Evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de sanatate pe

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

[email protected]

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucuresti, ROMANIA Tel: *+4 021 318 36 20, Director: +4 021 318 36 00, +4 021 318 36 02, Fax: +4 021 312 3426

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

Compartimentul de Igiena Copiilor şi Tinerilor

Evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de sanatate

pe baza examenelor medicale de bilant la copiii si tinerii din colectivitatile scolare din mediul urban si rural

2013

Evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de sanatate pe baza examenelor medicale de bilant la copiii si tinerii din

colectivitatile scolare din mediul urban si rural

2013 Autori:

Coordonator: Dr. Dumitrache Carmen Colaboratori: Dr.Stanescu Camelia Teodora, Dr.Kassai Viorica, Dr.Nicolescu Rodica, Dr.Ursu Ciprian, Asist.med.Drost Magdalena. DSP-urile judetene si al Municipiului Bucuresti

Obiectivul lucrarii Evaluarea impactului factorilor din mediul de viaţă şi activitate asupra

sănătăţii copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi. Organizarea şi supravegherea examinărilor medicale de bilanţ, a stării de

sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în conformitate cu reglementările MS.

Stabilirea tendinţelor morbidităţii şi dinamica acesteia la populaţia de copii şi tineri cuprinsă în colectivităţi.

Conţinutul lucrării Examenele medicale profilactice periodice de bilanţ ale stării de sănătate se

efectuează preşcolarilor şi elevilor. Acestea au ca scop cunoaşterea nivelului de dezvoltare fizică, prevenirea unor îmbolnăviri, depistarea precoce a unor afecţiuni sau deficienţe, precum şi aplicarea tratamentului recuperator, orientarea şcolară şi profesională în funcţie de starea de sănătate.

Importanţa acestor examene medicale de bilanţ constă în evaluarea în dinamică a unor aspecte ale sănătăţii şi nivelului dezvoltării fizice la populaţia preşcolară şi şcolară.

Material şi metodă Prin examenul medical de bilanţ desfăşurat anual în colectivitatile de copii

si tineri din mediul urban si rural se evalueaza starea de sanatate a grupului tinta studiindu-se morbiditatea generala prin prevalenta de perioada (anul scolar 2012-2013).

Acesta se efectueaza prescolarilor (la intrarea in gradinita), elevilor din clasa I-a, IV-a, a VIII-a, a XII-a, scoala profesionala, de catre medic si asistenta medicala.

Datale centralizate sunt trimise la DSP judetene. Toate datele din tara sunt centralizate si prelucrate statistico – matematic la

CNEPSS – INSP Bucuresti in vederea intocmirii lucrarii finale anuale.

I.

Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor pe baza examenelor medicale de bilanţ

(mediul urban şi rural) Rezultate si discutii In anul 2013 au fost centralizate si prelucrate date provenite de la 40 judete

din mediul urban (95,2%) si de la 24 judete din mediul rural (57,1%), obtinandu-se astfel o acoperire aproape in totalitate a zonelor tarii.

In urma prelucrarii statistico – matematice a acestor date a rezultat faptul ca au fost examinati in cadrul examenelor medicale de bilant 684.918 subiecti.

Prin ancheta de prevalenta aplicata populatiei tinta au fost inregistrate 170.923 cazuri de boala cronica, reprezentand o morbiditate generala de 24,95% la nivelul tarii.

Tabel nr. 1- Repartitia morbiditatii cronice generale la populatia tinta examinata in anul scolar 2012/ 2013

Medii Numar total copii examinati

Copii bolnavi Nr.total %

Urban (40 judete)

546.264 152.098 27,84

Rural (24 judete)

138.654 18.825 13,58

Total tara 684.918 170.923 24,95

Graficul nr. 1 Dinamica morbiditatii cronice la populatia tinta

Morbiditatea rezultata in urma examinarii starii de sanatate a prescolarilor si elevilor in anul scolar 2012 – 2013 creste peste valorile inregistrate in ultimul an in mediul urban si scade in mediul rural.

27.3 28.8 26.6 28.9 26.5 29 24.9 28.3 26.9 27.8

16.1 16.3 13.8 15.9 14.7 14.7 12.8 14.5 14.2 13.6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

%

Urban Rural

0

5

10

15

20

25

30

35

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

%

urban

rural

Tabelul 2 Morbiditatea in mediul urban pentru fiecare judet se inscrie astfel: Judet-Morbiditate CS 3.8 MS 6 AR 6.1 SV 9.7 DJ 10.2 SJ 13 OT 14.2 CL 17.4 IL 17.9 TR 18.4 VR 18.9 BT 20.5 GJ 20.7 TL 21.4 MH 22 BC 22.8 PH 23.7 BN 24.9 CT 25.3 BZ 25.5 IS 26.5 NT 26.6 MEDIA 27.5 B 29.3 BV 29.5 SB 30.2 AG 30.2 BH 31.3 HD 32.2 HR 32.6 IF 32.6 MM 32.8 AB 34.1 VL 35.1 GR 35.5 GL 39.9 SM 44.9 TM 52.9 DB 55.8 40,0% (16 judete din 40)dintre judete/mediul urban sunt situate peste media pe tara.

Tabelul 3 Morbiditatea in mediul rural in functie de media/mediu (14,2%) se inscrie astfel: Judet-Morbiditate SB 4.8 BC 5.1 DJ 6.1 IS 6.9 VR 6.9 BN 9.4 CJ 9.8 GL 12 IL 12 BH 12.1 SV 12.8 BZ 12.9 AR 13.4 MS 14.7 MEDIA 14.7 NT 16.4 AG 16.6 HD 18.3 SJ 18.7 BT 19 BR 21.4 CT 21.4 HR 22.9 AB 25.6 SM 27 41.6% dintre judete/mediul rural sunt situate peste media pe tara.

Pentru populatia studiata morbiditatea medie a ultimilor 10 ani 2004-2013 in mediul urban se situeaza la 27,5%, iar in mediul rural la 14,7%.(in 2012 era 27,5% urban, 14,8% rural)

0 50 100

CS MS AR SV DJ SJ

OT CL IL

TR VR BT GJ TL

MH BC PH BN CT BZ IS

NT MEDIA

B BV SB AG BH HD HR

IF MM

AB VL GR GL

SM TM DB BR CJ

%

0 10 20 30

SB BC DJ IS

VR BN CJ GL IL

BH SV BZ AR MS

MEDIA NT AG HD

SJ BT BR CT HR AB SM

%

Grafic nr.2 Distributia morbiditatii pe judete in mediul urban

Grafic nr.3 Distributia morbiditatii pe judete in mediul rural

Tabel nr. 4 Inscrierea morbiditatii la copii si tineri/ pe medii si pe clase

Clase

Copii examinati

Copii bolnavi

Urban Rural Urban Rural

Nr. Nr. Nr. % Nr. % Prescolari 130548 44747 22512 17.2 5032 11.2

I-a 95875 28513 27408 28.6 4237 14.8 a IV-a 82603 29720 26706 32.3 4601 15.5

a VIII-a 87484 29673 30523 34.9 3777 12.7 a XII-a 139733 5622 41788 29.9 1062 18.9

Sc. prof an II 10021 379 3161 31.5 116 30.6 Total 546264 138654 152098 27.8 18825 13.6

Graficul nr. 4

Inscrierea morbiditatii la copii si tineri/ pe medii si clase

Studiind repartitia morbiditatii copiilor examinati din mediul urban in

gradinite si in clasele de studii se poate preciza faptul ca valoarea prevalentei creste pe masura ce creste si varsta, pana in clasa aVIII-a inclusiv, ca apoi sa scada procentual, dar ramanand in continuare peste valoarea medie a morbiditatii in mediul urban.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

100 %

URBAN

RURAL

In mediul rural valoarea prevalentei este asemanatoare aproape in toate clasele, fata de media obtinuta, cu exceptia clasei a XII-a si anul II profesionala, unde valoarea este ridicata fata de restul claselor.

Tabelul nr.5 Clasificarea primelor zece afectiuni cronice la nivel de tara, urban si rural Clasifi care

Afectiune % la niv.tara (U+R)

URBAN RURAL

1 Vicii de refractie 5,04 4,73 0,30 (1) 2 Obezitate neendocrina 2,85 2,64 0,208 (3) 3 Def.castigate coloana 1,90 1,84 4 Hipotrofia ponderala 1,71 1,51 0.200 (4) 5 Sechele rahitism 1,58 1,39 0,182 (5) 6 Amigdale si vegetatii 1,09 0,84 0,24 (2) 7 Hipotrofia staturala 1,08 0,91 0,17 8 Tulburari de vorbire 0,78 0,67 0,1078 9 Def.castigate membre 0,64 0,60

10 Astmul bronsic 0,62 0,55 Centralizarea datelor privind prevalentele afectiunilor cronice intalnite la

prescolarii si elevii studiati la nivel de tara a relevat faptul ca pe primul loc se situeaza viciile de refractie(5,04%), urmate de obezitate de cauza neendocrina (2,85%), deficientele de coloana (1,90%), hipotrofia ponderala (1,71%), sechele de rahitism (1,58%), afectiunile cronice ale amigdalelor si vegetatiilor adenoide (1,09%), hipotrofia staturala (1,08%), tulburari de vorbire (0,78%), deformari castigate ale membrelor (0,64%), astmul bronsic (0,62%) ,. (vezi graficul nr.5).

Graficul nr. 5 – Prevalenta primelor zece afectiunilor cronice

Urmarind acelasi aspect dar in functie de mediul de provenienta, se remarca urmatoarele:

- Locul 1 este ocupat de viciile de refractie in ambele medii - Locul 2 –URBAN obezitatea de cauza neendocrina

- RURAL afectiuni cronice amigdale si vegetatii adenoide - Locul 3- URBAN –deformarile castigate ale coloanei vertebrale,

- RURAL – obezitatea de cauza neendocrina - Locul 4 – hipotrofia ponderala pentru ambele medii

- Locul 5 – sechele de rahitism pentru ambele medii

0 1 2 3 4 5 6

Vicii de refractie

Obezitate de cauza neendocrina

Deform.castig.ale CV

Hipotrofia ponderala

Sechele rahitism

Af.cr.amigdale si vegetatii

Hipotrofia staturala

Tulburari de vorbire

Deform.castig.ale membrelor

Astmul bronsic

%

Rural

Uban

Tara(U+R)

MORBIDITATEA IN URBAN pe judete si primele cinci afectiuni-total populatie examinata =546264

JUDETUL Vicii refractie

MEDIA=5.94

Obezitate Neendocrina MEDIA=3.32

Def.castg. Coloana MEDIA=2.31

Hipotrof Ponderal MEDIA=1.9

Sechele Rahitism MEDIA=1.76

AR 0.06 0.02 0.05 0.01 0.05 CS 0.02 0.008 0.006 0.004 0.009 HD 0.13 0.07 0.01 0.07 0.02 TM 0.32 0.27 0.17 0.09 0.09 BC 0.20 0.07 0.06 0.03 0.03 BT 0.01 0.34 0.03 0.003 0.02 GL 0.24 0.08 0.07 0.09 0.03 IS 0.20 0.07 0.12 0.03 0.05 NT 0.17 0.04 0.02 0.03 0.01 SV 0.07 0.04 0.01 0.02 0.01 VR 0.07 0.04 0.003 0.02 0.008 AB 0.07 0.06 0.06 0.07 0.009 BH 0.18 0.15 0.1 0.03 0.08 BN 0.07 0.05 0.02 0.003 0.01 CJ 0.5 0.2 0.5 0.06 0.4 HR 0.08 0.03 0.03 0.004 0.01 MS 0.03 0.03 0.003 0.008 0.004 MM 0.15 0.06 0.12 0.03 0.08 SJ 0.05 0.007 0.02 0.002 0.009 SM 0.16 0.09 0.08 0.07 0.07 SB 0.21 0.05 0.08 0.05 0.03 AG 0.21 0.12 0.05 0.09 0.06 BZ 0.14 0.05 0.06 0.03 0.04 B 1.43 0.45 0.32 0.21 0.27 BR 0.12 0.06 0 0.09 0.13 BV 0.16 0.04 0.05 0.04 0.03 CT 0.18 0.08 0.05 0.09 0.06 CL 0.01 0.01 0.003 0.005 0.0009 DJ 0.009 0.01 0.01 0.01 0.009 DB 0.08 0.37 0.004 0.28 0.01 GJ 0.03 0.04 0.007 0.08 0.008 GR 0.04 0.05 0.0002 0.1 0.03 IL 0.06 0.04 0.009 0.02 0.003 IF 0.01 0.009 0.0009 0.008 0 OT 0.05 0.06 0.02 0.02 0.03 MH 0.06 0.07 0.005 0.05 0.005 PH 0.2 0.14 0.07 0.01 0.02 TL 0.04 0.09 0.01 0.01 0.0009 TR 0.07 0.02 0.02 0.006 0.01 VL 0.08 0.11 0.08 0.04 0.04

MORBIDITATEA IN RURAL Pe judete si afectiuni Total populatie examinata=138654 %

JUDETUL Vicii refractie MEDIA=1,49

Amigd.si Vegetatii MEDIA=1.23

Obezitate Neendocrina MEDIA=1.03

Hipotrof Ponderal MEDIA=0.99

Sechele Rahitism MEDIA=0.9

AR 0.14 0.17 0.08 0 0.09 HD 0.01 0 0.03 0.004 0.003 BC 0.01 0.003 0.001 0.005 0.01 BT 0.02 0.03 0.01 0.04 0.15 GL 0.06 0.03 0.02 0.02 0.01 IS 0.03 0.01 0.01 0.01 0.01 NT 0.11 0.07 0.06 0.09 0.03 SV 0.09 0.2 0.08 0.14 0.1 VR 0.01 0.001 0.02 0.004 0 AB 0.04 0.05 0.04 0.13 0.02 BH 0.13 0.07 0.12 0.06 0.04 BN 0.03 0.01 0.01 0.05 0.001 CJ 0.005 0 0.001 0 0.003 HR 0.16 0.08 0.04 0.04 0.04 MS 0.15 0.08 0.1 0.08 0.08 SJ 0.05 0.01 0.03 0.009 0.04 SM 0.01 0.04 0.03 0.04 0.02 SB 0.006 0.001 0.001 0 0 AG 0.23 0.14 0.15 0.08 0.04 BZ 0.06 0.14 0.13 0.14 0.07 BR 0.01 0 0.02 0.04 0.06 CT 0.11 0.12 0.04 0.01 0.07 DJ 0.03 0.01 0.03 0.01 0.02 IL 0.02 0.01 0.02 0.08 0.006

Graficul nr. 6 Prevalenta viciilor de refractie in mediul urban: pe judete si pe clase

Pentru mediul urban valorile cele mai ridicate pentru viciile de refractie sunt inregistrate in ordine descrescatoare pentru urmatoarele judete: Bucuresti, Cluj, Timis, apoi aproape la egalitate urmeaza GL, SB, AG, PH, BC, IS.

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6

AR CS

HD TM BC BT GL IS

NT SV VR AB BH BN CJ

HR MS

MM SJ

SM SB AG BZ

B BR BV CT CL DJ

DB GJ

GR IL IF

OT MH PH TL TR VL

%

Prevalenta viciilor de refractie in mediul urban an sc.2012/2013

Graficul nr. 7

In ceea ce priveste distributia pe clase, valorile se situeaza crescator de la prescolari la clasa a XII-a. PENTRU URBAN - ponderea viciilor de refractie in totalul afectiunilor cronice inregistrate in populatia de copii si tineri investigata prin examenele de bilant in anul scolar 2012/2013 este de 21,3% (32459 de respondenti din 152098 de copii si tineri cu afectiuni cronice).

0 0.5 1 1.5 2

Prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

%

Vicii de refractie-prevalenta pe clase de studiu an sc.2012/2013

Graficul nr. 8 Prevalenta viciilor de refractie in mediul rural: pe judete si pe clase

Pentru mediul rural valorile cele mai ridicate pentru viciile de refractie sunt inregistrate pentru urmatoarele judete: Arges, Harghita, Mures, apoi urmeaza AR, BH, CT, NT, SV.

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25

AR HD BC BT GL IS


HR MS

SJ SM SB AG BZ BR CT DJ IL

%

Prevalenta viciilor de refractie in mediul rural an sc.2012/2013

Graficul nr. 9

In ceea ce priveste distributia pe clase, valorile se situeaza crescator de la prescolari la clasa a VIII-a. PENTRU RURAL - Ponderea viciilor de refractie in totalul afectiunilor cronice inregistrate in populatia de copii si tineri investigata prin examenele de bilant in anul scolar 2012/2013 este de 11,01% (2073 de respondenti din 18825 de copii si tineri cu afectiuni cronice).

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5

Prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

%

Vicii de refractie -prevalenta pe clase de studiu-mediu rural

an sc.2012/2013

Graficul nr. 10 Prevalenta obezitatii neendocrine in mediul urban: pe judete si pe clase

URBAN - Obezitatea de cauza neendocrina, a doua afectiune ca frecventa intalnita in populatia de copii si tineri studiata, are cea mai mare valoare a prevalentei in municipiul Bucuresti.

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5

AR CS

HD TM BC BT GL IS


HR MS

MM SJ

SM SB AG BZ

B BR BV CT CL DJ

DB GJ GR

IL IF

OT MH PH TL TR VL

%

Obezitatea neendocrina- prevalenta - urban an sc.2012/2013

Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina in mediul urban

Graficul nr. 11

URBAN - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina, se inscrie cu valori crescatoare de la prescolar pana la clasa a XII-a. URBAN - Ponderea acestei afectiuni in populatia de copii si tineri inregistrata cu afectiuni cronice este de 11,9% (18110 din 152098).

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

%

Obezitatea neendocrina- prevalenta pe clase de studiu - urban an sc. 2012/2013

Graficul nr. 12 Prevalenta obezitatii neendocrine in mediul rural: pe judete si pe clase

Pentru mediul rural prevalenta obezitatii se inscrie cu valorile cele mai mari in judetele Arges si Buzau, apoi in judetele BH, MS, SV, AR, NT, CT, HR, AB si HD.

0 0.05 0.1 0.15 0.2

AR HD BC BT GL IS


HR MS

SJ SM SB AG BZ BR CT DJ IL

%

Obezitate neendocrina - prevalenta rural an sc.2012/2013

Graficul nr. 13

In rural prevalenta inregistreaza o curba crescatoare de la prescolar catre clasa aXII-a. RURAL - Ponderea acestei afectiuni in populatia de copii si tineri inregistrata cu afectiuni cronice este de 7,6% (1430 din 18825).

0 0.1 0.2 0.3 0.4

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

%

Obezitatea neendocrina-prevalenta pe clase de studiu - rural an sc.2012/2013

Graficul nr. 14 Locul III pentru MEDIUL URBAN, - prevalenta deformarilor castigate ale coloanei vertebrale: pe judete si pe clase

URBAN - Prevalenta deformarilor de coloana vertebrala inregistreaza la distributia pe judete doua varfuri si anume Clujul si Bucurestiul.

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

AR CS

HD TM BC BT GL IS


HR MS

MM SJ

SM SB AG BZ

B BR BV CT CL DJ DB GJ GR

IL IF

OT MH PH TL TR VL

%

Deformarile castigate ale coloanei vertebrale - prevalenta urban, an sc.2012/2013

Graficul nr. 15

Urban - Cum era de asteptat, varful in cazul distributiei pe varste se inregistreaza la clasa aXII-a. URBAN - Ponderea acestei afectiuni in tabloul bolilor cronice la populatia investigata este 8,29%(12607 din 152098).

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

%

Deformarile castigate ale coloanei vertebrale pe clase de studiu - prevalenta - urban (an sc.2012/2013)

Graficul nr. 16 PONDEREA PRIMELOR 3 AFECTIUNI CRONICE INTALNITE la populatia de copii si tineri din mediul URBAN

Graficul nr. 17 PONDEREA PRIMELOR 3 AFECTIUNI CRONICE INTALNITE la populatia de copii si tineri din mediul RURAL

0 21.34

11.9

8.29

58.47

Ponderea primelor trei afectiuni cronice - urban

an sc.2012/2013

vicii refractie

obezitate neendocrina

deform.col.vertebr.castigate altele

0 11.01

9.03

7.6

72.36

Ponderea primelor trei afectiuni cronice - rural

an sc.2012/2013

vicii refractie

amigdale si vegetatii adenoide obezitate neendocrina

altele

Graficul nr. 18 TRENDUL PREVALENTEI OBEZITATII DE CAUZA NEENDOCRINA

2004- 2013

Graficul nr.19

TRENDUL PREVALENTEI VICIILOR DE REFRACTIE 2004 - 2013

1.6 1.8 1.8

2.1

2.7

3.3 3.1 3.05

2.8

3.3

0.7 0.6 0.7 0.8 0.8 0.9 1.3 1.18 1.25

1.03

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

%

Trendul obezitatii de cauza neendocrina 2004-2013

URBAN

RURAL

6.1 6.6

5.4 6

5.6 6.2

5.4 5.8

5

5.9

2.1 2.1 1.3 1.6 1.3 1.6 1.3 1.5 1.65 1.5

0

1

2

3

4

5

6

7

%

Trendul prevalentei viciilor de refractie 2004-2013

URBAN

RURAL

Graficul nr. 20 TRENDUL PREVALENTEI DEFORMARILOR DE COLOANA VERTEBRALA

2004 - 2013

Graficul nr. 21

Repartiţia principalelor afecţiuni cronice la clasele studiate in mediul urban al tarii

2.2 2.5 2.4 2.5

2.3 2.6 2.6 2.5

2 2.3

0.4 0.3 0.2 0.4

0.1 0.3

0.5 0.4 0.33 0.34

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

%

Trendul prevalentei deformarilor castigate ale coloanei vertebrale 2004 - 2013

URBAN

RURAL

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

%

Repartitia principalelor afectiuni cronice la clasele de studiu, URBAN, an sc.2012/2013

vicii de refractie


deform.coloana vertebr.

Graficul nr.22 Repartiţia principalelor afecţiuni cronice la clasele studiate

in mediul rural al tarii

Studiind prevalenta afectiunilor cronice la populatia de prescolari si scolari se pot observa urmatoarele aspecte: Pentru mediul urban: - Prevalenta viciilor de refractie creste de la prescolar pana la casa a XII-a. - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina are aproximativ aceeasi caracteristica de curba cu valori crescatoare de la prescolar la clasa aXII-a. - Deformarile castigate ale coloanei vertebrale au o prevalenta care creste odata cu varsta subiectilor examinati, incepand de la clasa a I-a la clasa a XII-a. Pentru mediul rural: - Prevalenta viciilor de refractie creste de la prescolar la clasa a IV-a, varful curbei inregistrandu-se la aceasta varsta; - Prevalenta amigdalelor si vegetatiilor adenoide se distribuie dupa o curba caracteristica plajei varstelor, astfel incat odata cu intrarea in adolescenta acesta patologie isi diminueaza frecventa aparitiei; - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina creste de la prescolar, intrarea in scolaritate, la scolarul de clasa aXII-a.

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

%

Repartitia principalelor afectiuni cronice la clasele de studiu, RURAL, an sc.2012/2013

vicii de refractie

amigdale si vegetatii adenoide


II.

Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor din colectivităţile şcolare -urban - rural

- 2013 -

Pentru evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor din colectivităţile şcolare (mediul urban şi rural), au fost centralizate date din 40 judete ale tarii - mediul urban si 24 judete - mediul rural. Prelucrarea statistico-matematica a aratat ca au fost examinati in cadrul examenelor medicale de bilant un numar de 672 241 de copii prescolari si scolari. Din totalul acestor copii si tineri examinati, un procent de 72,7% (488442) prezinta dezvoltare fizica armonica si 27,3% (183801) dezvoltare fizica dizarmonica. Repartizarea populatiei de copii investigati Graficul nr. 1

Din datele prezentate reiese:

- In mediul rural procentul de copii cu dezvoltare fizica disarmonica este mai mic decat in mediul urban (19.9% fata de 29%).

- In mediul urban procentul de copii cu dezvoltare armonica este mai mic cu peste 9% comparativ cu mediul rural.

72.7 71 80.1

27.3 29 19.9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Tara Urban Rural

%

Diagnosticul de dezvoltare al populatiei de copii si tineri investigati an sc.2012/2013

Armonici

Dizarmonici

Tabel nr.1 Dezvoltarea fizica a subiectilor examinati

Nr. total copii cu dezvoltare fizică ISP Nr. total

copii examinaţi

Armonică Dizarmonică Urban Rural Urban Rural

U R abs. % abs. % abs. % abs. % prescolari 124097 36082 93062 16.9 28965 23.6 31035 5.6 7117 5.8

Cl Ia 95988 24936 67184 12.2 19899 16.2 28804 5.2 5037 4.1

Cl a IVa 83194 26473 58268 10.6 21047 17.1 24926 4.5 5426 4.4

Cl a VIIIa 89282 26314 60805 11.1 20987 17.0 28477 5.2 5327 4.3

Cl a XIIa 139936 5028 97803 17.8 4065 3.3 42133 7.6 965 0.8

AnII prof 16919 3992 12961 2.4 3396 2.8 3958 0.7 596 0.5

Total 549416 122825 390083 71.0 98359 80.0 159333 29.0 24468 19.9 Graficul nr. 2 Diagnosticul de dezvoltare fizica

Procentul copiilor si tinerilor cu dezvoltare armonica la nivelul tarii (urban+rural) este de ~ 73%; prin comparatie, in rural procentul este mai mare decat in urban (80,1% rural – 71,0% urban); aspectul se regaseste la toate clasele cu exceptia clasei a XII-a.

0 20 40 60 80 100

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesional

Total

%

Armonicii in mediul urban/rural - repartitie pe clase an sc.2012/2013

Rural

Urban

Graficul nr. 3

Dizarmonia inregistreaza un procentaj mai mare in urban, dar privind graficul pe categorii de varsta si pe medii, la clasa a XII-a diferenta intre urban si rural este mai mare de 9 ori in favoarea urbanului Tabelul nr. 2

Tipuri de dezvoltare fizică dizarmonică

Total copii disarmonici

Nr total de copii cu dezvoltare fizică dizarmonică Clasa Cu + de greutate Cu - de greutate

U R U R U R

abs % abs % abs % abs % Prescolari 31035 7117 15807 2.9 4022 3.3 15228 2.8 3095 2.5

I-a 28804 5037 16588 3.0 2566 2.1 12216 2.2 2471 2.0

a IV-a 24926 5426 15554 2.9 2956 2.4 9372 1.7 2470 2.0

a VIII-a 28477 5327 16914 3.1 2986 2.4 11563 2.1 2341 1.9

a XII-a 42133 965 25473 4.6 513 0.4 16660 3.0 452 0.4

Sc prof 3958 596 2454 0.4 373 0.3 1504 0.3 223 0.2

Total

159333 24468 92796

16.9

13416

10.9

66543

12.1

11052

9.0

0 10 20 30 40

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesional

Total

%

Dizarmonicii in mediul urban/rural an sc.2012/2013

Rural

Urban

Graficul nr. 4 Dezvoltarea dizarmonica

Graficul nr. 5

In anul scolar 2012/2013: - in mediul urban procentul copiilor cu disarmonie prin plus de greutate

este mai mare decat procentul copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate; privind populatia pe categorii de varta, exista o accentuare a diferentei la momentul intrarii in pubertate a acestora(cls.a-IV-a);

- in mediul rural, procentul este foarte putin diferit, iar daca privim populatia examinata pe categorii de clase, cei cu dizarmonie prin plus de greutate sunt intr-un procent mai mare la prescolar.

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

5

%

Diagnosticul de dizarmonie in mediul urban an sc. 2012/2013

D cu + Gr.

D cu - Gr.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

%

Diagnosticul de dizarmonie in mediul rural an sc.2012/2013

D cu + Gr.

D cu - Gr.

Graficul nr. 6

In mediul urban, mai mult de o treime din judetele tarii au copii cu dezvoltare fizica armonica intr-un procent inferior mediei pe tara.

In mediul rural, mai putin de jumatate dintre judetele tarii au copii cu dezvoltare fizica armonica intr-un procent inferior mediei pe tara.

0 50 100

CS IL

BN BR SV IS

TM DJ CL VR VL

MM TR BH BV OT

MH GR AB SM HR NT BC GJ CJ BZ SJ

AG HD PH CT SB AR IF TL

MS DB GL

B BT

%

Diagnosticul de armonie pe judete - URBAN

an sc. 2012/2013

0 50 100

IL VL BC NT SV

SM VR BH HD GL HR DJ

BN IS CJ

AG BR SJ

SB AB MS BT CT AR

%

Diagnosticul de armonie pe judete - RURAL

an sc. 2012/2013

Graficul nr.7

0 10 20 30

CS IL

BN BR IS

SV DJ VR CL

TM GJ BV GR VL TR

MM HR OT BH

MH NT BC

SM BZ HD SB IF

AB SJ

PH CJ

MS AG GL DB TL CT AR

B BT

%

Dizarmonia prin plus de greutate pe judete - URBAN an sc.2012/2013

0 10 20 30

IL SV BC VL NT SM VR BH GL HD HR DJ IS

BN SB CJ SJ

AG BR MS AB CT BT AR

%

Dizarmonia prin plus de greutate pe judete - RURAL, an sc.2012/2013

In mediul urban,o treime dintre judete au subiecti cu dezvoltare dizarmonica cu plus de greutate intr-un procent superior mediei pe tara (media pe tara=16,9%).

In mediul rural mai mult de o treime (~37%)dintre judete au subiecti cu dezvoltare dizarmonica cu plus de greutate intr-un procent superior mediei pe tara (media pe tara=10,9%).

URBAN - Distributia judetelor in care dizarmonia prin plus de greutate depaseste media pe tara- an sc.2012/2013

Legenda:

Dizarmonia prin plus de greutate peste media pe tara

RURAL - Distributia judetelor in care dizarmonia depaseste media pe tara, an sc.2012/2013

Legenda:

Dizarmonia prin plus de greutate peste media pe tara

Distributia copiilor examinati in cadrul celor 5 categorii de indici de dezvoltare fizica (indici foarte mici, mici, mijlocii, mari si foarte mari), ne arata faptul ca marea majoritate a copiilor examinati este cuprinsa in intervalul mijlociu de dezvoltare M+/-σ, atat pentru greutate cat si pentru inaltime.

Pentru intervalul M+2σ si M+3σ procentul copiilor este mai mare fata de cel al copiilor cuprinsi in intervalul M-2σ si M-3σ (atat pentru greutate cat si pentru inaltime, atat in urban, cat si in rural). TABELUL NR. 4

PENTRU GREUTATE -URBAN

Indic.f.mici %

Indic.mici %

Indic.mij. %

Indic.mari %

Indic.f.mari %

Prescolari 1.1 7.5 72.5 12.9 6.0 Cls.I 1.6 7.8 68.1 14.2 8.3 Cls.IV 1.3 7.1 66.0 15.2 10.4 Cls.VIII 1.7 8.4 65.1 15.4 9.4 Cls.XII 1.7 9.4 70.7 12.1 6.1 Prof. 1.3 7.9 68.8 15.2 6.8

PENTRU INALTIME -URBAN

Indic.f.mici %

Indic.mici %

Indic.mij. %

Indic.mari %

Indic.f.mari %


PENTRU GREUTATE -RURAL

Indic.f.mici %

Indic.mici %

Indic.mij. %

Indic.mari %

Indic.f.mari %


PENTRU INALTIME -RURAL

Indic.f.mici %

Indic.mici %

Indic.mij. %

Indic.mari %

Indic.f.mari %


Graficul nr. 8

Greutatea foarte mica vazuta in comparatie in mediul urban cu cel rural, procentul este mai mare in rural, pastrandu-se acelasi aspect la toate clasele investigate. Graficul nr. 9

Acelasi aspect este infatisat si de talia foarte mica.

0 1 2 3 4

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Greutatea foarte mica -comparatie urban/rural - an sc.2012/2013

rural

urban

0 1 2 3

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Talia foarte mica - comparatie urban/rural, an sc.2012/2013

rural

urban

Graficul nr. 10

Greutatea mica are valori apropiate in urban si in rural,iar desfasurand pe clase, valorile din rural le depasesc pe cele din urban. Graficul nr. 11

Procentul subiectilor cu talie mica are valori apropiate pentru cele doua medii; pe clase, procentul subiectilor cu talie mica este mai mare in rural comparativ cu urbanul.

0 5 10 15

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Greutatea mica - comparatie urban/rural, an sc.2012/2013

rural

urban

0 5 10 15

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Talia mica - comparatie urban/rural, an sc. 2012/2013

rural

urban

Graficul nr. 12

Greutatea medie predomina ca procent in ambele medii, dar comparativ in mediul rural este mai mare; acest aspect se pastreaza la toate clasele, cu exceptiaclaselor a XII-a. Graficul nr. 13

Talia medie predomina ca procent in ambele medii; de la prescolar la cls.aVIII-a in mediul rural procentul subiectilor cu talie medie este mai mare decat in mediul urban.

0 50 100

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Greutatea medie - comparatie urban/rural, an sc.2012/2013

rural

urban

55 60 65 70 75 80

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Talia medie - comparatie urban/rural, an sc 2012/2013

rural

urban

Graficul nr. 14

Greutatea mare predomina in urban, iar pe clase aspectul se mentine la toate clasele cu exceptia claselor a XII-a. Graficul nr. 15

Acelasi aspect este inregistrat si pentru talia mare.

0 5 10 15 20

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Greutatea mare - comparatie urban/rural, an sc 2012/2013

rural

urban

0 5 10 15 20

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Talia mare - comparatie urban/rural, an sc. 2012/2013

rural

urban

Graficul nr. 16

Greutatea foarte mare predomina in mediul urban, acelasi aspect pastrandu-se la toate clasele investigate. Graficul nr. 17

Procentul subiectilor cu talie foarte mare este superior in mediul urban; pe clase doar pentru subiectii din clasa aXII-a procentul celor din mediul rural este cu putin mai mare decat al celor din urban.

0 5 10 15

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Greutatea foarte mare - comparatie urban/rural, an sc 2012/2013

rural

urban

0 2 4 6 8

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profes.

total

%

Talia foarte mare - comparatie urban/rural, an sc 2012/2013

rural

urban

CONCLUZII

Din analiza datelor centralizate pe intreaga tara – mediul urban si rural - a rezultat o morbiditate generala de 24.95% pentru populatia examinata din colectivitatile de copii si tineri; morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare fata de cea din mediul rural (27.84% fata de 13.58%).

- In mediul urban valoarea prevalentei bolilor cronice creste odata cu varsta, cea mai mare valoare fiind inregistrata in clasa a VIII(34,9%).

- In mediul rural valoarea prevalentei este apropiata in toate clasele, fata de media obtinuta, cu exceptia clasei a XII-a unde valoarea obtinuta este ridicata fata de restul claselor(18.9%).

Principalele afectiuni cronice intalnite la prescolarii si elevii studiati la nivel de tara a relevat faptul ca pe primul loc se situeaza viciile de refractie, urmate de obezitate de cauza neendocrina, deficientele de coloana, hipotrofia ponderala,sechelele de rahitism.

- Atat in mediul urban cat si in cel rural primul loc este ocupat de viciile de refractie.

- Locul al doilea in urban este ocupat de morbiditatea prin obezitatea de cauza neendocrina, iar in rural de morbiditatea prin afectiunile amigdalelor si vegetatiilor adenoide.

- Locul 3 pentru mediul urban este reprezentat de morbiditatea prin deformatiile castigate ale coloanei vertebrale; in rural bezitatea neendocrina.

Analizand prevalenta afectiunilor cronice pe etape de varsta la populatia studiata se observa: - in mediul urban prevalenta viciilor de refractie, a obezitatii de cauza neendocrina, a deformarile castigate ale coloanei vertebrale cresc odata cu varsta; - in mediul rural: afectiunile cronice amigdaliene caracterizeaza varsta de prescolar si scolar mic, prevalenta viciilor de refractie creste de la prescolar la clasa a IV-a, varful curbei inregistrandu-se la acesta varsta; prevalenta obezitatii neendocrine arata valori mai mari inregistrate dupa intrarea in pubertate.

Datele referitoare la nivelul dezvoltării fizice a copiilor examinaţi au relevat un procent al celor cu dezvoltare fizică disarmonică de 27.30%, cu diferente notabile intre cele doua medii, 19.9% in rural si 29.0% in urban.

In ceea ce priveste repartitia copiilor cu dezvoltare fizica disarmonica se evidentiaza faptul ca procentul celor cu disarmonie cu plus de greutate este mai mare fata de cel al copiilor cu disarmonie cu minus de greutate in mediul urban fata de mediul rural unde procentele sunt sensibil egale.

Cea mai mare proporţie a copiilor a prezentat dezvoltare fizică armonică, marea majoritate fiind cuprinşi în intervalul mijlociu de dezvoltare atât pentru greutate cât şi pentru înălţime. Este de remarcat că se menţine procentul ridicat al copiilor încadraţi în intervalul cu valori mari si foarte mari ( M+2σ,M +3σ) faţă

de cei cu valori mici si foarte mici ( M-2σ,M -3σ) atât pentru greutate cât şi pentru înălţime.

Procentul destul de mare al copiilor cu afecţiuni cronice şi a celor cu dezvoltare fizică dizarmonică trebuie să dea de gândit tuturor celor care se ocupă de sănătatea şi dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor şi tinerilor.

Trebuie avută în vedere importanţa majoră a efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanţ în vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor şi deficienţelor cu scopul urmăririi permanente şi tratării corespunzătoare. Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, deci cu implicaţii majore asupra procesului instructiv-educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi în cadrul acestuia.

Cunoscând influenţa factorilor mezologici, peristatici ai mediului ambiental asupra stării de sănătate, se vor depista din timp toţi acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea ameliorării lor.

Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate putem aminti: marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului şcolar ( necorespunzător vârstei şi mai ales scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programerea tezelor şi lucrărilor, un iluminat artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare . Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării unei temperaturii optime in desfasurarea activitatilor scolare.

Copii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice trebuiesc corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea recuperării acestora.

Medicii igienişti şcolari din cadrul Directiilor de Sănătate Publică Judeţene vor instrui permanent personalul medical din unităţile de copii şi tineri, din urban şi rural în vederea efectuării corecte a acestor examinări medicale periodice pentru ca acestea să reflecte în mod veridic starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor.

Totodată se vor controla în mod periodic modul de respectare a normelor igienico-sanitare în toate unităţile pentru copii şi tineri, în vederea depistării din timp a deficenţelor apărute şi remedierii acestora împreună cu forurile conducătoare ale unităţilor respective.

Documents

Evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de sanatate pe