51

Development Education in Europe:Evaluation of the efficiency of the project Glocal Tour implemented in four EU member states

AbstractThe article examines the concept of develop-

ment education in light of the Millennium Develop-ment Goals. It tries to offer some conceptual clarifi-cations and to point out the main challenges policy makers face when trying to reach these goals. Then it moves toward the analysis of a project developed and implemented in four EU member states that tries to promote development education through a variety of strategies. The main intention of the author is to point out the best practices identified in the context of this project.

Keywords: development education, sustaina-ble development, Millennium Development Goals, evaluation, Romania.

EDUCAȚIA PENTRU DEZVOLTAREÎN EUROPA: EVALUAREA EFICIENȚEI PROIECTULUI GLOCAL TOURIMPLEMENTAT ÎN PATRU STATE MEMBRE UE

Anca GLIGA

Anca GLIGAStudent masterand,Departamentul de Administrație și Management Public,Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-264-431.361E-mail: gliga.anca@gmail.com

Revista Transilvanăde Ştiinţe Administrative1 (36)/2015, pp. 51-67

52

1. Conceptul de educație globală sau educație pentru dezvoltare

Educația globală (cunoscută în Europa îndeosebi sub denumirea de educație pentru dezvoltare (development education) este o arie care s-a dezvoltat și a crescut semnifica-tiv în importanță în ultimii ani (Bourne, 20015) pe măsură ce societatea în care trăim a devenit extrem de integrată (un „sat global” cum a fost denumită de unii autori) (Bourn, 2007; 2008; Gathercole, 2011). În ciuda progresului tehnologic și al gradului ridicat de calitate a vieții în țările dezvoltate, umanitatea trece printr-o perioadă marcată de crize economice, politice, sociale, ecologice și de resurse. Odată cu creșterea populației totale a globului au apărut numeroase provocări precum: o distribuție inegală a resurselor, lipsa de acces pentru un mare procent al populației la educație și facilități sanitare, inegalitate de gen, terorism, sărăcie extremă (cu 1 miliard de oameni din cele 7 totale trăind cu mai puțin de un dolar pe zi) (Scheunpflug și Asbrand, 2006, pp. 31-46; Mc-Cann și McCloskey, 2009).

Toate aceste provocări sunt fără precedent și dificil de soluționat. O încercare de a schimba situația prin acțiuni de tipul top-bottom (de sus în jos) a fost inițiată de către Națiunile Unite în anul 2000, prin lansarea programului „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului” (Millennium Development Goals), program încurajat de șefii de stat din toată lumea. Cu toate acestea, a devenit vital ca aceste eforturi să fie completate de acțiuni de tipul bottom-up (de jos în sus). Magnitudinea problemelor discutate mai sus poate să conducă fie la „disperare, fie la realizarea că sustenabilitatea trebuie să fie aplicată de comunități la nivel local și că poate fi construită doar de jos în sus”(Tilbury et al., 2002).

Dezvoltarea durabilă trebuie să fie implementată acolo unde oamenii sunt predispuși să învețe și să se implice, adică la nivel local (Tilbury et al., 2002).

Prin intermediul educației globale, actorii locali, oriunde s-ar afla aceștia, pot deveni informați referitor la problematica globală – aspecte referitoare la sustenabilitate, comerț echitate, economie, provocări în ceea ce privește educația, accesul la sisteme sanitare, inegalitatea de gen etc., și pot contribui activ spre a genera o schimbare pentru o lume mai sustenabilă și inclusivă (Mesa-Peinado, 2011). Acest tip de educație dorește să stimuleze o înțelegere mai în profunzime a problemelor complexe cu care oamenii din diferite colțuri ale lumii se confruntă, precum și să încurajeze și să susțină o schimbare de perspectivă, de atitudini și inițiative la nivel individual, astfel încât aceștia să își asume responsabilitatea de a deveni agenți de schimbare în comunitățile locale din care fac parte (Scheunpflug și McDonnell, 2008).

2. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – un plan de dezvoltare stabilit de Națiunile Unite

Stabilite în anul 2000 prin Declarația de Dezvoltare a Mileniului și asumate de 189 de state semnatare, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au ca termen de realizare anul 2015 și sunt constituite din opt obiective principale (http://blog.world-visionyouth.org/2013/05/15/post-2015-intro/):

1. reducerea sărăciei severe;2. realizarea accesului universal la educația primară;

53

3. promovarea egalității între sexe și afirmarea femeilor;4. reducerea mortalității infantile;5. îmbunătățirea sănătății materne;6. combaterea HIV/SIDA, malariei și a altor boli;7. asigurarea sustenabilității mediului; și8. crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului reprezintă singura agendă globală de dez-voltare, devenind astfel o inițiativă fără precedent. Ceea ce face inițiativa unică este, pe de o parte, faptul că un număr mare de state și-au unit eforturile împreună cu alte organizații și instituții internaționale – Uniunea Europeană, Banca Mondială, OECD, Fondul Monetar Internațional etc., dar și faptul că progresul ODM nu este măsurat doar prin creștere economică, ci și prin perspectiva dezvoltării umane.

Această mobilizare de forțe la nivel înalt are însă nevoie de suport la nivel local, regional, național în toate țările lumii. S-a ajuns la concluzia că societatea civilă trebuie să fie informată cu privire la existența ODM, întrucât aceasta are un rol cheie în a le implementa. Una dintre provocările ODM a fost că, pe măsură ce s-au depus eforturi pentru îndeplinirea acestora, s-a descoperit faptul că societatea civilă nu își asumă întot-deauna responsabilitatea pentru niște obiective care sunt în primul rând specifice țărilor în curs de dezvoltare și în mare parte irelevante din perspectiva țărilor dezvoltate. În acest context intervine importanța educației pentru dezvoltare care scoate în evidență și informează referitor la agenda internațională pentru dezvoltare, încurajează gândi-rea critică, evidențiază importanța unei legături și colaborări între „Nordul Global” și „Sudul Global”, ajută la diseminarea ideii de interdependență între cetățenii și statele lumii și evidențiază nevoia unei cooperări interstatale pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

Pentru ca cetățenii din toate țările lumii să se implice în procesul de dezvoltare este nevoie ca aceștia să aibă acces la a-și dezvolta, complementar cu educația formală, anumite competențe precum gândire critică, dar și atitudini precum participare activă, pornite de la ideea de interdependență. O idee importantă este aceea potrivit căreia educația globală este un alt tip de educație, axat pe un proces deschis, unde nu există un plan predefinit referitor la rezultatul procesului de învățare sau cum anume acesta va fi pus în practică. Studenții și elevii sunt expuși faptelor, perspectivelor, efectelor și cauzelor percepute ale provocărilor societății actuale, ei fiind încurajați să aibă o aborda-re critică și să își identifice singuri rolul pe care doresc să îl aibă în soluționarea acestora (Davies, Harber și Yamshita, 2005). Ideea care stă la baza educației pentru dezvoltare este că trăim într-o lume în care suntem cu toții interdependenți și că schimbarea spre bine în economie, dezvoltare, condiții sociale poate veni doar ca rezultat al unei acțiuni comune a indivizilor de pretutindeni.

Prin urmare, un număr tot mai mare de state caută să implementeze educația globală în sistemele formale de educație, iar organizațiile neguvernamentale pentru dezvoltare (ONGD) reprezintă de multe ori singurii actori care implementează proiecte cu scopul de a disemina educația globală. Printre subiectele aflate sub umbrela educației pentru

54

dezvoltare se află drepturile omului, educație pentru pace, comunicare interculturală, educație pentru dezvoltare durabilă, justiție globală, egalitatea de gen etc.

3. Studiu de caz – proiectul Glocal

Proiectul discutat în cele ce urmează, Glocal, un proiect implementat în patru țări ale Uniunii Europene, oferă informații referitor la procesul de diseminare și imple-mentare a educației pentru dezvoltare (ED), având drept context principal Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Analizând instrumentele proiectului (spre exemplu, un curs online, o expoziție mobilă, evenimente pe diferite teme aferente educației pentru dezvoltare, concursuri pentru actorii aflați la baza implementării ED pentru a crea instrumente relevante educației pentru dezvoltare) precum și rezultatele acestuia pu-tem trage concluzii referitor la bune practici, provocări și dificultăți în implementare, precum și posibile soluții (McCollum și Bourn, 2001). Faptul că proiectul a fost imple-mentat în două vechi state membre ale Uniunii Europene (Germania și Italia), și în două noi state membre (Polonia și România) ne oferă posibilitatea unei analize comparate referitor la modalitățile în care astfel de inițiative și abordări conexe educației pentru dezvoltare și Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului sunt primite și implementate.Mai mult decât atât, este relevant să observăm implicarea și disponibilitatea unor actori cheie în dezvoltarea unor astfel de proiecte, precum autoritățile locale, cele centrale și organizațiile non-guvernamentale.

3.1. Contextul și prezentarea Glocal

Din anul 2007 linia de finanțare „Actori Non-Statali și Autorități Locale în Dezvol-tare” (NSA-LA) a fost mijlocul principal prin care Uniunea Europeană a oferit granturi proiectelor de dezvoltare din Europa (Comisia Europeană, 2012, p. 13).

Glocal este unul dintre proiectele care a fost finanțat prin acest program și a avut o perioadă de implementare de trei ani, din anul 2010 până în 2013. Principalele teme adresate prin această linie de finanțare, NSA-LA, sunt sărăcia, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului și politicile de dezvoltare (Comisia Europeană, 2012, p. 13).

Glocal a fost un proiect axat pe Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului având următoarele obiective specifice:

1. Promovarea educației pentru dezvoltare ca un element comun al identității europene între vechile și noile state membre;

2. Motivarea profesorilor și oferirea unui cadru prin care aceștia să se implice în acțiuni educaționale orientate spre dezvoltarea unor relații corecte între Nordul și Sudul Global, prin dezvoltarea și furnizarea unor instrumente, metode și idei aferente educației pentru dezvoltare, elaborate de actorii care le implementează la nivel local (profesori și alți educatori); și

3. Motivarea tinerilor să se implice activ în provocările globale și dezvoltarea în aceștia a ideii că au puterea de a influența procesele decizionale, precum și a-i încuraja în a-și exprima punctele de vedere și a lua parte în discuția globală referitor la dezvoltare (Cerere de finanțare proiect Glocal, p. 3).

55

Obiectivul specific a fost introducerea educației de la egal la egal (peer to peer) ca un instrument pentru a crește gradul de conștientizare referitor la aspectele globale în rândul tinerilor europeni, precum și crearea unei abordări comune referitoare la educația pentru dezvoltare în rândul profesorilor prin aducerea ideilor locale la nivel global și, în consecință, încurajarea interacțiunilor dintre tineri și educatori, profesori, care reprezintă target-ul proiectului.

Proiectul a fost dezvoltat de către parteneri din patru state membre ale Uniunii Euro-pene – două state membre vechi, Germania și Italia, și două state membre noi, Polonia și România. Cele patru ONG-uri care au implementat național proiectele sunt SWM Youth for the World – Polonia, Verein Niedersächsischer Bilungsinitiativen e.V. – Germania, Volontariato Internazionale per lo Sviluppo (VIS) – Italia și Peace Action, Training and Research Institute of Romania (PATRIR) – România (European Development Education Monitoring Report, 2010, p. 55). Italia, Germania și Polonia au avut bugete destul de ridicate, în timp ce bugetul României a fost aproape inexistent – Germania a avut o sumă extrem de ridicată – 45.000.000 euro, Italia 1.089.000 euro, Polonia 900.000 euro și, în cele din urmă, România cu 75.000 euro. În timp ce primele trei țări au avut deja în 2010 o rețea bine stabilită și funcțională în direcția educației pentru dezvoltare, România era încă la punctul de a iniția un proces în această direcție printr-o rețea de ONG-uri numită FOND (Federația Organizațiilor Non-guvernamentale pentru Dezvoltare).

3.2. Provocări adresate de proiect

Glocal a fost un proiect care a dorit să răspundă unor nevoi și provocări identifi-cate cu privire la educația pentru dezvoltare la nivel european. Următoarele nevoi și probleme au fost identificate în țările implicate:

1. Educația pentru dezvoltare în Europa nu are un numitor comun. Deși există procese derulate în mod individual în unele țări membre ale UE, nu există politici comune pentru educația pentru dezvoltare în Europa.

2. Cooperarea insuficientă a stakeholderilor implicați în ED și nevoia ca aceștia să fie implicați în procese multilaterale care să includă toți actorii cheie.

3. O prea mică sau inexistentă incluziune a actorilor care implementează educația pentru dezvoltare și a celor care beneficiază în mod direct de soluțiile oferite prin aceasta, respectiv profesori, elevi etc.

4. Profesorii nu sunt tratați ca parteneri egali în procesul decizional, în crearea de instrumente pentru educația pentru dezvoltare.

5. Lipsa participării în procesul educațional a studenților și elevilor, care sunt în prezent, în cel mai bun caz, receptori ai conținutului educațional, și nu co-cre-atori ai acestuia (Cerere de finanțare proiect Glocal, pp. 10-11).

3.3. Fazele proiectului și obiective de atins

Proiectul a avut trei faze care au implicat activități specifice, în mare parte centrate pe educația de la egal la egal ca și metodologie și având ca și context educația pentru dezvoltare și în particular ODM (www.glocaltour.org).

56

FAZA 1. Crearea de materiale și idei pentru educația pentru dezvoltare la nivel de bază (generarea de instrumente și abilități pentru grupurile țintă – profesori și elevi)

Activitatea 1.1. Concursuri pentru elevi (individuale și concursuri de grup);Activitatea 1.2. Concursuri pentru profesori; șiActivitatea 2.1. Curs e-learning pentru profesori.

FAZA 2. Aducerea ideilor locale la nivel global (dimensiunea de creștere a nivelului de conștientizare)

Activitatea 3.1. Întâlnirile alumnilor (curs e-learning);Activitatea 3.2. Publicarea planurilor de lecție dezvoltate de profesori; șiActivitatea 4.1. Glocal Tour – expoziție mobilă.

FAZA 3. Discuția comună (dimensiunea de networking – crearea unor noi spații de schimb de idei și materiale, precum și întărirea platformelor și rețelelor existente, care încă au nevoie de suport și de un proces comunicațional îmbunățit)

Activitatea 5.1.Platforme web 2.0 & e-Learning;Activitatea 5.2.Delegare de sarcini de la egal la egal pe tema ED; șiActivitatea 5.3.Lecția Globală – excursie educațională în Tanzania.

4. Întrebări de cercetare

Cele trei întrebări de cercetare de mai jos oferă o perspectivă asupra modalității în care procesul de diseminare a educației pentru dezvoltare, având ca punct central subiecte discutate în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, a fost imple-mentat și a funcționat în cele patru țări partenere în proiectul Glocal. Putem observa exemple de bune practici, lecții învățate, provocări și soluții referitoare la implementa-rea unui proiect centrat pe tema educației pentru dezvoltare. Pe baza acestor întrebări, care oferă o perspectivă cu privire la modul în care cele trei faze ale proiectului au fost implementate și eficiența acțiunilor inițiate, putem trage concluzii referitor la rolurile și implicarea diferiților actori în crearea instrumentelor de educație pentru dezvoltare, precum și la eficiența unor demersuri de diseminare, precum cursuri de e-learning pe subiectul DE și ODM, o expoziție mobilă, concursuri, evenimente tematice etc.

4.1. Cum a fost perceput un demers precum un tur cu o expoziție mobilă pe subiectul Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Polonia și România?

O expoziție mobilă a traversat atât Polonia cât și România în anii 2011 și 2012 pentru 7 luni în fiecare țară. În această secțiune vom face analiza datelor referitoare la profilul și numărul persoanelor care au participat la acest demers – atât grupuri (elevi și pro-fesori) cât și vizite individuale, vom analiza dacă anumite strategii au fost necesare pentru a ridica interesul asupra subiectului și vom evalua chestionarele de feedback care arată dacă și în ce mod nivelul de conștientizare referitor la ODM s-a modificat ulterior vizitei în cadrul expoziției mobile. România și Polonia, state membre noi ale

57

UE, au o experiență redusă în educația pentru dezvoltare, România fiind considerată o țară cu un nivel slab de implementare al ED, Polonia aflându-se la un nivel interme-diar. Așadar, putem face o comparație referitor la modalitatea în care expoziția mobilă Glocal Tour a fost primită în cele două țări, ce abordări au fost necesare și să analizăm potențiale căi de maximizare a eficienței unei astfel de inițiative.

4.2. Cum au primit actorii aflați la baza procesului de implementare al ED (profesori și elevi) oportunitatea de a crea instrumente specifice educației pentru dezvoltare?

Implicarea profesorilor și elevilor în crearea instrumentelor de educație pentru dezvoltare: atât elevii cât și profesorii din cele patru țări partenere – Italia, Germania, Polonia și România au fost invitați să participe în diferite concursuri și activități prin care să creeze instrumente pentru educație pentru dezvoltare. Analizând datele exis-tente, putem să tragem concluzii referitor la implicarea acestora, câți elevi au trimis materiale și din ce țări, câte lecții globale au fost elaborate și trimise de către profesori și din ce țări.

4.3. Cum a fost primit cursul de e-learning pe educație pentru dezvoltare de către profesorii participanți din cele patru țări partenere?

Instruirea actorilor care diseminează și implementează educația pentru dezvoltare (profesori, învățători, educatori) a implicat un curs de e-learning aflat pe site-ul pro-iectului. Prin analiza datelor putem trage concluzii referitoare la modalitatea în care acest curs a fost primit – câți profesori au făcut acest curs, feedback-ul lor, gradul de implicare.

5. Metodologia cercetării

Metodele de cercetare folosite pentru acest studiu de caz sunt bazate pe diferite instrumente, majoritatea dintre acestea fiind folosite și implementate pe durata celor trei ani de proiect. În primul rând, vom face analiza datelor pe baza informațiilor adunate pe durata fazelor proiectului și la scurt timp după finalizarea acestora (for-mulare de feedback, interviuri, rapoarte de evaluare). Aceste date au fost colectate de la cele patru organizații partenere din Germania, Polonia, Italia și România deoarece formularele de feedback au fost utilizate pe toată durata proiectului pentru aproxima-tiv toate activitățile implementate. În al doilea rând, pe durata uneia dintre activități, și anume GlocalTour (expoziția mobilă derulată în România și Polonia), s-a efectu-at o observație participativă pe durata celor 7 luni de implementare a proiectului în România (mai – noiembrie 2012). Această observație permite o viziune de ansamblu asupra activității implementate, a modalității în care a fost percepută de către actorii implicați în diseminarea, implementarea sau care reprezintă target-ul educației pentru dezvoltare – profesori, educatori, elevi, autorități locale, membri ai societății civile, instituții educaționale, ONG-uri etc.

58

6. Principalele rezultate

6.1. Cum a fost perceput un demers precum un tur cu o expoziție mobilă pe subiectul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Polonia și România?

Expoziția a constat într-un trailer cu cinci camere, fiecare conținând informații che-ie și relevante pe diferite teme aferente Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și Educației pentru Dezvoltare. Temele specifice fiecărei încăperi au fost ODM, volunta-riatul, sănătatea, educația și comerțul echitabil. Doi coordonatori plus voluntari locali și internaționali au organizat vizitele, activitățile conexe prezenței expoziției într-o anumită locație, diseminarea informației în media locală și națională, și inițierea con-tactelor și colaborărilor cu autorități locale, ONG-uri și diferite instituții și parteneri din mediul privat.

Principalul target al expoziției a constat din grupuri organizate de elevi și profesori care au vizitat expoziția pe baza unor programări (capacitatea era de 30 de persoane/vizită). În afara acestor vizite organizate, oricine putea vizita expoziția, iar vizitele erau gratuite.

În obiectivele inițiale ale Activității 4.1. – ExpozițiaGlocalTour, care a vizitat Polonia în 2011 și România în 2012, era menționat că target-ul ar fi atingerea unui număr de aproximativ 5.600 de elevi în grupuri organizate per țară, plus mii de vizitatori indivi-duali (Cerere de finanțare proiect Glocal, pp. 10-16). Potrivit datelor existente, respectiv listele pe care vizitatorii se înregistrau în timpul vizitei în expoziție, target-ul total atins a fost de 4.700 de elevi veniți în 265 de grupuri organizate. Au existat 162 de grupuri în România cu 2.964 elevi și 103 grupuri cu 1.700 de elevi în Polonia. În ceea ce privește vizitatorii individuali, s-a atins un număr de aproximativ 20.000 în total – 13.000 în Polonia și 6.482 în România. Se poate observa că numărul de grupuri este cu o treime mai mare în România comparativ cu Polonia și că numărul vizitelor individuale este de două ori mai mare în Polonia comparativ cu România.

O cauză pentru acest lucru este faptul că în România pe durata ultimei luni de proiect expoziția a fost staționată exclusiv în curtea unei școli (detalii în paginile ur-mătoare), fapt care a crescut semnificativ numărul de grupuri care au vizitat expoziția, dar care a scăzut prezența vizitatorilor individuali. De cele mai multe ori în Polonia expoziția a fost staționată exclusiv în spații private (de exemplu în parcarea mall-urilor) sau uneori în spații publice (piețe centrale, de exemplu), dar nu a fost parcată în cadrul unei instituții educaționale.

Inițial, a fost planificat ca expoziția să facă un tur atât în România cât și în Polonia pe o perioadă de 7 luni în fiecare țară, și că va fi staționată în 5 orașe din Polonia și 4 din România. Deoarece fondurile au permis acest lucru, au fost adăugate trei luni în plus în Polonia, deci o durată totală de 10 luni, și 5 orașe, și două noi orașe în România, deci un total de 7 luni în 6 orașe.

Alte rezultate punctuale ale expoziției:• Un număr total de 30.000 de fluturași informaționali au fost produși și distribuiți,

15.000 în România și 15.000 în Polonia.

59

• 4.000 de postereau asigurat vizibilitatea proiectului în orașele vizitate în ambele țări.

• 1.090 de pachete informaționale au fost trimise către școli, autorități locale, prezen-tând conținutul și programul expoziției, precum și câteva materiale educaționale – în România.

• Peste 2.000 de persoane au luat parte în evenimentele conexe organizate.• 8.000 de jurnale informative pregătite de elevi au fost distribuite – 5.000 în Polonia și 3.000 în România.

• Peste 500 de profesori, învățători și educatori au vizitat expoziția cu grupuri (350 grupuri) sau au primit materiale educaționale via email, site sau alte mijloace.

• În Polonia 39 de workshop-uri au fost organizate în școli și alte instituții având o audiență de 741 de participanți. În România aproximativ 10 workshop-uri au fost organizate în școli, orfelinate, comunități roma și tabere de copii.

• 3.000 de chestionare de evaluare au fost completate în Polonia și 485 în România.• Au fost create numeroase parteneriate cu ONG-uri, atât la nivel local, regional

cât și național, pentru organizarea unor evenimente conexe expoziției pe teme de educație globală.

Această parte a proiectului a avut cea mai ridicată vizibilitate, în ciuda faptului că target-ul stabilit inițial nu a fost în totalitate atins. În ceea ce privește calitatea, for-mularele de feedback au oferit o mai bună înțelegere cu privire la modalitatea în care publicul a primit inițiativa: peste 90% dintre vizitatorii care au completat formularul, atât în România cât și în Polonia, au găsit conținutul expoziției ca fiind „interesant” sau „foarte interesant”. 56% dintre respondenții din România și 65% din cei din Polonia au identificat subiectele discutate ca fiind „noi” sau „relativ noi”. Majoritatea vizitatorilor au menționat că cunoștințele lor pe tema Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului s-au îmbunătățit în urma vizitei (56% în România și 91% în Polonia). În cele din urmă, 67% dintre respondenții români și 99% dintre cei polonezi au menționat că astfel de inițiative precum GlocalTour sunt necesare.

Prin observație participativă în România se poate concluziona că au existat dife-rite provocări în faza de implementare a unei astfel de inițiative în ceea ce privește autoritățile locale, școlile și Inspectoratele Școlare Județene. În primul rând, au existat șase orașe în care expoziția a staționat și toate cele șase autorități locale și primării au fost contactate pentru a facilita obținerea unei locații centrale, ușor accesibile pentru această expoziție gratuită. Proiectul nu avea buget pentru finanțarea costurilor de par-care, întrucât se miza pe colaborări cu autoritățile publice. Doar una (Târgu-Mureș) din cele șase primării contactate a oferit spațiu pentru parcarea expoziției în mod gratuit pe o perioadă de cinci săptămâni. În ceea ce privește celelalte autorități publice (Cluj-Napoca, București, Constanța, Oradea și Sibiu) răspunsurile la cererile în scris ale or-ganizatorilor au fost negative, fiind motivate prin dimensiunea prea mare a trailer-ului sau lipsa de disponibilitate a spațiilor publice centrale gratuite. Recomandările primite au fost de a încerca parcarea pe spații private, de exemplu în parcarea mall-urilor, ceea ce s-a încercat, dar mall-urile au un trafic semnificativ mai mic pe durata orelor

60

de muncă și mult mai mare în timpul weekend-ului. Echipa GlocalTour s-a adaptat acestei situații și au schimbat zilele și orele de deschidere pentru a atrage un număr cât mai mare de vizitatori. Aceeași problemă a existat și în Polonia în implementarea acestei activități a proiectului: lipsa de cooperare cu autoritățile locale. Aceasta a dus la un efect nedorit, și anume parcarea expoziției în spații marginale, particulare, care totuși a contribuit la atingerea unui număr ridicat de vizitatori individuali, dar a scăzut numărul targetului proiectului (profesori, elevi etc.), în principal pe motivul distanței.

Colaborări cu diferite școli au fost de asemenea inițiate în două direcții: pentru a par-ca expoziția în curtea lor, dar și pentru a disemina informațiile referitoare la expoziție. Referitor la prima direcție, interesul a fost ridicat, însă din cauze logistice (curți prea mici, dimensiuni prea mari ale expoziției, lipsa căilor de acces etc.) doar într-o singură reședință de județ (Oradea) a fost posibil ca expoziția să aibă loc în curtea unui liceu. Este important de evidențiat faptul că aceasta a fost și cea mai de succes parte a tu-rului în România (cu cel mai mare număr de vizitatori, cu cel mai ridicat interes, dar și în termeni calitativi – grupul țintă era deosebit de interesat, au facilitat organizarea de workshop-uri, întâlniri, evenimente). De asemenea, este important de menționat faptul că o mare parte a expoziției a avut loc în timpul vacanței școlare (datele pentru GlocalTour în România au fost mai 2012 – noiembrie 2012).

Totodată, s-a observat că o mare parte a profesorilor din alte instituții de învățământ erau reticenți în a se alătura acestei inițiative dacă ea avea loc într-o instituție care nu era a lor, de aceea organizatorii au căutat să găsească spații neutre și ușor accesibile, acest element fiind mereu o provocare. Pe durata acestei luni petrecute în curtea unei școli, un total de 1.850 de vizitatori au participat la expoziția mobilă – 71 de grupuri (1.535 elevi, 84 profesori) din 14 școli și un orfelinat din județși 231 de vizitatori in-dividuali. O majoritate semnificativă din grupurile participante au venit din cadrul instituției gazdă – 53.

Cea de-a doua direcție în care s-a dorit inițierea de colaborări cu școlile a fost refe-ritor la vizibilitatea proiectului. Pe durata celor 7 luni ale expoziției, 1.090 de pachete informative (postere, broșuri, materiale educaționale și de informare referitoare la te-mele expoziției și locațiile acesteia) au fost trimise către toate școlile din fiecare județ vizitat (cu excepția unui județ, pe durata verii). Inspectoratele Școlare Județene au fost de asemenea informate de fiecare dată. În cele mai multe cazuri – 4 din 5 – s-au rezumat la a posta informația referitoare la GlocalTour pe site, iar într-un singur caz au trimis memo-uri către fiecare școală din județ.

ONG-uri locale, regionale și naționale au fost contactate pe perioada celor 7 luni. Interesul și implicarea acestora în proiect au fost întotdeauna ridicate, și ONG-urile și-au oferit mereu expertiza pe diferite teme (de exemplu, organizația Salvați Copiii a organizat evenimente în cadrul GlocalTour pe tema traficului de copii, un trainer de la FOND – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare a organizat un workshop pe tema incluziunii minorităților, o organizație locală din Constanța a făcut o proiecție de documentar pe teme de mediu, experți de la PATRIR au organizat workshopuri pe educație pentru pace și transformarea conflictelor etc.). Echipa Glocal-

61

Tour a inițiat mereu comunicarea cu diferite ONG-uri pentru a le oferi acestora spațiu să disemineze informațiile referitoare la ariile lor de interes și expertiză.

Strategiile folosite de către echipa de coordonatori și voluntari pentru creșterea vizibilității au inclus mai multe direcții. În primul rând, un număr mare de evenimente a fost organizat, 28 în România și 10 în Polonia, având ca subiecte teme corelate cu ODM – proiecții de documentare, concerte, workshop-uri, diferite ateliere cu ocazia unor zile specifice – Ziua Internațională a Comerțului Echitabil, Ziua Internațională a Familiei, Ziua Internațională de Luptă împotriva Hepatitei etc. Aceste evenimente au fost organizate în colaborare cu diferite ONG-uri sau companii (de exemplu, Starbucks care a organizat un workshop cu ocazia Zilei Internaționale a Comerțului Echitabil). În planul inițial al proiectului GlocalTour un număr de 2 evenimente/oraș au fost progra-mate, însă atât în Polonia cât și în România coordonatorii au hotărât să organizeze mai multe, datorită eficienței acestor evenimente și a modalității pozitive în care acestea erau primite de către public și parteneri. Aceste evenimente au fost ocazii foarte bune pentru a dezvolta parteneriate cu media, precum și cu autoritățile publice și alte ONG-uri.

În al doilea rând, organizatorii au observat că o motivație foarte bună pentru profesori și învățători de a se implica în program a fost faptul că aceștia primeau un certificat care atesta faptul că au participat în activități extracurriculare (profesorii sunt evaluați în România și în funcție de participarea lor în astfel de inițiative).

În al treilea rând, s-a putut observa că abordarea directă atât a conducerilor instituțiilor de învățământ, cât și a autorităților locale și a altor actori prin care s-au oferit toolkit-urile informative au fost mai eficiente și au dus la obținerea de rezultate mult mai rapid.

În al patrulea rând, în Polonia organizatorii au organizat concerte spontane în fața expoziției pentru a atrage atenția trecătorilor. De asemenea, în ambele țări voluntarii au făcut promovare directă în spațiul din jurul expoziției fie că era un spațiu public, un mall sau o parcare. S-au făcut de asemenea și spoturi radio, precum și flyere de promovare directă.

În ceea ce privește rezultatele, indicatorii arată că, deși target-ul inițial în ceea ce privește numărul așteptat de grupuri și vizitatori individuali a fost atins doar în proporție de 84%, prin diferite instrumente și strategii adiacente (kit-uri informaționale, evenimente, parteneriate) informația a ajuns la public și la un număr semnificativ de actori implicați în educația pentru dezvoltare.

Potrivit formularelor de feedback, nivelul de conștientizare referitor la ODM a crescut, arătând că o astfel de inițiativă – o expoziție mobilă – poate să fie eficientă în procesul de diseminare și implementare a educației pentru dezvoltare.

În ceea ce privește provocările, un punct negativ în faza de implementare a proiectului, atât în Polonia cât și în România, a fost gradul mic de implicare și de su-port din partea autorităților locale. Pe de altă parte, ONG-urile au fost foarte implicate, oferindu-și resursele și expertiza, și fiind dornice de a beneficia de platforma existentă pentru a disemina informații referitoare la activitățile proprii, în funcție de aria în care activează.

62

Faptul că a existat un nivel redus de informare cu privire la importanța educației pentru dezvoltare și a ODM în rândul unor actori cheie – autorități locale, personalul de la Ministerul Educației – poate reprezenta o adevărată provocare în implementarea unui astfel de proiect la nivel național și local. Mai mult decât atât, lipsa unei structuri și strategii comune între autoritățile care ar trebui, potrivit politicilor europene, să fie implicate în diseminarea și implementarea educației pentru dezvoltare (Ministerul de Externe, Ministerul Educației, ONG-uri, profesori) a reprezentat de asemenea o provocare importantă în calea implementării proiectului.

6.2. Cum au primit actorii aflați la baza procesului de implementare a ED (profesori și elevi) oportunitatea de a crea instrumente specifice educației pentru dezvoltare?

Au fost organizate două concursuri în patru țări partenere: un concurs grafic in-dividual și unul de grup. Desenul câștigător urma să fie pictat pe partea exterioară a expoziției GlocalTour, când aceasta va traversa Polonia și România. În total, 400 de materiale au fost înscrise în concursul individual, din care 370 din România. Nu au existat materiale trimise din Italia.

Au fost obținute următoarele rezultate:• Au fost 3 intrări premiate, iar cea de pe locul 1 a fost pictată pe exteriorul expoziției

Glocal.• La ideea partenerului român, 24 de desene au fost transformate în cărți poștale

pentru a fi folosite în diferite inițiative.• Pentru concursul de grup au existat 25 de jocuri trimise, 40 de expoziții create și

17 ziare având ca temă educația pentru dezvoltare (majoritatea dintre acestea au fost din România).

• Au existat 8.000 de materiale compilate ca rezultat al tuturor intrărilor din con-cursuri, atât în cele individuale cât și în cele de grup. Acestea au fost distribuite ulterior în cadrul proiectului.

• Majoritatea materialelor generate au fost folosite ca material educațional în timpul expoziției mobile GlocalTour (jocuri, picturi etc.).

Este important de scos în evidență faptul că, luând în considerare că această inițiativă își dorea să atingă un target din toate cele patru țări partenere, numărul participanților este destul de scăzut – 400 din școlile inițial planificate, 4.000. Din punct de vedere calitativ, multe dintre materialele generate au avut un nivel ridicat și au fost multipli-cate în faze ulterioare ale proiectului. S-a considerat că ar fi existat mai mult potențial de promovarea a concursurilor pentru a genera o implicare mai mare în principal în vechile state membre UE partenere, Germania și Italia. O posibilă cauză pentru acest efect ar putea fi faptul că aceste activități au fost primele implementate în proiect, în momentul în care contactele cu școlile și partenerii nu erau încă stabilite.

De asemenea, se poate observa distribuția foarte diferită a implicării – o proporție foarte mare a participanților a fost din România, participare moderată din Polonia și foarte scăzută în Italia și Germania. O explicație a partenerilor a fost aceea că activitățile extracuriculare în Germania și Italia sunt mult mai prezente, existând multe concur-

63

suri și multe oportunități pentru elevi să se implice în diferite activități, ceea ce face mai dificil ca un proiect precum Glocal să atragă interesul. Organizația parteneră din România a organizat workshop-uri și prezentări în școli ca o strategie pentru a ajuta la diseminare. Se pare că această abordare a fost esențială, întrucât România a avut un număr foarte ridicat de intrări în concursuri.

Concursul pentru profesori a fost promovat într-un mod similar cu cel care avea ca target elevii. Au fost depuse 120 de planuri de lecție din cele patru țări partenere, dintre care 109 au fost din România. Din cele 120, cele mai bune 12 au fost selectate să fie incluse în ebook-ul care a fost diseminat într-o faza ulterioară a proiectului. Profe-sorii români s-au arătat motivați și entuziaști să ia parte la această inițiativă. La cealaltă extremă, implicarea profesorilor din Germania și Italia a fost minimă. O posibilă cauză pentru acest fapt poate fi faptul că în aceste două țări educația pentru dezvoltare este deja parte din curricula școlară. Este important de menționat faptul că, din dorința ca acest concurs să fie inclusiv, planurile de lecție puteau fi trimise în orice limbă a țărilor partenere.

În ceea ce privește rezultatele, datele existente arată că, din perspectiva cantității, implicarea profesorilor și a elevilor a fost scăzută în 3 din cele 4 țări (Germania, Polonia și Italia).Participare foarte ridicată a avut România, care poate fi explicată din perspec-tiva următoarelor aspecte: o mai mare implicare a partenerului român în diseminarea informațiilor referitoarea la concurs prin toate mijloacele (contactarea Ministerului Educației, Inspectoratelor Școlare Județene, școlilor, media); o altă cauză ar putea fi, potrivit partenerului german, faptul că există prea multe oportunități de activități ex-tracurriculare în celelalte țări pentru a putea atrage atenția asupra unui proiect precum Glocal.

Per ansamblu, cu certitudine există un interes ridicat din partea partenerilor români pentru a genera materiale cu teme aferente educației pentru dezvoltare. Când opor-tunitatea a existat, prin proiectul Glocal, aceștia s-au arătat implicați și interesați să ia parte la o astfel de inițiativă. O posibilă explicație ar fi faptul că, potrivit informațiilor prezentate în capitolul anterior, educația pentru dezvoltare este aproape inexistentă în România, aceasta oferind un spațiu larg pentru implementarea unor astfel de proiecte și acoperirea acestei nevoi.

6.3. Cum a fost primit cursul de e-learning pe tema educație pentru dezvoltare de către profesorii participanți din cele patru țări partenere?

Cei patru parteneri au organizat, prin intermediul paginii de internet www.glo-caltour.org, un curs online și o platformă care a inclus 16 subiecte de educație pentru dezvoltare. Cel mai mare rol în generarea de conținut i-a revenit partenerului italian, care avea o experiență semnificativă în implementarea unor astfel de proiecte și a avut rolul de expert în această activitate a Glocal. Cursul online a fost destinat profesorilor din cele patru țări partenere și a fost disponibil în cinci limbi (engleză, italiană, germană, poloneză și română). Modulele acestuia au fost: Modulul 1 – Dreptul la dezvoltare; Modulul 2 – Drepturile Omului; Modulul 3 – Educație pe drepturile omului; Modulul

64

4 – Educație pentru dezvoltare și educație pe drepturile omului ca instrumente pentru profesori. Au existat două ediții pentru acest curs, având fiecare o durată de 4 luni, una în 2011 și una în 2012. În total, un număr de 253 de profesori au făcut acest curs online. Numărul participanților: România – 191 profesori; Polonia – 40 profesori; Italia – 15 pro-fesori; Germania – 7 profesori. Aceste numere arată din nou interesul ridicat și nevoia pentru educația pentru dezvoltare în România. Potrivit feedback-ului primit, profesorii din România și-au asumat și responsabilitatea de multiplicatori, aplicând în clasă noile cunoștințe și metode, precum și diseminând informația în rândul colegilor lor.

Potrivit partenerilor din proiect, această activitate a fost una dintre cele mai dificile de implementat. Au existat multe provocări și a fost de asemenea și cea mai puțin eficientă, per ansamblu, din punct de vedere a rezultatelor. Potrivit feedback-ului partenerilor, dificultățile au constat în faptul că aceștia aveau experiență limitată în implementarea unei activități de acest fel, precum și o lipsă de resurse umane cu spe-cializare în IT și implementarea de cursuri e-learning și platforme online. De asemenea, partenerul german nu a tradus acest curs în totalitate din cauza bugetului scăzut și din cauza conținutului – acesta a considerat că educația pentru dezvoltare care era deja predată în Germania era diferită de ceea ce Glocal propunea în termeni de conținut informațional, așa cum a fost pus la dispoziție de partenerul italian. Așadar, partenerul din Germania a înlocuit două module și a adaptat altele două.

Această activitate a primit feedback bun și a fost identificată a fi relevantă de către profesorii care nu erau familiarizați cu ideea de educație pentru dezvoltare. De aseme-nea, au apreciat aplicabilitatea a ceea ce cursul oferea, la fel și structura și procesul facil de comunicare cu administratorii și implementatorii acestui curs. Cei mai mulți dintre profesorii participanți luau parte pentru prima dată la un curs de e-learning. Pentru cei care au avut experiență înainte, cursul a fost identificat a fi lacunar, și aceștia au simțit mai intens și lipsa unui mentor în acest curs. Feedback-ul de la profesorii participanți a inclus aprecieri precum:

„Mulțumită acestui curs online îmi va fi mai ușor să iau parte la conversațiile care au ca temă dezvoltarea și drepturile omului, precum și alte teme atinse de subiectele cursului. Am implementat instrumentele primite și conținutul cursului în lecțiile pe care le predau eu (îndeosebi Modulul 4) și îmi creez propriile materiale educaționale pe baza cursului” (profesor, Polonia).

„M-am bucurat să descopăr noi metode și abordări în educația pentru dezvoltare, unelte pe care le-am implementat deja în activitățile zilnice de la școală și pe care le-am diseminat mai departe colegilor mei. Cred că, în timp, cu toții vom aborda diferit educația” (profesor, România).

„Site-ul nu a fost destul de user-friendly, au existat multe probleme atât cu logarea cât și cu navigarea”(profesor, Polonia).

„A existat o monotonie în predarea acestui curs și acest fapt m-a deranjat foarte tare” (profesor, Polonia).

„Forumul nu a fost utilizat destul de frecvent, cred că nu au existat suficiente încurajări să îl folosim” (profesor, Polonia).

65

„Forumul a fost foarte util, dar prezența noastră nu a fost foarte intensă. Am avut câteva discuții, am rezolvat neînțelegeri, am împărtășit niște resurse și atât. Mi-aș fi dorit să comunicăm mai mult, dar cred că fiecare dintre cursanți a fost deja ocupat cu activitățile zilnice și nu a existat prea mult timp să comunicăm”(profesor, România) (Migut, 2013, p. 33).

În ceea ce privește rezultatele, această secțiune a proiectuluine arată că dezvoltarea unui curs eficient online este o acțiune complexă, care necesită o analiză realistă a su-biectelor care vor face parte din conținut (de exemplu, discrepanța care a fost descope-rită prea târziu în termeni de conținut între partenerul din Italia și cel din Germania), precum și a resurselor umane, a logisticii necesare (platformă complet funcțională, existența unui mentor etc.). Potrivit feedback-ului, profesorii români au identificat cursul ca fiind foarte folositor pentru activitățile lor și au acționat ca multiplicatori. La o scară mai largă, putem observa cum discrepanța existentă între cei doi parteneri în ceea ce privește conținutul arată că nu există o politică comună la nivel european în ceea ce privește educația pentru dezvoltare.

7. Concluzii

Abordarea de jos în sus, „gândește global, acționează local”, în ceea ce privește dezvoltarea către care se îndreaptă actorii internaționali poate fi aplicată doar dacă educația pentru dezvoltare este diseminată și implementată. Nevoia de educație pen-tru dezvoltare, precum și atenția acordată acesteia au devenit tot mai semnificative în ultimii zece ani, pentru că este percepută a fi vitală pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Proiectul analizat în această lucrare, GlocalTour, este unul din programele imple-mentate cu scopul de a facilita implementarea educației pentru dezvoltare în patru țări membre ale Uniunii Europene, din care două state membre vechi și două noi. În sine, proiectul a contribuit la atingerea ODM 8 (crearea de parteneriate sustenabile pentru dezvoltare), aducând împreună patru parteneri din patru state membre să deruleze un proiect de 3 ani pentru educația pentru dezvoltare. Glocal reprezintă de asemenea un model de bună practică prin faptul că oferă un cadru structurat actorilor aflați la baza procesului de implementare a educației pentru dezvoltare (elevi, profesori) să conceapă instrumente utile în proces. Proiectul și-a atins obiectivele inițiale, de a crea un parteneriat interstatal între state membre UE vechi și noi, de a oferi training profe-sorilor, de a disemina informații referitoare la ODM, de a crea un spațiu în care să fie incluși diferiți actori cheie în educația pentru dezvoltare (autorități publice, ONG-uri, profesori, elevi etc.).

Totodată, rezultatele proiectului arată o nevoie ca autoritățile locale să fie infor-mate referitor la relevanța educației pentru dezvoltare, deoarece implicarea deosebit de scăzută a acestora limitează semnificativ rezultatele unui astfel de proiect. Lipsa unei strategii comune, atât la nivel european cât și la nivel național (în cazul Româ-niei îndeosebi), între actorii principali într-un astfel de demers (Comisia Europeană, ONG-uri, autorități locale și centrale, Ministerele Educației, Ministerele de Externe)

66

îngreunează procesul de diseminare, iar inițiativele devin izolate, lipsite de coerență și nesustenabile. Lipsa de sinergie între acești actori cheie este mai vizibilă în România, întrucât în Italia și Germania, și parțial în Polonia, la nivel național există o oarecare coerență în implementare. Fiind într-un stadiu inițial de implementare în România, educația pentru dezvoltare nu are o platformă și procedură clară și programa școlară nu o include. De aceea, un proiect precum Glocal a fost semnificativ mai bine primit în România decât în celelalte state partenere.

Studiul de caz a arătat totodată că există o nevoie pentru educația pentru dezvolta-re, de asemenea și un interes ca aceasta să fie implementată și multiplicată. Principalii actori care s-au arătat implicați au fost ONG-urile și profesorii, iar cele mai puțin im-plicate au fost autoritățile locale și centrale. Deși cu resurse limitate, atât umane cât și financiare, ONG-urile au fost întotdeauna cooperante și au dovedit o deschidere spre a-și oferi resursele și expertiza deoarece educația pentru dezvoltare este relevantă în activitatea lor, indiferent de aria specifică de competență.

Bibliografie:

1. Bourn, D., „From Development Education to Global Learning: Changing Agendas and Priorities”, 2015, Policy & Practice: A Development Education Review, vol. 20, pp. 18-36.

2. Bourn, D., „Building Academic Support for Development Education”, 2007, Policy & Practice: A Development Education Review, vol. 5, pp. 31-42.

3. Bourn, D., „Towards a Re-Conceptualisation of Development Education”, 2008, In-ternational Journal of Development Education and Global Learning, vol. 1, nr. 1, pp. 5-22.

4. Cerere de finanțare proiect Glocal (Secțiunile A și B), EuropeAid/127765/C/A C T/Multi, Non-State Actors and Local Authorities in Development Public Awareness and Edu-cation for Development in Europe.

5. Comisia Europeană, „Commission Staff Working Document on Development Education and Awareness Raising (DEAR) in Europe”, 2012.

6. Davies, L., Harber, C. și Yamshita, H., Global Citizenship Education: The Needs of Teachers and Learners, Birmingham: University of Birmingham, 2005.

7. European Multi-Stakeholder Steering Group on Development Education, „European Development Education Monitoring Report”, „DE Watch”, DEEEP, 2010.

8. Gathercole, C., „Policy and Purpose: Where Next for Global Learning?”, 2011, Policy & Practice: A Development Education Review, vol. 13, autumn, pp. 78-83.

9. McCann, G. și McCloskey, S. (eds.), From Local to the Global: Key Issues in Development Studies, ediția a 2-a, London: Pluto, 2009.

10. McCollum, A. și Bourn, D., Measuring Effectiveness in Development Education, London: DEA, 2001.

11. Mesa-Peinado, M., „Evolution and Future Challenges of Development Education”, 2011, Educacion Research Global, vol. 0, octombrie, pp. 141–160.

12. Migut, B., „Report from the Evaluation of the Project ‘GLOCAL TOUR’”, Contract number: DCI-NSAED/2009/179, 2013.

13. Scheunpflug, A. și Asbrand, B., „Global Education and Education for Sustainability”, 2006, Environmental Education Research, vol. 12, nr. 1, pp. 33-46.

67

14. Scheunpflug, A. și McDonnell, I., Building Public Awareness of Development: Communi-cators, Educators and Evaluation, Paris: OECD, 2008.

15. Tilbury, D., Stevenson, R.B., Fien, J. și Schreuder, D. (eds.), Education and Sustainability: Responding to the Global Challenge, Commission on Education and Communication, Gland: IUCN, 2002.