iar dacă este ară $i tentaţia este să ne îm'răcăm cât mai le%er cu putinţă!

t#tu$i! atunci când merem la un interiu de ana%are! nu ne putem pre"enta

#ricum. Nu sunt acceptate sandalele la 'ăr'aţi sau ţinutele de stradă care aduc

mai mult cu cele de pla%ă într-# ast,el de situaţie.

> ast,el de îm'răcăminte îi p#ate suera ana%at#rului # pers#ană care nu-

$i a lua actiitatea prea în seri#s. #ate ă ândiţi că ast,el de amănunte nu artre'ui să pre"inte nici un ,el de interes în ,aţa ana%at#rului $i că nu au! de ,apt!

nici un ,el de relean$ă! dar nu tre'uie să uităm că primul c#ntact pe care îl

reali"ăm cu # pers#ană este la niel i"ual $i ,elul în care arătaţi îi a transmite

pers#anei respectie multe in,#rmaţii leate de dumnea#astră. :ăr'aţii ar tre'ui

să p#arte un c#stum în cul#ri s#'re+ al'astru încis sau ri petr#l. Nu tre'uie să

,ie scump! dar c#stumul tre'uie să ,ie 'ine pr#p#rţi#nat. *n eneral! 'ăr'aţii ar

44



tre'ui să p#arte # căma$ă al'ă! craată as#rtată cu c#stumul! $#sete $i pant#,i de

cul#are încisă! iar cureaua tre'uie să ,ie de aceea$i cul#are cu pant#,ii.

&easul $i un inel sunt accepta'ile! dar nu ar tre'ui să p#arte prea multe

'i%uterii. Kemeile au mai multe #pţiuni. &u t#ate că sunt rec#mandate c#stumele

încise la cul#are! ele p#t purta $i 'lu"e sau ,uste c#l#rate. Kustă ar tre'ui să

ac#pere enuncii! în nici un ca" să nu ,ie mini decât dacă ă duceţi la un

interiu pentru ide#-cat! iar pant#,ii să ai'ă t#curi medii.

e asemenea! 'i%uteriile tre'uie purtate cu m#destie! cerceii să ai'ă

dimensiuni reduse! părul să ,ie spălat $i pieptănat. n interiu nu e # 'ună

#ca"ie să pr#'aţi # n#uă perece de pant#,i sau un c#stum n#u pentru că eţi

înceia prin a ,i distrase în timpul interiului. Restimentaţia tre'uie să

#lindească $i să pună în al#are pers#nalitatea purtăt#rului! nu să # c#nstrână

sau să între în c#n,lict cu această. > aut#-ealuare critică înainte de a pleca la

intreiu p#ate c#rectă sau preeni din timp a,ele. A$a că! înainte de a pleca la

un interiu! nu pierdeţi # ultima anali"ă în ,aţa #lin"ii. *n acela$i timp! este

rec#mandat ca! înainte de a mere la interiu! să ă d#cumentaţi în leătură cu

actiitatea des,ă$urată de c#mpanie! ast,el eţi putea crea mai u$#r imainea

pers#anei pe care ana%at#rii # caută.

rima impresie la interiul de ana%are este decisiă! mai ales în c#ndiţiile

unei c#ncurenţe acer'e între candidaţi. acă te pre"inţi la interiu îm'răcat ca

pentru nuntă sau ca $i cum urmea"ă să meri pe terenul de sp#rt! nu ei aea

nici# $ansă să #'ţii l#cul de muncă d#rit.

(Dinuta cu care te pre"inţi la interiul de ana%are tre'uie să ,ie un sup#rt pentru identitatea ta pr#,esi#nală! nu să preia atenţia pers#anei care te

interieea"ă)! spune @iaela :erciu! c#nsultant de imaine $i aut#r al un#r de

cărţi pe teme de estimentaţie. #triit acesteia! ţinuta tre'uie să suere"e

pr#,esi#nalism $i credi'ilitate $i să ,ie cât mai apr#piată de stilul pers#nal al

celui care î$i caută un %#'.

45



Bată câtea s,aturi suplimentare pe care le rec#mandă dânsa cel#r care

caută un l#c de muncă priind estimentaţia $i ceea ce c#munici prin

intermediul acesteia+

1. Bmaine c#nserat#are sau e/traaantăW ste rec#mandat să nu ie$i în

eidenţă prin ţinută! ca să nu distrai atenţia pers#anei care te recrutea"ă dinspre

pr#,ilul tău pr#,esi#nal către detalii estimentare. (&ând ai părăsit încăperea!

pers#ana care te-a interieat nu tre'uie să-$i amintească detalii despre ţinuta ta!

ci să-$i amintească de pre"enţa ta ca pers#ană! ca pr#,esi#nist. Dinuta nu tre'ui

să ,ie del#r e/traaantă)! spune @iaela :erciu.

2. <ă p#rţi c#stum sau nuW @iaela :erciu le rec#mandă cel#r care

actiea"ă în mediul de a,aceri în special în 'ănci! ,irme de a#catură! în

&#municare sau = să meară la interiul de ana%are îm'răcaţi în c#stum.

ste acceptată ţinuta casual d#ar în ca"ul mediil#r creatie! de arti$ti! sau în

ca"ul speciali$til#r care nu interacţi#nea"ă direct cu clienţii de e/emplu!

speciali$tii B. (<c#pul este ca ana%at#rul să te adă încă de la interiu ca

mem'ru al c#mpaniei. re'uie să-l c#nini din prima clipă că ei repre"enta

'ine c#mpania)! e/plică :erciu.

3. *n ce cul#ri să ,ii îm'răcatW ste rec#mandat să ,ii îm'răcat în cul#ri

încise! dar nu în neru! care are # asprime ce ine în c#ntradicţie cu tinereţea

cipului. &#nsultantul de imaine rec#mandă 'leumarin! ri încis sau alte

cul#ri încise care să suere"e tradiţie! pr#,esi#nalism $i aut#ritate.

4. &e cul#are să ai'ă căma$aW *n ca"ul 'ăr'aţil#r! căma$a p#ate ,i al'ă sau

al'astră! în timp ce ,emeile au # paletă mai lară de #pţiuni. <unt rec#mandateîn special cul#rile pastelate în estimentaţia ,eminină. (*n ca"ul pr#,esi#ni$til#r!

nu c#ntea"ă cul#rile la m#dă. re'uie să alei cul#ri p#triite cu psi#l#ia pe

care rei să # transmiţi! care să den#te credi'ilitate $i pr#,esi#nalism)! spune

@iaela :erciu.

5. &ât de lună tre'uie să ,ie ,ustaW Kusta pers#anei care participă la

interiul de ana%are nu tre'uie să ,ie ,#arte scurtă. (Bndi,erent de d#meniul deactiitate! cea mai scurtă lunime acceptată la ,ustă este puţin deasupra

46



enunciului. Alt,el distrai atenţia! mai ales când te a$e"i pe scaun)! spune

c#nsultantul de imaine.

6. Atenţie la $#sete. *n ca"ul 'ăr'aţil#r! $#setele tre'uie să ai'ă cul#area

pantal#nului! să ,ie de calitate 'ună! adică să nu se încreţească! $i să ,ie până la

enunci. acă $#setele sunt prea scurte sau de # cul#are nep#triită! atunci

când candidatul se a$ea"ă pe scaun! atenţia recrut#rului a ,i distrasă de la

pers#ana acestuia către amănunte c#laterale.

7. &um tre'uie să ,ie pant#,iiW ant#,ii tre'uie să ,ie în aceea$i linie cu

restul ţinutei. <unt rec#mandaţi pant#,ii clasici! simpli! de cul#are încisă.

<andalele sunt c#ntraindicate în ca"ul interiului de ana%are.

8. &are este lunimea p#triită a t#curil#rW *n ca"ul ,emeil#r! t#curile nu

tre'uie să depă$ească lunimea de 7 cm $i nu tre'uie să ,ie ,#arte su'ţiri.

#curile prea luni nu sunt rec#mandate nici din c#nsiderente medicale - pun

presiune pe c#l#ana erte'rală $i dau na$tere un#r stări de ner#"itate $i dureri

de cap.

9. &e ,el de 'i%uterii sunt permiseW Nu este c#ntraindicat să p#rţi 'i%uterii

la interiul de ana%are. *n ca"ul ,emeil#r! lanţul sau cerceii nu tre'uie să ,ie

prea luni sau să pr#ducă "#m#t prin mi$carea c#rpului. ste rec#mandat ca! în

ca"ul 'ăr'aţil#r! acces#riile să ,ie cât mai puţine.

10. &easul nu tre'uie să lipseascăC (<inurul acces#riu #'liat#riu la #rice

întâlnire în mediul de a,aceri! inclusi la interiul de ana%are! este ceasul. Arăţi

în acest ,el că e$ti # pers#ană care respectă timpul lui $i al celuilalt)! c#nsideră

@iaela :erciu. n alt element e/trem de imp#rtant $i cu impact ma%#r îninteriul de ana%are este! p#triit c#nsultantului! strânerea de mână. @iaela

:erciu $i &#rina Neau! Q= @anaer $i &#nsultant în resurse umane! #r

susţine în "ilele de 23 $i 30 iunie un G#r;s#p despre cum tre'uie să te pre"inţi

la interiul de ana%are.

Cum s% v% îm!r%caţi la serviciu.

> dată trecut de interiu $i p#stul deine al dumnea#astră! rămâneînt#tdeauna pr#'lemă (&u ce mă îm'rac a"iW). &u e/cepţia ca"ului în care aeţi

47



un sericiu care necesită purtarea unei uni,#rme! aleerea ainel#r pentru

sericiu este ,#arte di,icilă. :ineînţeles că sunt c#mpanii care impun anumite

standarde! cum ar ,i 'ăncile sau marile c#mpanii.

ar cum ne îm'răcăm undea unde nu e/istă un anumit c#dW *n primul

rând! ainele tre'uie să ,ie curate $i călcate! iar pant#,ii daţi cu cremă! macia%ul

în ca"ul ,emeil#r să ,ie dicret! iar uniile curate $i nu prea luni $i! cel mai

imp#rtant! îm'răcaţi-ă c#n,#rm p#stului la care aspiraţi. e e/emplu! dacă

d#riţi să ,iţi manaer! îm'răcaţi-ă la ,el ca manaerii din c#mpanie.

Sarder#'a de 'ir#u a #ricărui 'ăr'at tre'uie să cuprindă minim d#uă

c#stume clasice. *n ca"ul în care slu%'ă dumnea#astră presupune c#ntacte

s#ciale dese $i ieţiri în s#cietate în interes de sericiu - dineuri! c#c;tail-uri!

prân"uri $i cine de a,aceri - necesarul estimentar minim cre$e la trei-patru

c#stume $ tre'uie să ,ie adaptat în ,uncţe de se"#n. >rice arder#'ă de a,aceri

tre'uie să cuprindă cel puţi patru cămăţ al'e! simple sau în c#m'inaţe cu alte

cul#ri c#mplementare.

Alte cul#ri care au ,#st intr#duse de câţa ani în cate#ria ,#rmală sunt

'leu! r#"! #lie! 'e% $ crem. &e nu ar tre'ui să purtaţ+ aine rupte sau $,#nate!

aine ,#arte lări sau ,#arte strâmte! pantal#ni scurţ sau ,uste mini! pantal#ni cu

talie ,#arte %#asă! $epci $i alte (p#d#a'e capilare). nele c#mpanii r#mâne$ti de

call-center î$i s,ătuiesc ana%aţii să p#arte c#stum la sericiu! cu t#ate că ace$tia

nu c#munică cu clienţii decât prin tele,#n. Acest lucru! spun manaerii

c#mpaniil#r! are e,ect psi#l#ic! îi a%ută pe ana%a$i să #r'ească cu clienţii de

la eal la eal $i să ,ie! ast,el! mai e,icienţi. @ulte ast,el de c#mpanii au ad#ptatînsă m#delul american! permiţând ana%aţil#r să ină im'acati casual de stradă!

le%er # "i pe săptămână! în eneral inerea. *n ast,el de situaţii sunt permiţi $i

'luii $i ţinutele sp#rt.

:ineînţeles că nu t#ate c#mpaniile impun ana%aţil#r un anumit c#d

estimentar. *n acest ca"! sintama (dress ,#r successa)! intens utili"ată de t#ţi

c#nsultanţii de imaine! resurse umane $i %#'-untin! este! de ,apt! parte a unei,il#"#,ii mai ample ce are la 'a"ă necesitatea de a te reăsi pe ţine însuţi în t#t

48





Capitolul ///

Comparaţie între co"urile vestimentare ale U:S !i Cre"it Europe

:an; < Stu"iu "e ca&

&apit#lul de ,aţă î$i pr#pune într-# primă ,a"ă să pre"inte d#uă imp#rtante

'ănci la niel eur#pean+ &redit ur#pe :an; $i :<. rima are $i ,iliale în

=#mânia! cealaltă î$i des,ă$#ară actiitatea la niel m#ndial! mai puţin în ţara

n#astră. Acestea #r ,i pre"entate atât din punct de edere eneral! cât mai ales

din punctul de edere al imainii pe care # impun manaerii ana%aţil#r pentru a

#,eri încredere clienţil#r. Ne #m re,eri practic la d#uă iduri estimentareemise de către aceste c#mpanii! pentru cei care aspiră la un p#st în cadrul

c#rp#raţiil#r $i adresat cel#r ce sunt de%a ana%aţi.

3&1 $reentare general%- Credit Europe Bank 30 omnia4 <A este #

'ancă c#mercială mem'ră a rupului ,inanciar #lande" &redit ur#pe :an;

N.R.&: NR! parte a KB:A S=>.

&redit ur#pe :an; N.R. &redit ur#pe :an; N.R. a ,#st ,#ndată în 1994!

aând sediul central la Amsterdam! este un rup ,inanciar internaţi#nal! parte a

KB:A Sr#up. *n 2010 se a,la în t#pul primel#r 10 'ănci c#merciale #lande"e!

aând apr#/imati 6!000 de ana%aţi care seresc peste 3 mili#ane de clieni la

niel intenai#nal.

:anca #,eră atât pr#duse pentru retail 'an;in $i B@@ cât $i sericii de

priate 'an;in prin mai mult de 200 de sucursale $i 11!000 de puncte de

ân"are din 9 ţări eur#pene. e asemenea! &: NR pune la disp#"iţia clienţil#r

săi sericii de trade ,inance $i c#rp#rate 'an;in prin intermediul reţelei sale din

aceste ţări! precum $i în &ina $i miratele Ara'e nite.

&redit ur#pe :an; N.R. este pre"entă la niel internaţi#nal în+

• ur#pa &entrala $i de st+ =#mânia! =usia! urcia! craina

• ur#pa+ :elia! leţia! Sermania! @alta! >landa

• *n a,ara ur#pei+ u'ai miratele Ara'e nite! <anai &ina.

36 ttp+FFGGG.crediteur#pe.r#Fdespre-n#iF

50



5/BA 6roup37

K#ndat în 1987 de către miliardarul turc Q]sn] @. ^"Iein! Srupul KB:A

deține un p#rt#,#liu de inestiţii atât ,inanciare cât $i n#n-,inanciare! la niel

l#'al! cu # al#are t#tală a actiel#r de apr#/imati 15 miliarde ur# in 2011.

Bnestiţiile rupului KB:A în d#meniul ,inanciar sunt direcţi#nate către 'an;in!

leasin! ,act#rin! asiurări!manaementul creditel#r neper,#rmante $i ,#nduri

de capital priat. Bnestiţiile n#n-,inanciare se a,la în aiaţie! retail! im#'iliare!

enerie! c#nstrucţii naale $i manaement p#rtuar.

@#tt#-ul 'ăncii pe terit#riul ării n#atre+ (<ă ,im reperul de e/celenţa

pentru sericiile ,inanciare din =#mânia! #,erind 'ene,icii ma/ime clienţil#r!

ana%aţil#r $i acţi#naril#r n#$tri.) Ri"iunea 'ăncii+ (<ă ,im prima 'ancă în

pre,erinţele r#mânil#r.)

&redit ur#pe :an; =#mânia <.A. a început #peraţiunile pe piaţa

'ancară r#mânească în primul trimestru al anului 2000. a niel l#cal! 'anca

'ene,icia"ă de e/perientă $i cun#$tinţele rupului priind e#luţia ec#n#miil#r

de piaţă la niel internaţi#nal! e/perti"a ,urni"ată de principalul acţi#nar al

'ăncii! &: N.R.

#rt#,#liul 'ăncii include # amă ariată de pr#duse $i sericii cum ar

,i+c#nturi curente! dep#"ite! c#nturi de ec#n#mii! carduri de credit! carduri de

de'it! internet 'an;in! credite de c#nsum! credite pentru l#cuinţe! credite pentru

B@@-uri! c#nturi de ec#n#mii pentru B@@-uri! ,inanţarea capitalului de lucru!

trade ,inance! credite pentru clienţi c#rp#rate!

a s,âr$itul lui 2007! actiele t#tale ale :ăncii au crescut cu 88c#mparati cu ecem'rie 2006! atinând nielul de 1!228 mili#ane =.

er,#rmanţele crescute au ,#st susţinute prin cre$terea capitalului până la nielul

de 300 mili#ane =>N 90 mili#ane = de la 175 milli#n =>N 49 mili#ane

=! $i prin cre$terea dep#"itel#r clienţil#r de la 1!361 mili#ane =>N 376

mili#ane = în ecem'rie 2006 la 2!257 mili#ane =>N 625 mili#ane =

în ecem'rie 2007.

37 ttp+FFGGG.,i'a#ldin.c#m.trFenF

51



*n prima %umătate a lui 2008 actiele t#tale au crescut cu 14 ,aţă de

s,âr$itul anului 2007! atinând nielul de 1!358 mili#ane =. &reditele t#tale

au crescut cu 21! până la nielul de 962 mili#ane =! în timp ce dep#"itele

au înreistrat 11 cre$tere! t#tali"ând 672 mili#ane = c#maprati cu

ecem'rie 2007. *n Bunie 2007 a ,#st suprasu'scris cu succes al cincilea

împrumut sindicali"at în al#are de 110 mili#ane =! aând ca sc#p ,inanţarea

ne#il#r de pre-e/p#rt ale clienţil#r n#$tri. #t în Bunie 2007! am înceiat un alt

împrumut cu Bnternati#nal Kinance &#rp#rati#n BK& de 54 mili#ane =>N. *n

acela$i timp! :anca a inestit puternic în de"#ltarea reţelei de sucursale! a

capitalului uman! a carduril#r $i in,rastructurii B! a's#lut necesare pentru

susţinerea cre$terii.

3&2& Cod vestimentar Credit Europe Bank

#ate e,#rturile #rani"aţiei se c#ncentrea"ă către ,urni"area de sericii de

înaltă calitate pentru t#ţi clienţii săi. nul din semnele de respect către client

este ţinuta în care se pre"intă. #ţi ana%aţii 'ăncii care interacţi#nea"ă cu

clienţii tre'uie să p#arte înt#tdeauna ţinută 'usiness.

Dinută 'usiness tre'uie să ,ie eleantă! decentă $i simplă.

Aspecte generale pentru doamne

> rec#mandare enerală penru t#ate d#amnele $i

d#mni$#arele care tre'uie să p#arte # îm'răcăminte în

cul#ri adecate+ al'! ri! 'leumarin! mar#! 'e%! neru sau pastel. &ul#rile stridente tre'uiesc eitate de e/emplu+

i#let! r#$u $i p#rt#caliu aprins! erde electric. <unt

rec#mandate c#stumele m#del deu/-piece cu ,ustă sau

pantal#ni în c#m'inaţie cu 'lu"e as#rtate. Alte

rec#mandări+

• Kustele nu tre'uie să ,ie mai scurte de 10 cm

deasupra enunciului.

52



• re'uie eitate ainele transparente sau mulate.

• &#a,ură! macia%ul $i maniciura tre'uie să ,ie decente $i să se

p#triească cu mediul de lucru.

• ărul tre'uie să ,ie curăţ! c#a,at! strâns la spate dacă este ,#arte '#at $i

lun de asemenea! tre'uie eitate $uiţele ,#arte c#l#rate sau părul

c#l#rat în cul#ri stridente.

• :i%uteriile și acces#riile tre'uie să ,ie simple $i as#rtate cu ţinută.

• ant#,ii tre'uie as#rtaţi cu îm'răcămintea.

• Nu se rec#manda teni$ii! papucii! $lapii $i sandalele.

&iar dacă tindem să ,im de ac#rd cu e/presia

(imp#rtant este cum ândim $i nu cum ne îm'răcăm\! în

iaţa de "i cu "i estimentaţia %#acă un r#l imp#rtant în

percepţia pers#anel#r. n renumit c#nsultant în d#meniul

manaementului $i de"#ltării resursel#r pers#nale! =icard

ennI! susţinea într-# lucrare a sa că38! de$i #amenii au

dreptul să ad#pte #rice ,#rmă de îm'răcăminte d#resc! ei

tre'uie t#tu$i să ,acă distincţia între l#cul de muncă $i

distractie! $i să-$i adapte"e estimentaţia (atm#s,erei de

a,aceri create de manaerul l#r). entru ana%atele &redit

ur#pe :an;! c#nducerea a impus câtea criterii ce tre'uiesc

respectate.

#inuta recomandat%-

• Kustă sau pantal#ni.

• :lu"e cu mâneci luni sau de lunime medie sau scurtă.

• :lu"ele să nu ,ie transparente.

• ant#,i as#rtaţi.

• eu/-pieces cu ,ustă sau pantal#ni.

• Kustele nu tre'uie să ,ie mai scurte de 10 cm deasupra enunciului.

38 =icard ennI - -uccesul in van&ari! ditura &Q :ec;! 2003! p.56

53



• <ac#ul este #'liat#riu! p#ate ,i purtat cu # 'lu"ă sau un t#p.

• :lu"ă sau t#p-ul să nu ,ie e/aerat de dec#ltate.

&#nducerea 'ăncii a mai pr#pus la capit#lul acces#rii următ#arele criterii+

- @aniciura tre'uie să ,ie decentă+ ,iind rec#mandată maniciura Krenc! pastel $i cul#rile naturale de e/emplu mar#n! 'e% sau riurile c#l#rate

- niile să ,ie mai luni de 2 sau 3 milimetrii

- :i%uteriile tre'uie reduse la minimum+ un inel pe ,iecare mână! erietă $i un

ceas eleant.

*n ceea ce prie$te încălţămintea sunt rec#mandaţi pant#,ii! înci$i în

partea din ,aţă $i în cul#ri adecate.

ână la acest punct! am putut #'sera elementele acceptate în c#dul

estimentar al &redit ur#pe :an; =#mânia! însă acesta nu cuprinde d#ar ast,el

de #'seraţii! ci se re,eră $i la ţinutele prea îndră"neţe care nu #r ,i nici#dată

acceptate pentru ana%aţii 'ăncii.

8u sunt permise-

• Kuste scurte! cu tăieturi ,#arte îndră"neţe

• &ămă$i mici! strâmte! t#p-uri care să lase la edere piercin-uri sau

tatua%e

• :lu"e strâmte $i dec#lteu lar

• Qainele transparente

• @acia%ul strident

• &ercei luni $i c#liere

• apuci

• nii în cul#ri stridente

• :i%uterii masie! multe inele.

Aspecte generale cu privire la vestimentaţia domnilor

Qainele sunt semne ale statutului s#cial! sim'#luri ale puterii s#ciale!

in,luenţând stima de sine a cel#r care le p#arta $i! de asemenea! m#dul în care

54



ceilalţi se c#mp#rtă ,aţă de n#i. entru #rice manaer esti#narea impresiei pe

care su'#rd#naţii $i-# ,#rmea"ă despre el este # c#ndiţie imp#rtantă pentru

succes. *ntrucât estimentaţia repre"entă un imp#rtant mi%l#c de manaement!

au ela'#rat aspectele generale pentru domi-

• #ţi d#mnii care interacţi#nea"ă cu clienţii

tre'uie să p#arte c#stum sau # c#m'inaţie de

sac#u - pantal#n în cul#ri adecate

d#meniului de actiitate al 'ăncii+ ri încis!

'leumarin! neru! erde încis! mar#n! 'e%.

• &ămă$ile $i craata tre'uie as#rtate cu

îm'răcămintea.

• &ul#rile stridente tre'uie eitate.

• ărul scurt $i 'ăr'ieritul "ilnic sunt

#'liat#rii.

• ant#,ii să ,ie de cul#are încisă ţi să se

as#rte"e cu estimentaţia.

• @a/imum de 'i%uterii acceptate+ erietă $i ceas.

• &#stume încise la cul#are $i pant#,i as#rta$i.

• &ăma$a al'ă cu craată în cul#area adecată de pre,erat! cea a

c#rp#raţiei.

ste nai să mai cre"i că m#dul în care te pre"inţi mai ales în mediul de

'usiness! stilul estimentar! întreaa apariţie! nu c#ntea"ă. Qainele re,lectă

pers#nalitatea! 'unul-ust sau a'senţa lui! statutul s#cial! respectul pe care îl ai pentru interl#cut#rul tau dar ,aţă de tine. ste eident că imainea! m#dul în

care ţi-ai c#nstruit apariţia! ,ie ea studiată sau naturală.

#inut% recomandat%& &#stum în duni cu craată $i pant#,i as#rtaţi

&#nducerea c#rp#raţiei permite un ma/imum de 'i%uterii sau acces#rii+

erietă $i ceas&

8u sunt permise-• &ămă$i cu mâneci scurte $i craată.

55



• Ne'ăr'ierit.

• :i%uterii masie $i #pulente+ inele $i

'răţări! ciar dacă sunt din aur.

•

&ămă$i desceiate la uler $i craată,ără n#d strâns.

• M#sete al'e la pant#,i de cul#are încisă.

> instituţie 'ancară nu este t#tu$i # încis#are la care ana%aţii se pre"intă

în uni,#rme cu duniC /istă ciar # "i în care ei p#t ad#pta # ţinută mai le%eră

casual. &iar dacă $i în acest ca" #r'im de anumite restricţii! t#tu$i # ast,el de

a'#rdare le permite salariaţil#r ca măcar # "i pe săptămână să ,ie cea maicreatii când î$i ale ainele pe care le #r îm'răca pentru slu%'ă.

9inerea tip casual

Rinerea! ana%aţil#r le este permis să se îm'race

casual! dar tre'uie să ai'ă # estimentaţie adecată

#rani"aţiei în care î$i des,ă$#ară actiitatea adică a$a

numitul (smart casual).• entru ,emei+ ,uste! pantal#ni! 'lu"e! r#cii!

tric#uri

• entru 'ăr'aţi+ pantal#ni luni 'lue %eans! căma$a

casual! tric#u! pul#er

• ers#anele care au c#ntact nemi%l#cit cu clienţii

pers#nalul din sucursale $i cel din ân"ări tre'uie să respecte c#dul

estimentar $i se #r îm'răca în c#stum ciar $i în "iua de ineri

• antal#nii scurţi sau ,ustele scurte nu sunt c#nsiderate adecate.

Alte recomandari

• Ana%aţil#r nu le este permis să ,#l#sească #'iecte care să p#arte

însemnele altei 'ănci %ac;ete! um'rele

56



• <imţul #l,acti al unui $e, sau al unui client p#ate ,i iritat din cau"a unei

aleeri ne,ericite a par,umului acesta nu tre'uie să ,ie prea dulce sau cu

ar#me puternice! iar e$ar,ele $i acces#riile! e de d#rit să lase impresia

unui l##; pr#,esi#nal

• atua%ele $i piercin-urile tre'uie ascunse ederii

• Qainele nu tre'uie să ,ie ,#l#site pe p#st de sema,#r+ ana%aţii tre'uie să

eite cul#rile ţipăt#are $i din calea-a,ară de e/traaante

• Ana%aţii care nu intră în c#ntact direct cu clienţii se p#t îm'răca casual în

anumite situaţii.

3&3& $reentare general%- UBS A63: <BP+ :<N! NO<+ :< este #

'ancă eleţiană ce #,eră sericii ,inanciare la niel l#'al! cu sediul central în

:asel $i []ric! leţia. Acesta #,eră sericii 'ancare de inestiţii!

manaementul actiel#r $i sericii de manaement pentru clienţi priaţi!

c#rp#ratii $i instituţi#nali din întreaa lume! precum $i clienţil#r de retail din

leţia. :< a ,#st iniţial # a'reiere pentru Unite Bank o" S;iterland! unul

dintre predeces#rii săi. &u t#ate acestea! :< a încetat să ,ie c#nsiderat #

a'reiere de repre"entare după ce din 1998 a ,u"i#nat cu :anca &#rp#ratistă

leţiană. :anca î$i are #riinile în anul 1854.

:<! a$a cum e/istă $i astă"i! este re"ultatul ,u"iunii a niunii :ăncil#r

din leţia $i &#n,ederaţia :ăncil#r leţiană! în iunie 1998. e$i numele

c#mpaniei n#u ,u"i#nate! tre'uia să ,ie (nite :an; #, <Git"erland). >,icialii

au #ptat pentru arinata simplă (:<). in cau"a unui c#n,lict cu # parte a

,ilialei eleţiene nite :an; imited! :< nu mai este d#ar un acr#nim! ci a

deenit 'randul c#mpaniei. ##-ul său ,#rmat din trei litere semni,ică

c#n,idenţialitate! securitate $i discreţie. &u t#ate acestea! :< înc#rp#rea"ă un

număr mare de ,irme cun#scute cu al#ri im#'iliare! care au ,#st aci"iţi#nate

de către 'ancă $i predeces#rii săi. in structura 'ăncii mai ,ac parte $i aine

Ue''er! ill#n! =ead _ &#! ìdder! ea'#dI _ &#! illips _ reG! <. S.

39 ttp+FFGGG.u's.c#mFl#'alFenFa'#utJu'sFa'#utJusFist#rI.tml

57



Uar'ur _ &#! :lIt! astman ill#n _ &#! a Ral#ril#r @#'iliare! Eac;s#n

&urtis $i altele.

:< actiea"ă în mai mult de 50 de ţări $i are apr#/imati 65.000 de

ana%ati la niel l#'al in 2012. :anca este c#nsiderată al BB-lea manaer de

actie priate din lume! cu peste 2200 miliarde în actiele inestite.

*n timpul cri"ei creditel#r ip#tecare! 'anca a ,#st ne#ită să ridice sume

mari de capital din a,ară. :< a su,erit printre cele mai mari pierderi c#mparati

cu 'ăncile eur#peane. *n 2007! 'anca a primit # (in%ecţie) mare de capital de la

Suernul din <inap#re! care rămâne cel mai mare acti#nar al 'ancii! 'anca a

primit de asemenea un capital $i de la uernul eleţian! 2008 $i 2009.

*n ianuarie 2010! :< a emis un n#u c#d de c#nduită etică $i de a,aceri pe

care t#ţi ana%aţii l-au semnat40. &#dul se re,erea la teme precum ar ,i

criminalitatea ,inanciară! c#ncurenţa! c#n,idenţialitatea! precum $i drepturile

#mului $i pr#'lemele de mediu. &#dul de #pt paini! de asemenea! sta'ile$te $i

sancţiuni p#tenţiale împ#tria ana%aţil#r care îl încalcă! inclusi aertismente!

retr#radări sau c#ncedieri. #triit lui àspar Rillier! pre$edinte al c#nsiliului

de administraţie! $i >sGald Sru'el E.! ,#stul &> al Srupului! c#dul repre"intă

(# parte interantă a m#dul în care c#nduita 'usiness a :< a e#luat).

3&( Cod vestimentar al UBS

5iloo"ia din spatele <ear Corporate-

<uccesul c#mpaniei :< este c#nstruit pe 'a"a relaţiil#r puternice! pe

respectul recipr#c dintre clienţii! acţi#narii c#mpaniei $i t#ate celelalte pers#anecu care aceasta are c#ntact. rincipala pre#cupare în ,iecare dintre acţiunile :<

este inaria'il îndreptată către ne#ile clienţil#r $i de"#ltarea relaţiil#r pe

termen. Ne asiuram ca t#ate c#ntactele n#astre "ilnice cu t#ate rupurile de

interes sunt de nerepr#sat! ast,el #m aea # c#ntri'uţie directă la reputaţia de

:< ca un rup de inalt rad de interitate! resp#nsa'ilitate $i c#mpetenţă.

40 ttp+FFGGG.u's.c#mFl#'alFenFa'#utJu'sFa'#utJusFc#deJ#,Jc#nduct.tml

58



)orporate Dear este # parte interantă a pre"entării de ansam'lu a

mărcii :<. Aceasta adauă putere e,#rturil#r depuse pentru ca 'anca să ,ie

percepută ca # instituţie ,inanciară de primă clasă. :< &#rp#rate Uear este

idul estimentar care transmite pr#,esi#nalism $i eleanţă $i în acela$i timp

su'linia"a c#mpetenţa $i pers#nalitatea ana%atului. Artic#le de îm'răcăminte

disp#ni'ile #r satis,ace cerinţe în ceea ce prie$te ,uncţia! c#n,#rtul $i

indiidualitate. *m'răcămintea a ,#st pr#iectată $i ,a'ricata în c#n,#rmitate cu

cele mai n#i tendinţe în m#da! $i încă păstrea"ă un desin clasic. Nuanţa încisă

de antracit den#tă pr#,esi#nalism $i #,eră un ,undal clasic pentru p#triirea

acces#riil#r c#l#rate.

UBS Corporate <ear pentru !%r!aţi

)orporate Dear pentru 'ăr'aţi c#nsta intr-un c#stum din d#ua piese

clasic! care p#ate ,i purtat cu #ricare dintre cele trei tric#uri di,erit c#l#rate.

entru a c#mpleta tinuta :< #,era d#uă tipuri de craate. &raata $i ecus#nul

sunt semne i"i'ile care identi,ica ana%atul :<. >'iectiul este ca ana%atul

să c#m'ine c#stumul în a$a ,el încat să-$i re,lecte pers#nalitatea! dar să se $i

p#triească imainii :<.

Un costum= cu sau "%r% vest%& Eaceta

cu d#i nasturi $i pantal#nii sunt principalele

d#uă artic#le ale :< &#rp#rate Uear ce

,#rmea"ă un c#stum clasic de a,aceri. &ând

meri sau te a$e"i! tre'uie să încei t#ţi

nasturii în a,ară de ultimul de %#s.ltimulnasture de %#s tre'uie sa ,ie int#tdeauna

desceiat. &ând te ase"i tre'uie să ai sac#ul

desceiat. &ând t#ti nasturii sunt înceiati!

sac#ul tre'uie să ,ie c#mplet neted $i ,ara sa iti

limite"e mi$cările. <patele sac#ului nu tre'uie

să ,ie pliat. Sulerul tre'uie sa se p#trieasca per,ect! nu tre'uie să e/iste nici un semn sau

59



cuta in partea de %#s a atului. merii tre'uie să se ase"e per,ect! dacă sunt prea

lari! a lăsa impresia unui c#stum mare $i un capul prea mic. *n ca"ul în care

umerii sac#ului sunt prea strâmţi! mi$cările îţi #r ,i restricţi#nate $i capul tău a

părea ne#'i$nuit de mare. Eaceta tre'uie să ac#pere partea de %#s c#mplet.

acă aţi decis să purtaţi # estă! nasturul de %#s tre'uie să ,ie desceiat la ,el ca

$i nasturul de %#s al sac#ului. *n ceea ce prieste lunimea pantal#nil#r!

asiuraţi-ă ca atin putin pant#,i. Resta dumnea#astră tre'uie să ac#pere

cureaua si cand este inceiata tre'uie sa ,ie neteda $i nu a inc#m#de"e.

C%m%şile )orporate Dear sunt c#nice! iar stilul l#r m#dern le ,ace mai

c#n,#rta'ile. Sulerul tre'uie să ,ie su,icient de lar încat să p#ţi intr#duce un

deet intre uler $i ât. @an$etele nu tre'uie să ,ie prea lari lunimea manecii

este c#rectă când p#ţi edea 1!5-2!5 centimetri din mansetă! mai %#s de

mansetele %acetei! cu 'ratele p#"iti#nate într-un uni. Sulerul tre'uie să ,ie

între 1-1!5 centimetri mai sus de ulerul sac#ului si nu tre'uie sa se si,#ne"e su'

craata. Râr,urile ulerului tre'uie sa se ase"e uni,#rm su' reere sac#ului.

a unele #ca"ii sau într-un mediu de lucru care nu implică c#ntact direct

cu clienţii! un tricou polo &#rp#rate Uear! p#ate ,i purtat în l#c de cama$ă.

@anaerul ds. de linie ă a da instrucţiuni sau eţi respecta reulamentul

:< uni,#rmitatea este #'liat#rie.

/istă un set de cravate de cul#ri di,erite incluse ca parte a uni,#rmei.

&raata pe care # purtaţi $i ecus#nul sunt semne i"i'ile $i mi%l#ace de

identi,icare a ana%atului :< de către clienţi. re'uie să purtaţi mereu craata

$i insina. /istă di,erite m#duri de înn#dare a craatei. Râr,ul craatei înn#datetre'uie sa atina cureaua.

>rice !i?uterii ai purta= tre'uie să ,ie ,#arte discretă. entru a adăua

cea la aspectul dumnea#astră nu este ne#ie de multe 'i%uterii d#ar una sau

d#ua 'i%uterii sunt su,iciente. Nici#dată nu tre'uie să depă$iţi mai mult de trei

acces#rii! inclusi #celari de edere! care nu tre'uie să ,ie de # cul#area prea

e/#tica. Numărul e/clude si un inel de nunta. )orporate Dear nu permite 'i%uterii ca 'răţari sau cercei nici piercin-uri sau tatua%e i"i'ile. >celarii cu

60



lentile c#l#rate de asemenea nu sunt permi$i. n ceas tre'uie purtat în a$a ,el

încât să nu pună în peric#l siuranţa la l#cul de muncă.

)orporate Dear include o curea ce tre'uie să ,ie înt#tdeauna purtata.

>rice ţinută! ,ără panto"i adecaţi a ,i inc#mpletă pant#,ii sunt! în

sensul strict al cuântului! 'a"a aspectului dumnea#astra. &ând purtati cul#area

antracit al c#rp#ratiei! tre'uie să ă îm'răcati în neru! #'liat#riu pant#,i din

piele cu sireturi. &ele mai 'une sunt cele de 'r#uesb clasice! m#del tipic cu

ăuri sau # perece m#del #/,#rdb simpli sau pant#,i der'Ib cu un aspect

intelient. re'uie să eitati pant#,i ,ără $ireturi! m#delul de pant#,i cu

catarame! acestea sunt tipuri de pant#,i pe care ii purtati atunci când nu sunteti la

l#cul de muncă. Acela$i lucru este ala'il si pentru ci"me. ant#,ii tre'uie să se

p#triescă ,#arte 'ine. ant#,ii nu #r ,i ,urni"ati de către :<.

UBS <ear Corporate pentru "emei

)orporate Dear pentru ,emei este c#mpus din cinci artic#le ce alcatuiesc

uni,#rma! 'lu"e $i acces#rii c#respun"ăt#are care împreună #,era un aspect

arm#ni#s. $ar,ă! elur craată $i r#"eta! sunt t#ate mi%l#ace

i"i'ile de identi,icare! ast,el încât clienţii stiu ca lucraţi

pentru :<. re'uie să c#m'inati părţi separate ale uni,#rmei

ds. $i acces#riile! în a$a ,el încât

sa eidentie"e pers#nalitatea ds.

+eu*@pieces şi pantaloni pentru costum& Aceste

artic#le de îm'răcăminte sunt mărimea p#triită! u$#r c#nică $ie/trem de c#n,#rta'il de purtat. ăiere este eleanta $i

înusta!dar nu prea stransa. Resta $i sac#u raman c#n,#rta'ile

ciar si cand nasturii sunt incisi $i nu restricţi#ne"e mi$cările

purtat#rului. Atât ,usta cat si pantal#ni permit purtat#rului sa

se miste ciar daca este în pici#are sau a$e"at! ,ără să se

$i,#ne"e.

61



&ând purtăt#rul mere! ,usta nu tre'uie # inc#m#de"e. unimea ideala a

,ustei este deasupra enunciului! cel mult cinci centimetri deasupra sau mai %#s

de enunci.

&#rp#raţa impune 'lu"e u$#r c#nice cu un uler clasic. :lu"ele al'e sunt

clasice! pentru ,emeile de a,aceri. &ele cu duni arata ,#arte atracti $i de

asemenea us#r de purtat în cadrul &#rp#rate Uear.

eguli generale

X :lu"a tre'uie să ,ie 'aata in pantal#nii sau ,usta dec#lteu tre'uie să ,ie

în c#n,#rmitate cu mediul de a,aceri lăţimea de # mână su' claicula.

X &ând ă a,laţi în interi#rul c#rp#ratiei nu tre'uie să purtaţi

'lu"a sau camasa prea strâmt! nici # parte a c#rpului nu tre'uie să ,ie i"i'ila!

de#arece acest lucru ar arata ular.

X ste de pre,erat ca ulerul 'lu"ei sa ,ie peste reere %acetei. K#arte

mulţi #ameni # piele palida! nu numai în timpul iernii! iar c#ntrastul dintre

pielea palidă $i antracitul unui c#stum p#ate une#ri prea aspru. Sulerul 'lu"ei

pliat peste reere a incadra ,aţă într-un m#d plăcut $i lumin#s! ,ăcând

caracteristicile purtat#rului mai ,ine.

X en%eria de cul#area c#rpului tre'uie purtata su' # 'lu"a al'a. *n plus!

este rec#manda'il sa eitaţi ,#l#sirea ma;e-up-ului în "#na âtului. etele de

ma;e-up pe uler nu arată 'ine.

X &a # reulă enerală! # 'lu"a tre'uie să ,ie purtata cu # estă $iFsau

sac#u. Bntr-# "i caldă manaerul p#ate c#neni la pantal#ni sau ,usta purtate

d#ar cu # 'lu"ă.,ricouri polo& a unele #ca"ii sau când nu e/ista c#ntact direct cu

clientii! # 'lu"ă p#ate ,i înl#cuită cu tric#ul p#l# &#rp#rate Uear. ste imp#rtant

să reţineţi că acest lucru este permis d#ar la instrucţiunile unui manaer de linie!

în c#n,#rmitate cu reulamentele interne.

Caracteristici generale-

X n tric#u p#l# tre'uie să ,ie înt#tdeauna purtat ,ără acces#rii $i tre'uiesă ,ie c#m'inat cu # ,usta! pantal#ni si un sac#u.

62





3&) Scurta comparaţie între cele dou% coduri vestimentare

upă cum se #'seră din cele d#uă iduri estimentare ale cel#r d#uă

'ănci ,#arte imp#rtante pre"entate anteri#r ne putem da lesne seama de ,aptul că

am'ele se pre#cupă de imainea pe care ana%aţii l#r tre'uie să # transmită

clienţil#r. Aceasta este una care cere $i impune respect! pers#nalul 'ancar ,iind

#'liat să se îm'race în ţinută 'usiness.

/istă departamente în am'ele ca"uri care nu au c#ntact direct cu clienţii.

*n cadrul acest#ra manaerii p#t accespta # ţinută mai le%eră! nu una clasică+ cei

de la :< rec#mandă tric#ul p#l# pe su' sac#u! iar &redit ur#pe :an; permite

ana%aţil#r # "i ineri! s,âr$it de săptămână! în care rec#mandă ţinuta business

casual .

*n am'ele ca"uri întâlnim restricţii. Aceste c#nstrâneri sunt necesare

pentru a nu dăuna credi'ilităţii ana%aţil#r+ ne re,erim aici la tatua%e $i

piercinuri la edere! cămă$i desceiate la uler $i craată ,ără n#d strâns iar în

ca"ul d#amnel#r $i d#mni$#arel#r ,ustele prea scurte! cu # tăietură îndră"neaţă! a

'lu"el#r dec#ltate sau transparente! cămă$i scurte sau strâmte! care lasă impresia

de lipsă de pr#,esi#nalism. e asemenea! nu sunt permise+ 'i%uteriile masie $i

care dera%nea"ă! a'undenţa de inele mai ales 'ăr'aţii! care pe lână #celari mai

p#t purta erietă $i ceas.

> reulă imp#rtantă în ca"ul am'el#r c#mpanii spune că salariaţii nu au

#ie să p#arte însemnele alt#r c#mpanii.

acă an%aţil#r li se cere să respecte cu stricteţe c#dul estimentar de câtre

c#mpanie $i iit#rii ana%aţi cemaţi pentru un interiu #r ,i ealuaţi $i din punct de edere al ţinutei pe care # au. rin urmare ace$tia tre'uie să se

interese"e de standardele pe care ,irma le cere! pentru a ,ace # impresie cât mai

'ună în m#mentul în care se pre"intă pentru prima dată în ,aţa ana%at#rului.

64



Concluii şi propuneri

upă t#t ce am pre"entat până în acest m#ment putem #'sera ,aptul că

pentru #rice #m de a,aceri! ,emeie sau 'ăr'at! imainea este ,#arte imp#rtantă. $iasta pentru că prima impresie #ricât de super,icial ni s-ar părea! c#ntea"ă în

ma%#ritatea situaţiil#r! cu atât mai mult în cadrul întâlniril#r 'usiness dar şi în

timpul "ilei! atunci când intrăm în c#ntact cu parteneri de a,eceri sau cu ana%aţi.

> ,emeie de a,aceri de aceea a tre'ui să $tie să î$i aleaă ţinute 'usiness

care să nu îi pună în um'ră ,eminitatea! dar care să îi c#n,ere atât clasă cât $i

putere $i aut#ritate în acela$i timp. Nu p#t lipsi de aceea dintr-# arder#'ă cu

ţinute 'usiness ale unei ,emei c#stumele de cul#ri încise deu/ pieces! ,#rmate

din sac#u şi ,ustă medie.

&#stumele deu/ pieces nu sunt însă sinurele #pţiuni ,ia'ile pentru

aleerea un#r ţinute 'usiness ,emei că la carte. &ăma$a $i pantal#nii! eentual cu

# estă repre"intă #ricând # aleere per,ectă! la ,el $i sac#ul cu pantal#ni drepţi

cu talie înaltă. <u' nici# ,#rmă însă nu î$i au l#cul într-un mediu 'usiness

ţinutele cu ,uste scurte.

*n ceea ce prie$te materialele din care sunt c#n,ecţi#nate cele mai 'une

ţinute 'usiness ,emei sunt cele care nu se şi,#nea"ă! de 'ună calitate. Acest

aspect este ,#arte imp#rtant $i ă a a%uta să arătaţi 'ine $i în ca"ul un#r întâlniri

de a,aceri de după amia"ă! întâlniri la care eţi participă după câtea #re 'une de

stat la 'ir#u. n material u$#r si,#nant #,eră după 3-4 #re un aspect neînri%it!

departe de aspectul unei ţinute 'usiness aşa cum ă d#riţi $i care ă p#ate a%uta

la crearea unei prime impresii p#"itie. Ast,el de materiale de calitate care se

pretea"ă la ţinute 'usiness sunt amestecul de lâna şi mătase dar $i materialele din

lâna. Bnul pe de altă parte se şi,#nea"ă e/trem de u$#r.

*n ca"ul în care aleeţi # ţinută 'usiness cu ,ustă! e imp#rtant că această să

nu ,ie prea scurtă! de #'icei ,ustă unui c#stum deu/ pieces eleant ,iind de

lunime medie. &i#rapii cei mai p#triiţi sunt de cul#area pielii! #,erind ast,el #imaine mai c#nserat#are dar nici prea riidă. Bndi,erent însă de an#timp! ,ie că

65



e ară sau iarnă! # ţinută de a,aceri cu ,ustă nu p#ate ,i purtată ,ără ci#rapi $i nici

cu ci#rapi c#l#raţi! mult prea n#nc#n,#rmi$ti pentru a se p#trii cu un mediu de

a,aceri.

*n arder#'a #ricărui 'ăr'at ar tre'ui să se reăsească anumite piese

estimentare-ceie! care p#t ,i ,#l#site cu dierse #ca"ii! mai ales când ine

#r'a de slu%'ă sau pre"enţa la un interiu. Bar acestea nu sunt 'luii! tric#urile!

pant#,ii sp#rt sau cămă$ile cu mâneca scurtă! ci acele piese care dau #,eră

interl#cut#rului sen"aţia de seri#"itate $i pr#,esi#nalism+

1. n c#stum eleant. &#stumul eleant ar tre'ui să ,ie # piesă de

re"istentă. *n arder#'a ta ar tre'ui să se reăsească cel puţin un c#stum pentru

#ca"ii speciale! de#arece nici#dată nu p#ţi $ti ce eeniment imp#rtant se ie$te+

un interiu de ana%are! # nuntă! # c#n,erinţa! un e/amen. ne#ri! este destul de

di,icil să ăse$ti de pe # "i pe altă un c#stum care să-ţi ină per,ect. rin urmare!

este indicat să începi căutarea lui cu cea timp înainte de eenimentul la care îl

ei purta. &#stumele di,eră ,#arte mult între ele! unele sunt pentru seară! altele

pentru "i. &el mai simplu este să alei un c#stum neru! clasic. *n timp!

c#stumul î$i a dem#nstra utilitatea $i se a d#edi a ,i # inestiţie ,#arte 'ună.

&aută un c#stum eleant! cu pantal#ni care să nu atârne pe tine. ste ideal să

cauţi un sac#u puţin cam'rat! care să te pună în al#are.

2. antal#ni cu dună. in arder#'a ta nu ar tre'ui să lipsească

pantal#nii cu dună. Ace$tia sunt ideali pentru # #ca"ie specială! care nu

necesită ţinuta eleanţă! dar la care nici nu se cade să p#rţi 'lui.

3. n pul#er clasic. ul#erul clasic te p#ate sala din multe situaţii. ee/emplu! dacă e$ti indecis ce să p#rţi la # întâlnire! p#ţi sc#ate din arder#'ă un

pul#er 'leumarin sau ri! pe care îl p#ţi as#rta cu # căma$ă $i # perece de

%eans. entru # ţinută mai stilată! p#ţi înl#cui 'luii cu pantal#ni din ,lanel $i

p#ţi adăua # e$ar,ă standard în %urul âtului.

4. > căma$a al'ă. &ăma$a al'ă este esenţială în arder#'ă #ricărui 'ăr'at!

pentru că p#ate ,i purtată cu un c#stum eleant! cu un pul#er sau sinură. steindicat să alei # căma$ă de calitate! care să te ţină cât mai mult timp.

66



5. &raate. &raatele sunt $i ele imp#rtante într-# ţinută eleantă. ste

indicat să ai în arder#'ă mai multe craate! pe care să le p#ţi as#rta întreului

ansam'lu pe care rei să-l #'ţii.

6. ant#,i $i curea as#rtată. na dintre principalele reuli de care tre'uie

să ţii c#nt atunci când p#rţi curea! este să # as#rte"i cu pant#,ii. ste rec#mandat

să nu-$ţi lipsească nici#dată din arder#'ă # perece de pant#,i eleanţi $i #

curea în aceea$i nuanţă.

/istă # "icală c#n,#rm căreia prima impresie înseamnă ,#arte mult!

acestă "icală ,iind ,#arte imp#rtantă mai ales când ine #r'a de l#cul de muncă.

&a să inspiri încredere $i pr#,esi#nalism! mai ales în ca"ul în care d#re$ti un %#'

în d#meniul 'ancar! tre'uie să urme"i anumiţi pa$i când ine #r'a de

estimentaţieC

<tilul c#nserat#r e pr#'a'il cel mai adecat! se p#trie$te pentru #rice

interiu indi,erent de %#'-ul pentru care ai aplicat. <e p#trie$te per,ect

mediului 'ancar! care aderă la ţinuta 'usiness pr#,essi#nal sau 'usiness casual.

#ţi de asemenea c#ntacta departamentul de resurse umane $i p#ţi cere #

c#pie a c#dului estimentar pe care ,irma l-a ad#ptat. Asta îţi a da cea mai 'ună

idee cu priire la ce este permis $i ce anume este nepermis în ca"ul ţinutei

estimentare a ana%atului.

&ât mai puţine acces#rii. /cesul acest#r #'iecte mai ales ,#arte mari $i

care ies în eidenţă prea mult prin strălucirea l#r dau sen"aţia de neseri#"itate

sau de lipsă de pr#,esi#nalism.

Asiură-te că ainele pe care le ei purta sunt curăte $i înri%ite înainte dele îm'răca.

Nu tre'uie să e/aere"i! pentru a nu deeni nec#respun"ăt#r+ de e/emplu

dacă nu e$ti siur dacă pantal#nii ;a;i sunt în c#n,#rmitate cu idul

estimentar al c#mpaniei! atunci alee altcea. Nu sunt admise cul#rile

ţipăt#are.

Ac#peră #rice tatua% i"i'il! elimină piercinurile. #ate că par #m#dalitate de a-ţi e/prima pers#nalitatea! dar nu se p#triesc del#c cu un l#c de

67



muncă în d#meniul 'ancar.

Ba aminte la t#ate s,aturile pe care ţi le #,eră c#leii $i mai ales

superi"#rul tău. acă el c#nsideră că încălţămintea pe care # p#rţi nu e cea mai

adecată! caută să # scim'i. Asta a arăta atât superi"#rului cât $i manaerului

că e$ti # pers#ană de încredere $i cauţi să ,ii $i să păstre"i # imaine de

pr#,esi#nist.

&u cea timp în urmă ,irmele nu impuneau ana%aţil#r # ţinută standard!

uni,#rmi"ată! lăsându-i pe ana%aţi să aleaă m#dul în care ace$tia se îm'racă la

'ir#u. <-a c#nstatat însă ,aptul că cel#r din a,ară p#tenţialil#r clienţi acest

lucru indica # stare de de"#rdine $i lipsă de pr#,esi#nalism. entru a da sen"aţia

de c#erenţă $i a pr#m#a cea mai 'ună imaine c#mpanii au decis să ad#pte un

c#d estimentar la care sunt #'liaţi să adere t#ţi ana%aţii.

&ând impui în cadrul c#mpaniei un c#d estimentar atunci i"e"i mai

multe puncte instaure"i # atm#s,eră de pr#,esi#nalism $i uni,#rmitate!

eliminând p#tenţialul ca ana%aţii să p#arte aine inadecate p#stului pe care-l

#cupă. Ace$tia #r răspunde cu mai multă u$urinţă a$teptăril#r pe care

manaerul le are de la ei.

rima impresie e cea care rămâne cel mai 'ine întipărită în mintea #mului!

iar cei care c#nduc # 'ancă nu tre'uie să ,ie indi,erenţi ,aţă de m#dul în care

clienţii percep c#mpania $i pe cei care lucrea"ă ac#l#. Kie că #r'im de

uni,#rmă sau d#ar de un c#d estimetar impus! clienţii aprecia"ă ,#arte tare

ţinuta pr#,esi#nală a pers#nalului din ân"ări.

Ast,el! se elimină situaţiile în care pers#nalul de 'ir#u p#ate ,i distras.Kemeile se p#t în,uria pe repre"entantele se/ului ,rum#s! care p#artă aine

pr##cat#are! iar 'ăr'aţii p#t ,i distra$i de la îndat#rirea #,icială pe care tre'uie

să # ducă la 'un s,âr$it.

>amenii d#resc ,#arte mult să-i ,acă pe $e,i să-i aprecie"e din t#ate

punctele de edere. *n ca"ul în care nu e/istă un c#d estimentar impus de către

c#mpanie! ace$tia tre'uie să se 'a"e"e pe pr#pria %udecată. &eea ce nu e t#cmai

68



un lucru rău! însă nu t#ată lumea are înclinaţii către m#dă! iar părerile $i

usturile depind de la #m la #m. (ni,#rmi"area) ar elimina această pr#'lemă.

> ţinută 'usiness-pr#,essi#nal în interacţiunile cu clienţii impune

înt#tdeauna respect. *n acest d#meniu ana%aţii sunt t#t timpul ,aţă în ,aţă cu

clienţii! de aceea tre'uie să arate a's#lut impeca'il. Kemeil#r li se permite să

p#arte ,ustă! însă multe c#mpanii respin ideea de aea pielea la edere! prin

urmare inter"ic mânecile scurte la 'ăr'aţi! iar ,emeil#r li se rec#mandă să-$i

ac#pere partea in,eri#ară a pici#arel#r cu ci#rapi. rin ad#ptarea unui c#d

estimentar c#rp#raţia a ,ace ca ,iecare ana%at să se c#ncentre"e mai 'ine pe

t#t ce are de ,ăcut! iar cel#r din a,ară c#mpania le a da sen"aţia de anrena%

'ine pus la punct! unde e/istă relaţii 'ine sta'ilite între cei care lucrea"ă ac#l#!

a$a cum ar tre'ui să ,ie în cadrul unei c#rp#raţii industriale.

*n ca"ul în care c#dul estimentar nu e per,ect clar pentru t#ată lumea

e/istă riscul ca anumiţi c#lei să ,ie mai rău #it#ri! să-$i permită să-$i

ărţuiască c#lucrăt#rii! distrăâdu-le ast,el atenţia de la ceea ce e imp#rtant. #t

apărea ast,el m#mente de c#n,lict $i dispute pe teme insini,iante. &#dul

estimentar dă sen"aţia de ealitate a tutur#r cel#r din 'ir#u! indi,erent de p#stul

pe care-l #cupă.

@anaementul p#ate crea $i #,eri n#il#r ana%aţi un îndreptar ce c#nţine

c#dul estimentar al ,irmei. Mi ,iecare superi#r tre'uie să le e/plice n#u eniţil#r

ce este permis $i ce nu este permis la munca de 'ir#u. ste 'ine ca pers#nalului

mai recent ana%at să i se e/plice de ce a ,#st sta'ilit un anume m#d de

îne$mântare $i ce atm#s,eră e/istă de%a în cadrul întreprinderii.e$i p#ate aduce $i multe lucruri! care p#t ,i trecute în ru'rica elementel#r

p#"itie! t#tu$i e/istă riscul ca impunerea unui c#d estimentar strict c#ntr#lat să

,ie perceput drept # #,ensă adusă e/primării pers#nalităţii ana%aţil#r. Ace$tia

pentru a ,i ,ericiţi tre'uie să se simtă în larul l#r la muncă! ca indii"i cu

usturi pr#prii. Bmainea pr#,esi#nală nu e sin#nimă cu uni,#rma c#ntr#lată

e/cesi.

69



Bi!liogra"ie

1. A r m s t r # n @ . - ;ana'ementu l resurse lor umane. ;anual "e pract ică !ditura &#decs! :ucure$ti! 2003

2. :erciu! @iaela! Ţinuta pentru succes ditura &#reus! :ucure$ti! 20083. :url#iu! etru! ;ana'ementul Aesurselor ,mane! ditura umina e/! 20014. &arlIle! #mas! 0ilosofia vestimentaţei #l. 1 si 2! ditura Bnstitutul ur#pean

:ucure$ti5. &isu! Ri#rica! Ana! ;anualul specialistului #n Aesurse ,mane! ditura Bre/#n! 2002

6. &i$u Ri#rica Ana! =#tam K. - ;anualul specialistului în resurse umane! &asade ditură Brecs#n! :ucure$ti! 2002

7. &#le S. A. - ;ana'ementul personalului! ditura &#decs! :ucure$ti! 2000

8. eac#nu! Ale/andrina! )omportamentul Fr'ani&ational -i >estiunea Aesurselor

,mane! ditura Ase! 20029. ra#stin! @i#ara! >:i" practic "e vestimentaţie pentru profesioni!tiditura #lir#m!

Ba$i! 200510. Serman! iliana! an#iu! aura! ;ana'ementul Aesurselor ,mane! ditura

Bndependenta c#n#mica! itesti! 2006

11. B#nescu! Adrian <ilan! ;o"a !i societate urbană. ditura aidea! :ucure$ti2006

12. àrlen! E#s! <ulai;! &rist#per! >:i"ul ele'anţei masculine diuraQumanitas! :ucure$ti! 2001

13.

#nd#n! èn! )ele mai reu!ite 188 "e i"ei pentru carieră ditura @ete#rress 200014. @an#lescu! Aurel! ;ana'ementul Aesurselor ,mane! ditura c#n#mica!

2001

15. @atis! =#'ert! ;ana'ementul Aesurselor ,mane! ditura c#n#mica! 1997

16. Nic#lescu! >idiu! ;ana'erii si ;ana'ementul Aesurselor ,mane diturac#n#mica! 2004

17. N#ac milia - ;ana'ementul resurselor umane! ditura Ualdpress! imi$#ara!2003! p. 96

18. ease! Allan! $imba%ul trupului ditura #limar;! :ucure$ti! 199719. =uc;le! Qurst! $imba%ul corpului pentru mana'eri ditura enica! :ucure$ti!

200520. <elleI :urt 0ii pre'ătit pentru interviu! ditura enică! :ucure$ti! 1999

21. <tanciu! <te,an! c#n#mica! ;ana'ementul Aesurselor ,maneditura:ucuresti! 2001

22. [ima E.. #ntervie6in' C +e to effective mana'ement ! <cience =esearcAss#ciates Bnc.! &ica#! 1994

70



Bi!liogra"ie on@line-

1. ttp+FFGGG.crediteur#pe.r#Fdespre-n#iF

2. ttp+FFGGG.,i'a#ldin.c#m.trFenF

3. ttp+FFGGG.u's.c#mFl#'alFenFa'#utJu'sFa'#utJusFist#rI.tml

4. ttp+FFGGG.u's.c#mFl#'alFenFa'#utJu'sFa'#utJusFc#deJ#,Jc#nduct.tml

5. ttp+FFscris#arederec#mandare.e%#'s.r#F

6. ttp+FFe%#'s.r#FcarieraFsectiune-stdentFartic#l-<cris#aredeintentie

7. ttp+FFGGG.emp#Ger.r#F'#dI-lanuaeFcum-sa-incadre"i-per,ect-estimentatia-in-

c#nte/t-iF

8. ttp+FFGGG.m#neI.r#Fresurse-umaneFim'racat-pentru-succes-ei-a,la-cand-eti-'ate-

palma.tml.

9. ttp+FFGGG.l#catii-eenimente.r#Fartic#leFe"iF71F&#durile20estimentare10. ttp+FFGGG.dailI'usiness.r#Fstiri-li,estIleFcele-mai-,recente-reseli-in-estimentatia-

unui-'usiness-man-24546

11. GGG.capital.r#


c#nte/t-i

13. ttp+FFintercept#r.in,#rmatia.r#F<aptamanaJKinanciaraectiaJdeJstilJcumJtre'uieJsaJ

seJpre"inteJunJ'usinessmanJdeJsucces-3-7547614. ttp+FFGGG.121.r#Fintrea'aJspecialistulFintre'are8676-ce-tinuta-'usiness-casual-as-

putea-purta-la-un-interiu-cu-ana%at#ri-straini-cat34.tml

15. ttp+FFGGG."iare.c#mFartic#leFtinutaLmasculina


c#nte/t-i

17. GGG.'ri#ni.c#m

18. GGG.'arneIs.c#m

19. GGG.,itnIc.edu

Documents

Importanţa vestimentaţiei în cadrul resurselor umane