EVALUAREA ON-GOING A PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE … · evaluarea on‐going a pndr 2014‐2020 În perioada 2017‐2020 evaluarea on-going a programului naȚional de dezvoltare

EVALUAREA ON‐GOING A PNDR

2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

EVALUAREAON-GOINGAPROGRAMULUINATIONALDE

DEZVOLTARERURALA2014-2020INPERIOADA2017-2020

StudiuldeevaluareI–RAI2016Versiunea III

Septembrie 2017

2


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

ELABORATOR

SC ACZ Consulting SRL

str. Ștefan Velovan, bl. 23A, ap. 12

Craiova, jud. Dolj, România

Tel/fax: 0351 44 20 44

e‐mail: [email protected]

T33 SRL

via Calatafimi, nr. 1

Ancona, Italia

Tel +39 071 9715460

fax +39 071 9715461

E‐mail: [email protected]

Echipa de elaborare:

Andrea GRAMILLANO Expert cheie I – Team leader ‐ Specialist în evaluarea intervențiilor publice

Francesco Felici Expert cheie II – Specialist în sectorul dezvoltare rurală

Miruna MAZURENCU‐MARINESCU Expert cheie III – Specialist în statistică/econometrie

Marzia LEGNINI Expert cheie IV – Specialist în evaluarea LEADER

François LEVARLET Expert cheie V – Specialist în sectorul mediu

Rebeca NISTOR Director de proiect

Adelina ILIESCU Asistent de proiect

Ana Maria FORȚAN Asistent de proiect

3


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CUPRINS

LISTĂ DE ACRONIME ...................................................................................................................................... 5

1. SUMARUL EXECUTIV .................................................................................................................................. 7

1.1. CONSTATĂRI PRINCIPALE ALE EVALUĂRII ............................................................................................................... 7

1.2 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................................................................. 8

1.3. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA ASPECTE SPECIFICE ȘI ORIZONTALE ............................................................ 24

INOVAREA......................................................................................................................................................... 24

2. INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 30

3. CONTEXTUL EVALUĂRII ............................................................................................................................ 32

4. METODOLOGIA ........................................................................................................................................ 44

4.1 PREZENTAREA STRUCTURII EVALUĂRII ȘI A METODELOR DE EVALUARE UTILIZATE ........................................................... 44

4.2 DESCRIEREA TERMENILOR CHEIE AI PROGRAMULUI – ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE SPECIFICE ȘI COMUNE, CRITERII DE

EVALUARE/ANALIZĂ, NIVELURI ȚINTĂ ....................................................................................................................... 46

4.3 SURSA DATELOR, TEHNICI PENTRU COLECTAREA DATELOR (CHESTIONARE, INTERVIURI; DIMENSIUNEA ȘI CRITERIILE DE SELECȚIE

PENTRU EȘANTIONARE ETC.) .................................................................................................................................. 62

4.4 INFORMAȚII PRIVIND METODELE DE CUANTIFICARE A INDICATORILOR ÎN VEDEREA EVALUĂRII CALITĂȚII ȘI A CERTITUDINII DATELOR

ȘI IDENTIFICAREA EVENTUALELOR ERORI/SCĂPĂRI ....................................................................................................... 67

4.5 TEHNICI/ METODE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE ȘI FORMULAREA CONCLUZIILOR ............................. 70

4.5.1 Întrebări comune de evaluare ............................................................................................................ 70

4.5.2 Întrebări specifice de evaluare ........................................................................................................... 71

4.6 DIFICULTĂȚI SAU LIMITĂRI ALE METODOLOGIEI UTILIZATE ........................................................................................ 72

5. DESCRIEREA PROGRAMULUI, A MĂSURILOR ȘI A BUGETULUI, DUPĂ CAZ, ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL

STUDIILOR DE EVALUARE ............................................................................................................................. 78

6. RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE ............................................................................................... 102

6.1 ANALIZA ȘI DISCUTAREA INDICATORILOR CU RESPECTAREA CRITERIULUI DE EVALUARE ȘI A ȚINTELOR LA CARE SE FACE REFERIRE

PRIN ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE ............................................................................................................................ 102

6.2 ANALIZA ȘI DISCUTAREA INFORMAȚIILOR CANTITATIVE ȘI CALITATIVE DIN STATISTICILE PUBLICE ...................................... 119

6.3 ANALIZA ȘI DISCUTAREA INFORMAȚIILOR CANTITATIVE ȘI CALITATIVE DIN STUDII SPECIFICE/CHESTIONARE SAU ORICE ALTE SURSE

..................................................................................................................................................................... 121

6.3.1 Proceduri și implementarea programului ........................................................................................ 121

6.3.2 Constatări provenite din chestionarele aplicate în cadrul studiilor de caz, la nivel de prioritate ...... 123

6.3.3 Constatări ale focus grupurilor ........................................................................................................ 123

6.4 RĂSPUNSUL LA ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE. FIȘELE PENTRU FIECARE ÎNTREBARE DE EVALUARE ELABORATE CONFORM GHIDULUI

EVALUAREA REZULTATELOR PROGRAMULUI: CUM SĂ PREGĂTIM RAPORTAREA EVALUĂRII ÎN ANUL 2017 ............................... 125

4


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

6.4.1 Întrebări comune de evaluare .......................................................................................................... 125

6.4.2 ÎNTREBĂRI SPECIFICE DE EVALUARE ........................................................................................................... 245

7. ANALIZA DE ANSAMBLU A EFICACITĂȚII, EFICIENȚEI ȘI RELEVANȚEI SPRIJINULUI ACORDAT PRIN

INTERMEDIUL PROGRAMULUI ................................................................................................................... 281

7.1. EFICACITATEA PROGRAMULUI ........................................................................................................................ 281

7.1.1. Eficacitatea Programului: performanțe procedurale ...................................................................... 281

7.1.2. Eficacitatea programului: performanțe financiare .......................................................................... 285

7.1.3. Eficacitatea programului: performanța fizică ................................................................................. 287

7.1.4. Eficacitatea programului: concluzii ................................................................................................. 289

7.2. EFICIENȚA PROGRAMULUI ............................................................................................................................. 290

7.2.1. Eficiența administrativă ................................................................................................................. 290

7.3. RELEVANȚA PROGRAMULUI ........................................................................................................................... 291

8. ANALIZA GRADULUI DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STABILITE LA NIVELUL FIECĂREI MĂSURI DIN PNDR . 302

9. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................................. 322

INDEX TABELE ........................................................................................................................................... 323

INDEX FIGURI ............................................................................................................................................ 324

ANEXE ....................................................................................................................................................... 325

5


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

ListadeacronimeAcronime Denumire completă

AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

AM Autoritate de Management

AM PNDR Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu

ANSVSA Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului

APIA Agenția de Plăți pentru Intervenții în Agricultură

ASAS Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

AT Asistență Tehnică

BCE Banca Centrală Europeană

BEI Banca Europeană de Investiții

CE Comisia Europeană

CCME Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare

SCME Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare

CM Comitet de Monitorizare

CRFIR Centrul Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

CSG Orientările Strategice ale Comunității

DID Diferență în Diferență

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEGA Fondul European pentru Garantare

FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții

FGCR Fondul de Garantare a Creditului Rural

GAEC Bunele Condiții Agricole și de Mediu

GAL Grup de Acțiune Locală

GES Gaze cu Efect de Seră

ZNC Zone cu constrângeri naturale

HNV Înaltă Valoare Naturală

IA Indicatori Adiționali

INS Institutul Național de Statistică

ITRSV Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

ÎE(C) Întrebare comună de evaluare

ÎE(S) Întrebare specifică de evaluare

6


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Acronime Denumire completă

LEADER Legături între Acțiuni pentru Dezvoltarea Economiei Rurale

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MM Ministerul Mediului

OJFIR Oficiul Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Dezv

ONG Organizație Non‐Guvernamentală

PAC Politica Agricolă Comună

PDR Program de Dezvoltare Rurală

PERE Planul European de Redresare Economică

PIB Produs Intern Brut

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă

PSR Propensity Score Matching/Scorul de Propensiune

RAI Raport Anual de Implementare

REDR Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală

RNDR Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

SDL Strategie de Dezvoltare Locală

SRL Societate cu Răspundere Limitată

SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats/Puncte tari, puncte slabe,

oprtunități și amenințări

UAM Unitate Anuală de Muncă

UAT Unitate Administrativ Teritorială

UDE Unitate de Dimensiune Economică

UE Uniunea Europeană

OUAI Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații

VAB Valoare Adăugată Brută

VAN Valoare Adăugată Netă

7


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

1.Sumarulexecutiv

1.1.Constatăriprincipalealeevaluării

Scopul evaluării on‐going este de a analiza realizările și contribuția Programului Național de Dezvoltare

Rurală la îndeplinirea obiectivelor PAC, a Strategiei Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă,

sustenabilă și inclusivă, în raport cu situația socio‐economică și a mediului în zonele rurale și cu Acordul

de Parteneriat. Totodată, evaluarea va urmări contribuția PNDR la realizarea priorităților de dezvoltare

rurală, precum și rezultatele și impactul programului. Prin urmare, evaluarea va contribui la

îmbunătățirea implementării programului și va fi folosită ca bază pentru eventuale actualizări ale

programului pe parcursul implementării sale.

În ansamblu, elaborarea prezentului studiu de evaluare precum și concluziile extrase au fost direct

corelate cu disponibilitatea datelor provenite din monitorizarea proiectelor aceastea fiind la rândul lor

în relație directă cu gradul de implementare a măsurilor programate, considerând că la finalul anului

2016, implementarea PNDR 2014‐2020 se afla încă într‐o etapă timpurie. Astfel, raportat la mai multe

elemente analizate, prezentul studiu suprinde doar trendurile inițiale, a căror evoluție va fi analizată și

substanțiată în evaluări viitoare.

In general, gradul de eficacitate al PNDR este este unul mediu și reflectă rezultatele obținute în primii

doi ani de implementare a Programului (2015, 2016). Din perspectivă procedurală, la finalul anului

2016, 9 din 15 măsuri programate au înregistrat proiecte finalizate și există măsuri care nu erau încă

lansate. Din perspectivă financiară, cheltuielile efectuate reprezintă doar 5,72% din alocarea financiară

totală, iar cheltuielile angajate reprezintă aproximativ 16,5% din alocarea financiară total (mai mult de

25% din cheltuielile angajate sunt aferente proiectelor în tranziție). În aceste circumstanțe gradul de

atingere a indicatorilor de realizare și țintă/de rezultat, în majoritatea cazurilor este unul redus.

Chiar dacă Programul a necesitat o anumită perioadă pentru a atinge o capacitate operațională

maximă, perspectivele legate de atingerea țintelor intermediare și finale ale indicatorilor definiți în

cadrul de perfomanță par a fi pozitive, în scenariul unei creșteri substanțiale a valorii cheltuielilor

angajate și efectuate în cadrul Programului în perioada următoare.

Rezultatele procesului de evaluare pentru domeniile de intervenție vizate în cadrul întrebărilor

comune de evaluare sunt determinate de analiza măsurilor ce contribuie direct sau indirect la

respectivele DI. Evaluarea realizată evidențiază Prioritatea 1 și domeniile de intervenție aferente ca

având cel mai redus grad de implementare, în timp de domeniul de intervenție 2A (Îmbunătățirea

performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizării fermelor, în

special în vederea creşterii participării şi orientării către piață, cât şi a diversificării agricole) prezintă

8


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

cele mai bune rezultate din perspectivă procedurală și a realizărilor înregistrate, fiind însă încă prea

devreme pentru identificarea unor efecte nete semnficative generate de implementarea proiectelor

ce contribuie la acest DI (o parte din acestea fiind finalizate în anul 2016).

Evaluarea prezintă rezultate pozitive legate de sistemul de gestionare și guvernare a Programului.

Sistemul de implementare și procedurile arată îmbunătățiri semnificative față de perioada anterioară,

acestea fiind raportate și de către beneficiari. Acest lucru se datorează în principal noii proceduri de

depunere a proiectelor (realizată integral în mediul on‐line pentru proiectele de investiții) și noii

abordări aplicate pentru selecția și contractarea proiectelor. Având în vedere gradul relativ redus de

implementare și finalizare a intervențiilor finanțate până la finalul anului 2016, această evaluare

pozitivă pot părea controversată, însă nu este cazul: informațiile calitative colectate din diverse surse

indică aproape în mod unanim faptul că întârzierea se datorează în principal unor factori externi (în

special dinamica normelor legislative de la nivel național).

Au fost identificate îmbunătățiri semnificative în aplicarea operațională a principiului parteneriatului

și în implicarea părților interesate în programarea și implementarea programului. În același timp, au

fost identificate anumite regrese față de perioada anterioară de programare în ceea ce privește

aplicarea principiilor egalității de gen, nediscriminării și ‐ în special – accesibilității la nivelul măsurilor

programate.

1.2Concluziișirecomandări

Prioritatea 1

Concluzii

Lipsa datelor de monitorizare și progresele limitate în implementare anumitor măsuri și submăsuri nu

permit evaluarea completă a gradului în care PNDR sprijină domeniile de intervenție ale acestei

priorități. Într‐adevăr, PNDR se confruntă cu întârzieri (în principal din cauza incertitudinilor legate de

modificarea legislației privind achizițiile publice) care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor

priorității. Cu toate acestea, unele concluzii preliminare pot fi rezumate după cum urmează:

- DI 1A: Datorită importanței deosebite a activităților de formare și a serviciilor de consultanță

în îmbunătățirea competențelor și performanțelor fermierilor, este considerată a fi esențială

lansarea M02 și finalizarea procesului de selecție a proiectelor în cadrul M01 și M16 cât mai

curând posibil, urmărind dublul obiectiv de îmbunătățire a performanțelor PNDR și de

asigurarea unei monitorizări corespunzătoare a realizărilor programului prin cuantificarea

indicatorilor de realizare și de rezultat specifici măsurilor 1, 2, 16. Fără a lua în considerare

aceste întârzieri directe în lansarea măsurilor ce contribuie la acest DI, serviciile de instruire şi

consultanţă, precum şi iniţiativele de cooperare, au fost programate corespunzător şi

împărtăşite în mod adecvat partenerilor şi potenţialilor beneficiari iar organizarea grupurilor

9


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

de lucru specifice şi a activităţilor de comunicare au avut ca scop identificarea principalelor

teme de interes, în vederea adresării adecvate a nevoilor potenţialilor beneficiari, nevoi ce

sunt actualizate în fiecare an.

- DI 1B: În această etapă a perioadei de programare, nu este posibilă cuantificarea măsurii în

care programul a favorizat cooperarea în zonele rurale, deoarece nu există progrese în ceea ce

privește M16. Faza de programare a fost caracterizată prin implicarea activă a părților

interesate relevante care participă la grupurile de lucru tematice, ale căror contribuții au fost

luate în considerare în definirea obiectivelor și temelor operațiunilor de cooperare. Pentru

succesul acestei măsuri, de asemenea, în faza de implementare, este esențial să fie valorificată

experiența acumulată și să fie continuată implicarea beneficiarii și în faza de monitorizare,

odată ce proiectele vor fi finanțate. În același timp, au fost inițiate și implementate

instrumente de comunicare adecvate, cu scopul de a informa potențialii beneficiari, inclusiv

universitățile și centrele de cercetare, cu privire la oportunitățile de finanțare. Activitățile de

comunicare ar trebui desfășurate în continuare chiar și în timpul implementării proiectului,

inclusiv prin implicarea RNDR, care este capabilă să promoveze crearea de rețele între

beneficiari și schimbul de bune practici la nivel local, cu scopul de a încuraja legăturile dintre

agricultură, sectoarele producției alimentare și forestiere și centrele de cercetare și inovare.

- DI 1C: Măsura 1, care contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor DI 1 C, a înregistrat

întârzieri semnificative în ceea ce privește implementarea. Până la data de 31.12.2016 au fost

lansate două apeluri de proiecte, dar nu a fost selectat/contractat niciun proiect. Autoritatea

de Management monitorizează periodic nevoile de formare iar, în timpul fazei de programare,

au fost luate în considerare contribuțiile părților interesate care participă la grupurile de lucru

specifice, în procesul de elaborare a obiectivelor și a modalităților operaționale ale măsurii. Ca

și în cadrul altor măsuri, au fost elaborate și implementate diferite instrumente de comunicare

cu scopul de a informa potențialii beneficiari, inclusiv universitățile și centrele de cercetare, cu

privire la oportunitățile de finanțare. În timpul fazei de implementare și înainte de lansarea

altor măsuri care contribuie la DI 1C, activitățile de comunicare ar trebui îmbunătățite în

continuare pentru a promova și îmbunătăți activitățile de învățare pe tot parcursul vieții și de

formare în sectorul agricol, cu scopul de a sprijini agricultorii în dezvoltarea competențelor

acestora in inovarea și diversificarea activităților pe care le desfășoară, împreună cu

descoperirea de noi oportunități de piață. În acest scop, se recomandă implicarea RNDR, care

este capabilă să asigure informarea teritoriului cu privire la oportunitățile de formare, să

creeze rețele și să sensibilizeze publicul cu privire la importanța dezvoltării competențelor

pentru îmbunătățirea performanțelor economice ale fermelor

Recomandări

- DI 1A

10


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

o Având în vedere importanța sporită și caracterul transversal al activităţilor de instruire

şi consultanţă pe temele care prezintă interes pentru potenţialii beneficiari şi care

sunt necesare pentru implementarea eficientă a proiectelor finanţate, se

impune accelerarea procedurilor de publicare a apelurilor de proiecte şi selectarea

operațiunilor aferente tuturor măsurilor. În mod particular, este urgentă definirea

procedurii referitoare la Măsura 02, care nu a fost lansată încă, pentru a asigura

contextul necesar astfel încât Programul să își atingă obiectivele prevăzute privind

inovarea, cooperarea și transferul de cunoștințe, inclusiv monitorizarea adecvată

progresivă (indicatorii de realizare și de rezultat) a realizărilor sale;

o Pentru a încuraja inovarea, cooperarea și transferul de cunoștințe în zonele rurale, se

recomandă dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare privind activitățile

de formare și serviciile de consiliere adresate atât potențialilor beneficiari în cadrul

Programului, cât și non‐beneficiari, pentru spori gradul de înțelegere a importanței

îmbunătățirii performanțelor lor (atât în raport cu implementarea proiectelor

finanțate, precum și pentru gestionarea activităților lor zilnice) prin soluții inovatoare

și cooperare, pentru a contribui la dezvoltarea zonelor rurale. În acest sens, personalul

de contact de la nivel regional al RNDR ocupă un rol activ în dezvoltarea campaniilor

de creştere a gradului de conştientizare/comunicare.

o În analiza viitoare a contribuției PNDR la inovare și cooperare, se recomandă să se ia

în considerare și efectele indirecte produse de proiectele finanțate în cadrul măsurilor

/ submăsurilor care nu contribuie în mod direct la acest DI (SM 4.1, 6.1 și 19.2).

- DI 1B

o Având în vedere faptul că niciun proiect nu a fost finanțat în cadrul M16 până la finalul

anului 2016, este esențial să se accelereze lansarea apelurilor de proiecte și procesul

de selecție, astfel încât să se răspundă nevoilor identificate la nivelul programului și

să se garanteze realizarea obiectivelor prevăzute;

o De asemenea, se recomandă valorificarea experienței părților interesate implicate în

programare, garantând implicarea lor permanentă și în faza de monitorizare, odată ce

proiectele vor fi finanțate;

o O implicare activă a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală este, de asemenea, foarte

recomandată astfel încât să promoveze și să monitorizeze crearea de noi rețele la nivel

local, precum și să promoveze schimbul de experiențe și bune practici inovatoare.

- DI 1C

o Având în vedere ca niciun proiect nu a fost finanțat în cadrul M1 până la finalul anului

2016, este esențial să se accelereze publicarea apelurilor de proiecte și următorul

proces de selecție pentru a răspunde, pe de o parte, nevoilor de formare identificate

la nivelul strategiei Programului și monitorizate în mod regulat de AM și, pe de altă

parte, pentru a monitoriza și cuantifica rezultatele atinse în cadrul DI 1C;;

o În timpul fazei de implementare și înainte de lansare a apelurilor de proiecte în cadrul

măsurii 1, o implicare mai activă a RNDR ar putea fi oportună în vederea creșterii

11


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

gradului de conștientizare a potențialilor beneficiari cu privire la importanța formării

și a învățării pe tot parcursul vieții pentru a‐și îmbunătăți competențele, pentru a inova

și a‐și diversifica afacerile, precum și pentru a descoperi noi oportunități de piață.

Prioritatea 2

Domeniul de intervenție 2A

Concluzii

În pofida dificultăților întâmpinate în perioada de implementare 2007‐2013 ( M112, M121 și M125 din

cadrul Axei 1), evidențiate și în evaluarea ex‐post, situația actuală a măsurilor legate de DI 2A (cu

excepția măsurilor 1 și 2) poate fi considerată că prezintă aspecte pozitive datorită noilor proiecte, dar

și a celor aflate în tranziție, care în anumite cazuri sunt foarte relevante (submăsurile 6.3 și 4.3). Cu

toate acestea, nu există dovezi semnificative din punct de vedere statistic pentru a se măsura efectul

net al măsurii în ceea ce privește creșterea producției agricole pe UAM în comparație cu non‐

beneficiarii (R.2) în perioada 2014‐2015. Acest lucru poate fi explicat parțial și prin faptul că majoritatea

rezultatelor proiectelor au fost obținute în 2016, și nu au reprezentat obiectul analizei. Analiza ar trebui

actualizată în viitor pentru a surprinde efectele reale ale programului, în momentul în care mai multe

proiecte vor fi disponibile pentru evaluare.

Alte rezultate pozitive se datorează creșterii venitului total privat, precum și angajării de noi lucrători

(submăsura 4.1), dar și al construcției și modernizarării drumurilor agricole (submăsura 4.3), realizate

de municipalitățile locale care ajută la cooperarea între exploatații si reduc costurile de transport.

Prin urmare, atât investițiile publice, cât și cele private sunt strict necesare pentru a îmbunătăți

competitivitatea exploatațiilor locale.

Realizarea țintelor previzionate pentru indicatorii de realizare este destul de eterogenă în cadrul

măsurilor. Mai mult, la nivelul submăsurii 4.1, problema clasică a cofinanțării private a rămas și

subdimensionarea sectorului zootehnic de către sectorul agricol al culturilor de câmp, în timp ce în

privința măsurii 6.3 este dificilă demonstrarea dreptului de proprietate asupra terenului din cauza

lipsei documentelor succesorale. Populația rurală nu dispune, în multe cazuri, de resursele necesare

pentru a acoperi onorariile notariale și alte taxe necesare efectuării măsurătorilor cadastrale.

Sondajele realizate în rândul beneficiarilor evidențiază efecte pozitive ale investițiilor (introducerea

inovațiilor tehnologice, noi oportunități pe piața locală, menținerea / creșterea numărului de angajați)

și, într‐o măsură mai redusă, efecte raportate la introducerea de noi produse și participarea la scheme

de calitate. Fiecare exploatație agricolă, în funcție de piața țintită și de structura organizației, încearcă

să își îmbunătățească propriile strategii în funcție de nevoi, implementând fie o specializare, fie o

diversificare a producției.

12


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Stadiul actual de implementare a SM 4.1 limitează posibilitatea calculării efectul net (R2) din cauza

indisponibilității datelor aferente non‐beneficiarilor, respectiv pentru perioada de analiză a evoluției

beneficiarilor (evoluția beneficiarilor se analizează având în vedere anii 2014, 2015, 2016; datele

disponibile privind non‐beneficiarii acoperă doar anii 2014, 2015). Analiza va fi actualizată în următorul

exercițiu de evaluare pentru a surprinde efectele reale ale programului, în momentul respectiv

existând cu siguranță mai multe proiecte finalizate care să fundamenteze calculul indicatorului.

Considerând rațiunile prezentate anterior, următoarele recomandări se referă cu precădere la aspecte

procedurale.

Recomandări

Redefinirea criteriilor de selecție pentru această submăsură (4.1 sectorul culturi de câmp) pentru a

permite finanțarea proiectelor de calitate și în alte sectoare agricole pentru a reduce supra‐depunerea.

De exemplu: încercarea de a separa alocarea fondurilor pentru construcții de cele pentru utilaje și

echipamente, utilizând un criteriu de selecție; utilizarea unui model simplificat pentru a ajuta

admiterea noilor tineri fermieri cu idei de proiect inovatoare; acordarea unei importanțe mai mari

pentru promovarea proiectelor care urmăresc îmbunătățirea marketingului produselor interne.

Îmbunătățirea comunicării și participării părților interesate pentru a înțelege mai bine nevoile acestora

și pentru a încerca modificarea criteriilor de selecție

Simplificarea regulilor/normelor de implementare (licitații / achiziții publice, plăți, control, etc.)

Actualizarea analizei indicatorului R2 pentru a surprinde efectele reale ale programului în următorul

exercițiu de evaluare, la respectivul moment existând cu siguranță mai multe proiecte finalizate care

să fundamenteze calculul acestui indicator

Domeniul de intervenție 2B

Concluzii

Reducerea numărului de tineri fermieri în România este o problemă care ar putea fi rezolvată prin

măsura 6.1, ce înregistrează o performanță bună în ceea ce privește atingerea țintei.

Sondajele realizate în rândul beneficiarilor evidențiază unele efecte pozitive ale investițiilor

(cooperarea cu alte ferme, noi oportunități pe piața locală, menținerea / creșterea numărului de

angajați).

În România, lipsa tinerilor în agricultură este considerată o problemă în comparație cu alte țări. Cu

toate acestea, având în vedere numărul în valoare absolută de fermieri români care au mai puțin de

35 de ani, se poate observa că acesta este unul similar în România (171.960) și în Polonia (173.560).

Prin urmare, există posibilitatea de a ajuta fermierii să își intensifice activitatea de învățare pe tot

parcursul vieții, datorită îmbunătățirii condițiilor pieței locale și a dezvoltării rurale.

Recomandări

13


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Este important a se lua în considerare necesitatea de a elimina sau de a reduce neîncrederea

fermierilor în vârstă de a vinde / închiria terenuri tinerilor. Probabil acest tipar de gândire nu este ușor

de schimbat fără o compensație publică potrivită, cum ar fi pensionarea anticipată.

Mai multe informații / instruiri / manuale și ghiduri pentru beneficiari

Sprijin specific acordat autorităților publice însărcinate cu implementarea programului (asistență

tehnică, instruire, coaching etc.)

Facilitarea posibilității de asigurare a ratei de cofinanțare pentru solicitanții care accesează măsurile de

investiții

Încurajarea beneficiarilor prin simplificarea procedurilor administrative

Considerarea adresării nevoilor tinerilor fermieri nu numai prin intervențiile specifice sub‐măsurii 6.1,

ci și prin alte măsuri implementate în cadrul PNDR.

Domeniul de intervenție 2C+

Concluzii

Creșterea și menținerea viabilității forestiere reprezintă un aspect critic pentru dezvoltarea sectorului

forestier din România. Chiar dacă indicatorul de rezultat are un nivel relativ ridicat de realizare în

comparație cu alte măsuri, numai prin lansarea noii sesiuni a proiectelor SM 4.3 (finalul anului 2016)

va fi posibilă atingerea valorii țintă. Prin urmare, obiectivul DI 2C+ nu este reprezentat doar de

îndeplinirea obiectivului legat de lungimea/ acoperirea drumurilor forestiere, care poate fi ușor obținut

având în vedere noile proiecte, ci de găsirea unei modalități de îmbunătățire a performanțelor

cheltuielilor publice.

Recomandări

În prezent, construcția noilor drumuri forestiere și reînnoirea/modernizarea drumurilor deja existente,

se încadrează în același buget financiar. Se recomandă alocări bugetare într‐un mod separat și / sau

încercarea de acordare a fondurilor având criterii de selecție specifice, în locul finanțării acordate doar

pentru construcția de drumuri noi.

Se recomandă ca îmbunătățirea viabilității drumurilor forestiere să nu surprindă numaispecte legate

de exploatarea forestieră, ci și cele legate de dezvoltarea activităților de agrement, modernizarea

exploatațiilor agricole și dezvoltarea turismului și, atunci când există un impact potențial, asupra

reducerii riscurilor de dezastre naturale.

Prioritatea 3


Concluzii

14


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Până la 31 decembrie 2016, gradul de atingere al obiectivul PNDR de a sprijini producătorii primari

prin integrarea mai bună a acestora în lanțul agroalimentar, prin intermediul schemelor de calitate,

este scăzut, un număr redus de proiecte fiind finalizate în cadrul măsurilor 04 și 16.

Obiectivul de a promova piețele locale prin intermediul grupurilor de producători și al organizațiilor

interprofesionale a fost realizat parțial datorită existenței doar a 32 de proiecte în cadrul M9.1,

provenite din tranziție în principal în sectorul "culturi de câmp”.

Sondajul adresat beneficiarilor din cadrul SM 9.1 evidențiază unele efecte pozitive ale investițiilor (noi

oportunități pe piața locală), însă este necesară îmbunătățirea funcționării grupurilor de producători.

Recomandări

Pentru a îmbunătăți implementarea SM 9.1, se recomandă implementarea facilităților stabilite la nivel

național (cum ar fi reduceri de impozite) pentru a încuraja formarea grupurilor de producători;

Implementarea lanțului scurt de aprovizionare în sectorul zootehnic și al cerealelor, care reprezintă

sectorele cu cele mai mari dificultăți în stabilirea unui nou tip de cooperare

Sprijinirea prealabilă a grupurilor de producători să devină organizații de producători (OP);

Continuarea implementării abordării urmărite în cadrul M16, care ar putea fi considerată o bună

practică. În cadrul M16, după primul apel de proiecte, a fost elaborat un chestionar care a fost transmis

tuturor membrilor grupurilor de lucru și publicat pe site‐ul ministerului, pentru a înțelege problemele

care au cauzat un nivel scăzut de depunere. Constatările au fost utilizate pentru a îmbunătăți cel de‐al

doilea apel de proiecte. Principala problemă evidențiată de respondenți a fost lipsa detaliilor privind

cheltuielile eligibile;

Îmbunătățirea comunicării la nivel local. În prezent, sprijinul oferit de RNDR în teritoriu este încă

insuficient, având în vedere că nu este reprezentat la nivelul fiecărei localități;

Promovarea rapidă a implementării instrumentului financiar în scopul facilitării accesului la credite și

creșterii depunerii de proiecte în cadrul SM 4.2.


Submăsurile 17.2 și 1.2 nu au fost lansate, așadar, nu există efecte asupra prevenirii și gestionării

riscurilor la nivelul exploatațiilor.

Legislația europeană nu pare a fi foarte clară / detaliată pentru această măsură, care este la fel de

nepopulară în România ca și în alte țări. Aceasta este prima experiență de finanțare a acestui tip de

15


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

sprijin în cadrul dezvoltării rurale. Normele pentru Pilonul 1 diferă în comparație cu perioada de

programare anterioară, dar și pentru AM era dificil să se creeze sistemul. Principalele motive ale

deciziei de a introduce această măsură în program au fost că societățile private de asigurări nu acoperă

riscul care ar putea fi asimilat tuturor dezastrelor naturale, cum ar fi seceta, fenomen important care

afectează agricultura. Pe de altă parte, măsura acoperă riscuri precum grindina. Între timp, companiile

de asigurări au început să acopere fenomenul secetei, dar nu acoperă încă bolile animalelor și

plantelor.

Prioritatea 4

Domeniul de intervenție 4ª

Concluzii Pare a exista o lipsă de conștientizare cu privire la legătura dintre practicile agricole și biodiversitate,

în special în ceea ce privește M13. Există, de asemenea, o problemă privind atractivitatea măsurilor

M10 și M11, în timp ce M15 nu a atins încă faza de implementare. În plus, activitățile de sprijin prin

intermediul măsurilor M01 și M02 au fost lansate cu întârzire, luând în considerare planificarea

realizată pentru măsurile 10, 11 și 13.Având în vedere faptul că în 2016 sunt încă în derulare

angajamente pe Măsura 214 din perioada de programare anterioară, este de așteptat ca acești

beneficiari să acceseze în viitor Măsura 10/M11. Impactul real al măsurilor finanțate în cadrul DI 4A

asupra biodiversității trebuie analizat mai bine în etapa de evaluare viitoare, pe baza progreselor

înregistrate în implementare (în special în ceea ce privește M15) și luând în considerare condițiile

locale, specifice și geografice de implementare.

Recomandări În general, ar trebui să se urmărească și să se consolideze eforturile întreprinse de AM și agenții de a simplifica regulile și procedurile / cerințele de acces la măsurile din cadrul DI 4A, inclusiv pentru o mai bună cooperare între ministere și agențiile implicate în aspectele de mediu și climatice. Criteriile / condițiile de aplicare pe M15 ar trebui examinate cu atenție și acțiunile de îmbunătățire a regulilor și condițiilor de acces la măsură ar trebui să fie inițiate într‐un timp scurt, dacă este necesar. În paralel, există o nevoie reală de formare și de sprijin specific pentru consilierea fermierilor, în vederea clarificării și facilitării aplicării de către beneficiarii pachetelor de agro‐mediu. Astfel M01 și M02 joacă un rol cheie în această etapă de implementare (în special în ceea ce privește fermierii mici și foarte mici și scopul de a acoperi cât mai mult posibil toate zonele eligibile).

Introducerea unor pachete noi în cadrul M10 care să extindă suprafața eligibilă ar trebui, de asemenea,

să contribuie la atingerea obiectivelor fixate în cadrul DI 4A.


16


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Concluzii O reducere semnificativă a utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor este raportată de beneficiarii

chestionați, în special în cadrul M11 privind conversia și menținerea precticilor de agricultură ecologică.

Cu toate acestea, această reducere nu depășește angajamentul asumat în cadrul PNDR. Utilizarea apei

pare să nu fie în mare măsură influențată de aplicarea măsurilor, cu toate acestea, trebuie precizat că

pachetele din cadrul M10 sunt doar contribuții secundare la obiectivele din DI 4B.

Stadiul de implementare al măsurilor 10 și 11 este influențat de diferiți factori cum ar fi: aprobarea

tardivă a Reg. EU 1305 și a normelor de aplicare, modificarea cadrului legal pentru cerințele de bază

pentru măsura 10, gradul redus de atractivitate față de beneficiari al plăților din cadrul M11, accesul

limitat la sursele de informare pentru implementarea angajamentelor în rândul beneficiarilor. În acest

sens, potrivit reprezentanților AM, pentru stimularea interesului și creșterea numărului de beneficiari

au fost luate o serie de măsuri raportate la nivelul plăților, cerințele de eligibilitate și acțiunile de sprijin

pentru instruire și consiliere prin M01 și M02.

Recomandări

Ar fi util să se promoveze informarea / instruirea și consilierea cu privire la cele mai bune practici

agricole ‐ în conformitate cu angajamentele și practicile din cadrul M10 și 11 ‐ pentru o utilizare

eficientă a apei la nivelul fermei / zonei angajate.

Pentru a depăși problema accesului limitat la sursele de informare și pentru a îmbunătăți cunoștințele

necesare pentru implementarea angajamentelor asumate de beneficiari (privind condițiile pentru

solicitarea de sprijin prin intermediul M11 și M10) este necesar un sprijin suplimentar acordat

beneficiarilor prin planificarea și furnizarea de servicii de formare sau consiliere prin intermediul

măsurilor M01 și M02 .

Domeniul de intervenție 4C

Concluzii

Există o contribuție a pachetelor și submăsurilor în cadrul M10, 11 și 13, în contrast cu fenomenele de

eroziune a solului și îmbunătățirea gestionării solului în general. Cu toate acestea, în cadrul M13, se

constată neașteptat că majoritatea beneficiarilor (respondenții chestionarului) nu sunt convinși de

impactul activităților lor asupra eroziunii solului. În cazul măsurilor M10 și M11, se pare că nu există o

conștientizare generală în rândul beneficiarilor în ceea ce privește legătura dintre anumite practici

agricole și efectele lor asupra protecției solului.

Efectul de reducere a eroziunii solului pe care îl au acțiunile finanțate în cadrul DI 4C (în special legat

de M13) trebuie evaluat mai în detaliu în etapa de evaluare viitoare, pe baza progreselor înregistrate

în implementarea și luarea în considerare a condițiilor locale, specifice și geografice ale

implementărilor.

Schimbarea criteriilor de desemnare a zonelor eligibile ar putea contribui la o mai bună implementare

a M13.

17


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Reducerea numărului de beneficiari în cadrul M10 poate fi atribuită complexității cadrului juridic, în

vreme ce atractivitatea scăzută a M 11 în rândul agricultorilor poate fi asociată cu nivelul relativ redus

al plăților. În ambele cazuri, o condiție esențială pentru îmbunătățirea implementării măsurilor constă

în deținerea unor cunoștințe adecvate la nivelul beneficiarilor în ceea ce privește punerea

implementarea angajamentelor asumate; cu toate acestea, analiza a arătat un acces limitat al

beneficiarilor la sursele de informare.

Recomandări

Ar fi util să se promoveze informarea / instruirea și consilierea cu privire la cele mai bune practici

agricole în combaterea eroziunii solului (și îmbunătățirea gestionării solului pe termen lung) la nivelul

suprafețelor exploatate / suprafețelor plătite, în special pentru beneficiarii M13. Așadar, trebuie

subliniat rolul cheie asumat de M01 și M02 în acest stadiu al implementării Programului. Simplificarea

regulilor de accesare pentru M11 (de exemplu, permiterea rotației între pachetele din cadrul M11) și

modificarea criteriilor de desemnare a zonelor eligibile în cadrul M13 (de exemplu definirea zonei

montane în context european) ar trebui de asemenea să contribuie la atingerea obiectivelor fixate în

cadrul DI 4C.

Prioritatea 5


Concluzii: Implementarea PNDR prezintă efecte pozitive în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței utilizării apei, în special prin submăsura 4.3. Trebuie totuși remarcat faptul că pachetul 5 din cadrul M10 nu a indicat niciun progres semnificativ în implementare până la finalul lunii decembrie 2016, iar contribuția acestui pachet la eficiența apei trebuie încă demonstrată.

Rezultatul obținut până în prezent, pe baza nivelului de implementare al M4, sugerează un potențial

de investiții în anii următori în sisteme de irigare mai eficiente. Trebuie precizat că investițiile în noi

infrastructuri de irigații sunt menționate în articolul 46 din Regulamentul 1305/2013, care stabilește

condițiile în care pot fi realizate astfel de investiții.

Recomandări:

Gestionarea apelor este un aspect esențial pentru România în ultimii ani, iar îmbunătățirea modului de

gestionare eficientă a apei reprezintă o provocare pentru PNDR.

Condițiile pentru o mai mare eficacitate a intervențiilor PNDR sunt următoarele:

simplificarea criteriilor stabilite în Program pentru aplicarea în cadrul pachetului 5 (M10),

pentru a face mai accesibilă finanțarea beneficiarilor;

18


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

redefinirea / extinderea zonei de intervenție pentru investițiile in infrastructura de irigații,

ținând cont de prevederile art. 46 din Regulamentul nr. 1305/2013;

mai multe informații și acțiuni demonstrative adresate solicitanților / beneficiarilor cu privire

la modul de gestionare a eficienței apei în PNDR (prin broșuri, îndrumări, evenimente, etc) și

mai multe documente ilustrative cu privire la oportunitățile oferite de finanțarea UE în acest

domeniu.

În plus, trebuie precizat faptul că managementul apei este o problematică politică transversală, iar

pentru o eficiență crescută în acest domeniu, este necesară o cooperare între ministere și agențiile

guvernamentale (de exemplu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apelor și Pădurilor

și Ministerul Mediului); existând o nevoie reală de a coordona strategiile, planurile de acțiune și

sistemele de monitorizare la diferite niveluri ale intervenției guvernamentale.

Domeniul de intervenție 5C

Concluzii Nivelul scăzut de implementare a măsurilor care contribuie la DI are drept cauze principale volumul

documentației necesare pentru accesarea finanțării și dificultățile în ceea ce privește definirea

cheltuielilor eligibile. Acest grad redus al implementării proiectelor nu permite o cuantificare

semnificativă a contribuției Măsurii 6 la producția de energie regenerabilă. Cu toate acestea, sondajul

efectuat asupra proiectelor tranzitorii arată că există un interes real pentru energia regenerabilă în

general (inclusiv sursele de energie solară, termică și eoliană). După cum rezultă din analiza proiectelor

finalizate există o contribuție netă, deși limitată, la furnizarea și utilizarea energiei regenerabile.

Conform informațiilor colectate în cadrul focus grupului, trebuie luate în considerare alte elemente de

fond pentru a înțelege contextul intervenției, cum ar fi faptul că legislația națională privind energia

regenerabilă este încă complexă, iar costurile echipamentelor sunt ridicate. În plus, investițiile în

exploatațiile agricole ce cuprind componenta energiei regenerabile necesită abilități și sprijin tehnic

din partea profesioniștilor.

Recomandări În această etapă a implementării, recomandările se referă în principal la o simplificare suplimentară a

normelor de aplicare (condiții clare de acces și cheltuieli eligibile) și se referă la furnizarea mai multor

informații adaptate profilului beneficiarilor si pe mai multe canale aplicanților cu privire la

oportunitățile oferite de PNDR în domeniul energiilor regenerabile.

Domeniul de intervenție 5D

Concluzii: Există o problemă reală în ceea ce privește limitarea emisiilor de GES din activitățile agricole. PNDR

oferă oportunitatea de a aborda problemele în mod direct prin măsura 4.1 și, indirect, prin măsurile

legate de gestionarea solului și a terenurilor în cadrul priorității 4.

19


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

În pofida nivelului limitat de angajare și realizare până în prezent, domeniul de intervenție produce

efecte din punct de vedere al emisiilor de GES (raportate de indicatorii 18 și 19), care corespund în

principal creșterii numărului de animale la nivelul fermelor beneficiare. În termeni relativi, având în

vedere emisiile per cap de locuitor, indicatorii arată o reducere a emisiilor de GES, ceea ce corespunde

introducerii tehnologiilor cu elemente de noutate în gestionarea gunoiului de grajd.

Cu toate acestea, pentru o mai bună îndeplinire a obiectivelor este necesară continuarea activităților

de promovare a sistemelor și tehnologiilor de gestionare a gunoiului de grajd cu emisii reduse.

Nivelul de implementare a măsurii poate fi îmbunătățit printr‐o simplificare a procedurilor

administrative de finanțare, precum și prin sporirea informațiilor privind oportunitățile oferite de

PNDR pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea includ, totodată, promovarea

intervențiilor de gestionare a solului finanțate în cadrul Priorității 4 care contribuie la reducerea

emisiilor de GES.

Recomandări: Condiții pentru o mai mare eficacitate a intervențiilor PNDR, legate de acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice sunt:

simplificare suplimentară a procedurilor administrative pentru măsura referitoare la

gestionarea efectivelor de animale și a gunoiului de grajd (de exemplu, cereri de documentație,

reguli de aprobare) și termene pentru solicitanți / beneficiari;

promovarea / informarea ulterioară a sistemelor de gestionare a gunoiului de grajd,

caracterizate printr‐un factor de emisie mai scăzut, în furnizarea de asistență tehnică

(îndrumare, instruire) și consiliere către beneficiari / solicitanți (adică promovarea celor mai

bune tehnologii disponibile);

promovarea în continuare a măsurilor / intervențiilor legate de managementul solului (în

cadrul priorității 4), asigurarea suportului tehnic (îndrumare, formare) și consilierea

beneficiarilor / solicitanților;

mai multe informații și comunicare către solicitanți cu privire la oportunitățile oferite de PNDR

pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru contribuirea la acțiunile de

atenuare a schimbărilor climatice (activități intersectoriale pentru toate axele prioritare)

Domeniul de intervenție 5E

Concluzii Stadiul de implementare este limitat pentru a asigura o evaluare completă a contribuției măsurilor la obiectivele domeniului de intervenție, în special considerând măsura cu contribuție principală la acest DI (măsura 8).

20


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Principalele motive care determină nivelul redus de implementare al măsurii cu contribuție principală

la acest DI sunt reprezentate de:

• nivelul scăzut de informare și comunicare la momentul lansării primei campanii;

• atractivitatea scăzută a sumei plăților compensatorii Recomandare: Având în vedere situația actuală a M08, condițiile pentru o mai mare eficiență a intervențiilor PNDR în cadrul DI 5E sunt:

extinderea acțiunilor de informare / comunicare către solicitanți cu privire la oportunitatea

oferită de M08 (prin orientare, evenimente de comunicare);

alocarea unui timp mai mare pentru informare, comunicare și procesele de depunere;

creșterea valorii plății compensatorii anuale inclusă în sprijinul acordat în cadrul măsurii, prin

includerea în componenta pierderilor de venit și a celorlalte plăți acordate prin Pilonul I

precum și a altor plăți de care fermierii ar fi beneficiat dacă ar fi menținut terenul în circuit

agricol.

Prioritarea 6


Concluzii

Proiecte finanțate în cadrul SM 4.2 și SM6.4, au contribuit, în mod evident, la realizarea obiectivelor DI

6A, prin promovarea diversificării economiei rurale și crearea de noi oportunități de locuri de muncă.

Pe de altă parte, M02 nu a fost lansat încă, beneficiarii neavând astfel acces la servicii adecvate de

formare și consultanță pentru a‐și implementa eficient proiectele.

Obiectivele și modalitățile de implementare ale măsurilor sunt bine definite și au fost furnizate către

părțile implicate în mod corespunzător, însă, alocarea fondurilor se dovedește a fi insuficientă pentru

a corespunde cerințelor potențialilor beneficiari, luând în considerare faptul că finanțarea solicitată a

fost mai mare decât cea planificată inițial. Într‐adevăr, performanța relativ redusă a acestui DI, se

datorează în principal lipsei de resurse financiare, cele existente fiind insuficiente pentru finanțarea

tuturor proiectelor eligibile. Prin urmare, este oportună o reprogramare a alocării financiare pentru a

răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor și teritoriilor, având în vedere însă menținerea coerenței

interne a bugetului general al Programului.

Mai mult decât atât, întârzierile înregistrate în raport cu în lansarea măsurilor ce contribuie la DI 6A au

survenit, în principal, din cauza modificărilor legislației privind achizițiile publice, care au influențat în

mod semnificativ implementarea PNDR încă de la începutul perioadei programate. Astfel de modificări

ale legislației privind achizițiile publice au afectat înțelegerea unitară a criteriilor de selecție a

21


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

proiectelor, iar regulile de selectare / implementare au fost percepute ca fiind complicate de către

solicitanți.

Odată ce versiunea finală a PNDR fost publicată, AM a asigurat o serie de instrumente necesare

aplicanților dar dificultățile întâmpinate de solicitanți, atât în ceea ce privește elaborarea cererilor de

finanțare, cât și pe parcursul implementării proiectelor, indică existența unei nevoi de furnizare a unei

serii de informații specifice, în ceea ce privește anumite aspecte procedurale, care să faciliteze procesul

de aplicare.

Recomandări

Întârzierile în implementarea programului și, în special, dificultățile semnalate de beneficiari

atât în aplicarea cererilor de finanțare, cât și în derularea investițiilor, în cadrul SM 4.2 și SM

6.4, prezintă necesitatea introducerii cu celeritate a M02. Scopul este de a garanta servicii de

consiliere eficiente, pe teme specifice. În acest scop, este recomandată utilizarea datelor

recente asupra nevoilor/cerințelor beneficiarilor.

Întrucât resursele financiare limitate reprezintă una dintre problemele principale care

împiedică atingerea rezultatelor scontate în cadrul DI 6A. Prin urmare, este esențială

o realocare financiară, menită să adreseze în mod optim nevoile beneficiarilor, luând în

considerare coerența bugetară a programului. Ca regulă generală, dacă este necesar, se pot

utiliza criterii de selecție, având ca bază, importanța activităților aplicanților.

În cazul unei reprogramări viitoare a resurselor care urmează să fie alocate pentru măsurile

care contribuie la DI 6A, ca regulă generală și, dacă se consideră necesar, pentru înțelegerea

comună a normelor de finanțare, criteriile de selecție ar trebui să fie actualizate în consecință

și comunicate în mod adecvat solicitanților pentru a asigura redactarea (și ulterior selecția)

unor proiecte de înaltă calitate

O simplificare a procesului de implementare(licitații / achiziții publice, plăți, controale

etc.) trebuie luată în considerare, pentru a ușura sarcinile administrative asupra beneficiarilor;

În plus față de activitățile și instrumentele de comunicare adoptate la momentul lansării

apelurilor de proiecte și pe parcursul implementării proiectelor, activitățile de comunicare ar

trebuie să fie în continuare dezvoltate considerând dimensiunea teritorială (de exemplu, prin

întâlniri ale GAL cu beneficiarii), pentru o mai bună înțelegere în rândul beneficiarilor asupra

procedurilor, regulamentelor și ghidurilor de implementare a proiectelor. În același sens,

promovarea teritorială are ca efect, dezvoltarea percepției de apartenență.


Concluzii

Analiza privind primele realizări ale măsurilor și submăsurilor care contribuie la DI 6B evidențiază un

interes deosebit al AM, părților interesate relevante și beneficiarilor în strategiile de dezvoltare locală.

22


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Este evidentă o creștere a gradului de conștientizare cu privire la oportunitățile oferite de PNDR pentru

a îmbunătăți atractivitatea teritoriilor, pentru a valorifica potențialul local și a crea noi oportunități de

angajare, inclusiv componentele vulnerabile ale societății, prin crearea de rețele, parteneriate public‐

privat și activități de cooperare.

Mai ales promovarea abordării LEADER se bazează pe experiența acumulată în perioada de programare

2007‐2013, care a început un proces de dezvoltare la nivel local. Majoritatea GAL‐urilor implicate în

ancheta pe bază de chestionar nu au întâmpinat dificultăți deosebite în elaborarea SDL, deși au

contractat în cea mai mare parte consultanți externi pentru a completa fișa.

Activitățile și instrumentele de comunicare (website‐ul programului, ghidul solicitanților etc.) au fost

foarte apreciate de respondenții la sondajul on‐line. Cu toate acestea, activități de comunicare

specifice ar trebui derulate în faza de implementare pentru a sprijini GAL‐urile (în special cele noi) în

implementarea și promovarea adecvată a SDL selectate.Obiectivele și modalitățile operaționale ale

măsurii au fost promovate în mod corespunzător cu părțile interesate relevante din cadrul Comitetului

de Monitorizare și a grupurilor tematice de lucru. De asemenea, activitățile de comunicare adresate

solicitanților în momentul lansării apelurilor au reușit să implice un număr mare de potențiali

beneficiari, în special GAL‐urile care înregistrează un număr dublu față de trecut,acoperind aproape

90% din teritoriul eligibil. Prezența GAL‐urilor nou create generează nevoia de activități de formare și

de consolidare a capacităților în vederea sprijinirii implementării eficiente a SDL‐urilor specifice (de

exemplu, prin kitul de inițiere LEADER prevăzut la articolul 43 din Regulamentul 1305/2013), în special

având în vedere că, în perioada de programare 2014‐2020, GAL‐urile vor avea un rol mai activ în

selectarea proiectelor care urmează să fie finanțate în cadrul SDL și în monitorizarea realizării

obiectivelor SDL, contribuția acestora la realizarea rezultatelor așteptate ale PNDR fiind mai

semnificativă.

Analiza criteriilor de selecție subliniază faptul că inovarea este cel mai valoros aspect al evaluării SDL

propuse, alături de dezvoltarea infrastructurilor sociale, activitățile menite să încurajeze integrarea

minorităților, sistemele de calitate, broad band și asociațiile și calitatea parteneriatului.

Cu toate acestea, au fost identificate lipsuri în procesul de programare, aspect dovedit de faptul că

resursele financiare alocate nu sunt suficiente pentru a face față nevoilor teritoriale. De asemenea,

numărul GAL‐urilor selectate este aproape dublu față de cel planificat inițial. Prin urmare, este

recomandabil să se considere o reprogramare a alocării financiare pentru a adresa mai optim nevoilor

GAL‐urilor și teritoriilor.

Recomandări

Lipsa resurselor reprezintă una dintre principalele probleme care împiedică realizarea rezultatelor

prevăzute în DI 6B. Prin urmare, este esențială reprogramarea alocării financiare pentru a se adapta

mai bine nevoilor beneficiarilor și teritoriilor, având în vedere păstrarea coerenței interne a bugetului

general al programului. În acest scop, este, de asemenea, esențial să se actualizeze analiza nevoilor

teritoriilor și ale beneficiarilor pentru a asigura eficiența operațiunilor finanțate;

Având în vedere numărul mare de noi GAL‐uri care gestionează SDL și contribuie la realizarea

obiectivelor DI, se recomandă în mod deosebit să se promoveze activitățile de formare și consolidare

23


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

a capacităților pentru a putea oferi sprijin în vederea implementării eficiente a SDL (de exemplu, prin

kitul de inițiere LEADER prevăzut de art.43 din Reg. 1305/2013); astfel de sesiuni de instruire ar putea

aborda teme specifice, precum: cerințele privind achizițiile publice, criteriile de selecție, și diseminarea

rezultatelor proiectelor. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ar putea fi implicată în mod

direct în organizarea și implementarea acestui tip de activitate, pentru a asigura o abordare omogenă

în întreaga țară, pentru a încuraja crearea de rețele și pentru a promova schimbul de experiență și de

bune practici;

Pe lângă activitățile și instrumentele de comunicare adoptate cu ocazia publicării apelurilor de

proiecte, inițiativele de comunicare trebuie puse în aplicare în continuare la nivel teritorial (de

exemplu, prin întâlniri cu beneficiarii organizațe de GAL‐uri și / sau PNDR) pentru a a sprijini

implementarea și promovarea SDL selectate și, ca efect indirect, promovarea unui sentiment de

apartenență asupra rezultatelor proiectelor.

24


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

1.3.Concluziișirecomandăricuprivirelaaspectespecificeșiorizontale

InovareaConcluzii

În afara domeniului de intervenție, majoritatea proiectelor din SM 4.1 (DI 2A) și SM 6.1T (DI 2B) au

avut efecte pozitive asupra inovării. Studiul de caz al proiectelor aferente SM 19.2 (DI 6B) indică faptul

că stimularea inovării reprezintă unul dintre cele mai frecvente obiective ale SDL și că sectorul privat

reprezintă aproximativ 50% din partenerii GAL‐urilor, în vreme ce instituțiile locale și alte organizații

(de exemplu ONG‐uri) reprezintă restul componentelor parteneriatelor cu o cotă similară.

Recomandări

Selectarea evaluatorilor externi ai proiectelor în domeniul transferului tehnologic și producției

inovatoare pentru a ajuta la îmbunătățirea măsurii 16.1

Contribuirea la activitățile de diseminare în ceea ce privește inovarea în agricultură, luând în

considerare o organizație care acționează ca membru al unei rețele de actori, care nu se axează

nici pe organizarea și implementarea inovațiilor, ci pe facilitarea inovării altor organizații.

Dezvoltarea în continuare și diversificarea și adaptarea activităților de comunicare către

potențialii beneficiari pentru a crește gradul de conștientizare asupra importanțței serviciilor

de formare și consultanță pentru a se putea îmbunătăți performanțele acestora.

Îmbunătățirea flexibilității legislației naționale care vizează garantarea împrumuturilor

necesare pentru a asigura rata de cofinanțare în cadrul proiectelor inovatoare.

Simplificarea regulilor de punere în aplicare, furnizarea de informații suplimentare

beneficiarilor, încurajarea autorităților

Selectarea resurselor umane calificate pentru a evalua și prioritiza proiectele inovatoare

pentru a acorda mai multă atenție inovării, acțiunilor inovatoare accesibile

Cele două întrebări pot fi fuzionate, asigurând în același timp particularitățile inovației din

sectorul pomicol.

Protecțiamediului

Concluzii

Intervențiile implementate prin PNDR raportează o contribuție semnificativă la protecția mediului în

această etapă de implementare. Pe lângă domeniile de intervenție cu efecte de mediu directe (legate

de prioritățile 4 și 5), și alte măsuri contribuie la menținerea sau îmbunătățirea mediului.

Recomandări

Îmbunătățirea sinergiilor dintre inovare și protecția mediului

25


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Promovarea integrării sistematice a problemelor de mediu în logica de intervenție a

programului, prin adoptarea unor criterii de selecție ecologice, informarea și instruirea

solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor.

Atenuareaschimbărilorclimatice

Concluzii

PRD contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Contribuția (necuantificată) la reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră din practicile agricole și reducerea consumului de energie (inclusiv

introducerea energiei regenerabile) pot fi echilibrate negativ de creșterea emisiilor de gaze cu efect de

seră cauzate de creșterea efectivelor de animale.

Recomandări

Promovarea integrării sistematice a problemelor legate de schimbările climatice în logica de

intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecție ecologice, informarea și

instruirea solicitanților și a beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor

Sprijinirea implementării măsurilor legate de gestionarea pădurilor, în vederea eficientizării

absorbției / sechestrării GES.

Creșterea atractivității intervenției pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și

producția de energie regenerabilă (a se vedea acțiunea de informare de mai sus).

Mecanismeledelivrare

Concluzii

Soluțiile inovatoare adoptate în cadrul procedurilor de livrare (în special sistemul de aplicații

on‐line și sistemul de depunere pe parcursul anului) au îmbunătățit semnificativ eficacitatea și

eficiența sistemului de implementare, în comparație cu perioada de programare anterioară,

generând o percepție pozitivă în rândul părților interesate și al beneficiarilor;

Introducerea opțiunilor de cost standard a arătat potențialul său de simplificare, dar și limitele

sale datorate unor caracteristici de reglementare la care autoritatea de management și

beneficiarii încearcă să se alinieze. Între timp, dificultățile procedurale și administrative au

încetinit lansarea instrumentelor financiare previzionate.

Autoritățile programului au demonstrat o capacitate satisfăcătoare de a reacționa la

problemele de implementare prin luarea măsurilor adecvate la nivel tehnic, operațional și de

programare.

În ciuda faptului că nu a fost lansată campania de informare, așa cum era prevăzut, în cadrul

măsurii de asistență tehnică, nivelul de informare al potențialilor beneficiari pare satisfăcător

și beneficiarii își declară satisfacția față de calitatea comunicării cu autoritatea de management

a programului.

26


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Recomandări

Inovările procedurale adoptate cu succes în ceea ce privește procedurile de depunere a

cererilor ar trebui extinse treptat la toate măsurile din program;

Intensificarea și extinderea utilizarii OCS în cadrul mai multor măsuri. Discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pot clarifica aspectele complexității și dificultățile legate de adoptarea acestei optiuni de implementare;

Instrumentele financiare trebuie lansate cu celeritate, pentru a oferi sprijin potențialilor beneficiari în accesarea programului, cu o gamă mai completă de soluții în privința accesului la creditare și cofinanțare;

Lansarea acțiunilor de consolidare a capacităților pentru a îmbunătăți, în continuare, abilitatea autorității de management în detectarea și soluționarea posibilelor blocaje în implementarea

programului;

Campaniile de informare și comunicare trebuie lansate și este necesară o coordonare a acestora într‐un mod care să garanteze continuitatea și integrarea cu soluțiile de informare

adoptate, până în prezent, de sistemul de management.

Sectorulpomicol

Concluzii

Sectorul pomicol este un domeniu nou și specific, care nu și‐a atins încă nivelul de maturitate. Având

în vedere că până acum numărul proiectelor depuse și al contractelor este foarte scăzut, nu putem

concluziona în ce măsură sectorul pomicol a fost stimulat de intervențiile PNDR.

Beneficiarii SM 4.1.a au întâmpinat o serie de dificultăți în ceea ce privește contabilitatea cheltuielilor,

datorită dificultății de a achiziționa materiale de plantare la prețuri corecte, comparativ cu valoarea

grantului.

Primele rezultate ale sondajului efectuat pentru beneficiarii proiectelor contractate, indică faptul că

vânzările nu au crescut încă. Acest lucru se datorează timpului necesar de la plantare până la prima

recoltă de fructe (în mod normal, începând cu al treilea an). Cu toate acestea, între timp, beneficiarii

de proiecte chestionați au declarat că au demarat noi oportunități de piață și că sunt optimiști referitor

la viitor. Cu toate acestea, sunt necesare analize suplimentare pentru a identifica motivele care au stat

la baza numărului redus de proiecte din cadrul măsurii 4.1.

Recomandări • Sprijinirea producției de material de plantare certificat la nivel național, care pare a fi o problemă

relevantă pentru admiterea proiectului (creșterea costurilor de plantare); • Analiza proiectelor respinse și încercarea de a face schimbările necesare pentru a îmbunătăți

contractarea proiectelor;

27


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

• Reducerea / combinarea întrebărilor de evaluare specifice (ÎSE 7 + ÎSE 8) sectorului pomicol și

modificarea acestora în criteriile de selecție. Acest lucru ar simplifica activitățile de evaluare și le‐

ar orienta pentru a oferi indicații mai utile și mai comunicative pentru îmbunătățirea

subprogramului pomicol în ansamblu.

Egalitateadegenșinon‐discriminarea

Concluzii

Prima perioadă de implementare a PNDR nu a fost afectată de nicio situație directă sau

indirectă de discriminare, generată de procedurile de implementare. Cu toate acestea, măsura

în care programul a promovat în mod activ egalitatea de gen și nediscriminarea a scăzut în

comparație cu perioada anterioară de programare.

Procedurile de implementare nu par a fi pe deplin capabile să garanteze respectarea

principiului accesibilității persoanelor cu handicap la investițiile finanțate de program, astfel

cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul 1303/2013.

Recomandări

Procedurile de implementare ar trebui revizuite pentru a introduce, cel puțin, un angajament

formal al tuturor beneficiarilor de a respecta principiile egalității de gen și nediscriminării în implementarea proiectului, indiferent de tipologia măsurilor;

Ar trebui să se ia în considerare introducerea criteriilor de selecție legate de gen, cel puțin pentru măsurile care se adresează direct persoanelor fizice;

Ar trebui analizate procedurile de aplicare, selecție, contractare și verificare pentru a verifica măsura în care acestea necesită o revizuire în sensul de a se garanta respectarea efectivă a principiului accesibilității pentru persoanele cu handicap la investiția sprijinită de program.

Dezvoltareadurabilă

Concluzii

Dezvoltarea durabilă, în special pilonul său de mediu, reprezintă o temă transversală în cadrul PDR. Cu

toate acestea, măsurile care nu se adresează direct problemelor de mediu, sprijină, în general, doar

într‐un mod limitat dezvoltarea durabilă.

Recomandări

Sinergiile dintre inovare și protecția mediului pot fi îmbunătățite, pentru a contribui în continuare la dezvoltarea durabilă ;

Promovarea integrării sistematice a problemelor de dezvoltare durabilă în logica de intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecție ecologice, informarea și instruirea solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor.

28


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Schimbărileclimatice

Concluzii

Obiectivele privind schimbările climatice sunt, în general, observate în implementarea PNDR. Se obține

reducerea consumului de energie și creșterea energiei regenerabile. Obiectivele de sechestrare a

carbonului nu sunt îndeplinite având în vedere nivelului scăzut / absent de implementare a măsurilor

implicate. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a implementării anumitor proiecte

este, de asemenea, contrară creșterii capacității sectorului agricol (creșterea efectivelor de animale) ca

urmare a implementării PRD.

Recomandări

Promovarea sinergiilor dintre măsurile de inovare și obiectivele privind schimbările climatice.

Promovarea integrării sistematice a obiectivelor de atenuare și adaptare la schimbările climatice în logica de intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecție ecologice, informarea și instruirea solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor.

PartneriConcluzii

Partenerii au contribuit la această etapă inițială de implementare a PNDR într‐o măsură satisfăcătoare,

cu o intensitate mai mare decât în perioada de programare anterioară, datorită unei importanțe

instituționale sporite și a implicării mai intense în deciziile operaționale. Pentru a exploata pe deplin

potențialul noilor premise instituționale pentru parteneriat în perioada 2014‐2020, este nevoie de o

creștere intensă a capacității partenerilor, care să se reflecte într‐o mai bună organizare și o pregătire

tehnică mai bună a partenerilor, pornind de la cei mai slab pregătiți.

Recomandări ‐ păstrarea sistemului de parteneriat stabilit la nivel instituțional și la nivel de operațiune, în

ciuda dificultăților care ar putea fi întâmpinate; ‐ lansarea unor inițiative importante de consolidare a capacităților pentru parteneri, astfel cum

sunt prevăzute în cadrul măsurii de asistență tehnică, dar care nu au fost încă activate din cauza problemelor generale legate de această măsură;

‐ stimularea participării partenerilor mai slab pregătiți și mai puțin organizați cu ocazia discuțiilor și a negocierilor.

Asistențatehnică

Concluzii

Activitățile de asistență tehnică se confruntă cu întârzieri serioase în implementare, în ciuda

importanței considerabile a acestui tip de sprijin în transferul de cunoștințe, în îmbunătățirea

capacităților de gestionare, administrative și implementare și, în general, în asigurarea dezvoltării

corespunzătoare și eficiente a PNDR.

29


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Aceste întârzieri se datorează, în principal, schimbărilor din legislația privind achizițiile publice și lipsei

de personal. Având în vedere importanța AT și întârzierile înregistrate, se consideră necesară

verificarea dacă există modificări ale nevoilor de asistență tehnică atât la nivelul AM, cât și la nivelul

AFIR și implicarea de personal suplimentar care să poată garanta implementarea optimăa activităților

programului.

Simplificarea regulilor de implementare a intervențiilor finanțate prin Program ar trebui, de asemenea,

luată în considerare pentru a accelera atât selecția proiectelor, cât și faza de contractare a acestora.

Recomandări

Luând în considerare importanța deosebită a asistenței tehnice pentru implementarea

eficientă a programului, se recomandă accelerarea procedurilor din cadrul M20 a PNDR;

Actualizarea nevoilor de asistență tehnică atât pentru AM, cât și pentru partenerii Programului, pentru a se asigura că sunt detectate eventualele schimbări apărute față de programarea inițială;

Furnizarea de personal suplimentar capabil să promoveze și să sprijine implementarea corectă a viitoarelor activități de asistență tehnică și monitorizarea aferentă;

De asemenea, ar trebui luată în considerare simplificarea normelor de implementare (achiziții publice, plăți, control etc.) pentru a accelera selecția și contractarea proiectelor.

RNDR Concluzii În 2015, RNDR a fost creată în conformitate cu cerințele UE de reglementare privind intervalul de timp,

obiectivele și modalitățile. De atunci, Rețeaua a dezvoltat strategia și instrumentele de comunicare

adecvate, participând la evenimente atât la nivel național, cât și european, cu scopul de a informa cu

privire la posibilitățile de finanțare, inclusiv aspecte procedurale, pentru a sprijini potențialii beneficiari

în elaborarea propunerilor de proiecte.

Pentru a asigura prezența sa în țară, RNDR poate conta pe o unitate de suport la nivel central și 17

compartimente județene care ar putea juca un rol esențial în promovarea oportunităților PNDR și

sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor, de exemplu prin organizarea de reuniuni /

inițiative periodice la nivel local pentru a garanta o strategie de sprijin și comunicare mai eficientă.

Mai mult, rețeaua a inițiat o colaborare cu FNGAL, care s‐a dovedit a fi eficientă în sprijinirea GAL‐urilor

în dezvoltarea SDL‐urilor. În orice caz, compartimentele județene ar putea fi implicate pentru a garanta

un sprijin optim GAL‐urilor (inclusiv prin formare) privind mecanismele și regulile PNDR pentru a

asigura implementarea optimă a SDL selectate și finanțate.

Unele întârzieri în avansarea procedurii și în selectarea operatorilor economici responsabili de

organizarea evenimentelor se datorează în principal plângerilor depuse de ofertanți.

Recomandări

30


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Pentru a consolida sprijinul la nivel local, se recomandă facilitarea organizării de întâlniri

periodice prin intermediul compartimentelor județene, inclusiv prin implicarea activă a

persoanelor de contact ale AM (responsabile pentru alte măsuri), părțile interesate și

beneficiarii relevanți;

Trebuie acordată o atenție deosebită organizăriii activităților de instruire și de networking

adresate GAL‐urilor (în special celor noi) pentru a le sprijini în gestionarea, implementarea și

monitorizarea SDL. Activitățile de formare ar putea dezvolta, de exemplu, teme legate de

criteriile de selecție, de metode și instrumente de monitorizare și evaluare, precum și de

strategii de comunicare pentru diseminarea rezultatelor proiectului ;

RNDR joacă un rol esențial în stimularea cunoașterii, informării și inovării în zonele rurale,

precum și în promovarea dezvoltării eficiente a strategiilor locale prin crearea de rețele, astfel,

procedurile de selectare a operatorilor economici necesită a fi efectuate cu celeritate, astfel

încât să se asigure un sprijin prompt și punctual solicitanților și beneficiarilor.

2.Introducere

31


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

2.1Scopulstudiuluideevaluare

Scopul evaluării on‐going este acela de a analiza realizările și contribuția Programului Național de

Dezvoltare Rurală la îndeplinirea obiectivelor PAC, a Strategiei Uniunii Europene pentru o creștere

inteligentă, sustenabilă și inclusivă, în raport cu situația socio‐economică și a mediului în zonele rurale

și cu Acordul de Parteneriat. Totodată, evaluarea va urmări contribuția PNDR la realizarea priorităților

de dezvoltare rurală, precum și rezultatele și evoluția programului. Prin urmare, evaluarea va contribui

la îmbunătățirea implementării programului și va fi folosită ca bază pentru modificarea programului.

Procesul de evaluare ongoing a PNDR 2014 ‐ 2020 se realizează în conformitate cu prevederile cadrului

legal stabilit la nivel european și național, respectiv:

Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,

Hotărârea Guvernului nr. 395 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului‐

cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,

Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii

și Dezvoltării Rurale,

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziţii comune tuturor fondurilor ESI,

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie

2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului,

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (UE) nr. 1305/2013,

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire

a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de

dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 184/2014 de stabilire, în temeiul Regulamentului

nr. 1303/2013 a clauzelor şi condiţiilor aplicabile sistemului de schimb electronic de date între

statele membre şi Comisie (SFC2014),

Prevederile Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020,

Documentele de ghidare elaborate de către Comisia Europeană împreună cu Biroul European

de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală.

Pe parcursul activităților de evaluare desfășurate, echipa de experți a utilizat metode și tehnici de

analiză calitativă și cantitativă, ce au fundamentat răspunsurile la întrebările comune și specifice de

evaluare și au permis dezvoltarea concluziilor și a recomandărilor prezentate la nivelul raportului de

evaluare.

32


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Datele care au stat la baza primului studiu de evaluare on‐going reflectă situația de la 31.12.2016.

2.2Structurastudiuluideevaluare

Conținutul studiului de evaluare a fost definit conform cerințelor exprimate de Autoritatea

Contractantă la nivelul documentației de atribuire și recomandărilor cuprinse în ghidul privind

Evaluarea rezultatelor programului: cum să pregătim raportarea evaluării în anul 2017, elaborat de

Comisia Europeană împreună cu Rețeaua Europeană de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală.

Astfel, la nivelul prezentului studiu de evaluare sunt detaliate, printre altele informații privind:

contextul implementării PNDR 2014‐2020 (politici naționale, nevoi relevante, beneficiari și grupuri

țintă, etc.); principalele elemente și instrumente metodologice aplicate pe parcursul procesului de

evaluare; conținutul PNDR 2014‐2020 din perspectiva strategiei adoptate și alocărilor financiare

planificate; indicatorii comuni și adiționali de realizare și de rezultat; calcularea indicatorilor

complementari de rezultat asumați la nivelul programului, etc.

Nu în ultimul rând, la nivelul studiului de evaluare sunt cuprinse răspunsuri la 20 de întrebări comune

de evaluare (conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 de stabilire

a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013) și 15 întrebări specifice de evaluare.

3.Contextulevaluarii

33


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

3.1AnalizacontextuluideimplementareaPNDR

3.1.1Politicinaționalerelevante

În perioada 2014‐2020, în vederea asigurării unui cadrul integrat pentru intervențiile ce vizează

dezvoltarea mediului rural, este implementată Strategia pentru dezvoltarea mediului rural 2014‐2020

elaborată la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Documentul explică interrelaționarea

existentă între Strategia Europa 2020, Acordul de parteneriat 2014‐2020 și PNDR 2014‐2020, acesta

din urmă fiind identificat ca fiind un instrument esențial pentru implementarea obiectivelor PAC în

domeniile securitatea alimentară, gestionarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea teritorială

echilibrată şi dezvoltarea mediului rural. Sprijinul oferit prin PNDR 2014‐2020 este complementar și

coerent cu sprijinul furnizat prin Pilonul I – plăţi directe. La nivelul strategiei este prezentată în detaliu

corepondența existentă între prioritățile stabilite la nivelul PNDR 2014‐2020 și nevoile/provocările

identificate în Acordul de Parteneriat pentru dezvoltarea mediului rural fiind explicitată logica de

intervenție a programului și modalitatea de integrare a intervențiilor planificate în cadrul acestuia cu

alte Programe Operaționale definite pentru perioada 2014‐2020 la nivel național.

Un alt document de referință pentru tematica agriculturii și mediului rural este “Cadrul naţional

strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în perioada 2014‐

2020‐2030”. Documentul a fost elaborat de către Comisia pentru Politici Publice de Dezvoltare a

Agriculturii1 și are drept scop stabilirea obiectivelor de dezvoltare durabilă a sistemului agroalimentar

românesc şi a spaţiului rural pentru reluarea creşterii economice a României. Conform acestui

document, în vederea atingerii parametrilor de performanță monitorizați (dublarea randamentelor

agricole; dublarea valorii producţiei vegetale şi animale; dublarea valorii producţiei agroalimentare2)

este necesară o alocare masivă de capital investiţional pentru echiparea teritoriului agricol şi

dezvoltarea infrastructurii rurale.

Nu în ultimul rând, la nivel național, Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen

mediu și lung orizont 2020‐2030, a fost elaborată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

pentru a permite implementarea unor politici agroalimentare adecvate, care să

valorifice potențialul agroalimentar al României și să susțină un proces de dezvoltare durabilă a

spațiului rural, inclusiv în perioada 2014‐2020. Acest document, precum și alte politici naționale

existente în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, se aliniază cu Politica Agricolă Comună.

1 Comisia este constituită din membri şi cercetatori ai Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionesu Şişesti". 2 Valoarea de referinţă pentru indicatori este cea aferentă anului 2010

34


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung identifică principalii

factori care influențează politicile agroalimentare și de dezvoltare rurală la nivel mondial, european și

național, definind viziunea României în sectorul agroalimentar pentru orizontul de timp 2020 – 2030.

Conform acestei viziuni, ”România va avea un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe

exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezistent la provocările globale, care asigură bunăstare

și condiţii de viaţă în mediul rural apropiate cu cele din mediul urban”3. În acest sens, au fost

identificate următoarele direcții strategice:

A. Creșterea competitivității sectorului agroalimentar

B. Asigurarea managementului durabil al resurselor naturale

C. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale

D. Stimularea unei agriculturi bazate pe cunoaștere și flexibilizarea administrației agricole

Abordarea nevoilor de bază din sectorul agroalimentar va fi sprijinită de utilizarea fondurilor PAC 2014‐

2020, nivelul fondurilor disponibile prin PAC pentru perioada 2015‐2020, fiind de circa 19 miliarde de

euro.

3.1.2Nevoisocialeșieconomicecaremotiveazăsprijinulacordat

Informațiile cuprinse în acest capitol au ca sursă de date analiza contextului realizată în cadrul PNDR

2014‐2020, secțiunea 4.1.1.

Agricultura joacă un rol important în România considerând numărul de persoane ocupate în acest

sector și populația rezidentă în mediul rural (aproximativ 45% în anul 2012). Populaţia rurală cunoaște

însă un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire (conform prognozelor

demografice scăderea va continua în ritm moderat, până în 2015, cu un declin accentuat între 2015‐

2050).

Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură și pescuit, era la nivelul anului 2012, de 5 ori mai mică

decât media înregistrată la nivel național (2.464 euro/persoană ocupată comparativ cu 12.527

euro/persoană ocupată).

Rata de ocupare mai ridicată în mediul rural, comparativ cu mediul urban, evidențiază existența unui

șomaj ascuns și a subocupării, categoria cea mai expusă riscului de șomaj fiind cea a tinerilor cu vârsta

cuprinsă între 15 și 24 de ani, pentru care ponderea șomerilor reprezenta 15,9% la nivelul anului 2012.

Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2012 suprafața agricolă a

României era de 14.615.057 hectare, reprezentând 61,3% din suprafața fondului funciar. Această

3 Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020‐2030, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, proiect decembrie 2015, pag 15

35


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

suprafață este însă utilizată, în mare parte, în cadrul exploatațiilor agircole de mici dimensiuni, care

practică o agricultură de subzistență, cu impact negativ asupra performanței sectorului agricol. Astfel,

potrivit RGA 2010, fermele mici, sub 5 ha, reprezintă 93,1% din totalul exploataţiilor şi utilizează 29,7%

din SAU. Pe de altă parte, fermele mari, peste 50 ha, deși sunt mult mai puţine la număr (21.210),

gestionează 52% din SAU. În plus, majoritatea exploatațiilor agricole înregistrează un nivel scăzut de

dezvoltare economică, 96,7% din acestea încadrându‐se în categoria sub 8.000 euro SO.

În ciuda potențialului agricol semnificativ de care dispune România, producția agricolă rămâne una

modestă, la nivelul anului 2013 producția medie de cereale fiind cu 30% sub nivelul european, situație

cauzată și de lipsa dotărilor tehnologice și a materialului biologic adaptat la condițiile pedoclimatice

ale țării și de existența unor sisteme de irigații nefuncționale în mare parte și neadaptate la tipologia

fermelor și la cerințele utilizatorilor.

Alte probleme principale cu care se confruntă zonele rurale din România sunt reprezentate de lipsa

sau calitatea precară a infrastructurii rutiere și tehnico‐edilitare, în special în zonele montane,

infrastructura educațională insuficientă și nivelul scăzut de instruire a populației și implicit a

managerilor exploatațiilor agricole precum și de slaba cooperare a fermierilor, reflectată într‐un grad

scăzut de asociere, cu implicații în ceea ce privește viabilitatea exploatațiilor.

3.1.3Identificareabeneficiarilorsauaaltorgrupurițintă

Tabelul următor ilustrează beneficiarii submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020.

36


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Submăsuri Tipuri de beneficiari

Submăsura 1.1 ‐ Sprijin pentru

formarea profesională, precum și a

acțiunilor pentru dobândirea de

competențe

- Entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și de selecție.

Submăsura 1.2 ‐ Sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare

- Entităţi publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de informare/demonstrative și/sau diseminare.


ajutorul în vederea beneficierii de

utilizarea serviciilor de consiliere

- Furnizori de servicii de consiliere care sunt entităţi publice și/sau private înfiinţate conform legislaţiei în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică.

Submăsura 4.1 ‐ sprijin pentru investiții în exploatații agricole

‐ Fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; ‐ Cooperative (cooperativele agricole și societățile

cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Submăsura 4.1 a ‐ Invesții în

exploatații pomicole

‐ Fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; ‐ Grupuri de producători și cooperative, care activează în

sectorul pomicol, cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.


investiții în

prelucrare/comercializare și/sau

dezvoltare de produse agricole

- Întreprinderi, cooperative și grupuri de producători definite conform legislației naționale în vigoare (menționată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative).

Submăsura 4.2 a ‐ Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol

‐ Întreprinderi, definite conform legislației naționale în vigoare;

‐ Grupurile de producători și cooperativele, definite conform legislatiei naționale în vigoare, cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Submăsura 4.3 ‐ sprijin pentru

investiții în infrastructură legate de

dezvoltarea, modernizarea și

adaptarea sectoarelor agricol și

forestier.

Agricol

‐ Unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora constituite conform legilației naționale în vigoare.

Silvic

‐ Persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora conform legislației în vigoare;

‐ Unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure, conform legislației în vigoare;

‐ Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare.

Irigații

37


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


‐ Organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Submăsura 6.1 – Ajutor la înființarea

de societăți pentru tinerii fermieri

‐ tânărul fermier așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;

‐ persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație şi deţine cel puţin 50%+1 din acţiuni.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru

demararea de afaceri cu activități

neagricole în zonele rurale

‐ Fermieri sau membrii unei gospodării agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non‐agricole în spațiul rural pentru prima dată.

‐ Micro‐întreprinderi și întreprinderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități nonagricole, pe care nu le‐au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;

‐ Micro‐întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start‐ups).

Submăsura 6.3 – Ajutor pentru

începerea activității acordat pentru

dezvoltarea fermelor mici

- Fermierii care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă care intră în categoria de fermă mică conform definiției relevante cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

Submăsura 6.4‐ Sprijin pentru investiții în creare și dezvoltare de activități neagricole

‐ micro‐întreprinderi și întreprinderi non‐agricole mici existente și nou înființate din spațiul rural;

‐ fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non‐agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

Submăsura 6.5 ‐ Plăți pentru

agricultori eligibile în cadrul schemei

pentru micii fermieri care își

transferă permanent exploatația

către alt agricultor

- Fermieri ale căror exploatații îndeplinesc condițiile definiţiei fermei mici în cadrul schemei simplificate din Pilonul 1 și au aplicat cel puțin un an această schemă, conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.


investiții în crearea, îmbunătățirea și

extinderea tuturor tipurilor de

infrastructuri la scară mică, inclusiv

‐ Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare;

‐ ONG‐uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creşe și infrastructură de tip after‐school)

38


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


investiții în domeniul energiei din

surse regenerabile și a sistemelor de

economisire a energiei

Submăsura 7.6 ‐ Sprijin pentru studii

și investiții asociate cu întreținerea,

refacerea și modernizarea

patrimoniului cultural și natural al

satelor, al peisajelor rurale și al

siturilor de înaltă valoare naturală,

inclusiv cu aspectele socioeconomice

conexe, precum și acțiuni de

sensibilizare ecologică

‐ Comune; ‐ ONG‐uri; ‐ Unități de cult; ‐ Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în

administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B.

Submăsura 8.1 ‐ Sprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite

- Deţinătorii publici și privați de teren agricol şi neagricol și formele asociative ale acestora. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o unitate administrativ teritorială (UAT) de nivel LAU 2.

Submăsura 9.1‐ Înființarea de

grupuri și organizații de producători

în agricultură și silvicultură

- Grupurile de producători din sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub‐programul pomicol) care se încadrează în definiția IMM‐urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014.

Submăsura 9.1a‐ Înființarea de

grupuri și organizații de producători

în agricultură și silvicultură

- Grupurile de producători din sectorul pomicol care se încadrează în definiția IMM‐urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea sprijinului.

Submăsura 10.1 – Plăți pentru

angajamente privind agromediul și

climă

- Fermierii (utilizatori ai terenurilor agricole) pentru pachetele 1 – 7

- Fermierii (utilizatori de terenuri agricole) care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură din rasele în pericol de abandon pentru pachetul 8.


practici și metode de conversie către

agricultura ecologică

- Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică.


menținerea de practici și metode

pentru agricultura ecologică

- Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură ecologică.

39


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


Submăsura 13.1 ‐ Plată

compensatorie în zonele montane

- Fermierii activi


compensatorie pentru alte zone care

se confruntă cu constrângeri

naturale semnificative

- Fermierii activi


compensatorie pentru alte zone

afectate de constrângeri specifice

- Fermierii activi


angajamentele în materie de

silvomediu și climă

- Proprietarii de terenuri din FFN, care pot fi:

proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice

proprietate publică a unităţilor administrativ‐teritoriale

proprietate privată a unităţilor administrativ‐teritoriale - Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior.


înființarea și funcționarea grupurilor

operaționale (GO), pentru

dezvoltarea de proiecte pilot, noi

produse

- Grupurile Operaționale (GO).

16.1 a ‐Sprijin pentru înființarea și

funcționarea grupurilor

operaționale, dezvoltarea de

proiecte pilot, produse și procese

- Grupurile Operaționale (GO).

Submăsura 16.4 ‐Sprijin acordat

pentru cooperare orizontală şi

verticală între actorii din lanţul de

aprovizionare

Parteneriatele constituite din cel puţin un partener din

categoriile de mai jos și cel puțin un fermier sau un grup de

producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea în

sectorul agricol.

‐ Fermieri; ‐ Microîntreprinderi și întreprinderi mici; ‐ Organizații neguvernamentale; ‐ Consilii locale; ‐ Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație

publică.

Submăsura 16.4a‐ Sprijin pentru

cooperarea orizontală și verticală

între actorii din lanțul de

aprovizionare

Parteneriatele constituite din minim un partener din

categoriile de mai jos și cel puțin un fermier sau un grup de

producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea

își desfășoară activitatea în sectorul pomicol:

40


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


‐ Fermieri; ‐ Microîntreprinderi și întreprinderi mici; ‐ Organizații neguvernamentale înregistrate conform

legislației naționale; ‐ Consilii locale; ‐ Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație

publică.

Submăsura 17.2 — Fonduri mutuale

pentru fenomene climatice cu efecte

adverse, boli ale animalelor și ale

plantelor, infestări parazitare și

pentru incidente de mediu

Beneficiari direcți:

‐ Fonduri mutuale pentru agricultură constituite şi

acreditate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în

conformitate cu legislația națională în vigoare (Ordonanța

de Urgență a Guvernului nr. 64/2013 cu modificările și

completările ulterioare);

Beneficiari indirecți:

‐ Fermierii activi în sensul definiției art. 9 din Regulamentul

nr. 1307/2013, care au subscris la fonduri mutuale pentru

agricultură, în sensul definiției din prezenta măsura și în

conformitate cu legislația națională.

Submăsura 19.1 ‐ Sprijin pregătitor

‐ Parteneriat existent autorizat conform OG206/2000;

‐ Un nou parteneriat fără personalitate juridică.


implementarea acțiunilor în cadrul

strategiei de dezvoltare locală

- Entități private/publice, stabilite prin fișa măsurii din SDL, cu respectarea prevederilor din Reg. UE 1305/2013;

- GAL‐uri pentru anumite operațiuni de interes public pentru comunitate și teritoriul respectiv identificate în SDL, pentru care niciun alt solicitant nu‐și manifestă interesul și se aplică măsuri de evitare a conflictului de interese.

Submăsura 19.3 ‐ Pregătirea și

implementarea activităților de

cooperare ale Grupului de Acțiune

Locală

- Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014‐2020

Submăsura 19.4 ‐ Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare

- Grupuri de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014‐2020.

3.2Descriereaprocesuluideevaluare

3.2.1Descriereatermenilordereferință

41


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Obiectivul general al Studiului de evaluare I este reprezentat de evaluarea relevanței, eficienței și

eficacității intervențiilor prin PNDR, dar și a impactului și factorilor de succes sau de eșec ai

programului. Realizarea obiectivului general asigură analiza modului în care programul de dezvoltare

rurală a raspuns nevoilor actuale ale României, dar și a măsurii în care programul a contribuit la

prioritățile stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Studiul I este furnizat în vederea elaborării RAI consolidat 2017 și conține răspunsuri atât la întrebările

comune de evaluare PNDR nr. 1‐20, cât și la întrebările specifice de evaluare PNDR nr. 1‐15,

surprinzând și următoarele aspecte:

‐ Cuantificarea realizărilor programului,

‐ Precizarea contribuției intervențiilor prin PNDR la atingerea obiectivelor transversale

‐ Stabilirea sinergiilor dintre priorități și ariile de intervenție ale programului,

‐ Aprecierea mecanismelor de livrare ale PNDR,

‐ Evaluarea contribuției fondurilor alocate asistenței tehnice la îndeplinirea obiectivelor,

‐ Evaluarea contribuției intervențiilor PNDR la atingerea obiectivelor fiecărei priorități de

dezvoltare rurală, dar și la atingerea obiectivelor tematice,

‐ Evaluarea respectării principiilor orizontale în implementarea programului referitoare la (a)

promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea, (b) dezvoltarea durabilă, (c)

rolul partenerilor menționați la art. 5, 7, 8 din regulamentul UE nr. 1303/2013 în

implementarea programului.

În conformitate cu prevederile Sistemului Comun de Monitorizare și Evaluare, evaluarea on‐going a

Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020 este realizată de evaluatorul independent ACZ

Consulting SRL & t33 SRL, selectat în urma unei proceduri de licitație publică. Contractul de servicii

Evaluarea on‐going a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020 în perioada 2017‐2020 a

fost semnat în data de 05 aprilie 2017 și are o durată de implementare de 46 luni, din care 43 de luni

de implementare a activităților proiectului și 3 luni necesare pentru efectuarea plăţii finale, conform

prevederilor instrucțiunilor de plată și efectuării ultimei tranșe de plată.

Procesul de evaluare on‐going a programului de dezvoltare rurală presupune parcurgerea a patru faze

metodologice, prezentate în figura de mai jos:

Figura nr. 1 Fazele metodologiei de evaluare on‐going

Faza de structurare are scopul de a stabili înțelegerea clară a sarcinilor de evaluare și de a pregăti setul

de informații și date, precum și instrumentele analitice necesare pentru a răspunde la întrebările de

evaluare.

Faza 1 ‐Structurarea

Faza 2 ‐Observarea

Faza 3 ‐Analiza

Faza 4 ‐Evaluarea

42


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Faza de observare are rolul de a identifica informațiile disponibile și relevante pentru procesul de

evaluare ex‐going a PNDR. Pe parcursul acestei etape, echipa de evaluatori identifică sursele de

informații, instrumentele și metodele de colectare a datelor, precum și metodele de verificare a

valabilității și utilității datelor calitative și cantitative colectate.

Faza de analiză presupune utilizarea unor metode și tehnici de procesare, compunere și sintetizare a

informațiilor disponibile, dar și utilizarea unor instrumente și tehnici de triangulare a constatărilor, care

să sporească gradul de credibilitate al concluziilor referitoare la efectele și impactul observate de

evaluatori.

În faza de apreciere/evaluare, echipa de experți evaluatori dezvoltă răspunsuri la toate întrebările de

evaluare și formulează concluzii și recomandări în corespondență cu analizele efectuate în etapele

anterioare.

3.2.2Domeniuldeaplicareșiobiectiveleevaluării Evaluarea on‐going a programelor de dezvoltare rurală este o cerință legală. Scopul general al evaluării,

inclusiv a celei on‐going, este concentrat pe trei paliere și anume, îmbunătățirea calității, eficienței și

eficacității implementării programelor de dezvoltare rurală.

În general, evaluările ar trebui să analizeze impactul programelor în ceea ce privește orientările

strategice comunitare și obiectivele de dezvoltare rurală specifice statelor membre și regiunilor în

cauză.

Astfel, evaluarea on‐going a PNDR urmărește analiza eficacității (măsura în care au fost îndeplinite

obiectivele stabilite), eficienței (relația optimă între resursele folosite și rezultatele obținute),

relevanţei (măsura în care obiectivele programate sunt în conformitate cu nevoile, problemele şi

diferite alte aspecte întâlnite în implementarea programului) şi a impactului socio‐economic generat

de intervențiile programului asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a spaţiului rural românesc.

Obiectivul general al contractului constă în realizarea studiilor de evaluare ale PNDR 2014‐2020, atât

cele obligatorii, prevăzute de regulamentele europene, cât și cele identificate de Autoritatea de

Management, pe parcursul a patru ani, în perioada 2017‐2020. Vor fi furnizate astfel șapte studii de

evaluare, dintre care două studii de evaluare necesare pentru întocmirea rapoartelor anuale

consolidate de implementare care vor fi transmise Comisiei Europene în anii 2017 și 2019 și cinci studii

de evaluare tematice referitoare la următoarele aspecte: Cadrul de performanță, Zona montană,

Ferma mică și dezvoltarea formelor asociative, Capacitatea administrativă în implementarea PNDR și

Măsurile de mediu și climă din PNDR 2014‐2020.

Adițional celor șapte studii de evaluare, pe parcursul perioadei de implementare a activităților

contractuale, începând cu anul 2017, cu o frecvență anuală până în anul 2020 inclusiv, Prestatorul va

43


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

realiza analiza contribuției nete a intervențiilor PNDR la schimbarea valorii indicatorilor SEA, precum și

analiza gradului de atingere a obiectivelor fiecărei măsuri din PNDR.

3.3Scurtăprezentareaevaluăriloranterioarerelevantelegatedeprogram În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1698/2005, programele de dezvoltare rurală fac

obiectul unei evaluări ex‐ante, intermediare și ex‐post, în vederea urmăririi creșterii calității, eficienței

și eficacității punerii în aplicare și a evaluării impactului acestora, având în vedere orientările strategice

ale Comunității și problemele de dezvoltare rurală specifice fiecărui stat membru.

Astfel, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020 a fost evaluat anterior implementării sale,

prin realizarea evaluării ex‐ante și a evaluării strategice de mediu, descrise în continuare.

Evaluareaex‐anteaPNDR2014‐2020

Obiectiv general : îmbunătățirea calității Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020 și

furnizarea judecăților de valoare și a recomandărilor pentru îmbunătățirea și asigurarea coerenței

programului, prin identificarea și evaluarea problemelor.

Perioada derulării activităților de evaluare : 13 decembrie 2013‐ 23 martie 2015

Fundamentarea evaluării din punct de vedere al normelor legislative și regulamentelor comunitare:

- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

- Regulamentul (UE) nr.1305/2013;

- Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Aspectele analizate în cadrul evaluării:

1. Evaluarea contextului și nevoilor

2. , coerența externăCoerența și internă a Programului

3. Măsurarea progresului și a rezultatelor Programului

4. Analiza aranjamentelor planificate pentru implementarea Programului

5. Evaluarea temelor orizontale

EvaluareastrategicădemediuaPNDR2014‐2020

Obiectiv general al evaluării strategice de mediu (SEA) a Programului Național de Dezvoltare Rurală

2014‐2020, a fost reprezentat de integrarea aspectelor de mediu cu scopul asigurării unui grad ridicat

de protecție a mediului și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a României. Prin evaluarea

strategică de mediu s‐a verificat dacă posibilele efecte semnificative asupra mediului generate de

44


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

implementarea PNDR 2014‐2020 sunt identificate, descrise, evaluate și luate în considerare în procesul

de elaborare și adoptare a programului.

Perioada derulării activităților de evaluare: 13 decembrie 2013 – 20 martie 2015

Fundamentarea evaluării:



- Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului European privind evaluarea efectelor

anumitor planuri și programe asupra mediului;

- Hotărârea Guvernului (HG) nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri și programe;

- Directiva 92/43/EEC (Directiva Habitate);

- Ordinul ministrului mediului nr. 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG nr.

1076/2004;

- Ordinul ministrului mediului nr. 480/2006 privind constiuirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel

central implicat în etapa de încadrare a procedurii SEA;

- Ordinul ministrului mediului nr. 985/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri şi programe

care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Aspectele analizate în cadrul evaluării:

- Evaluarea situației actuale a mediului și a evoluției sale probabile în cazul în care programul nu este

implementat;

- Evaluarea de mediu a anumitor părți ale programului (obiective prioritare propuse, măsuri, activități,

proiecte, opțiuni, etc), inclusiv evaluarea efectelor cumulative ale întregului program;

- Evaluarea programului de monitorizare propus (inclusiv identificarea de indicatori de mediu relevanți și

modalitățile de raportare).

4.Metodologia

4.1Prezentareastructuriievaluăriișiametodelordeevaluareutilizate a. Aspecte generale legate de metodologia utilizată pentru elaborarea Studiului I

45


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Metodologia abordată pentru elaborarea studiului I cuprinde o combinație între recenzia literaturii de

specialitate, colectarea și analiza datelor administrative, ancheta pe bază de chestionar, interviuri,

studii de caz, metode cantitative pentru analiza indicatorilor, model logic și focus groupuri.

În timp ce recenzia literaturii de specialitate reprezintă o metodă transversală pentru totalitatea

întrebărilor de evaluare, colectarea și analiza datelor administrative fundamentează abordarea

metodologică atribută întrebărilor de evaluare. Colectarea și analiza datelor administrative permit

concentrarea pe aspectele procedurale (ex. analiza apelurilor de proiecte, măsuri lansate, număr de

proiecte contractate și finalizate) și pe realizările preliminare (ex. analiza indicatorilor financiari, de

realizare și de rezultat). Pentru recenzia literaturii de specialitate au fost utilizate atât resurse interne

ale programului (ex. evaluarea ex‐ante) cât și resurse externe (ex. ghidurile Comisiei Europene).

Așa cum a fost prevăzut la nivelul Raportului Inițial, echipa de experți evaluatori a realizat o serie de

interviuri semi‐structurate cu reprezentanții Autoritatății de Management și ai Agenției pentru

Finanțarea Investițiilor Rurale în vederea colectării de informații referitoare la stadiul implementării și

a aspectelor specifice legate de fiecare măsură și domeniu de intervenție, obstacole și blocaje

întâmpinate, precum și sugestii de îmbunătățire a programului.

De asemenea, au fost organizate interviuri și cu alți actori cheie din domeniul economic (Federația

Națională a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe din România – PRO

AGRO), mediul academic (Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni)

și ai altor instituții relevante (Ministerul Mediului) pentru implementarea PNDR 2014‐2020.

Ancheta pe bază de chestionar a utilizat ca instrument chestionarul aplicat în rândul beneficiarilor

PNDR 2014‐2020 cu proiecte finalizate până la 31/12/2016. Chestionarele au cuprins întrebări cu

răspuns multiplu, iar informațiile colectate au fost utilizate pentru calcularea indicatorilor

complementari de rezultat pentru DI 2A, DI 5A, DI 5C, DI 5D.

Ca urmare a constrângerilor temporale, studiile de caz au fost susținute prin aplicarea unor

chestionare care să includă atât întrebări deschise cât și întrebări închise cu răspuns multiplu, pentru

colectarea unor date amănunțite privind proiectele finalizate. Acestea au fost aplicate pentru toate

domeniile de intervenție cu proiecte finalizate până la data de 31/12/20164.

Dacă ancheta pe bază de chestionar a fost utilizată pentru colectarea datelor necesare în vederea

calculării indicatorilor complementari de rezultat, studiile de caz au fost utilizate pentru identificarea

efectelor preliminare generate de proiectele finalizate, pentru majoritatea măsurilor (cu excepția Sm

6.2 aferente DI 6A). Diferența principală între cele două metode este reprezentată de faptul că studiile

4 În cazul DI 5D, din motive de operativitate, întrebările pentru colectarea datelor calitative de la beneficiari (transpuse sub forma studiilor de caz pentru celelalte DI) au fost integrate în macheta chestionarului aplicat pentru calcularea indicatorului complementar de rezultat R18.

46


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

de caz includ în principal întrebări deschise ce furnizează informații calitative, în timp ce ancheta pe

bază de chestionar oferă informații de natură cantitativă, utile pentru calcularea valorilor indicatorilor

complementari de rezultat.

Metodele cantitative au fost utilizate pentru calcularea indicatorului de rezultat complementar R2

(domeniu de intervenție 2A), având ca punct de referință baza de date RICA. Modelele logice au fost

folosite pentru a reconstrui logica de intervenție și pentru a face verificări asupra gradului de

implementare a modificărilor.

Metoda de tip ”focus groups” a fost implementată la nivel de prioritate, după cum urmează: 1 focus

grup pentru Prioritatea 2, 1 focus grup pentru Prioritatea 4, 1 focus grup pentru Prioritatea 5 și 1 focus

grup pentru Prioritatea 6. Pentru prioritățile 1 și 3 nu a fost implementată această metodă, întrucât nu

a fost previzionată organizarea de focus grupuri, având în vedere stadiul de implementare al măsurilor

cu contribuție principală la domeniile de intervenție aferente acestor priorități.

b.Metodologiaaferentăanalizeiprivindatingereaobiectivelor

Analiza realizării obiectivelor, în studiul I, este structurată astfel:

1. Colectarea și analiza datelor disponibile din sistemul de monitorizare referitoare la aspectele

procedurale (ex. apeluri de proiecte, beneficiari), nivelul realizărilor (ex. indicatori de realizare)

și performanța financiară (ex. Indicatori financiari), date colectate în conformitate cu

modificările care stau la baza fiecărei măsuri, sub‐măsuri și domeniu de intervenție al

programului.

2. Comparație între valoarea efectivă și valoarea previzionată pentru a analiza eventualele

deviații (analiza cantitativă);

3. Analiza constatărilor referitoare la deviații, în special prin interviurile ad‐hoc cu autoritățile programului, recenzia literaturii de specialitate și realizarea de focus grupuri care permit o interpretare adecvată în legătură cu factorii interni și externi. Factorii interni se află în strânsă legătură cu procesul de implementare al programului (ex.procesul achizițiilor publice, procesul legislativ, întârzieri procedurale, dificultăți în identificarea evaluatorilor externi etc.) în timp ce factorii externi se leagă de contextul programului (ex. schimbări economice și sociale, progresul tehnologic sau schimbări climaterice, etc.).

4.2 Descrierea termenilor cheie ai programului – întrebările deevaluarespecificeșicomune,criteriideevaluare/analiză,nivelurițintă Prin evaluarea on‐going a PNDR 2014‐2020, la nivelul Studiului I, sunt furnizate răspunsuri la 20 de

întrebări comune de evaluare (conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.

808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013) și 15 întrebări

specifice de evaluare.

47


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

În conformitate cu metodologia de evaluare definită în Anexa 11 a Ghidului Comisiei Europene, fiecărei

întrebări de evaluare i‐au fost asociate unul sau mai multe criterii de evaluare/analiză.

Alături de criteriile de evaluare/analiză, pentru fiecare întrebare de evaluare a fost delimitată

contribuția relevantă a unuia sau mai multor indicatori comuni și adiționali de realizare și de rezultat

(în cazul în care nu au fost identificați indicatori de rezultat și/sau de impact relevanți în raport cu o

anumită întrebare de evaluare, răspunsul la respectiva întrebare a fost elaborat în baza informațiilor

colectate din alte surse de date precum cercetarea de birou, interviurile semi‐structurate, studiile de

caz, focus grupurile, etc.), aceștia fiind evaluați în baza gradului de atingere a țintelor propuse.

Matricea prezentată în continuare ilustrează, pornind de la metodologia definită în Anexa 11 a Ghidului

Comisiei Europene și informațiile disponibile în Anexa "Indicatori de monitorizare" a RAI 2017,

corespondența dintre întrebările de evaluare, criteriile de evaluare/analiză și setul de indicatori

comuni și adiționali de realizare și de rezultat care contribuie la formularea răspunsurilor.


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Tabel nr. 1 Matrice de corespondență între întrebările de evaluare, criteriile de evaluare/analiză și setul de indicatori comuni și adiționali de realizare și de rezultat

CEQ5 Domeni

u

prioritar

Termeni cheie ai evaluării/criterii de

evaluare

Indicatori țintă comuni Indicatori

complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat

Indicatori comuni de

realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

1. Aria de intervenţie

1A: în ce măsură au

sprijinit intervenţiile

PNDR inovarea,

cooperarea şi

dezvoltarea bazei de

cunoştinţe în zonele

rurale?

1A • Proiectele PDR sunt inovatoare și

se bazează pe cunoștințele

obținute

• Au fost create grupuri operaționale

• Diversitatea partenerilor implicați

în grupurile operaționale PIE

• Grupurile operaționale PIE au

implementat și diseminat acțiuni

inovatoare

T1: procentajul

cheltuielilor în temeiul

articolelor 14, 15 și 35

din Regulamentul (UE)

nr. 1305/2013 în raport

cu cheltuielile totale

pentru PDR (aria de

intervenție 1A)

RO‐OA10 Proiecte

finanțate prin măsura de

asistență tehnică (M20) –

număr

RO‐OA13 Personal plătit

din măsura de asistență

tehnică (ale căror salarii

sunt cofinanțate din

bugetul măsurii) ‐ număr

RO‐OA14 Cheltuială

publică realizată pentru

cheltuielile directe (care

nu implică implementare

de proiect) ‐ număr

(euro)

RO‐OA18 Cheltuială


proiecte referitoare la

construcția capacității

administrative,

gestionarea și

implementarea

programului ‐ număr

(euro)

5 CEQ – Întrebări comune de evaluare 6 Sunt detaliați doar indicatorii care au înregistrat valori până la finalul anului 2016. Pentru indicatorul O1‐Cheltuieli totale publice, vor fi prezentate distinct valorile pentru LEADER 7 Sunt detaliați doar indicatorii care au înregistrat valori până la finalul anului 2016

49


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context


1B: în ce măsură au


PNDR consolidarea

legăturilor dintre

agricultură, producţia

alimentară şi

silvicultură, pe de o

parte, şi cercetare şi

inovare, pe de altă

parte, inclusiv în

scopul unei gestionări

mai bune a mediului şi

al unei performanţe de

mediu îmbunătăţite?

1B A fost stabilită o colaborare pe

termen lung între agricultură,

producția de alimente și

silvicultură, entități și instituții de

cercetare și inovare

Au fost implementate operațiuni de

cooperare între agricultură,

producția alimentară și silvicultură,

pe de o parte, și cercetare și

inovare, pe de altă parte, în scopul

unei gestionări mai bune a mediului

și al unei performanțe de mediu

îmbunătățite

T2: Numărul total de

operațiuni de cooperare

sprijinite în cadrul

măsurii de cooperare

[articolul 35 din

Regulamentul (UE)

nr. 1305/2013] (grupuri,

rețele/clustere, proiecte

pilot...) (aria de

intervenție 1B)


1C: în ce măsură au


PNDR învăţarea pe tot

parcursul vieţii şi

formarea profesională

în sectorul agricol?

1C • Numărul de locuitori ai mediului

rural care au finalizat un proces de

învățare pe tot parcursul vieții și de

formare profesională în sectoarele

agricol și forestier a crescut

T3: Numărul total al

participanților formați în

conformitate cu

articolul 14 din

Regulamentul (UE)

nr. 1305/2013 (aria de

intervenție 1C)

4. Aria de Intervenţie


contribuit intervenţiile

PNDR la îmbunătăţirea

performanţei

economice, la

restructurarea şi la

modernizarea

2A Producția agricolă per unitate

anuală de muncă în cadrul

exploatațiilor agricole sprijinite a

crescut

Fermele au fost modernizate

Fermele au fost restructurate

R1 / T4: procentajul

exploatațiilor agricole cu

sprijin prin PDR pentru

investiții în restructurare

sau modernizare (aria de

intervenție 2A)

R2: Schimbare în

ceea ce privește

producția

agricolă a

fermelor

sprijinite /UAM

(unități anuale

de muncă) (aria

O1 ‐ Cheltuieli publice

totale

O2 ‐ Total investiții

O3 ‐ Numărul

acțiunilor/operațiunilor

RO‐OA1 Ferme mici sprijinite

prin submăsura 4.1

(8000/11999 PS) (număr)

RO‐OA19 Exploatații din zona

montană care beneficiază de

C17 ‐ Exploatații

agricole (ferme) ‐

total (2010) (Nr)

50


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

exploataţiilor

sprijinite, în special

prin creşterea

participării la piaţă a

acestora şi prin

diversificarea agricolă?

de intervenție

2A)*

care beneficiază de

sprijin

O4 ‐ Numărul de

exploatații/beneficiari ai

unui ajutor

O20 ‐ Numărul de

proiecte LEADER care

beneficiază de asistență

ajutor pentru investiții în

exploatațiile agricole (număr)

RO‐OA2 Ferme medii sprijinite

prin submasura 4.1

(12.000/250.000 PS) (număr)

RO‐OA22 Beneficiari

(exploatații) din zona montană

care beneficiază de ajutor

pentru ferme mici (număr)




PNDR intrarea în

sectorul agricol a unor

fermieri calificaţi

corespunzător şi, în

special, reînnoirea

generaţiilor?

2B • Proporția de tineri fermieri calificați

corespunzător în sectorul agricol a

crescut

• Fermieri calificați corespunzător au

intrat în sectorul agricol


exploatațiilor agricole cu

investiții/planuri de

afaceri pentru tinerii

fermieri sprijinite prin

PDR (aria de intervenție

2B)


totale

O3 ‐ Numărul



sprijin

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

O20 ‐ Numărul de



RO‐OA 21 Beneficiari

(exploatații) din zona montană

care beneficiază de ajutor de

instalare pentru tinerii

agricultori ‐ număr



total (2010) (Nr)


2C+: în ce măsură au

2C+ • Investiții în infrastructura forestieră

Km de drumuri

forestiere

51


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context


PNDR investiţiile în

infrastructura silvică?

realizați prin

proiecte

finanțate



contribuit Intervenţiile

PNDR la îmbunătăţirea

competitivităţii

producătorilor primari

sprijiniţi şi a

întreprinderilor,

printr‐o mai bună

integrare a acestora în

lanţul agroalimentar

prin intermediul

sistemelor de calitate,

al creşterii valorii

adăugate a produselor

agricole, al promovării

pe pieţele locale şi în

cadrul circuitelor

scurte de

aprovizionare, al

formelor asociative

(grupuri de

producători şi

cooperative agricole)

şi al organizaţiilor

interprofesionale?

3A • Implementarea unor sisteme de

calitate de către producătorii

primari a crescut

• Gradul de participare a

producătorilor primari la sisteme cu

circuit scurt, grupuri de producători

orientate spre calitate și/sau

organizații interprofesionale a

crescut

• Competitivitatea producătorilor

primari sprijiniți s‐a îmbunătățit

• Ponderea din prețul final al

produselor agricole care revine

producătorilor primari a crescut

• Valoarea adăugată a produselor

agricole ale producătorilor primari

a crescut


exploatațiilor agricole

care primesc sprijin

pentru participarea la

sistemele de calitate, la

piețele locale și la

circuitele de

aprovizionare scurte,

precum și la

grupuri/organizații de

producători (aria de

intervenție 3A)


totale


O3 ‐ Numărul



sprijin

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

O8 ‐ Numărul unităților

vită mare sprijinite

(UVM)

O9 ‐ Numărul

exploatațiilor care

participă la sistemele

sprijinite

O20 ‐ Numărul de



RO‐OA 20 Operațiuni din zona

montană care au beneficiat de

sprijin pentru investiții în

prelucrarea și comercializarea

produselor agricole ‐ număr



total (2010) (Nr)

52


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context




PNDR gestionarea şi

prevenirea riscurilor la

nivelul exploataţiilor?

3B • Participarea fermelor la sistemele

de prevenire a riscurilor și

management a crescut



participă la sisteme de

gestionare a riscurilor

(aria de intervenție 3B)



total (2010) (Nr)




PNDR refacerea,

conservarea şi

dezvoltarea

biodiversitaţii, inclusiv

în zonele Natura 2000

şi în zonele care se

confruntă cu

constrângeri naturale

sau cu alte

constrângeri specifice,

precum şi agricultura

cu mare valoare

naturală şi starea

peisajelor europene?

4A • Biodiversitatea pe terenurile care

fac obiectul unui contract a fost

restabilită, păstrată și consolidată

• Biodiversitatea pe terenurile care

fac obiectul unui contract a fost

restabilită, păstrată și consolidată


pădurilor/al altor

suprafețe împădurite

care fac obiectul unor

contracte de gestionare

pentru sprijinirea

biodiversității (aria de

intervenție 4A)


terenurilor agricole care

fac obiectul contractelor

de gestionare pentru

sprijinirea biodiversității

și/sau a peisajelor (aria

de intervenție 4A)


totale

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

O5 ‐ Suprafața totală (ha)

O6 ‐ Suprafața fizică

sprijinită (ha)

O7 ‐ Numărul

contractelor sprijinite

C18 ‐ Terenuri

agricole ‐ SAU

totală (2010) (ha)

C29 ‐ Păduri și alte

terenuri

împădurite (PATI)

(000) ‐ total (2012)

(1000 ha)


4B: în ce măsură

intervenţiile PNDR au

stimulat

îmbunătăţirea

gestionării apei,

inclusiv gestionarea

4B • Calitatea apei s‐a îmbunătățit R8 / T10: procentajul




îmbunătățirea

gestionării apei (aria de

intervenție 4B)


totale

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

C18 ‐ Terenuri

agricole ‐ SAU

totală (2010) (ha)


terenuri

împădurite (PATI)

53


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

îngrăşămintelor şi a

pesticidelor?


terenurilor forestiere

care fac obiectul

contractelor de

gestionare pentru

îmbunătățirea

gestionării apei (aria de

intervenție 4B)



sprijinită (ha)

O7 ‐ Numărul


(000) ‐ total (2012)

(1000 ha)




PNDR prevenirea

eroziunii solului şi

îmbunătăţirea

gestionării solului?

4C • Managementul solului s‐a

îmbunătățit

• Eroziunea solului a fost împiedicată





îmbunătățirea

gestionării solului și/sau

pentru prevenirea

eroziunii solului (aria de

intervenție 4C)


terenurilor forestiere

care fac obiectul

contractelor de

gestionare pentru

îmbunătățirea

gestionării solului și/sau

pentru prevenirea

eroziunii solului (aria de

intervenție 4C)


totale

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor



sprijinită (ha)

O7 ‐ Numărul


C18 ‐ Terenuri

agricole ‐ SAU

totală (2010) (ha)


terenuri

împădurite (PATI)

(000) ‐ total (2012)

(1000 ha)

54


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context




PNDR la creşterea

eficienţei utilizării apei

în agricultură?

5A • Eficiența utilizării apei în agricultură

a crescut


terenurilor irigate care

trec la utilizarea unui

sistem de irigații mai

eficient (aria de

intervenție 5A)

R13 Creșterea

eficienței

utilizării apei în

agricultură în

proiectele

sprijinite prin

PNDR


totale


O3 ‐ Numărul



sprijin


O20 ‐ Numărul de



C20 ‐ Terenuri

irigate ‐ total

(2010) (ha)




PNDR la furnizarea şi

utilizarea surselor

regenerabile de

energie, a

subproduselor, a

deşeurilor, a

reziduurilor şi a altor

materii prime

nealimentare în scopul

bioeconomiei?

5C Alimentarea cu energie din surse

regenerabile a sporit

Utilizarea de energie din surse

regenerabile a crescut

T16: Totalul investițiilor

în producția de energie

din surse regenerabile

(EUR) (aria de intervenție

5C)

R15: Energie din

surse

regenerabile

produsă prin

proiecte

sprijinite (aria de

intervenție 5C)*

nu au fost înregistrate

valori pentru indicatorii

comuni de realizare

55


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context


5D: în ce măsură au


PNDR la reducerea

emisiilor de GES și de

amoniac generate de

agricultură?

5D • Emisiile de gaze cu efect de seră și

de amoniac din agricultură au fost

reduse


de UVM vizate de

investiții în gestionarea

șeptelului în vederea

reducerii emisiilor de

GES și/sau de amoniac

(aria de intervenție 5D)





reducerea emisiilor de

GES și/sau de amoniac


R18: Reducerea

emisiilor de

metan și de

protoxid de azot

(aria de

intervenție 5D)*

R19: Reducerea

emisiilor de

amoniac (aria de

intervenție 5D)*


totale


O3 ‐ Numărul



sprijin

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

O8 ‐ Numărul unităților

vită mare sprijinite

(UVM)

RO‐OA1 Ferme mici sprijinite

prin submăsura 4.1

(8000/11999 PS) ‐ număr

RO‐OA19 Exploatații din zona

montană care beneficiază de

ajutor pentru investiții în

exploatațiile agricole –număr

RO‐OA2 Ferme medii sprijinite

prin submasura 4.1

(12.000/250.000 PS) ‐număr

C21 ‐ Unități vită

mare ‐ total (2010)

(LSU)

C18 ‐ Terenuri

agricole ‐ SAU

totală (2010) (ha)


5E: în ce măsură au


PNDR conservarea şi

sechestrarea

carbonului în sectorul

agricol şi în cel

forestier?

5E • Sechestrarea și conservarea

carbonului în agricultură și

silvicultură a crescut

• Suprafața terenurilor agricole și

forestiere în cadrul contractelor

extinse de management care

contribuie la intensificarea

sechestrării carbonului a crescut


terenurilor agricole și

forestiere care fac

obiectul contractelor de

gestionare care

contribuie la

sechestrarea și

conservarea carbonului

(aria de intervenție 5E)


totale

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor


C18 ‐ Terenuri

agricole ‐ SAU

totală (2010) (ha)


terenuri

împădurite (PATI)

(000) ‐ total (2012)

(1000 ha)

56


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context




PNDR diversificarea,

crearea şi dezvoltarea

întreprinderilor și

crearea de locuri de

muncă?

6A • Au fost create locuri de muncă

• Au fost create întreprinderi mici

• Întreprinderile mici și‐au

diversificat activitatea economică

R21 / T20: Locuri de

muncă create în cadrul

proiectelor sprijinite

(aria de intervenție 6A)


totale


O3 ‐ Numărul



sprijin

O4 ‐ Numărul de


unui ajutor

O20 ‐ Numărul de






prelucrarea și comercializarea

produselor agricole ‐număr


6B: In ce măsură au


PNDR dezvoltarea

locală în zonele rurale?

6B • S‐au creat oportunități de angajare

prin intermediul strategiilor locale

de dezvoltare

• Teritoriul rural și populația vizate

de GAL‐uri au crescut

• Accesul la servicii și la infrastructura

locală s‐a îmbunătățit în zonele

rurale

• Serviciile și infrastructura locală din

zonele rurale s‐au îmbunătățit

• Oamenii din zonele rurale au

participat la acțiunile locale

R24 / T23: Locuri de

muncă create în cadrul

proiectelor sprijinite

(Leader) (aria de

intervenție 6B)


populației rurale vizate

de strategiile de

dezvoltare locală (aria de

intervenție 6B)


totale


O3 ‐ Numărul acțiunilor/

operațiunilor care

beneficiază de sprijin

O15 ‐ Populație care

beneficiază de servicii

/infrastructuri




crearea și modernizarea

infrastructurii de bază la scară

mică ‐număr

RO‐OA6 Infrastructură rutieră

de interes local finantata in

cadrul submasurii 7.2 (km)

C1 ‐ Populație ‐

total (2012)

(Inhabitants)


rural (2012) (% of

total)


intermediar (2012)

(% of total)

57


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

• Persoanele din zonele rurale au

beneficiat de pe urma acțiunilor

locale


populației rurale care

beneficiază de

servicii/infrastructuri

îmbunătățite (aria de

intervenție 6B)

îmbunătățite (IT sau

altele)

O18 ‐ Populația vizată de

GAL

O19 ‐ Număr de GAL‐uri

selectate

O20 ‐ Numărul de



O22 ‐ Numărul și tipul

promotorilor de proiecte

RO‐OA7 Infrastructură de

apă/apă uzată finantata prin

submasura 7.2 (km)

18. În ce măsură

sinergiile dintre

priorităţile şi ariile de

intervenţie au sporit

eficacitatea PNDR?

/ • Sinergii între prioritățile și

domeniile de intervenție

Nu se aplică

Informații adiționale

Interacțiuni pozitive

și negative între

măsurile PNDR

sprijinite

Contribuții secundare

ale măsurilor PNDR

sprijinite

19. În ce măsură a

contribuit asistenţa

tehnică la îndeplinirea

obiectivelor stabilite la

articolul 59 din

/ • Capacitățile instituționale și

administrative pentru

managementul eficient al

programelor de dezvoltare rurală

au fost consolidate

Nu se aplică

Informații adiționale:

Analiza RAI și informații

privind entitățile


totale

RO‐OA10 Proiecte finanțate

prin măsura de asistență

tehnică (M20)

58


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

Regulamentul (UE) nr.

1303/2013 şi la

articolul 51 alineatul

(2) din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013?

• Capacitățile partenerilor relevanți,

astfel cum sunt definite la articolul

5 alineatul (1) din Regulamentul

(UE) nr. 1303/2013, au fost

consolidate

• PDR a fost comunicat publicului și

informațiile au fost difuzate

• Monitorizarea a fost îmbunătățită

• Metodele de evaluare au fost

îmbunătățite și au furnizat

rezultate solide ale evaluărilor

• Implementarea PDR a fost

îmbunătățită

• Sarcina administrativă asupra

beneficiarilor a fost redusă

implicate în

managementul

programului, abilități,

tipul și numărul de

activități de consolidare

a capacității, activități de

comunicare și

diseminare

RO‐OA13 Personal plătit din

măsura de asistență tehnică

(ale căror salarii sunt

cofinanțate din bugetul

măsurii) – număr

RO‐OA14 Cheltuială publică

realizată pentru cheltuielile

directe (care nu implică

implementare de proiect) –

Euro


realizată pentru proiecte

referitoare la construcția

capacității administrative,

gestionarea și implementarea

programului‐Euro

20. În ce măsură a

contribuit RNDR la

îndeplinirea

obiectivelor stabilite la

articolul 54 alineatul

(2) din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013?

/ • Numărul și tipurile de actori

implicați în implementarea PDR au

crescut

• Calitatea implementării PDR a fost

îmbunătățită prin activitățile RRN,

de exemplu<br/>‐ Îmbunătățirea

capacității beneficiarilor PDR<br/>‐

O mai bună conștientizare a

evaluării<br/>‐ Lecțiile învățate din

evaluări sunt luate în considerare la

implementarea programului

Nu se aplică


Informații colectate din

interviuri si analiza

documentelor de

program

59


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

CEQ5 Domeni

u

prioritar


evaluare


complementari

de rezultat

Indicator

specific de

rezultat


realizare6

Indicatori de

realizare7specifici

Indicatori comuni

de context

• Publicul larg și potențialii

beneficiari sunt informați cu privire

la politica de dezvoltare rurală și

oportunitățile de finanțare prin

activități ale RRN

• Inovarea în agricultură, producția

alimentară, silvicultură și zonele

rurale a fost promovată de către

oportunitățile RRN

60

EVALUAREA EX‐POST A

PROGRAMULUI NAȚIONAL DE

DEZVOLTARE RURALĂ 2007‐2013

Tabel nr. 2 ‐ Metode și întrebări specifice de evaluare

SEQ8 Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare

Surse de date

1. În ce măsură intervenţiile PNDR au sprijinit inovarea?

• Proiecte inovatoare din toate proiectele sprijinite de PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Date administrative Interviuri Studii de caz

2. În ce măsură intervenţiile PNDR au contribuit la protecţia mediului?

• Îmbunătățirea protecției mediului prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Interviuri Studii de caz

3. În ce măsură intervenţiile PNDR au contribuit la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea?

• atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea prin projectele sprijinite prin PNDR


4. În ce măsură mecanismele de livrare (ex. beneficiari, formele de sprijin, proceduri de depunere, evaluare, selecţie, contractare, plată, verificare, monitorizare, etc.) au contribuit la buna implementare a PNDR?

• Mecanismele de livrare corespunzătoare care au contribuit la implementarea eficientă a programului prin projectele sprinjinite prin PNDR


5. În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la atingerea obiectivelor fiecărei priorităţi de dezvoltare rurală?

• Contribuția PNDR la obiectivele prioritare de dezvoltare rurală prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Model logic

6. În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la atingerea obiectivelor tematice din Acordul de Parteneriat?

• Contribuția PNDR la acordul de parteneriat prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Model logic

7. În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la îmbunătăţirea performanţei economice, la restructurarea şi la modernizarea exploataţiilor pomicole, în special prin creşterea participării la piaţă a acestora şi prin diversificarea activităţii în sectorul pomicol?

• Performanță economică îmbunătățită a sectorului pomicol prin projectele sprinjinite prin PNDR

• Restructurarea și modernizarea fermelor pomicole (de exemplu, participarea sporită pe piață și diversificarea în sectorul pomicol) prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Date administrative Interviuri Studii de caz Focus grup

8. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR diversificarea, crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi crearea de locuri de muncă în sectorul pomicol?

• Diversificarea, crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și crearea de locuri de muncă în sectorul pomicol prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Date administrative Interviuri Studii de caz Focus grup

9. în ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la

• Creșterea competitivității producătorilor primari din sectorul

Recenzia literaturii de specialitate Date administrative

8 SEQ ‐ Întrebări specifice de evaluare

61




SEQ8 Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare

Surse de date

îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari din sectorul pomicol sprijiniţi, printr‐o mai bună integrare a acestora în lanţul alimentar integrat prin intermediul sistemelor de calitate, al creşterii valorii adăugate a produselor pomicole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători şi al organizaţiilor interprofesionale din sectorul pomicol?

pomicol prin projectele sprinjinite prin PNDR

• Promovarea piețelor locale și a circuitelor scurte de aprovizionare, a grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale din sectorul pomicol prin projectele sprinjinite prin PNDR

Interviuri Studii de caz Focus grup

10. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR inovarea şi cooperarea în sectorul pomicol?

• Inovarea și cooperarea la nivelul sectorului pomicol prin projectele sprinjinite prin PNDR


11. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR consolidarea legăturilor dintre pomicultură pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite?

• Îmbunătățirea cooperării între sectorul pomicol și sectorul de cercetare și inovare, inclusiv pentru o mai bună gestionare a mediului și îmbunătățirea performanței de mediu prin projectele sprinjinite prin PNDR


12. În ce măsură au fost respectate promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea pe toată durata implementării PNDR?

• Promovarea egalității de șanse și nediscriminării prin proiectele sprijinite prin PNDR prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Date administrative Focus grup

13. În ce măsură principiul dezvoltării durabile a fost respectat în implementarea PNDR?

• Promovarea dezvoltării durabile prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Studii de caz Focus grup

14. În ce măsură obiectivele referitoare la schimbările climatice au fost respectate în implementarea PNDR?

• Promovarea obiectivelor în domeniul atenuării / adaptării la schimbările climatice prin projectele sprinjinite prin PNDR


15. În ce măsură activitatea partenerilor menţionaţi la art. 5 din Regulamentul nr. 1303/2013 a contribuit la îmbunătăţirea implementării PNDR?

• Implementarea principiului parteneriatului prin projectele sprinjinite prin PNDR

Recenzia literaturii de specialitate Interviuri Focus grup

62




4.3 Sursa datelor, tehnici pentru colectarea datelor (chestionare,interviuri;dimensiuneașicriteriiledeselecțiepentrueșantionareetc.) Pe parcursul procesului de evaluare echipa de experți a utilizat atât surse primare de date, cât și surse

secundare.

În ceea ce privește sursele primare de date utilizate pentru elaborarea primului studiu de evaluare

on‐going a PNDR 2014‐2020, au fost colectate date prin:

Ancheta pe bază de chestionar pentru colectarea informațiilor necesare în vederea calculării

indicatorilor complementari de rezultat;

Interviuri semi‐structurate cu actori cheie implicați în gestionarea, implementarea și

monitorizarea PNDR 2014‐2020;

Chestionare pentru efectuarea studiilor de caz, în vederea colectării informațiilor calitative și

cantitative privind implementarea proiectului și a efectelor preliminare ale programului;

Focus grupuri pentru prezentarea și discutarea rezultatelor evaluării obținute în baza

instrumentelor antemenționate.

Sursele secundare utilizate pentru colectarea datelor au fost reprezentate de date ale RICA și date

provenind din sistemul de monitorizare al programului.

Ancheta pe bază de chestionar

Chestionarul a fost utilizat pentru calculul valorii atinse pentru cei cinci indicatori complementari de

rezultat definiți în fișele pentru furnizarea răspunsurilor la întrebările comune de evaluare pentru

programele de dezvoltare rurală din perioada 2014‐2020. Cei cinci indicatori complementari de

rezultat sunt identificați în continuare:

Domeniu deintervențieasociat

Indicatorcomplementarderezultat

2A R2 Change in Agricultural output/AWU

Modificarea producției agricole a fermelor sprijinite/unitate anuală de timp de muncă

5A R13 Increase in efficiency of water use in agriculture in RDP supported projects

Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite prin PNDR

5C R15 Renewable energy produced from supported projects

Energia din surse regenerabile produsă prin proiectele sprijinite

5D R18 Reduced emissions of methane and nitrous oxide

Reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot

5D R19 Reduced ammonia emissions

Reducerea emisiilor de amoniac

63




În vederea culegerii datelor necesare calculării indicatorilor complementari de rezultat s‐a utilizat

selecția statistică aleatoare. Întrucît populația totală a fost de mici dimensiuni s‐a utilizat selecția

aleatoare simplă.

Având în vedere dimensiunea populației totale, pentru calculul indicatorilor complementari de

rezultat R2, R13, R18, R19 s‐a utilizat observarea parțială, respectiv utilizarea unui eșantion

reprezentantiv din punct de vedere statistic și extrapolarea rezultatelor obținute la nivelul întregii

populații. Pentru indicatorul complementar de rezultat R15, având în vedere numărul redus de

proiecte finalizate până la data de 31 decembrie 2016 s‐a propus observarea totală, respectiv

analizarea tuturor proiectelor finalizate până la 31 decembrie 2016.

Structura propusă a populației și dimensiunea eșantioanelor analizate pentru calculul indicatorilor

complementari de rezultat este:

Pentru DI 2A Măsura Număr9

proiecte Fracție

propusă Volum

Eșantion 4.1. 280 10% 28

4.3. 23 50% 1210

9.1. 31 40% 12

19.2 1211 100% 12

Pentru DI 5A12

Măsura Număr proiecte

Fracție propusă

Volum Eșantion

4.3. 2713 50% 14

4.1 7 100% 7

9 Au fost considerate cumulat proiectele cu contribuție principală și proiectele cu contribuție secundară. 10 Toate proiectele finalizate sunt încadrate în obiectivul „agricol” (4.3.a) și presupun investiții în modernizarea drumurilor de acces la exploatații agricole. Chestionarele au fost pre‐testate pentru beneficiarii tip UAT. Din pre‐testare a rezultat că pentru măsura 4.3.a nu se pot culege informații de la autoritățile locale (beneficiari direcți) pentru calcularea indicatorului R2, întrucât producția agricolă nu este un indicator care să fie raportat de către autorități publice. Astfel, s‐a propus colectarea datelor de la nivelul beneficiarilor indirecți ai investițiilor; s‐a realizat observarea parțială a beneficiarilor indirecți (agenți economici care beneficiază de investiția realizată prin PNDR 2014‐2020 la nivelul comunei – modernizarea drumului agricol), în funcție de numărul acestora, conform informațiilor cuprinse în cererile de finanțare. 11 9 din cei 12 beneficiari cu proiecte finalizate în cadrul submăsurii 19.2 sunt încadrați în categoria UAT, iar producția agricolă nu este un indicator care să fie raportat de către autorități publice. Astfel, pentru cele 9 proiecte cu beneficiari UAT, se propune colectarea datelor de la nivelul beneficiarilor indirecți ai investițiilor; se va realiza observarea parțială a beneficiarilor indirecți (agenți economici care beneficiază de investiția realizată prin PNDR la nivelul comunei/orașului – modernizarea drumului agricol), în funcție de numărul acestora, conform informațiilor cuprinse în cererile de finanțare, dar nu mai puțin de un beneficiar indirect pe proiect. 12 În eșantion nu au fost incluse proiectele finalizate în cadrul Sm 19.2. cu beneficiari tip UAT. Contribuția secundară la indicatorul R13 pentru cele 4 proiecte din cadrul Sm 19.2. a fost analizată prin cercetare de birou. 13 În eșantion sunt incluse doar proiectele finalizate cu beneficiari tip OUAI ‐ natura investițiilor realizate prin proiectele cu beneficiari UAT în cadrul Sm 4.3.a (infrastructură de prevenire și protecție împotriva inundațiilor) nu se referă la utilizarea apei în agricultură și astfel nu determină modificări în raport cu eficiența calculată prin indicatorul R13.

64




Pentru DI 5C


Fracție propusă

Volum Eșantion

4.1. 9 100% 9

4.2. 11 100% 11

Pentru DI 5D


Fracție propusă

Volum Eșantion

4.1. 17 50% 8

Aplicarea și completarea chestionarului a fost realizată online sau telefonic pentru un eșantion

reprezentativ de beneficiari. În vederea aplicării chestionarelor și colectării datelor a fost parcursă

următoarea etapizare:

1. A fost selectat un eșantion reprezentativ de beneficiari, în funcție de numărul total de proiecte

finalizate.

2. Au fost colectate adrese de email de la beneficiari. Aceste informații au fost colectate din

bazele de date puse la dispoziție de către Autoritatea Contractantă și din surse alternative. În

cadrul acestei etape s‐a realizat și contactarea telefonică a beneficiarilor pentru care nu s‐a

reușit identificarea adresei de e‐mail printr‐o altă modalitate.

3. Au fost create formulare online destinate colectării datelor.

4. Adresele web ale chestionarelor au fost trimise pe email către beneficiari alături de o adresă

furnizată de AM PNDR pentru a susține activitatea de colectare a datelor.

5. Au fost recontactați telefonic toți beneficiarii selectați în eșantion pentru a fi rugați să

completeze chestionarele transmise pe e‐mail.

Per total, cercetarea pe bază de chestionar aplicată în rândul beneficiarilor a permis colectarea unui

număr relevant de răspunsuri la nivelul fiecărui eșantion stabilit prin metodologie, având în vedere

perioada relativ limitată de timp disponibilă pentru colectarea informațiilor.

Tabel nr. 3 Centralizarea numărului de răspunsuri colectate prin intermediul cercetării pe bază de chestionar

Indicator Măsura Numărul planificat de

răspunsuri

Numărul răspunsurilor

colectate

R 2 (FA 2A) 4.1. 28 39

4.3. 12 22

9.1. 12 11

19.2 12 9

R. 13 (FA 5A) 4.1 7 8

4.3 14 11

R. 15 (FA 5C) 4.1 9 9

4.2 11

R.18 – R.19 (FA 5D) 4.1 8 9

Sursa: date prelucrate de autori

65




Interviuri semi‐structurate Colectarea datelor calitative s‐a realizat prin intermediul a 12 interviuri semi‐structurate, desfășurate

în perioada 23‐29 mai 2017. Interviurile s‐au desfășurat față în față sau prin intermediul telefonului,

actorii cheie implicați, fiind:

reprezentanți ai Autorității de Management (8 interviuri);

alți actori cheie din sistemul de management al programului: AFIR (1 interviu)

actori cheie în domeniul economic: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură,

Industrie Alimentară și Servicii Conexe din România – PRO AGRO (1 interviu);

mediul academic: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti ‐ Mărăcineni

(1 interviu);

alți actori relevanți pentru sectorul mediu (1 interviu): Ministerul Mediului Direcția

Biodiversitate.

În vederea organizării interviurilor, au fost parcurse următoarele etape:

elaborarea listei de participanți propuși la interviu și a ghidurilor de interviu și transmiterea

acestora către Autoritatea Contractantă. Ghidul de interviu a permis un anumit grad de

flexibilitate în privința aspectelor discutate și a răspunsurilor primite, astfel încât să fie

asigurată posibilitatea de aprofundare a aspectelor adiționale de interes identificate pe

parcursul discuției purtate.

Contactarea persoanelor intervievate, în vederea verificării disponibilității de participare;

Transmiterea către persoanele intervievate, a ghidului de interviu, anterior desfășurării

interviurilor;

Derularea interviurilor și elaborarea rapoartelor de interviu.

Studiile de caz

În vederea colectării unor date amănunțite privind proiectele finalizate și a unor informații utile pentru

a furniza răspunsul la întrebările de evaluare, în perioada 29 mai – 8 iunie 2017, au fost desfășurate

studii de caz prin aplicarea unor chestionare în rândul beneficiarilor.

Studiile de caz au vizat proiectele cu contribuții principale pe diverse domenii de intervenție. În

stablirea sferei de aplicare a studiilor de caz a fost considerat stadiul de implementare a diferitelor

măsuri la nivelul PNDR 2014‐2020.

În ceea ce privește criteriile de selecție, studiile de caz au fost selectate în baza unor criterii care

asigură reprezentativitatea din perspectiva acoperirii regionale și a temelor specifice de interes

(submăsuri și pachete), astfel:

‐ Stadiul de implementare: studiile de caz au fost adresate exclusiv proiectelor finalizate,

întrucât acestea pot furniza informații care să permită extragerea unor concluzii și lecții

învățate privind diferitele etape din ciclul de viață al proiectelor (depunere, implementare,

monitorizare, plăți, efecte generate). Există 2 excepții de la acest criteriu de selecție, respectiv

submăsura 6.2 și submăsura 4.1.a, care nu aveau proiecte finalizate la data de 31/12/2016.

66




Cu toate acestea, echipa de evaluare a considerat importantă analiza inclusiv a acestor măsuri

prin studiile de caz, din perspectiva contribuțiilor principale ale acestora la DI. În cazul M10

angajamentele semnate sunt multianuale, astfel selecția a cuprins beneficiari cu cereri de

plată operate la nivelul anului 2016.

‐ Resurse noi și resurse transferate: acolo unde a fost posibil, s‐a urmărit selecția

proiectelor/angajamentelor noi, finanțate din resursele programate pentru perioada 2014‐

2020, iar în cazul în care acestea nu au fost disponibile, s‐a luat în considerare selecția

proiectelor/angajamentelor în tranziție;

‐ Localizare regională: criteriul a fost aplicat la nivelul întregului eșantion de beneficiari

selectați; per total, s‐a urmărit ca fiecare din cele 8 regiuni să fie reprezentată la nivelul

studiilor de caz.

‐ Alte criterii de interes:

o Încadrarea pe pachete (ex. în cazul M10, M11).

o Acoperirea submăsurilor (ex. în cazul M04, M06)

o În cazul Sm 6.2, proiectele au fost selectate pe baza numărului de locuri de muncă nou

create prin proiect și valoarea totală eligibilă.

o În cazul Sm 19.1., proiectele au fost selectate în funcție de calitatea SDL bazată pe

punctajul obținut în aprecierea calității, în mod special cele care au legătura cu

procesul de inovare și posedă astfel de trăsături ale strategiei dar și reprezentativitate

în cadrul parteneriatelor locale. De asemenea, se va urmări selectarea de SDL‐uri care

să acopere un teritoriu cât mai extins la nivel național, din totalul ariei eligibile.

În total au fost colectate 143 de chestionare, distribuite după cum urmează:

Tabel nr. 4 Centralizarea numărului de răspunsuri colectate prin intermediul cercetării pe bază de chestionar

Domeniu de

intervenție Măsură / Sub‐măsură

Numărul planificat de răspunsuri

Numărul răspunsurilor colectate

2A 4.1 31 29

2A 4.3T 12 2

2A 6.3 2 2

2B 6.1T 16 8

2C 4.3.T 4 4

3A 9.1T 12 3

4A / 4B / 4C 10.1 16 15

4A / 4B / 4C 11.1‐11.2 14 13

4A / 4B / 4C 13.1‐13.2‐13.3 12 14

5A 4.3T 14 4 (OUAI) și 1 (UAT)

6A 6.4 10 4

6A 6.2 8 7

6A 4.2T 5 1

6B 19.1 30 36

67




Focus grupuri

O altă metodă aplicată pentru colectarea informațiilor de natură calitativă a fost reprezentată de focus

grupuri. Astfel, în data de 07 iunie 2017 au fost organizate și desfășurate 4 focus grupuri, în vederea

completării informațiilor colectate prin chestionare, studii de caz și interviuri, pentru a răspunde la

întrebările de evaluare referitoare la Domeniile de Intervenție încadrate pe Prioritățile 2, 4, 5 și 6.

Discuțiile referitoare la fiecare întrebare de evaluare au urmărit următoarele aspecte:

- Relevanța;

- Eficacitatea;

- Aspecte cheie/ principalele bariere (administrative, financiare, tehnice, geografice și

cauzate de lipsa de conștientizare și de informare a populației) care influențează atingerea

obiectivelor programului;

- Recomandări.

4.4 Informații privind metodele de cuantificare a indicatorilor învederea evaluării calității și a certitudinii datelor și identificareaeventualelorerori/scăpări Procesul de colectare și structurare a datelor într‐un format adecvat pentru analiza statistică a

presupus mai multe acțiuni de control pentru a se asigura că baza de date pentru calculul indicatorilor

este în conformitate cu regulile și constrângerile predefinite.

Utilizarea unui sistem de sondaj online14 și o bază de date digitală s‐a dovedit a fi deosebit de

avantajoasă în scopul colectării datelor, deoarece în acest mod s‐a accelerat procesul, s‐a minimizat

nivelul de incoerență a informațiilor și a fost posibilă manipularea mai rapidă a datelor.

În general, variabilele colectate cu sistemul de sondaj online sunt fie date personale ale beneficiarilor,

fie date financiar‐contabile ale acestora. Din acest motiv, sondajul online implementează mai multe

verificări preliminare automate pentru a reduce la minimum erorile de tastare. De exemplu, o astfel

de verificare preliminară automată a fost controlul predefinit al câmpului de e‐mail, unde exista

obligativitatea includerii simbolului ”@” pentru a valida câmpul completat și pentru a putea transmite

chestionarul; un alt exemplu este constituit de obligativitatea introducerii unei valori minime mai mari

decât zero pentru variabile pozitive din bilanț (veniturile).

14 Colectarea informațiilor de la beneficiari pentru calcularea valorilor indicatorilor complementari de rezultat pentru proiectele finalizate până în decembrie 2016 s‐a realizat printr‐o anchetă pe bază de chestionar aplicat online: întrebările din chestionar au fost încărcate pe serverul partenerului t33, fiind generat un link prin care era posibilă accesarea și completarea chestionarului. Linkul a fost transmis ulterior pe email către beneficiarii selectați în cadrul eșantionului aceștia introducând direct răspunsurile la întrebări în formularul accesibil online.

68




Figura nr. 2 Macheta a unui chestionar online – exemplu cu tipuri predefinite de răspuns, valori permise și câmpuri obligatorii

Pe parcursul procesului de colectare a datelor prin chestionarul online, personalul administrativ a fost

implicat în mod constant, pentru a asigura eficiența sistemului de sondaj online dar și veridicitatea

datelor obținute, precum și pentru a monitoriza îndeplinirea ratei de răspuns necesară pentru

construirea eșantioanelor. Acțiunile întreprinse de echipă în acest sens au fost multiple, variind în

funcție de prioritățile setate în fiecare perioadă:

Verificarea zilnică a bazelor de date centralizatoare care conțineau răspunsurile din partea

beneficiarilor, pentru concentrarea eforturilor de contactare telefonică a beneficiarilor

încadrați pe măsurile care nu aveau o rată satisfăcătoare de răspuns;

Verificarea calității indicatorilor raportați;

Organizarea și operarea unui serviciu telefonic de asistență tehnică pentru beneficiari15, prin

care se furnizau clarificari sau informații suplimentare, în funcție de obstacolele întâmpinate

de către aceștia pe parcursul completării online a chestionarului. Procesul a fost coordonat de

către un responsabil tehnic, care a supervizat activitatea de colectare a datelor cantitative,

pentru a îmbunătăți și eficientiza întregul proces.

15 Datele de contact ale persoanelor însărcinate cu clarificarea eventualelor întrebări ale beneficiarilor în raport cu conținutul chestionarului au fost furnizate prin adresa de înaintare a chestionarului emisă de AM PNDR și AFIR, aceasta fiind transmisă către toți beneficiarii contactați pe email pentru completarea chestionarului.

69




Contactarea telefonică a persoanelor din eșantion care nu au completat chestionarul, pentru

măsurile cu o rată mică de răspuns. Această activitate a fost planificată calendaristic, bazându‐

se pe analiza zilnică a ratei de răspuns și pe termenele limită setate inițial. Astfel, beneficiarilor

le era reamintită necesitatea completării chestionarului online, fiindu‐le sugerată și apelarea

la serviciul de asistență telefonică, în cazul în care există neclarități raportate la anumite

întrebări din chestionar.

Completarea chestionarului online prin metoda CATI, în cazurile în care acest lucru a fost

solicitat de către beneficiarii care nu aveau acces online la acesta.16

Toate aceste activități ale personalului administrativ au facilitat procedeul de colectare a datelor

cantitative, pentru a se obține date corecte și relevante, atingându‐se în același timp rata de răspuns

necesară pentru completarea eșantioanelor calculate la nivel de măsură, respectiv perioadă de

finalizare a proiectului.

Realizarea analizei contrafactuale pentru calcularea R2 presupune aplicarea metodelor DID (diferență‐

în‐diferență sau dubla diferențiere) și corelarea scorului de propensitate (DID condițională).

Metoda DID (diferență‐în‐diferență sau dubla diferențiere)

Prin utilizarea metodei DID17, efectele sunt determinate prin scăderea diferenței între rezultatele

beneficiarilor și non‐beneficiarilor, considerând pentru fiecare grup diferența între valorile înregistrate

în perioada anterioară primirii sprijinului prin PNDR (implementării proiectului), și valorile din perioada

ulterioară primirii sprijinului prin PNDR (implementării proiectului). Abordarea este organizată în

următoarele etape: 1) definirea variabilei (variabilelor) de rezultat; 2) definirea dimensiunii temporale

(momentul estimării DID); 3) calcularea dublei diferențe, ca medie pentru cele două grupuri în cele

două perioade de timp ; 4) implementarea regresiei.

Corelarea scorului de propensitate (PSM)

Metoda selectează un grup de non‐beneficiari similari beneficiarilor, cu excepția faptului că primii nu

au beneficiat de sprijin prin intervenție.

Strategia de estimare a fost implementată în următoarele etape: 1) identificarea tuturor variabilelor

relevante pentru comparația adecvată între beneficiari și non‐beneficiari; 2) estimarea punctajului de

propensitate ca element de similitudine între beneficiari și non‐beneficiari; 3) corelarea perechilor de

beneficiari și non‐beneficiari în baza punctajelor de propensitate similare; 4) estimarea efectului

mediu net ca medie a diferenței de la nivelul fiecărei perechi.

Efectul net al intervențiilor este estimat ca fiind diferența între media variabilelor de rezultat între

"beneficiari" și "non‐beneficiarilor".

16 Metoda CATI (Computer Assissted Telephone Interviewing) – este o metodă de cercetare cantitativă/calitativă care presupune o intervievare telefonică asistată de o aplicație software pe computer, prin care operatorii urmăresc un scenariu oferit de această aplicație. 17 Metoda se bazează pe faptul că variabilele de rezultat sunt disponibile pentru beneficiari și non‐beneficiari, atât înainte cât și după momentul acordării sprijinului prin Program, respectiv implementării proiectului.

70




4.5Tehnici/metodepentruarăspundelaîntrebăriledeevaluareșiformulareaconcluziilor Potrivit recomandărilor formulate în ghidul Evaluarea rezultatelor programului: cum să pregătim

raportarea evaluării în anul 2017, elaborat la nivelul CE, abordarea metodologică propusă pentru

estimarea impactului și efectului net al PNDR 2014‐2020 este formată dintr‐un mix de metode de

analiză cantitativă și analiză calitativă prin intermediul cărora se va asigura caracterul comprehensiv

și acuratețea rezultatelor procesului de evaluare on‐going

4.5.1Întrebăricomunedeevaluare Tabelul următor prezintă metodologia utilizată pentru formularea răspunsurilor la întrebările comune

de evaluare

Tabel nr. 5 – Metode și întrebări comune de evaluare

Domeniu de

intervenție

Date

administrative

Recenzia

literaturii de

specialitate

Anchetă pe

bază de

chestionar

Interviuri Studii

de caz

Focus

grup

Model

logic

Metode

cantitative

1 1A X X X

2 1B X X X

3 1C X X X

4 2A X X X X X X X (ICR18)R.2

5 2B X X X X X

6 2C+ X X X

7 3A X X X X

8 3B X X

9 4A X X X X X

10 4B X X X X X

11 4C X X X X X

12 5A X X X X X X X (ICR)R.13

13 5C X X X X X (ICR)R.15

14 5D X X X X X19 X X (ICR)R.18

R.19

15 5E X X X X

16 6A X X X X X

17 6B X X X X X

18 /19 PE X X X

19 /20‐TA X X

20 / X X

18 Calcul indicator complementar de rezultat 19 În cazul DI 5D, din motive de operativitate, întrebările pentru colectarea datelor calitative de la beneficiari (transpuse sub forma studiilor de caz pentru celelalte DI) au fost integrate în macheta chestionarului aplicat pentru calcularea indicatorului complementar de rezultat R18.

71




4.5.2Întrebărispecificedeevaluare Tabelul următor prezintă metodologia utilizată pentru formularea răspunsurilor la întrebările specifice

de evaluare

Tabel nr. 6 Metode şi întrebări specifice de evaluare

Date

administrative

Recenzia

literaturii de

specialitate

Interviu Studiu

de caz

Focus

grup

Model

logic

1 X X X X

2 X X X

3 X X X

4 X X X X

5 X X

6 X X

7 X X X X X

8 X X X X X

9 X X X X X

10 X X X X

11 X X X X

12 X X X

13 X X X

14 X X X

15 X X

72




4.6Dificultățisaulimitărialemetodologieiutilizate Tabelul următor ilustrează principalele probleme sau limitări referitoare la diferitele metodologii

utilizate în procesul de evaluare:

Tabel nr. 7 Limitări referitoare la diferitele metodologii utilizate în evaluarea on‐going a PNDR

Metodologie propusă la

nivelul ofertei

Limitări metodologice identificate

Cercetarea de birou,

respectiv analiza datelor

administrative și din surse

secundare

Disponibilitatea datelor secundare aflate în posesia AM și a celorlalte

instituții implicate în sistemul de management al programului a fost deja

verificată. Anumite măsuri nu au fost încă lansate sau nu au cheltuieli

angajate până la data de 31 decembrie 2016. S‐a constatat faptul că cele

mai multe proiecte finalizate sunt cele corespunzătoare FA 2A, dar că

majoritatea dintre acestea sunt proiecte care provin din tranziție și care

aparțin submăsurii 6.3 ‐ acestea nu au o relevanță deosebită în contextul

evaluării, având în vedere că proiectele vizate se referă la ferme de

subzistență, iar beneficiarii acestora sunt persoane fizice care nu dispun de

o capacitate financiară semnificativă în contextul calculării indicatorului

complementar de rezultat R2 (modificări în producția agricolă/AWU).

Astfel, focusul activității de calculare a indicatorului complementar de

rezultat R2 a fost orientat către toate proiectele finalizate până în

Decembrie 2016, care au fost implementate în cadrul submăsurilor 4.1 și

4.3.

Limitările privind datele de monitorizare au fost corelate cu soluții

corespunzătoare (de exemplu prin includerea de întrebări în machetele de

chestionare care nu se limitează doar la necesarul de informații pentru

calcularea indicatorilor complementari de rezultat, prin completarea

informațiilor de contact pentru beneficiarii pentru care doar un număr de

telefon este disponibil, etc.)

Celelalte surse secundare care au fost utilizate în cadrul diferitelor procese

de analiză sunt de natură publică și nu prezintă limitări de natură

metodologică, ci doar de disponibilitate imediată.

Cu referire la analiza comparativă, informațiile pentru grupul de control au

fost extrase din RICA. Datele disponibile în RICA sunt aferente anilor 2014

și 2015 iar pentru grupul de control selectat nu există toate categoriile de

informații solicitate către beneficiari.

Perioada scurtă de implementare a programului a determinat necesitatea

completării metodelor cantitative cu metode de analiză calitative.

Modelul logic Modelul logic al fiecărei măsuri a fost reconstituit pentru a defini cu

precizie legătura de cauzalitate dintre input‐urile și output‐urile

73





nivelul ofertei


programului, prin triangularea abordării bazate pe teorie și abordarea

cantitativă.

Ancheta pe bază de

chestionar, respectiv

analiza datelor din surse

primare

Contactarea telefonică a beneficiarilor nu a garantat completarea

chestionarelor în mediul online de către beneficiari, existând posibilitatea

obținerii unei rate reduse de răspuns într‐o primă fază, dar au fost depuse

toate diligențele pentru îmbunătățirea ratei de răspuns prin contactare

repetată. De asemenea, beneficiarii au avut posibilitatea completării

telefonice a chestionarului în cazul în care au optat pentru această soluție,

sau nu existau alte posibilități (lipsă adresă de email, etc.).

Referitor la calculul indicatorului R2: Toate proiectele finalizate sunt

încadrate în obiectivul „agricol” (4.3.a) și presupun investiții în

modernizarea drumurilor de acces la exploatații agricole. Chestionarele au

fost pre‐testate pentru beneficiarii tip UAT. Din pre‐testare a rezultat că

pentru măsura 4.3.a nu se pot culege informații de la autoritățile locale

(beneficiari direcți) pentru calcularea indicatorului R2, întrucât producția

agricolă nu este un indicator care să fie raportat de către autorități publice.

Astfel, s‐a propus colectarea datelor de la nivelul beneficiarilor indirecți ai

investițiilor; a fost realizată observarea parțială a beneficiarilor indirecți

(agenți economici care beneficiază de investiția realizată prin PNDR 2014‐

2020 la nivelul comunei – modernizarea drumului agricol), în funcție de

numărul acestora, conform informațiilor cuprinse în cererile de finanțare,

dar nu mai puțin de un beneficiar indirect pe proiect. Având în vedere

specificul indicatorului complementar de rezultat R2, respectiv necesitatea

colectării de informații privind producția agricolă, chestionarul a fost

transmis doar către beneficiarii indirecți cu activitate economică principală

în sectorul agricol, identificați în cererile de finanțare. În cazul în care

pentru o cerere de finanțare nu a fost identificat niciun beneficiar indirect

cu activitate principală în sectorul agricol, diferența se va realoca altor

cereri de finanțare unde existau astfel de beneficiari indirecți, astfel încât,

la final, numărul minim total de observații să fie 12.

De asemenea, 9 din cei 12 beneficiari cu proiecte finalizate în cadrul

submăsurii 19.2 sunt încadrați în categoria UAT, iar producția agricolă nu

este un indicator care să fie raportat de către autorități publice. Astfel,

pentru cele 9 proiecte cu beneficiari UAT, s‐a propus colectarea datelor de

la nivelul beneficiarilor indirecți ai investițiilor; s‐a realizat observarea

parțială a beneficiarilor indirecți (agenți economici care beneficiază de

investiția realizată prin PNDR la nivelul comunei/orașului – modernizarea

drumului agricol), în funcție de numărul acestora, conform informațiilor

74





nivelul ofertei


cuprinse în cererile de finanțare, dar nu mai puțin de un beneficiar indirect

pe proiect.

Nu este considerată a fi relevantă analiza distinctă a proiectelor cu

contribuție principală și a celor cu contribuție secundară în calculul

indicatorului complementar de rezultat, având în vedere faptul că, la

momentul efectuării prezentei evaluări, nu pot fi delimitate cele mai

importante proiecte cu contribuții secundare (ca urmare a numărului

redus de proiecte finalizate încadrate cu contribuție secundară la acest DI).

Referitor la calculul R13: În eșantion nu au fost incluse proiectele finalizate

în cadrul Sm 19.2. cu beneficiari tip UAT, aceastea având o contribuție

secundară la DI 5A. Contribuția secundară la indicatorul R13 pentru cele 4

proiecte din cadrul Sm 19.2. a fost analizată prin cercetare de birou. De

asemenea, în eșantion sunt incluse doar proiectele finalizate cu beneficiari

tip OUAI ‐ natura investițiilor realizate prin proiectele cu beneficiari UAT în

cadrul Sm 4.3.a (infrastructură de prevenire și protecție împotriva

inundațiilor) nu se referă la utilizarea apei în agricultură și astfel nu

determină modificări în raport cu eficiența calculată prin indicatorul R13.

În mod diferit față de ghidul furnizat de CE pentru evaluarea rezultatelor

programelor de dezvoltare rurală în anul 2017, valoarea de referință a fost

stabilită utilizând informații din același eșantion, însă înainte de realizarea

intervenției. Acest lucru a rezultat ca urmare a numărului redus de

proiecte care nu au permis extragerea unui eșantion omogen pentru a

permite compararea cu un grup de control.

Ghidul furnizat de CE nu specifică o tipologie unică de rezultat pentru a

măsura eficiența; în acest caz, consumul de apă este corelat cu terenul

irigabil: acest lucru permite evitarea denaturării din cauza variabilității

prețurilor materiilor prime, posibilă dacă se utilizează suprafața culturilor

ca variabilă proxy. Informațiile solicitate în chestionar faceau referire la

suprafața irigată și cantitatea de apă utilizată pentru irigații înainte și după

realizarea investiției, raportarea acestora constituind, din punct de vedere

metodologic, informații suficiente pentru calcularea indicatorului R13.

În calculul indicatorului vor fi consideraţi beneficiarii de proiecte finalizate

cu contribuție principală la DI care au vizat măsuri și acțiuni legate de

utilizarea apei în agricultură. Delimitarea contribuțiilor secundare pentru

acest indicator a fost realizată în baza analizei calitative și cercetării de

birou a proiectelor relevante.

Referitor la calculul indicatorului R15: În mod diferit față de ghidul furnizat

de CE pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare rurală în

anul 2017, valoarea de referință a fost stabilită utilizând informații din

75





nivelul ofertei


același eșantion, însă înainte de realizarea intervenției. Acest lucru este

motivat de numărul redus de proiecte care nu au permis extragerea unui

eșantion omogen comparabil pentru a se compara cu un grup de control.

De asemenea, având în vedere faptul că până la data de 31/12/2016 nu au

fost finalizate proiecte cu contribuție principală pentru DI 5C, existând

doar proiecte finalizate cu contribuție secundară, cuantificarea

indicatorului a fost realizată prin aplicarea metodologiei de calculul,

utilizată în mod normal pentru proiecte cu contribuție principală, la

proiectele cu contribuție secundară pentru 5C. Informațiile necesare

pentru calculul indicatorului se referă la cantitatea de energie produsă din

surse regenerabile, datele fiind solicitate prin intermediul chestionarului.

Referitor la calculul indicatorilor R18, R19: În mod diferit față de ghidul

furnizat de CE pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare

rurală în anul 2017, valoarea de referință a fost stabilită utilizând informații

din același eșantion, însă înainte de realizarea intervenției. Acest lucru este

motivat de numărul redus de proiecte care nu au permis extragerea unui

eșantion omogen pentru a se compara cu un grup de control. Până la

31/12/2016 nu au fost finalizate proiecte cu contribuție secundară pe

acest domeniu de intervenție, nefiind astfel posibilă determinarea

contribuției secundare pentru acest indicator conform ghidului furnizat de

CE pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare rurală în anul

2017.

Studiul de caz Limitările metodologice asociate studiilor de caz au fost reprezentate cu

precădere de:

1. neîndeplinirea criteriilor privind stadiul de implementare,

tipologia resurselor angajate (resurse noi și resurse transferate),

localizarea regională, precum și a altor criterii de interes

(încadrarea pe pachete, acoperierea submăsurilor, calitatea

strategiilor de dezvoltare locală ‐ în cazul SM 19.1 etc.) pentru

selectarea studiilor de caz. Lista studiilor de caz a fost elaborată de

consultant în baza informațiilor relevate de alte activități de

evaluare (ex. cercetare de birou, analiza datelor secundare,

interviuri semi‐structurate) și înaintată spre aprobare către AM.

2. colectarea de date și procesarea acestora, plus corelarea tuturor

informațiilor, a fost afectată de lipsa de disponibilitate a

responsabililor de proiect/beneficiarilor. Acest aspect a fost

acoperit prin lista proiectelor de rezervă, creată de experții

evaluatori.

76





nivelul ofertei


3. perioada scurtă de timp pentru aplicarea instrumentului a condus

la o limitare a numărului de studii de caz, fără însă a afecta

reprezentativitatea sau validitatea concluziilor obținute prin

inferența statistică.

Interviul semi‐structurat Întrucât interpretarea răspunsurilor furnizate de respondent putea fi una

diferită de înțelegerea persoanei intervievate, raportul aspectelor

discutate a fost transmis spre aprobare către persoanele intervievate.

Focus ‐ grupul Dincolo de managementul și organizarea evenimentului, limitarea

metodologică a focus‐grupului a inclus tendința apariției unor opinii

general acceptate, precum și posibilitatea ca anumiți participanți să

domine procesul de cercetare.

Pentru reducerea acestor limitări s‐au efectuat modalități de organizare și

moderare, precum pregătirea în avans a unei agende care să includă toate

subiectele relevante pentru procesul de cercetare și care să garanteze că

tuturor participanților le‐a fost alocat suficient timp pentru a‐și exprima

opiniile. Experiența moderatorului a fost crucială la buna desfășurare a

focus‐grupurilor și obținerea unui maxim de rezultate.

Diferența în diferență (DID) Existența și colectarea sistematică a datelor privind beneficiarii și non‐

beneficiarii comparabili (eșantion contrafactual) pe parcursul perioadei de

implementare, stadiul de implementare a proiectului, prezența altor

intervenții și dimensiunea eșantionului proiectelor au reprezentat condiții

esențiale pentru aplicarea acestei metodologii de evaluare.

Această metodă nu a necesit structuri complexe de date pentru estimare,

dar a fost necesar ca tendința contrafactuală să fie aceeași pentru unitățile

tratate și netratate. Eșantionul de control a fost extras din RICA, care la

rândul său conține informații extrase prin anchetă (nu neapărat oficiale).

Strategia de identificare a

corelării, respectiv DID

condițională.

Privită în mod individual, DID nu garantează o comparație pe deplin

adecvată a beneficiarilor și non‐beneficiarilor. O posibilă limită

metodologică este reprezentată de disponibilitatea datelor

corespunzătoare variabilelor explicative care să limiteze influența

factorilor externi intervenției, de exemplu caracteristici rezultate din

perioada de pre‐intervenție sau caracteristici neobservabile diferite între

cele două grupuri (ex. Eroarea sistematică de selecție).

Adițional elementelor menționate anterior, echipa de experți evaluatori a identificat și alte limitări

metodologice, după cum urmează:

Stadiul actual de implementare implică o analiză parțială a efectelor programului și, în special,

a proiectelor finanțate din bugetul aferent perioadei 2014‐2020. În program există proiecte

77




finanțate din bugetul transferat din programul anterior și din noul buget aferent perioadei

2014‐2020. Deși a fost pus accentul pe noul buget, evaluatorii au luat în considerare și

proiectele cu buget transferat, în special pentru monitorizarea indicatorilor complementari de

rezultat și în absența unor proiecte finalizate finanțate din bugetul aferent perioadei 2014‐

2020. În plus, așa cum s‐a propus deja în oferta tehnică, echipa de evaluare a utilizat pentru

elaborarea primului studiu în special tehnici calitative (ex. interviuri) și tehnici specifice

cercetării de birou (ex. recenzia literaturii de specialitate), în vederea analizării obstacolelor

apărute în implementarea proiectelor / programului.

Stadiul actual de implementare a programului generează necesitatea ca indicatorii

complementari de rezultat să fie calculați pe un eșantion limitat de proiecte. Metodele de

calcul al indicatorilor complementari de rezultat au fost adaptate luând în considerare atât

constrângerile de timp, cât și cele legate de disponibilitatea datelor;

Comparabilitatea datelor aferente beneficiarilor și non‐beneficiarilor pentru calculul

indicatorului complementar de rezultat R2 este limitată datorită surselor diferite de date

utilizate (RICA pentru non‐beneficiari și anchetă pe bază de chestionar pentru beneficiari); iar

interpretabilitatea rezultatelor obținute a fost realizată considerând diferențierea surselor de

date utilizate.

O limitare puternică a abordării metodologice este reprezentată, alături de constrângerile de

timp, de disponibilitatea beneficiarilor de a răspunde la întrebările aferente studiilor de caz și

anchetelor pe bază de chestionar. În acest sens, Autoritatea de Management a furnizat o

adresă oficială care să însoțească solicitările de completare a chestionarelor/întrebărilor

aferente studiilor de caz, au fost utilizate instrumente IT pentru realizarea anchetelor pe bază

de chestionar și calculul indicatorilor de rezultat (în măsura timpul disponibil alocat pentru

realizarea cercetării) și, în anumite cazuri, a fost necesară completarea telefonică a

răspunsurilor la întrebările adresate beneficiarilor, plus recontactarea potențialilor

respondenți pentru a îmbunătăți rata de răspuns.

Timpul limitat avut la dispoziție reprezintă o limită în capacitatea echipei de experți evaluatori

de a colecta informațiile necesare analizei. În acest sens, echipa de evaluare s‐a concentrat pe

un eșantion de proiecte (pentru realizarea studiilor de caz și a anchetelor pe bază de

chestionar), în vederea colectării mai multor dovezi și informații privind aspectele calitative și

cantitative ale implementării proiectelor, asigurând un nivel corespunzător de

reprezentativitate.

78




5.Descriereaprogramului,amasurilorsiabugetului,dupacaz,ınfunctiedespecificulstudiilordeevaluarePNDR 2014‐2020 reprezintă o oportunitate de abordare a punctelor slabe, prin consolidarea punctelor

tari şi utilizarea oportunităților spațiului rural, în baza lecțiilor învățate şi progreselor PNDR 2007‐2013.

Prin intermediul obiectivului general al PNDR 2007‐2013 au fost create bazele utilizării durabile a

terenurilor agricole şi forestiere, creându‐se premisele menținerii și conservării patrimoniului natural

rural. Astfel, PNDR 2014‐2020 îsi propune valorificarea și continuarea eforturilor pentru dezvoltarea

rurală prin următoarele obiective strategice:

i) restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole; ii) gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice iii) diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, la nivel PNDR au fost definite 6 priorități, fiind transpuse

prin domenii de intervenție (D.I.) care facilitează și realizarea obiectivelor transversale privind

inovarea, protecția mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptare la acestea.

Structura selectată pentru PNDR 2014‐2020 (versiunea IV) este reprezentată în tabelul următor care

prezintă o imagine de ansamblu a priorităților, domeniilor de intervenție și a combinațiilor de măsuri,

cu referire la contribuția principală și secundară a diverselor măsuri/submăsuri la domeniile de

intervenție programate.

79




Prioritatea 1 Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale

Domeniu de Intervenție Măsuricu contribuție principală

Măsuri cu contribuție secundară

1A Încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere (Art. 15) Măsura 16. Cooperare (Art. 35)

‐

1B Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară şi silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului şi a unei performanțe de mediu îmbunătățite

Măsura 16. Cooperare (Art. 35)

‐

1C Încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier

Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art. 14)

‐

Prioritatea 2: Creşterea viabilității exploatațiilor şi a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor

Domeniu de Intervenție Măsuri cu contribuție principală


2A Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piață, cât şi a diversificării agricole

Măsura 1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2. Servicii de consiliere (Art.15) Măsura 4. Investiții în active fizice (Art. 17) Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19)

Măsura 9. Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol Măsura 4. Investiții în active fizice (Art. 17)

80




2B Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificaţi corespunzător şi, în special, a reînnoirii generaţiilor

Măsura 1.Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (Art.14) Măsura 2. Servicii de consiliere (Art.15) Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19)

‐

2C+ Îmbunătăţirea performanţei economice a pădurilor

Măsura 4. Investiții în active fizice (Art. 17)

‐

Prioritatea 3: Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale şi gestionării riscurilor în agricultură



3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr‐o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizațiilor de producători și al organizaţiilor interprofesionale

Măsura 1 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere (Art.15) Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art. 17) Măsura 9. Înfiinţarea grupurilor de producători (Art.27) Măsura 14 Bunăstarea animalelor (Art. 33) Măsura 16. Cooperare (Art. 35)

Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art. 17) Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19)

3B Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor

Măsura 1. Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 17.Gestionarea riscurilor(Art. 36)

‐

Prioritatea 4: Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură



81




4A Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum şi a stării peisajelor europene

Măsura 1. Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (Art. 15) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28) Măsura 15. Servicii de silvo‐mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor(Art. 34)

Măsura 8. Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Măsura 11. Agricultură ecologică Măsura 13. Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

4B Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor şi a pesticidelor

Măsura 1. Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (Art. 15) Măsura 11. Agricultură ecologică (Art. 29)

Măsura 8. Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28)

4C Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului

Măsura 1. Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (Art. 15) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28) Măsura 13. Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (Art. 31) Măsura 15. Servicii de silvo‐mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor(Art. 34)

Măsura 8. Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21) Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28) Măsura 11. Agricultură ecologică

82




Prioritarea 5: Promovarea eficienței resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectorul agricol, alimentar și forestier



5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură

Măsura 1. Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (Art. 14) Măsura 2. Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (Art. 15) Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art.17) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28)

Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art.17)

5B Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agro‐alimentar

5C Facilitarea furnizării şi a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei

Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19)

Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art.17) Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27)

5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură

Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art.17)

Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28)

5E Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi silvicultură

Măsura 8. Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (Art. 21)

Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27) Măsura 10. Agromediu și climă (Art. 28) Măsura 11. Agricultură ecologică

Prioritatea 6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale



83




6A Facilitarea diversificării, a înființării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă

Măsura 2. Servicii de consiliere (Art.15) Măsura 4. Investiţii în active fizice (Art.17) Măsura 6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (Art. 19)

‐

6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Măsura 7. Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (Art. 20) Masura 19. Dezvoltarea locală a LEADER (Art. 42‐44)

‐

În continuare, este realizată o descriere a celor 6 priorități aferente PNDR 2014‐2020.

Prioritatea 1 ‐ Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și

zonele rurale

Conform analizei SWOT, populația rurală din România are un nivel scăzut de informare, instruire și

inovare, mai ales în rândul fermierilor mici și mijlocii. Această situație se accentuează în contextul unor

programe de pregătire insuficiente și capacității serviciilor de consiliere și inițiativelor de cercetare‐

inovare neadaptate fermierilor. Ca rezultat, majoritatea fermierilor sau managerilor fermelor mici și

mijlocii nu au competențe suficiente în contextul nevoii de performanță în agricultură. În plus, există

o slabă diseminare a rezultatelor cercetării în rândul fermierilor, ca urmare a canalelor și legăturilor

insuficiente. Prin intermediul priorității 1, realizată prin domeniile de intervenție 1A, 1B, 1C și prin

combinația măsurilor selectate, se dorește creșterea gradului de informare și instruire, încurajarea

inovării și a cooperării, precum și crearea și consolidarea interacțiunilor dintre cercetători, fermieri,

procesatori pentru formarea lanțurilor scurte.

Prioritatea 2 ‐ Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în

toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor

Prioritatea 2 urmărește îmbunătățirea performanței și competitivității sectoarelor agricol și silvicol.

Întrucât există o slabă orientare către piaţă a fermelor mici și mijlocii, un nivel inadecvat de dotare și

adaptare a producţiei la piaţă, un nivel redus al cunoştinţelor şi un acces scăzut la consiliere, se creează

obstacole privind competitivitatea și viabilitatea fermelor. În plus, creșterea performanței și a

competitivității sectorului agricol sunt strâns legate de intrarea în sector a unor fermieri calificați

corespunzător și, în mod special, reînnoirea generațiilor de fermieri. În ceea ce privește cadrul de

performanță și competitivitate al sectorului forestier din România, acesta este legat de gradul de

accesibilizare la suprafețele forestiere și dotarea tehnică inadecvată.

84




Astfel, prioritatea contribuie la restructurarea, integrarea și orientarea fermelor mici pe piaţă prin

îmbunătăţirea performanței acestora, la facilitarea intrării în sectorul agricol a fermierilor calificați și

reînnoirea generațiilor, dar și la facilitarea accesibilizării exploataţiilor forestiere.

Prioritatea 3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și

comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

În cadrul acestei priorități se urmărește, prin integrarea domeniilor de intervenție 3A și 3B,

îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr‐o mai bună integrare a acestora în lanțul

agroalimentar și sprijinirea, prevenirea riscurilor la nivelul fermelor. În contextul actual,

competitivitatea sectorului agro‐alimentar a României este legată de o bună integrare în lanțul valoric,

fermele prezentând dificultăți în legătură cu acest aspect și cel al asigurării standardelor obligatorii.

Un alt aspect important este reprezentat de ansamblul schimbărilor climatice, a riscurilor cu privire la

boli de animale şi plante şi incidente de mediu, care, în lipsa cunoștințelor în domeniu și slaba

informare cu privre la riscurile existente conduce la influențe negative și la vulnerabilitatea producției.

Astfel, prioritatea își propune sprijinirea integrării pe piață prin intermediul schemelor de calitate,

creșterii valorii adăugate a producției, promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de

aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale dar și sprijinirea

gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor.

Prioritatea 4 ‐ Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și

silvicultură

Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității (D.I. 4A), îmbunătățirea gestionării apelor, a

îngrășămintelor și pesticidelor (D.I. 4B) și prevenirea eroziunii și ameliorarea gestionării solului (D.I.

4C) sunt punctele principale de atenție ale priorității 4. Biodiversitatea mediului se află sub

amenințarea unei serii de riscuri, cele mai importante fiind reprezentate de intensivizarea activităților

agricole, abandonarea raselor locale de animale de fermă (importante din punct de vedere al

conservării resurselor genetice), sau abandonarea activităţilor agricole în zonele mai puţin productive.

Astfel, acțiunile de protejare a biodiversității pe terenurile agricole și forestiere apare ca o necesitate.

În ceea ce privește rețeaua hidrografică a României, presiunea intensivizării agriculturii, asociată cu

aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole, ar putea conduce la creșterea riscului poluării apelor. În

același timp, suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole care

conduc la riscul de abandon al activităților agricole, limitări care se datorează unor condiții climatice

și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole. În consecință, prioritatea

4 este menită să deservească aspectele menționate anterior prin refacerea, conservarea și

consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură prin compensarea fermierilor pentru

pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate ca urmare a aplicării unor condiţii speciale. De

asemenea, se dorește îmbunătățirea cunoștințelor, în rândul fermierilor, în vederea aplicării în mod

adecvat a practicilor agricole specifice agriculturii ecologice.

85




Prioritatea 5 ‐ Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu

emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

Prioritatea 5 favorizează utilizarea unui management eficient al resurselor de apă și energie în sectorul

agroalimentar, sprijină tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la

schimbările climatice. Cadrul actual al României oferă posibilitatea utilizării unei game variate de

resurse de apă sau energie regenerabilă, care facilitează tranziția către utilizarea eficientă a resurselor

de apă.

În contextul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, producerea și utilizarea energiei

din surse regenerabile constituie una din modalitățile de reducere a emisiilor de GES. România deține

o gamă variată de resurse de energie regenerabilă care pot fi valorificate în cadrul acțiunilor propuse

în proiectele de dezvoltare rurală prevăzute în PNDR.

P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

Conform analizei SWOT, zonele rurale au dificultăţi privind riscul de excluziune socială, numărul redus

al locurilor de muncă, gradul ridicat de sărăcie, accesul scăzut la finanţare, slabele abilităţi

antreprenoriale ale populaţiei rurale, dar și calitatea redusă a serviciilor și nivelului vieţii. Prin

intermediul domeniilor de intervenție aplicate se facilitează diversificarea, înființarea și dezvoltarea

de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă și se încurajează dezvoltarea locală în zona

rurală. Sprijinul se axează pe activități de productie, meșteșugărești, agroturistice şi prestarea de

servicii. Pt crearea de venituri alternative, fermierii/membrii familiei acestora sunt incurajaţi să își

diversifice activitatea către sectorul nonagricol.

În același timp, sunt vizate investiții în infrastructura de apă/ apă uzată, înfiinţarea și modernizarea

drumurilor de interes local pentru a asigura conectivitatea populației și sporirea potențialului local de

dezvoltare economică.

În continuare, este realizată descrierea măsurilor și a submăsurilor aferente, în baza informațiilor

cuprinse în versiunea a IV‐a a PNDR 2014‐2020.

Măsura 1 ‐ Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (art. 14)

Acțiunile privind transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare vizează acompanierea măsurilor de

creştere a competitivităţii şi diversificării din agricultură și a necesităţii restructurării şi modernizării

sectorului agricol, a încurajării afacerilor orientate spre piaţă, procesarea şi comercializarea

produselor agricole, a sporirii cerinţelor pentru o gamă largă şi diversificată de aptitudini economico‐

financiare şi de management cât şi a celor legate de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a

terenurilor şi protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii şi practici prietenoase cu mediul, bunelor

practici de producţie agricolă, precum şi de utilizare a energiei regenerabile, a aplicării soluţiilor

tehnologice şi practicilor agricole, care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de

irigaţii.

86




Sprijinul acordat prin intermediul acestei măsuri abordează nevoile privind cunoștințele adecvate în

rândul fermierilor, adaptarea activităților de cercetare la nevoile fermierilor și procesatorilor și

integrarea lanțurilor alimentare.

Alocare financiară totală: 60.386.100 Euro (FEADR)

Submăsura 1.1 ‐ Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe

Obiectiv general: îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor de bază precum și diseminarea,

asimilarea rezultatelor cercetării şi inovării, prin acţiuni de formare profesională şi dobândire de

cunoştinţe în rândul fermierilor.

Obiective specifice:

‐ Îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și economice, specifice pentru practicarea și gestionarea activităților în domeniul agricol și agroalimentar ale fermierilor, precum și a managementului general al fermei.

‐ Dobândirea și îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor privind aspectele de mediu, schimbări climatice, gestionarea eficientă a resurselor naturale, precum și implementarea angajamentelor de agro‐mediu și climă și agricultură ecologică.

Beneficiari: Entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și

care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și de selecție.

Submăsura 1.2 ‐ Sprijin pentru activități demonstrative și de informare

Obiectiv principal: îmbunătăţirea cunoştinţelor de bază în rândul fermierilor/micilor procesatori care

activează în sectorul agroalimentar prin extinderea domeniului de aplicare şi sprijinirea altor acțiuni

pe termen scurt, cum ar fi activitățile demonstrative și acțiunile de informare.


- Creşterea nivelului de conştientizare al persoanelor angajate în sectoarele agricol și alimentar, cu privire la domenii specifice precum și protecția mediului sau alte domenii de interes general;

- Creșterea gradului de informare a fermierilor privind posibilitatea introducerii de noi tehnologii inovative, dezvoltarea unor capacitați inovative in lanțul agroalimentar;

- Informarea privind posibilitatea accesării și contribuției fermierilor la fonduri mutuale. Beneficiari: Entităţi publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de

informare/demonstrative și/sau diseminare.

Măsura 2 ‐ Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul

fermei (art. 15)

Aceasta este o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinate

de ponderea mare a populației ocupate în agricultură, dar care are un nivel de instruire scăzut, în timp

ce, există o necesitate de calificare a acestora.

87




Măsura completează nevoia de servicii gratuite oferite de sistemul public de consiliere, în special

pentru fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri, cooperative și grupuri de producători precum și pentru

potențialii beneficiari ai măsurilor programului, în scopul inițierii și dezvoltării afacerilor.

Alocare financiară totală: 60.386.100 Euro (FEADR)

Submăsura 2.1 – Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi și

întreprinderile mici


‐ Facilitarea prin servicii de consiliere acordate tinerilor fermieri și a micilor fermieri pentru pregătirea planului de afaceri și gestionarea implementării acestuia în vederea dezvoltării exploatației agricole pentru a se orienta spre piață și pentru a‐și îmbunătăți managementul în contextul respectării standardelor comunitare.

‐ Consilierea micro‐întreprinderilor și întreprinderilor mici non‐ agricole din mediul rural pentru inițierea și dezvoltarea afacerii, inclusiv prin elaborarea planurilor de afaceri și implementarea acestora.

‐ Asigurarea serviciilor de consiliere pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative ale fermierilor.

‐ Consilierea beneficiarilor care au angajamente de agro‐mediu, agricultură ecologică (M10, M11). ‐ Consiliere pentru reorientarea calitativă a producţiei, aplicarea practicilor de producţie

competitive, respectarea standardelor comunitare, dar şi dobândirea de cunoștințe necesare pentru a administra o exploataţie, în special pentru beneficiari ai sub‐măsurilor 4.1 și 4.2.

Beneficiari: Furnizori de servicii de consiliere care sunt entităţi publice și/sau private înfiinţate

conform legislaţiei în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică.

Măsura 4 ‐ Investiții în active fizice (articolul 17)

Obiective:

‐ înzestrarea tehnică a fermelor, precum echipamente, mașini și utilaje performante, sisteme eficiente de irigare la nivelul fermei (tehnologii de irigare la nivelul fermei care să conducă la economisirea apei),

‐ stimularea cultivării și depozitării de legume–fructe (soiuri autohtone, adaptate condițiilor pedoclimatice, construcții, spații protejate de cultivare a legumelor), a culturilor de câmp (soiuri autohtone), creșterii efectivelor de animale (suine, bovine și păsări) și valorificarea raselor autohtone.

‐ investiții necesare diversificării activităților agricole din cadrul exploatațiilor și adăugarea de plus valoare produselor agricole,

‐ stimularea asocierii și a investițiilor care deservesc formele asociative ale fermierilor, ‐ investiții pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și a calității aerului, inclusiv producția

de energie regenerabilă pentru utilizare proprie, precum și pentru reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură.

‐ dezvoltarea și adaptarea infrastructurii agricole și forestiere Alocare financiară totală: 2.057.028.093,40 Euro (FEADR)

88




Submăsura 4.1 ‐ Investiții în exploatații agricole


‐ Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole prin creşterea competitivităţii activităţii agricole, a diversificării activităților agricole şi creșterii calităţii produselor obţinute;

‐ Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;

‐ Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiţii; ‐ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei şi

comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate. Beneficiari:

‐ fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate ; ‐ cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători,

constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Submăsura 4.1 a ‐ Invesții în exploatații pomicole


‐ creșterea competitivității, diversificarea producției, creşterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;

‐ creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obţinute;

‐ dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare; ‐ eficientizarea costurilor de producţie prin promovarea producerii şi utilizării energiei din surse

regenerabile în cadrul fermei şi prin reducerea consumului de energie. Beneficiari:

‐ fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate; ‐ grupuri de producători și cooperative, care activează în sectorul pomicol, cu condiţia ca investiţiile

realizate să deservească interesele propriilor membri.

Submăsura 4.2 Investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole

Obiective:

înfiinţarea și / sau modernizarea unităţilor de procesare şi comercializare;

introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese;

aplicarea măsurilor de protecţia mediuluiinclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES;

promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

creşterea numărului de locuri de muncă Beneficiari: Întreprinderi, cooperative și grupuri de producători definite conform legislației naționale

în vigoare

89




Submăsura 4.2 a ‐ Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol


‐ modernizarea și crearea de unități de procesare și comercializare; ‐ introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice; ‐ creșterea valorii adăugate a produselor din sectorul pomicol; ‐ îmbunătăţirea controlului intern al calităţii; ‐ creşterea numărului de locuri de muncă; ‐ scăderea consumului de energie şi a emisiilor de GES. Beneficiari:

‐ Întreprinderi; ‐ Grupurile de producători și cooperativele, cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească

interesele propriilor membri.

Submăsura 4.3 ‐ Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole

și silvice


Agricol

‐ Înființare, extindere și modernizare a infrastructurii agricole de acces către ferme; Silvic

‐ Înființare, extindere și modernizare a căilor de acces în cadrul fondului forestier; Irigații

‐ Modernizarea infrastructurii existente de irigații.

Beneficiari:

Agricol

‐ Unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora constituite conform legilației naționale în vigoare.

Silvic

‐ Persoane juridice de drept privat/alte forme de organizare proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora conform legislației în vigoare;

‐ Unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure, conform legislației în vigoare;

‐ Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului conform legislației în vigoare. Irigații

‐ Organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.

Măsura 6 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)


‐ reînnoirea generațiilor şefilor exploataţiilor agricole care dețin competenţe adecvate (inclusiv în managementul afacerilor);

90




‐ creșterea interesului generațiilor de tineri de a se dezvolta din punct de vedere profesional în zonele rurale;

‐ restructurarea, consolidarea şi dezvoltarea fermelor mici pentru a fi orientate către piaţă; ‐ stimularea, prin prioritizare, a sectorului vegetal (legumicultura, inclusiv producerea de material

săditor, pomicultura și producţia de semințe) și a sectorului zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și valorificarea raselor și soiurilor, autohtone;

‐ promovarea antreprenorialului și a ocupării forței de muncă, reducerea fluctuației sezoniere a locurilor de muncă;

‐ un sprijin național și comunitar susținut este necesar pentru dezvoltarea activităților non‐agricole care să conducă la crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și reducerea disparităților dintre rural şi urban.

Alocare financiară totală: 978.690.545,00 Euro (FEADR)

Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Obiectiv principal:

‐ Instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca șefi/manageri ai unei explatații agricole Beneficiari:

‐ tânărul fermier așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;

‐ persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație şi deţine cel puţin 50%+1 din acţiuni.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale


‐ diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non‐agricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spațiul rural;

‐ încurajarea menținerii și dezvoltării activităților meșteșugărești tradiționale. Beneficiari:

‐ Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non‐agricole în spațiul rural pentru prima dată.

‐ Micro‐întreprinderi și întreprinderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități nonagricole, pe care pe care nu le‐au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;

‐ Micro‐întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start‐ups).

Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici


‐ Îmbunătățirea managementului exploatației agricole;

91




‐ Creșterea orientării către piață și a veniturilor exploatațiilor agricole de mici dimensiuni.

Beneficiari: Fermierii care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație

agricolă care intră în categoria de fermă mică conform definiției relevante cu excepția persoanelor

fizice neautorizate.

Submăsura 6.4‐ Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole

Obiectiv: stimularea mediul de afaceri din mediul rural, contribuind astfel la creşterea numărului de

activităţi non‐agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor non‐agricole

existente, care să conducă la crearea de locuri de muncă, creşterea veniturile populaţiei rurale și

reducerea diferențelor dintre mediul rural şi urban, acordându‐se prioritate sectoarelor cu potențial

ridicat de dezvoltare identificate în AP, în concordanță cu Strategia Națională de Competitivitate.

Beneficiari:

‐ micro‐întreprinderi și întreprinderi non‐agricole mici existente și nou înființate din spațiul rural; ‐ fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin

dezvoltarea unei activități non‐agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

Submăsura 6.5 – Schema pentru micii fermieri

Obiective:

‐ asigurarea sprijinului micilor fermieri care au participat la schema pentru micii fermieri din cadrul Pilonului 1 cel puțin un an și care se angajează să transfere definitiv către alt fermier întreaga lor exploatație și drepturile de plată corespunzătoare;

‐ prioritizarea acelor fermieri care transferă exploatații mai mari și, de asemenea, exploataţiile din acele zone unde terenul agricol are un potențial ridicat de producție;

‐ acoperirea nevoilor de restructurare și de modernizare a fermelor mici şi orientarea acestora către piață.

Beneficiari: Fermieri ale căror exploatații îndeplinesc condițiile definiţiei fermei mici în cadrul schemei

simplificate din Pilonul 1 și au aplicat cel puțin un an această schemă, conform Titlului V din R (UE) nr.

1307/2013.

Măsura 7 – Servicii de bază și reînoirea satelor în zonele rurale (articolul 20)

Obiective specifce:

‐ Dezvoltarea infrastructurii de bază a serviciilor în zonele rurale; ‐ Crearea de locuri de muncă în mediul rural; ‐ Conservarea moștenirii rurale și a tradițiilor locale; ‐ Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială. Alocare financiară totală ‐ 1.100.595.249,00 Euro (FEADR)

92




Submăsura 7.2 ‐ Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

Obiectiv specific: creșterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de

infrastructură de bază îmbunătățită.

Beneficiari:

‐ Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare; ‐ ONG‐uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creşe și

infrastructură de tip after‐school).

Submăsura 7.6 ‐ Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural

Obiective: oferirea de sprijin financiar pentru protejarea, prin întreţinere, restaurare şi modernizare,

obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte monahale inclusiv a așezămintelor

culturale.

Benficiari:

‐ Comunele definite conform legislației în vigoare; ‐ ONG‐uri definite conform legislației în vigoare; ‐ Unități de cult conform legislației în vigoare; ‐ Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de

patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B.

Măsura 8 ‐ Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor

(art, 1‐26)

Obiective generale: Creșterea suprafeței ocupate cu păduri, reprezentând unul dintre obiectivele

Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013‐2020‐2030 și Strategiei

Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 ‐ 2020, precum și o obligație și prioritate

națională definită în cadrul Codului Silvic.

Împădurirea terenurilor agricole și neagricole, obiectiv menit, în principal, să contribuie la reducerea

concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin captarea CO2, la reducerea eroziunii solului,

creșterea retenției apei în sol, precum și la adaptarea agriculturii din România la schimbările climatice.

Alocare financiară totală ‐ 105.695.159,60 Euro (FEADR)

8.1 – Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite

Obiectiv general: creșterea suprafeței ocupate de păduri la nivel national prin promovarea împaduririi

suprafețelor agricolești neagricole, contribuind la susținerea sechestrării carbonului, adaptarea la

efecftele schimbărilor climatice, reducerea eroziunii solului, refacerea biodiversității solului,

îmbunătățirea capacității de retenție a apei.

93




Beneficiari: deţinătorii publici și privați de teren agricol şi neagricol și formele asociative ale acestora.

În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care

gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o unitate administrativ teritorială (UAT)

de nivel LAU 2.

Măsura 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul

27)

Obiectiv general: înfiinţarea grupurilor de producători în scopul asigurării legăturii cu piaţa,

îmbunătățirii şi adaptării producției atât la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul

cantitativ, calitativ și continuu al aprovizionării, și de siguranță alimentară) cât și la preferințele

consumatorilor.


Submăsura 9.1 Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol

Obiective:

- Îmbunătăţirea performanţelor generale si creșterea veniturilor exploataţiilor agricole; - O mai bună integrăre pe piață a producătorilor primari prin adaptarea producției acestora la

cerințele pieței și comercializarea în comun a producției lor; - Crearea și promovarea lanțurilor scurte; - Respectărea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc. Beneficiari: Grupurile de producători din sectorul agricol (exceptând grupurile sprijinite prin sub‐

programul pomicol) care se încadrează în definiția IMM‐urilor și care au fost recunoscute oficial de

către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014.

Măsura 10 – Agromediu și climă

Obiectiv general: încurajarea fermierilor (utilizatorilor de terenuri agricole) să adopte, pe baze

voluntare, practici agricole care să asigure menţinerea valorii de mediu a zonelor rurale, menţinerea

unor habitate specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice prioritare, utilizarea

durabilă a resurselor naturale şi păstrarea peisajelor tradiţionale.


Submăsura 10.1 – plăți pentru angajamente privind agromediul și clima

Submăsura 10.1 – Plăți pentru angajament privind agromediul și clima cuprinde 8 pachete, ale căror

obiective și beneficiari sunt prezentați în cele ce urmează.

94




Pachet Obiective Beneficiari

Pachetul 1 – Pajiști cu

înaltă valoare

naturală

- acordarea sprijinului pentru a compensa pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de beneficiari.

Fermierii (utilizatori ai

terenurilor agricole)

Pachetul 2 ‐ Practici

agricole tradiționale

- creșterea nivelului de restricții aplicate prin Pachetul 1 cu scopul protejării, pe lângă biodiversitatea floristică, a speciilor de păsări/mamifere specifice pajiştilor permanente sau livezilor tradiţionale utilizate extensiv prin cosit.



Pachetul 3 – Pajiști

importante pentru păsări

- conservarea speciilor de păsări importante la nivel european.



Pachetul 4 – Culturi verzi

- adoptarea practicilor de agro‐mediu ce vizează conservarea solului și apei



Pachetul 5 – Adaptarea

la efectele schimbărilor

climatice

- schimbarea comportamentului actual al fermierilor în sensul flexibilizării structurii de culturi prin care să se contracareze efectele induse de schimbările climatice şi să asigure o mai mare rezistenţă a unităţilor de producţie

- reducerea vulnerabilităţii faţă de efectul prognozat al schimbărilor climatice asupra recoltelor

- Atenuarea efectelor schimbărilor climatice



Pachetul 6: Pajiști

importante pentru

fluturi (Maculinea

sp.)

- conservarea unor habitate importante specifice pajiştilor naturale şi seminaturale, dar şi a unor specii prioritare a căror ecologie este legată de aceste tipuri de habitate.


terenurilor agricole).

Pachetul 7 – terenuri

arabile importante ca

zone de hrănire pentru

- asigurarea supraviețuirii si a reproducerii în zonele eligibile desemnate în cadrul măsurii a speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roșu)


terenurilor agricole).

95




Pachet Obiective Beneficiari

gâsca cu gât roşu (Branta

ruficollis)

Pachetul 8 – creșterea

animalelor de fermă din

rase locale în pericol de

abandon

- producerea şi utilizarea durabilă a unor specii şi rase cu un înalt potenţial productive, precum și menținerea și utilizarea raselor de animale aflate în pericol de abandon.

- Menținerea resurselor genetice prin creșterea numărului de animale adulte de reproducție din rasele locale tradiționale care sunt în pericol de abandon

- Încurajarea creșterii animalelor din rase locale în pericol de abandon.

Fermierii (utilizatori de

terenuri agricole) care cresc

femele adulte de reproducție

de rasă pură din rasele locale

în pericol de abandon.

Măsura 11 – Agricultură ecologică

Agricultura ecologică promoveavează practici agricole extensive, furnizând bunuri publice de mediu și

răspunzând cererii societății pentru utilizarea practicilor agricole prietenoase cu mediul, dar și cererii

crescute a consumatorilor pentru produsele ecologice. Practicile specifice agriculturii ecologice

contribuie la protejarea biodiversităţii, menţinerea fertilităţii şi funcţionalităţii solului, reducerea

poluării resurselor de apă (prin eliminarea scurgerilor de pesticide, mangementul strict al gunoiului de

grajd) şi îmbunătăţirea managementului apei (îmbunătăţirea structurii solului, reducerea riscului și

severităţii inundațiilor și a secetei, în contextul schimbărilor climatice), reducerea emisiilor de dioxid

de carbon şi asigurarea unor condiţii de bunăstare a animalelor (densitatea redusă a efectivelor de

animale). În plus faţă de beneficiile acestora de mediu, acestea pot servi ca bază pentru creşterea

valorii adăugate a producţiei agricole şi dezvoltarea activităţilor economice la nivel local.

Pentru a răspunde nevoilor identificate, sprijinul prin măsura 11 Agricultura ecologică va fi acordat în

două direcţii: conversia la metodele de agricultură ecologică şi menţinerea practicilor de agricultură

ecologică. Prin urmare, sunt propuse a fi implementate două sub‐măsuri:

11.1 sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică,

11.2 sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.


96




Submăsura 11.1 ‐ Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică

Submăsura conţine 6 pachete:

Pachetul 1 ‐ culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică,

Pachetul 2 ‐ legume aflate în conversia la agricultura ecologică,

Pachetul 3 ‐ livezi aflate în conversia la agricultura ecologică,

Pachetul 4 ‐ vii aflate în conversia la agricultura ecologică,

Pachetul 5 ‐ plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică,

Pachetul 6 – pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică

Beneficiari: Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură

ecologică.

Submăsura 11.2 ‐ plăți pentru menținerea de practici și metode pentru agricultura ecologică

Submăsura conţine 6 pachete:

Pachetul 1 ‐ culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică,

Pachetul 2 ‐ legume certificate în agricultura ecologică,

Pachetul 3 ‐ livezi certificate în agricultura ecologică,

Pachetul 4 ‐ vii certificate în agricultura ecologică,

Pachetul 5 ‐ plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică,

Pachetul 6 ‐ pajişti permanente certificate în agricultura ecologică.

Beneficiari: Fermierii activi (utilizatori ai terenurilor agricole) înregistrați în sistemul de agricultură

ecologică.

Măsura 13 ‐ Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri

specifice (articolul 31)

Suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole care conduc la

producţii agricole reduse, limitări care se datorează unor condiții climatice și biofizice nefavorabile

desfășurării în condiții optime a activităților agricole. Aceste suprafețe se regăsesc în special în zona

Munţilor Carpaţi şi ale Deltei Dunării, precum și în alte zone cu specificităţi ale condiţiilor de climă, sol

sau teren. Obiectivul general este de a sprijini persoanele (fermierii) dezavantajați din cauza

constrângerilor naturale.

Alocare financiară totală: 1.150.796.418,00 Euro (FEADR)

Submăsura 13.1 – Plăți compensatorii în zona montană

Obiective: sprijină (compensează fermierii) financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone

unde producția agricolă este afectată de condițiile climatice și de relief din cauza caracteristicilor de

altitudine și pantă din zonele montane.

97




Beneficiari: Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi.

Submăsura 13.2 ‐ Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale

semnificative

Obiective: se sprijină (compensează fermierii) financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone

unde producția agricolă este mai redusă cantitativ și/sau calitativ din cauza unor condiții naturale

nefavorabile.


Submăsura 13.3 ‐ Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice

Obiective: se sprijină (compensează fermierii) financiar utilizarea terenurilor agricole situate în

unităţile administrativ‐teritoriale care se suprapun total sau parţial cu Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării.


Măsura 15 ‐ Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

Obiectiv general: completarea măsurilor de conservare a biodiversității și a resurselor de sol pe

terenuri forestiere din Fondul Forestier Național (FFN) aplicate prin sistemul actual de reglementare

a gestionării pădurilor în România, prin promovarea de angajamente voluntare care să conducă la

consolidarea gestionării durabile a terenurilor forestiere, contribuind suplimentar la conservarea și

creșterea biodiversității, reducerea eroziunii solului, precum și la eforturile de combatere a

schimbărilor climatice.


Submăsura 15.1 ‐ plăți pentru angajamente de silvomediu

Pachetele specifice în cadrul submăsurii sunt următoarele:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Beneficiari: o Proprietarii de terenuri din FFN, care pot fi:

proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice

proprietate publică a unităţilor administrativ‐teritoriale

proprietate privată a unităţilor administrativ‐teritoriale o Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior

98




Măsura 16 ‐ Cooperare (articolul 35)

Obiective: Se acordă sprijin financiar pentru a facilita cooperarea între actorii implicați în dezvoltarea

rurală, pentru a‐i ajuta să depășească și să aplaneze problemele tipice de natură socio‐economică

legate de dezvoltarea afacerilor și de asigurarea de servicii în zonele rurale sau provocările legate de

mediu.

Cooperarea va ajuta la abordarea dezavantajelor legate de nivelul foarte mare de fragmentare din

sectorul agricol din România, cu o pondere foarte mare a fermelor mici, și va promova entităţile care

colaborează pentru identificarea unor soluţii noi și economii de scară.


16.1 Sprijin pentru înființarea și funcționarera grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de

proiecte pilot, noi produse

Obiectiv specific: sprijinirea înființării și funcționării Grupurilor Operaționale (GO) cu scopul de a

realiza, în comun, un proiect de dezvoltare‐inovare nou prin care să se adreseze anumite probleme

specifice și să se valorifice oportunitățile existente în sectoarele agro‐alimentar și forestier.

Beneficiari: Grupurile Operaționale (GO).

Submăsura 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de

proiecte pilot, produse și procese

Obiective: sprijini înființarea și funcționarea Grupurilor Operaționale (GO) cu scopul specific de a

consolida legăturile dintre sectorul pomicol și sectorul de cercetare‐inovare.

Beneficiari: Grupurile Operaționale (GO)

Submăsura 16.4 Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de

aprovizionare

Obiective: Obiectivul acestei sub‐măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în

scopul comercializării produselor agoalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare

Beneficiari: Parteneriatele constituite din cel puţin un partener din categoriile de mai jos și cel puțin

un fermier sau un grup de producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol.

Fermieri;

Microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Organizații neguvernamentale;

Consilii locale;

Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică.

99




Submăsura 16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de

aprovizionare

Obiective: Obiectivul acestei sub‐măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în

scopul comercializării fructelor și produselor din fructe printr‐un lanț scurt.

Beneficiari: Parteneriatele constituite din minim un partener din categoriile de mai jos și cel puțin un

fermier sau un grup de producători/o cooperativă care își desfășoară activitatea își desfășoară

activitatea în sectorul pomicol:

Fermieri;

Microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Organizații neguvernamentale înregistrate conform legislației naționale;

Consilii locale;

Unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Măsura 17 ‐ Gestionarea riscurilor (articolul 36)


Producția agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care impune facilitarea

accesului fermierilor la fonduri prin intermediul cărora să‐și compenseze parțial pierderile rezultate în

urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și care să le permită refacerea producției,

cât și depășirea unor fluctuații mari a veniturilor. Astfel de scheme de gestionare a riscurilor trebuie

să poată acoperi, pe lângă daunele provocate de către fenomenele climatice nefavorabile (inundații,

secetă, eroziuni ale solului etc.) și pe cele cauzate de boli ale animalelor și plantelor, infestări cu

organisme dăunătoare și incidente de mediu (deversări de deșeuri toxice etc.), oferind o protecție de

ansamblu fermierilor care se confruntă cu întreruperi ale activității și/sau pierderi ale producției din

cauza unor astfel de incidente.

Compensarea pierderilor fermierilor cauzate de fenomene nefavorabile va fi acordată de fonduri

mutuale pentru agricultură la care fermierii vor adera. Fiecare fond mutual va stabili tipurile de riscuri

acoperite cu condiţia ȋncadrării ȋn tipurile de evenimente care sunt eligibile pentru rambursarea din

fondurile PNDR.

Submăsura 17.2 — Fonduri mutuale

Obiective: sprijinirea fermierilor pentru stabilizarea activității și producției prin primirea de

compensații financiare pentru pierderile economice cauzate de către fenomenele climatice

nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infestările cu dăunători și pentru incidente de mediu.

Beneficiari:

Beneficiari direcți: Fonduri mutuale pentru agricultură constituite şi acreditate de Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale în conformitate cu legislația națională în vigoare (Ordonanța de

Urgență a Guvernului nr. 64/2013 cu modificările și completările ulterioare);

100




Beneficiari indirecți: Fermierii activi în sensul definiției art. 9 din Regulamentul nr. 1307/2013, care

au subscris la fonduri mutuale pentru agricultură, în sensul definiției din prezenta măsura și în

conformitate cu legislația națională.

Măsura 19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (art. 42‐44)

Ca obiectiv general, se urmărește acoperirea întregului teritoriu eligibil LEADER de către un număr

mai redus de GAL‐uri față de perioada anterioară, pentru o dezvoltare echilibrată teritorială, care să

asigure masa critică pentru implementarea corectă și eficientă a strategiei și eficientizarea costurilor

de funcționare.


Submăsura 19.1 Sprijin pregătitor

Obiectiv general: Un proces de consultare realizat la nivel local pentru sprijinirea parteneriatelor

privat‐publice, în vederea elaborării strategiei de dezvoltare locală.

Beneficiari:

- parteneriate existente conform OG 26/2000 - noi parteneriate, fără personalitate juridică

Submăsura 19.2 Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală

Obiective: Sprijin oferit pentru implementarea acțiunilor specifice în cadrul strategiei de dezvoltare

locală

Beneficiari:

Entități private/publice, stabilite prin fișa măsurii din SDL, cu respectarea prevederilor din Reg. UE 1305/2013.

GAL‐uri pentru anumite operațiuni de interes public pentru comunitate și teritoriul respectiv identificate în SDL , pentru care niciun alt solicitant nu‐și manifestă interesul și se aplică măsuri de evitare a conflictului de interese.

Submăsura 19.3 Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune

Locală

Obiective: Sprijinul din cadrul acestei sub‐măsuri este oferit pentru pregătirea și implementarea

activităților de cooperare ale GAL‐urilor selectate.

Beneficiari: Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014‐

2020 vor beneficia de sprijin prin PNDR.

101




Submăsura 19.4 Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare

Obiective: Sprijin acordat pentru costurile de funcționare și activitățile de animare ale GAL‐urilor

selectate.

Beneficiari: Grupuri de Acțiune Locală autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014‐

2020.

M20 ‐ Asistență tehnică pentru statele membre (articolele 51‐54)


102




6.Raspunslaıntrebariledeevaluare

6.1 Analiza și discutarea indicatorilor cu respectarea criteriului deevaluare și a țintelor la care se face referire prin întrebările deevaluare Conform orientărilor furnizate de CE pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare rurală,

la nivelul studiului de evaluare sunt prezentate și analizate valorile atinse pentru cei cinci indicatori

complementari de rezultat definiți în fișele pentru furnizarea răspunsurilor la întrebările comune de

evaluare pentru programele de dezvoltare rurală din perioada 2014‐2020, respectiv: R2. Modificarea

producției agricole a fermelor sprijinite/unitate anuală de timp de muncă, R13. Creșterea eficienței

utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite prin PNDR, R15. Energia din surse regenerabile

produsă prin proiectele sprijinite, R.18 Reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot și R.19.

Reducerea emisiilor de amoniac. Metodologiile specifice de cuantificare a indicatorilor complementari

de rezultat sunt detaliate in capitolul 4.4. Valorile indicatorilor comuni și adiționali de țintă și de

realizare sunt prezentate în anexa 5, iar corelarea indicatorilor cu întrebările de evaluare este inclusă

în fișele specifice fiecărei întrebări de evaluare.

R2.Modificareaproducțieiagricoleafermelorsprijinite/unitateanualădetimpdemuncă

Domeniu de intervenție 2A

Indicator

complementar de

rezultat

Change in Agricultural output/AWU

Modificarea producției agricole a fermelor sprijinite/unitate anuală de

timp de muncă

Definiția indicatorului Modificarea producției pe unitate anuală de lucru în proiectele sprijinite de PNDR

Unitatea de măsură €/AWU

Nivel colectării datelor

(inclusiv numărul

unităților observate)

Datele au fost colectate la nivel de beneficiari și non‐beneficiari.

Numărul de beneficiari incluși în observație: 48 de beneficiari direcți; 21

de beneficiari indirecți

Numărul de non‐beneficiari incluși în observație este de 256 unități

Metode de cercetare Valoare brută: statistică descriptivă

Efect net 2015: analiza contrafactuală (diferență‐în‐diferență

condițională: corelarea scorului de propensitate + diferență‐în‐

diferență)

Efect net 2016: analiză comparativă a valorilor înregistrate la

nivelul beneficiarilor în 2016 și 2014 (înainte și după intervenție)

Sursa Datelor Baza de date pentru monitorizarea proiectelor furnizată de AM

103




Date furnizate de RICA

Chestionare aplicate în rândul eșantionului de beneficiari cu proiecte

finalizate

Metoda de observare Observare parțială

Metoda de calcul,

inclusiv estimări ale

indicatorilor pentru

care datele au fost

insuficiente

Modificarea producției agricole a fermelor sprijinite raportat la numărul

anual de unități de muncă a fost calculată în baza următoarelor variabile:

o Producția agricolă de la nivelul exploatației: Venituri din vânzări ale

producției obținută din culturi + Venituri din vânzări ale producției obținută

din activități zootehnice + Balanța stocurilor + Producția destinată

consumului propriu

o Numărul anual de unități de muncă: numărul total de ore lucrate de către

persoanele din cadrul exploatației/exploatațiilor agricole (familie, forță de

muncă plătită și neplătită) în anul raportat împărțit la numărul anual de ore

de lucru ‐ 1.800 de ore

Modificarea producției agricole la nivelul fermei = Producția agricolă /

Numărul anual de unități de muncă

Indicatorul complementar de rezultat R2 a fost calculat ca valoare brută aferentă anului 2016, în baza

datelor furnizate de beneficiari cu proiecte finalizate până la 31/12/2016. De asemenea, a fost

calculată valoarea brută a componentelor incluse în calculul R2, respectiv producția agricolă și

numărul de unități anuale de muncă. Populația inclusă în analiză este de 69 de beneficiari, rezultatele

fiind extrapolate prin multiplicarea rezultatului mediu calculat la nivelul unui beneficiar cu numărul de

proiecte finalizate în cadrul DI 2A, conform indicațiilor cuprinse în Ghidul CE pentru raportarea

rezultatelor PDR în anul 2017.

a. Calculul valorii brute a R2, producției agricole, numărului de unități anuale de muncă

La nivelul anului 2016, au fost calculate următoarele valori ale R2, producției agricole și numărului de

unități anuale de muncă, reprezentative exclusiv pentru eșantionul inclus în analiză.

Tabel nr. 8 Valoarea brută a R2 la nivelul eșantionului de proiecte incluse în analiză, în anul 2016

Indicator Valoare brută în anul 2016

Formulă de calcul Explicații

Producția agricolă 169.166.255,7

PA = producție agricolă totală în anul 2016 n = numărul de observații incluse în analiză

i = 1, ; i∈

= producția agricolă înregistrată de beneficiarul „i” în anul 2016

UAM 3.970,97 UAM = numărul total de unități anuale de muncă în anul 2016

104





Formulă de calcul Explicații

n = numărul de observații incluse în analiză

i = 1, ; i∈

= numărul de unități anuale de muncă înregistrat de beneficiarul „i” în anul 2016

R2 (valoare brută în anul 2016)

42.600,74

2 =

R2 = ∑ 2

R2 = modificarea producției agricole a fermelor sprijinite/ unitate anuală de timp de muncă în anul 2016 n = numărul de observații incluse în analiză

i = 1, ; i∈

2 = modificarea producției agricole a fermelor sprijinite/ unitate anuală de timp de muncă în anul 2016 înregistrată de beneficiarul „i”

Sursa: date prelucrate de echipa de evaluare

În baza valorilor brute globale a fost calculată valoarea medie aferentă fiecărui indicator analizat,

aceasta fiind extrapolată la nivelul întregului Program prin prin multiplicarea rezultatului mediu

calculat la nivelul unui beneficiar cu numărul de proiecte finalizate în cadrul DI 2A, conform indicațiilor

cuprinse în Ghidul CE pentru raportarea rezultatelor PDR în anul 2017.

Tabel nr. 9 Valoarea brută globală a R2 la nivel de program, în anul 2016


Număr de observații

Valoare medie în anul 2016

Populație totală

Valoare brută la nivel de program20

(0) (1) (2) (3) = (1)/(2) (4) (5)=(3)*(4)

Producția agricolă 169.166.255,7

69

2.451.684,86

346

848.282.963,20

UAM 3.970,97 57,55 19.912,30

R2 (valoare brută în anul 2016)

42.600,74 617,40 213.621,10


Nu a fost posibilă analiza distinctă a proiectelor cu contribuție principală și a celor cu contribuție

secundară în calculul indicatorului complementar de rezultat, având în vedere faptul că, la momentul

efectuării prezentei evaluări, nu pot fi delimitate cele mai importante proiecte cu contribuții

secundare (ca urmare a numărului redus de proiecte finalizate încadrate cu contribuție secundară la

20 Diferențele de până la +/‐ 2 unități în calculul valorii totale provin de la rotunjirea valorii medii la două zecimale.

105




acest DI). Valorile înscrise la nivelul contribuției secundare pentru indicatorul R2 și componentele sale

sunt obținute prin extrapolarea valorii medii a producției agricole și a unității anuale de muncă în baza

numărului de proiecte finalizate cu contribuție secundară la DI 2A.

Tabel nr. 10 Valoarea brută globală a R2 la nivel de program pe tipuri de contribuție, în anul 2016

Tip de contribuție Valoarea medie R2 în

anul 2016

Număr de proiecte

finalizate

Valoare brută / tip de

contribuție

Principală ‐ total 617,40 286 176.576,40

Secundară ‐ total 60 37.044,00

Secundară – fără

LEADER

48 29.635,20

Secundară ‐ LEADER 12 7.408,80

TOTAL 346 213.620,40


Tabel nr. 11 Valoarea brută globală a producției agricole la nivel de program pe tipuri de contribuție, în anul 2016

Tip de contribuție Valoarea medie

producție agricolă în

anul 2016

Număr de proiecte

finalizate


contribuție21

Principală ‐ total 2.451.684,86 286 701.181.871,30

Secundară ‐ total 60 147.101.091,90


LEADER

48 117.680.873,50

Secundară ‐ LEADER 12 29.420.218,40

TOTAL 346 848.282.963,20



106




Tabel nr. 12 Valoarea brută globală a numărului de UAM la nivel de program pe tipuri de contribuție, în anul 2016

Tip de contribuție Valoarea medie

număr UAM în anul

2016

Număr de proiecte

finalizate


contribuție




LEADER

48 2.762,40

Secundară ‐ LEADER 12 690,60

TOTAL 346 19.912,30


b. Calculul efectului net al PNDR asupra indicatorului R2, producției agricole, numărului de

unități anuale de muncă – anul 2015

În calculul indicatorului s‐a utilizat analiza contrafactuală, care își propune să ofere o interpretare

cauzală plauzibilă a măsurii în care o intervenție a avut un impact asupra anumitor rezultate relevante,

în baza unor dovezi empirice și considerând anumite ipoteze. Identificarea unei relații cauzale este

utilă pentru a face predicții cu privire la consecințele schimbării circumstanțelor sau a politicilor;

sugerează ce s‐ar întâmpla în planurile alternative (sau "contrafactuale"). Cu privire la existența și

colectarea sistematică a datelor privind beneficiarii și non‐beneficiari comparabili22 (eșantionul

contrafactual), stadiul de implementare a proiectelor, prezența altor intervenții și dimensiunea

eșantionului de proiecte, acestea reprezintă condiții prealabile esențiale pentru aplicarea acestei

metodologii de evaluare. Evaluarea contrafactuală a efectului constă în estimarea diferenței dintre

valoarea observată a variabilei de rezultat după intervenție și valoarea observată (valoarea

contrafactuală), în cazul în care intervenția nu ar fi fost realizată. În mod evident, valoarea

contrafactuală nu poate fi efectiv observabilă, ca urmare unele ipoteze trebuie să fie considerate

pentru a o putea estima și pentru a face posibilă comparația cu "valoarea observată". Variabilele de

realizare sunt identificate în funcție de tipologia politicilor/ programelor evaluate, considerând o serie

de timp corespunzătoare pentru analiză (înainte și după implementare).

22 Utilizarea unui grup de comparatie specific, de ex. beneficiarii respinși de la finanțare sau beneficiarii altor măsuri, este

recomandată în mod special, întrucât unitățile sunt comparabile din punct de vedere al caracteristicilor fundamentale privind

"tendința de a investi" și privind posibilitatea beneficierii de intervenție. Unitățile generice ale mulțimii care nu aplică /

participantă la program ar trebui să fie utilizate numai ca soluție de ultimă instanță. În ambele cazuri, o atenție deosebită

trebuie acordată altor măsuri/programe care afectează unitățile în afară de cele luate în considerare în cadrul analizei.

107




Baza de date folosită în cadrul analizei contrafactuale cuprinde 325 de exploatații agricole, avînd

următoarea structură:

Grup Număr de unități

0 (non‐beneficiari) 256

1 (beneficiari) 69

Măsura

19.2. 9

4.1. 39

4.3. 12

9.1. 9

Grand Total 325

Grupul de control este format din 256 unități extrase aleator din baza RICA, iar grupul experimental

este format din 69 de unități, beneficiari ai proiectelor finanțate din măsurile 19.2, 4.1, 4.3 și 9.1.

Din baza de date creată în scopul realizării analizei au fost eliminate proiectele la nivelul cărora UAM

a fost declarat ca fiind egal cu „0” însă veniturile din producție înregistrau valori pozitive, în anul 2014

sau 2015.

Scorurile de propensitate se calculează folosind un model de regresie logistică, care permite

includerea în model a factorilor semnificativi măsurați înainte de realizarea experimentului. În cazul

de față, opțiunile existente pentru selectarea caracteristicilor în funcței de care se calculează scorul

de propensitate au fost limitate din următoarele motive:

‐ eterogenitatea intervențiilor finanțate prin măsurile cu contribuție principală sau

secundară la DI 2A (atât din perspectiva tipului de beneficiar – public sau privat, cât și

din perspectiva indicatorilor monitorizați și informațiilor specifice colectate pentru

fiecare proiect) – dimensiunea monitorizată transversală în cadrul tuturor măsurilor

este localizarea geografică

‐ diferențele existente în raportare la nivelul RICA și la nivelul sistemului de

monitorizare al PNDR 2014‐2020 (de exemplu valoarea producției standard la nivelul

RICA este încadrată în 14 clase de mărime, iar la nivelul PNDR în 3 clase de mărime)

Pentru asigurarea unei dimensiuni suplimentare în vederea realizării corelării, chestionarul aplicat

pentru colectarea datelor necesare în vederea calculării indicatorilor complementari de rezultat a

solicitat informații privind cheltuielile legate de producția agricolă/ creșterea animalelor înregistrate

de beneficiari în fiecare exercițiu financiar din perioada 2014‐2016.

Astfel, calcularea scorului de propensitate și corelarea perechilor de beneficiari ‐ non‐beneficiari s‐a

realizat utilizând următoarele variabile de control:

Localizarea geografică: regiunea de dezvoltare

108




Cheltuielile cu producția agricolă/creșterea animalelor (în 2014 și 2015)

O variabilă dummy pentru fiecare an (2014 și 2015) care indică dacă veniturile din producția

agricolă au fost obținute exclusiv din culturi agricole (nu și din creșterea animalelor sau alte

ramuri agricole).

Ca urmare a calculării scorului de propensitate din cele 69 de observații analizate a fost posibilă

selectarea a 39 de perechi de beneficiari ‐ non‐beneficiari pentru care să fie aplicată metoda DID

(restul observațiilor au înregistrat scoruri de propensitate pentru care nu a fost posibilă identificarea

unui non‐beneficiar comparabil în baza de date utilizată).

Pentru cele 39 de perechi corelate (78 de observații) a fost aplicată metoda DID, respectiv:

1) A fost calculată valoarea R2 în anii 2014 și 2015 la nivelul fiecărui beneficiar și non‐beneficiar

2) A fost realizată media valorilor calculate pentru R2 în anii 2014 și 2015, distinct pentru

beneficiari și non‐beneficiari

3) A fost realizată diferența între mediile anuale calculate, distinct pentru beneficiari și non‐

beneficiari.

4) A fost realizată diferența între beneficiari și non‐beneficiari utilizând valorile obținute la etapa

descrisă anterior.

5) A fost multiplicat rezultatul mediu calculat la nivelul unui beneficiar cu numărul de proiecte

finalizate în cadrul DI 2A

Rezultatele obținute prin aplicarea DID sunt prezentate în continuare:

Tabel nr. 13 Valoriile medii calculate după aplicarea DID

Indicator Valoarea medie după DID (valore medie

beneficiari – valoare medie non‐beneficiari)

R2 ‐1.655,45

Producție agricolă ‐175.819,02

UAM ‐0,99


109




Tabel nr. 14 Efectul net al PNDR la nivelul indicatorului R2 și componentelor sale, în anul 2015

Indicator Valoare medie

după DID Populație totală

Efect net al programului23

(0) (1) (2) (3)=(1)*(2)

R2 (valoare netă medie în 2015) ‐1.655,45

346

‐572.785,70

Producție agricolă ‐175.819,02 ‐60.833.380,92

UAM ‐0,99 ‐342,54


Valorile calculate ca efect net al Programului asupra producției agricole, numărului de unități anuale

de muncă și indicatorului R2 sunt aferente anului 2015, nefiind posibilă calcularea acestora la nivelul

anului 2016 ca urmare a indisponibilității datelor aferente non‐beneficiarilor pentru anul 2016. Efectul

net calculat la nivelul anului 2015 este unul negativ, însă acest lucru este normal având în vedere faptul

în 2015 proiectele se aflau în implementare, efortul investițional realizat de beneficiari reflectându‐se

în valoarea producției agricole, aceasta înregistrând o scădere față de anul anterior investiției.

De altfel, efectul net calculat la nivelul anului 2015 nu reflectă contribuție efectivă a programului la

dezvoltarea sectorului agricol întrucât nu măsoară efectul ulterior implementării proiectelor ci în

timpul derulării acestora.

Trebuie menționat că validitatea rezultatelor este chestionabilă, având în vedere următoarele

aspecte:

dimensiunea mică a eșantionului determinată de numărul relativ redus de proiecte finalizate

pentru unele submăsuri cu contribuție principală sau secundară la DI 2A;

variabilitate ridicată;

număr limitat de variabilelor de control pentru PSM;

dimensiunea și structura eșantionului de control.

c. Calculul valorii nete a R2, producției agricole, numărului de unități anuale de muncă – anul

2016

Pentru calcularea valorii nete a indicatorului complementar de rezultat R2 în anul 2016 a fost analizată

evoluția beneficiarilor în anul 2016, comparativ cu anul 2014.


110




Tabel nr. 15 Valoarea brută globală și medie a indicatorului R2 și componentelor sale, în anii 2016 și 2014

Indicator Număr de observații

Valoare brută în anul 2016

Valoare brută în anul

2016

Valoare brută în anul 2014

Valoare medie în anul 2014

(0) (1) (2) (3)=(2)/(1) (4) (5)=(4)/(1)

Producția agricolă 69 169.166.255,7 2.451.684,86 139.883.621,20 2.027.298,85

UAM 3.970,97 57,55 4.017,52 58,22

R2 42.600,74 617,40 34.818,40 504,61


În baza valorilor brute globale a fost calculată valoarea medie aferentă fiecărui indicator analizat,

realizându‐se diferența între mediile calculate pentru anii 2014‐2016. Rezultatul obținut a fost

extrapolat la nivelul întregului Program prin prin multiplicarea rezultatului mediu calculat la nivelul

unui beneficiar cu numărul de proiecte finalizate în cadrul DI 2A, conform indicațiilor cuprinse în

Ghidul CE pentru raportarea rezultatelor PDR în anul 2017.

Tabel nr. 16 Valoarea netă a indicatorului R2 și componentelor sale, în anul 2016

Indicator Valoarea

netă medie Număr de proiecte

finalizate Valoare netă la nivelul PNDR în anul 2016

(0) (1)

Producția agricolă 424.386,01 346 146.837.559,46

UAM ‐0,67 231,82

R2 (valoare netă în anul 2016)

112,79 39.025,34



secundară în calculul indicatorului complementar de rezultat, având în vedere faptul că, la momentul

efectuării prezentei evaluări, nu pot fi delimitate cele mai importante proiecte cu contribuții

secundare (ca urmare a numărului redus de proiecte finalizate încadrate cu contribuție secundară la

acest DI). Valorile înscrise la nivelul contribuției secundare pentru indicatorul R2 și componentele sale

sunt obținute prin extrapolarea valorii medii a producției agricole și a unității anuale de muncă în baza

numărului de proiecte finalizate cu contribuție secundară la DI 2A.

111




Tabel nr. 17 Valoarea netă globală a R2 la nivel de program pe tipuri de contribuție, în anul 2016

Tip de contribuție Valoarea netă medie

R2 în anul 2016

Număr de proiecte

finalizate

Valoare netă / tip de

contribuție




LEADER

48 5.413,92

Secundară ‐ LEADER 12 1.353,48

TOTAL 346 39.025,34


R13.CreștereaeficiențeiutilizăriiapeiînagriculturăînproiectelesprijiniteprinPNDR

Domeniu de intervenție 5A

Indicator complementar

de rezultat

Increase in efficiency of water use in agriculture in RDP supported projects

R13 ‐ Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite

Definiția indicatorului Creșterea eficienței în utilizarea apei în activitățile din sectorul agricol în

proiectele finanțate prin PNDR

Unitatea de măsură M3/ha/an


(inclusiv numărul


Datele au fost colectate la nivel de beneficiari.

Numărul de beneficiari incluși în observație este: 14 beneficiari –

contribuție principală + 7 beneficiari – contribuție secundară

Metode de cercetare Analiză comparativă

Sursa Datelor Chestionare aplicate în rândul eșantionului de beneficiari cu proiecte

finalizate


112




Metoda de calcul,


indicatorilor pentru care

datele au fost

insuficiente

Pentru proiectele cu contribuție principală

Raport anual calculat între:

Cantitatea de apă utilizată / suprafața de teren irigabilă

Analiza comparativă a valorilor obținute înainte și după implementarea

proiectului

Pentru proiectele cu contribuție secundară

Analiza calitativă pe baza unui chestionar simplificat aplicat și/sau

cercetarea de birou (analiza datelor din surse secundare)

Dacă este cazul,

diferențe față de

metodologia prevăzută

în Ghidul Comisiei

Europene și justificarea

opțiunii


programelor de dezvoltare rurală în anul 2017, valoarea de referință este


intervenției. Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care

nu permit extragerea unui eșantion omogen pentru a permite compararea

cu un grup de control.

Ghidul furnizat de CE nu specifică o tipologie unică de rezultat pentru a

măsura eficiența; în acest caz, consumul de apă este corelat cu terenul

irigabil: acest lucru permite evitarea denaturării din cauza variabilității

prețurilor materiilor prime, posibilă dacă se utilizează suprafața culturilor

ca variabilă proxy. Informațiile solicitate în chestionar se referă la

suprafața irigată și cantitatea de apă utilizată pentru irigații înainte și după

realizarea investiției, raportarea acestora constituind, din punct de vedere


În calculul indicatorului au fost consideraţi beneficiarii de proiecte

finalizate cu contribuție principală la DI care au vizat măsuri și acțiuni

legate de utilizarea apei în agricultură. Delimitarea contribuțiilor

secundare pentru acest indicator a fost realizată în baza analizei calitative

și cercetării de birou a proiectelor relevante.

Pentru contribuția primară, 11 din cei 14 beneficiari care au participat la sondaj au completat

chestionarul. Din analiza răspunsurilor au fost extrase următoarele informații:

suprafața irigată după implementarea măsurii a crescut cu 963 ha în ansamblu, respectiv cu

16% comparativ cu situația anterioară intervenției;

utilizarea apei pentru irigații a scăzut la 1.719.851 m3 după implementarea măsurii, cu o

scădere de 33%;

eficiența utilizării apei pentru irigații s‐a îmbunătățit odată cu implementarea măsurii,

consumul de apă scăzând de la 831,21 m3 / ha la 479,26 m3 / ha, cu o pondere de

îmbunătățire de 42%.

113




Tabel nr. 18 Valoarea indicatorului complementar de rezultat R13 calculată la nivelul anului 2016


de rezultat R13

Valoarea brută

(eficiența a utilizării

apei)

Contribuție

principală

Contribuție

secundară

Valoarea netă %

(creșterea

înregistrată

comparativ cu

situația anterioară

anului 2016)

Creșterea eficienței


agricultură în proiectele

sprijinite

479,26 m3/ha 479,26

m3/ha

0 42%

În plus față de evaluarea cantitativă, pentru contribuția secundară a fost efectuată o evaluare

calitativă. În ceea ce privește contribuția secundară, 7 beneficiari din totalul celor au participat la

sondaj au returnat chestionarul completat. Toți beneficiarii încadrați în submăsura 4.1. (contribuție

secundară) chestionați au declarat că investițiile au fost legate de modul de gestionare a resurselor de

apăpentru activitățile agricole din fermă. Pentru 71% dintre respondenți, proiectul finanțat a implicat

o reducere a consumului de apă.

Principalele dificultăți întâmpinate

Nu s‐au întâmpinat probleme specifice

R15.Energiadinsurseregenerabilăprodusăînproiectelesprijinite

Domeniu de intervenție 5C


de rezultat

Renewable energy produced from supported projects

R 15 ‐ Energia din surse regenerabilă produsă în proiectele sprijinite

Definiția indicatorului Volumul producției de energie din surse regenerabile în cadrul proiectelor

finanțate prin PNDR

Instalațiile create și energia produsă prin proiectele sprijinte prin PNDR

Unitatea de măsură Echivalent tone petrol (T.O.E.) / an


(inclusiv numărul


Datele vor fi colectate la nivel de beneficiari.

Numărul de beneficiari incluși în observație este: 20 beneficiari

Metodă de cercetare Analiză comparativă

114




Domeniu de intervenție 5C

Sursa Datelor Chestionare aplicate în rândul beneficiarilor cu proiecte finalizate

Metoda de observare Observare totală

Metoda de calcul,



datele au fost

insuficiente

Cantitatea anuală de energie produsă pe surse de energie regenerabilă

Analiza comparativă a valorilor obținute înainte și după implementarea

proiectului

Dacă este cazul,



în Ghidul Comisiei


opțiunii


programelor de dezvoltare rurală în anul 2017, valoarea de referință este


intervenției. Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care

nu permit extragerea unui eșantion omogen comparabil pentru a se

compara cu un grup de control.

De asemenea, având în vedere faptul că până la data de 31/12/2016 nu au

fost finalizate proiecte cu contribuție principală pentru DI 5C, existând

doar proiecte finalizate cu contribuție secundară, cuantificarea

indicatorului va fi realizată prin aplicarea metodologiei de calculul, utilizată

în mod normal pentru proiecte cu contribuție principală, la proiectele cu

contribuție secundară pentru 5C. Informațiile necesare pentru calculul

indicatorului se referă la cantitatea de energie produsă din surse

regenerabile, datele fiind solicitate prin intermediul chestionarului.

Calculul indicatorului R15 se bazează numai pe contribuțiile secundare (deoarece nu există încă un

proiect finalizat care să ofere o contribuție primară).


Indicator complementar de

rezultat R15

Valoarea brută Contribuție principală Contribuție secundară

Energia din surse

regenerabilă produsă în

proiectele sprijinite

3.000 Toe/an 0 3.000 Toe/an

Pentru contribuția secundară, 9 din beneficiarii participanți la sondaj au completat chestionarul.

55% dintre respondenți au introdus o nouă formă de producție de energie regenerabilă la nivelul

exploatațiilor agricole / fermelor odată cu implementarea proiectului, iar 33% au declarat că proiectul

115




a îmbunătățit / mărit producția de energie regenerabilă prin sistemul existent în ferma/exploatația

agricolă pe care o reprezintă.

Niciunul dintre respondenți nu a produs energie din surse regenerabile înainte de intervenție. Aceasta

implică o contribuție pozitivă netă, cuantificabilă, la producerea energiei regenerabile, ca urmare a

intervenției sprijinite.

În ceea ce privește sursa de energie regenerabila introdusa, principala alegere este energia solara, atat

pentru energie electrica cat si pentru apa calda. Alte proiecte au presupus investiții în sisteme de

producere a energiei eoliane (1 proiect) sau biomasa (1 proiect).

Referitor la cantitatea de energie produsă, doar un participant la studiu a indicat valoarea produsă:

3000 kwh de generați de o sursa eoliană și solară.


Informațiile privind cantitatea de energie produsă au fost necesare și pentru contribuția secundară,

dar 89% dintre beneficiarii implicați în sondaj nu au răspuns la această întrebare. Informațiile despre

energia produsă de un anumit sistem regenerabil (cum ar fi soarele pentru apă caldă, biomasă) nu

sunt întotdeauna disponibile pentru respondenți.

R18‐Reducereaemisiilordemetanșiprotoxiddeazot

Domeniu de intervenție 5D


de rezultat

Reduced emissions of methane and nitrous oxide

R 18 ‐ Reducerea emisiilor de metan și protoxid de azot

Definiția indicatorului Diferențele înregistrate în cantitatea de GES la nivelul proiectelor finanțate prin

PNDR

Unitatea de măsură echivalent CO2 / an


(inclusiv numărul




Metode de cercetare Analiză comparativă



116





Metoda de calcul, inclusiv

estimări ale indicatorilor

pentru care datele au fost

insuficiente

Informații de bază privind gestionarea efectivului de animale și a gunoiului de grajd

la nivelul beneficiarilor

Factorii de emisie sunt obținuți din Inventarul GES al României

GES sunt calculate în baza potențialului de încălzire globală (GWP) pe o perioadă

de 100 ani. Valorile GWP sunt preluate din IPCC (2007): CO2 =1; CH4 = 25; N2O=298

Analiza comparativă a valorilor obținute înainte și după implementarea proiectului

Dacă este cazul, diferențe

față de metodologia

prevăzută în Ghidul

Comisiei Europene și

justificarea opțiunii


programelor de dezvoltare rurală în anul 2017, valoarea de referință este stabilită

utilizând informații din același eșantion, însă înainte de realizarea intervenției.

Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care nu permit extragerea

unui eșantion omogen comparabil pentru a se compara cu un grup de control.

Până la 31/12/2016 nu au fost finalizate proiecte cu contribuție secundară pe acest

domeniu de intervenție, nefiind astfel posibilă determinarea contribuției

secundare pentru acest indicator conform ghidului furnizat de CE pentru evaluarea

rezultatelor programelor de dezvoltare rurală în anul 2017.

Toți beneficiarii cu proiecte care au contribuit la DI 5D au fost implicați în sondaj, fiind colectate în

total 8 răspunsuri.

Pentru emisiile de CH4 și NO2, analiza a fost efectuată utilizând coeficientul pentru România prezentat

în raportul GES, conform metodei Tier 2. Variația a fost calculată pentru același grup de control înainte

de intervenție. Aceasta pentru că, dat fiind numărul redus de proiecte, nu a fost posibilă extragerea

unui grup de control cu criterii statistice robuste.


Indicator complementar de

rezultat R18

Valoarea brută Contribuție principală Contribuție secundară

Reducerea emisiilor de

metan și protoxid de azot

31.395,91 CO2 /

an

31.395,91 CO2 / an 0

Producția de fermentație enterică CH4 depinde doar de topologie și numărul de animale și nu este

influențată de implementarea PNDR. Emisiile CH4 legate de gestionarea gunoiului de grajd pot fi

influențate de implementarea măsurii.

Numărul total de animale a crescut în 2016 cu 445,76% comparativ cu situația anterioară intervenției

(de la 1831 capete la 9993 de capete în 2016). Emisiile din gestionarea gunoiului de grajd au înregistrat

117




o creștere și mai mare, trecând de la 22 tone CH4 / an pe cap de locuitor la peste 1145 tone CH4 / an,

cu o creștere de 4968%.

Acest fenomen poate fi explicat prin intervenția combinată a cel puțin doi factori:

creșterea numărului de animale, în special pentru animalele cu factori de emisie ridicat

(porcine cu factor de emisie de 0,45 kg CH4 / cap / an);

sistemele principale de gestionare a gunoiului de grajd introduse au un coeficient ridicat de

emisie pentru CH4 (0,66) în comparație cu alte sisteme.

Emisiile de NO2 sunt, de asemenea, influențate de numărul de animale și de sistemul de gestionare a

gunoiului de grajd. Ca urmare a creșterii numărului de animale, emisia de NO2 a crescut de la 10,88

kg NO2 / an pe cap de locuitor înainte de intervenție până la 43,35 kg NO2 / an în 2016, cu o creștere

de 298%.

Cu toate acestea, normalizarea valorii emisiilor pentru numărul de animale este posibilă pentru a

estima o îmbunătățire a gestionării gunoiului de grajd ca urmare a intervențiilor, ceea ce implică o

reducere a emisiei de NO2. După intervenție, 68% dintre animale au un management al gunoiului de

grajd cu un factor zero de emisie de NO2, în timp ce înainte de intervenție 100% dintre animale au

fost supuse unui management al gunoiului de grajd cu un factor de emisie egal sau mai mare de 0,005.


Numărul redus de beneficiari implicați face ca rezultatele calculate să nu fie coerente statistic.

Valoarea finală este puternic influențată de numărul de animale, mai mult decât de sistemul de

gestionare a gunoiului de grajd.

Fiabilitatea datelor furnizate este o altă posibilă problemă. Când este necesară situația anterioară

anului 2016, se înregistrează un număr redus de răspunsuri, fără a fi însă posibilă distincția între "fără

răspuns" și "fără animale". Beneficiarii implicați pot fi mai motivați să furnizeze informații în situația

ulterioară implementării proiectului decât despre situația anterioară implementării acestuia. Acest

lucru ar implica o supraestimare în calculul emisiilor curente.

R19.Reducereaemisiilordeamoniac



de rezultat

Reduced ammonia emissions

R 19 ‐ Reducerea emisiilor de amoniac

Definiția indicatorului Diferențele înregistrate în cantitatea de amoniac la nivelul proiectelor finanțate

prin PNDR

Unitatea de măsură Tone amoniac

118






(inclusiv numărul




Instrumente de

cercetare

Analiză comparativă



Metoda de calcul,



datele au fost

insuficiente

Combinarea datelor colectate prin ancheta pe bază de chestionar în rândul

beneficiarilor (ex. modificări ale numărului de capete de animale deținut, practici

zootehnice, modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, etc.) și factorii de

emisie standard/coeficienții pentru transformarea datelor din activitatea derulată

în cantitatea cu care s‐a redus nivelul de emisii.

Analiza comparativă a valorilor obținute înainte și după implementarea proiectului

Dacă este cazul,



în Ghidul Comisiei


opțiunii


programelor de dezvoltare rurală în anul 2017, valoarea de referință este stabilită

utilizând informații din același eșantion, însă înainte de realizarea intervenției.

Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care nu permit extragerea

unui eșantion omogen comparabil pentru a se compara cu un grup de control.

Până la 31/12/2016 nu au fost finalizate proiecte cu contribuție secundară pe acest

domeniu de intervenție, nefiind astfel posibilă determinarea contribuției

secundare pentru acest indicator conform ghidului furnizat de CE pentru evaluarea

rezultatelor programelor de dezvoltare rurală în anul 2017.

Toți beneficiarii care au contribuit la DI 5D au fost implicați în sondaj, fiind obținute în total 8

răspunsuri.

Emisia de amoniac a fost calculată conform analizei efectuate cu ajutorul coeficientului pentru

România prezentat în raportul GES, conform metodei Tier 2. Variația a fost calculată pentru același

grup de control înainte de intervenție. Aceasta pentru că, dat fiind numărul redus de proiecte, nu a

fost posibilă extragerea unui grup de control cu criterii statistice robuste.


Indicator complementar de rezultat R19 Valoarea brută Contribuție principală Contribuție

secundară

Reducerea emisiilor de amoniac 4.054,98 t amoniac 4.054,98 t amoniac 0

119




Creșterea numărului de animale a implicat o creștere a emisiilor totale. Emisiile generate de animale

(UVM) sunt de 4,56 kg NH3 pe an în 2016. Înainte de intervenție, emisiile generate de animale su fost

de 0,31 kg NH3 pe an în 2016, cu o creștere a emisiei de 1350%.


Numărul redus de beneficiari implicați face ca rezultatele să nu fie coerente statistic. Valoarea finală

este puternic influențată de numărul de animale, mai mult decât de sistemul de gestionare a gunoiului

de grajd.

Fiabilitatea datelor furnizate este o altă posibilă problemă. Când este necesară situația anterioară

anului 2016, se înregistrează un număr redus de răspunsuri, fără a fi posibilă distincția între "fără

răspuns" și "fără animale". Beneficiarii implicați pot fi mai motivați să furnizeze informații despre

situația ulterioară implementării proiectului decât despre situația anterioară implementării acestuia.

Acest lucru ar implica o supraestimare în calculul emisiilor curente.

6.2 Analiza și discutarea informațiilor cantitative și calitative dinstatisticilepublice În vederea analizei informațiilor furnizate de statisticile oficiale a fost considerată ca fiind relevantă

prezentarea evoluției indicatorilor de context definiți în cadrul PNDR 2014‐2020, aceștia fiind:

C1 Populație – rural

C1 Populație – intermediar

C1 Populație – total

C17 Exploatații agricole (ferme) – total

C18 Terenuri agricole ‐ SAU totală

C20 Terenuri irigate – total

C21 Unități vită mare – total

C29 Păduri și alte terenuri împădurite (PATI) (000) ‐ total

Indicatorii de context (eng. context indicators) se referă la elementele care pot influenţa rezultatele

unui program, însă nu fac parte din acesta.

Valorile anuale ale indicatorilor s‐au preluat pe site‐ul DG AGRI

https://ec.europa.eu/agriculture/cap‐indicators/context_en, pentru anii disponibili.

C1 Populație : Per total, numărul populației este unul descrescător, de la 20.020.074 locuitori în 2013

la 19.870.647 locuitori în 2015. Aceeași tendință se regăsește în regiunile rurale, precum și în cele

urbane. Evoluția structurii pe medii rămâne relativ stabilă în timp, cea mai mare pondere rămâne însă

în regiunile rurale.

120




C17 Exploatații agricole (ferme) : Referitor la dimensiunea medie a exploatației, aici sunt observate

mai multe dimensiuni : fizică și economică, dar și referitoare la forța de muncă24. Dimensiunea fizică a

crescut în valoare absolută cu 250.280 ha UAA, concomitent cu creșterea numărului de ha

UAA/exploatație cu 0,15 ha. Referitor la dimensiunea economică, aceasta a crescut atât în valoarea

absolută cât și relativă, ca producție valorică per exploatație, de la 2.700 euro în 2010 la 3.303 euro în

2013. Referitor la forța de muncă, numărul de persoane a scăzut de la 7.156.930 în 2010 la 6.577.930

în 2013, adică o reducere de 579.000 persoane. Acest lucru poate constitui un aspect pozitiv dacă a

fost determinat de modernizarea procesului de exploatare a fermelor agricole și zootehnice. Se

observă că cele mai multe exploatații agricole au o dimensiune de mai puțin de două ha, iar distribuția

indicatorului este stabilă în timp. Din perspectiva dimensiunii economice, cele mai multe explotații au

o producție valorică mai mică de 2.000 de euro, urmate de cele cu producții cuprinse între 2000 și

3000 de euro. Distribuția indicatorului este stabilă în timp.

C20 – Terenuri irigate: Suprafața terenului irigat a crescut cu aproximativ 17% din 2010 în 2013, ceea

ce în cifre absolute semnifică o creștere cu 19.380 ha.

C21 – Unități vită mare: Numărul de capete de animale în exploatațiile zootehnice a scăzut de la

5.444.180 de unități în 2010 la 4.975.310 unități în 2013. Aceeași tendință se înregistrează atât pentru

ecvidee cât și pentru vite. Scăderea absolută a ecvideelor a fost de 116.320 unități, iar a vitelor de

53.330 unități. Referitor la numărul de unități de animale în exploatațiile zootehnice, se poate observa

că cele mai multe sunt vaci de lapte, urmate de bovine și juninci. Structura este relativ stabilă în timp.

C29 Păduri și alte terenuri împădurite (PATI): Din analiza datelor disponibile se poate observa că

suprafața pădurilor și terenurilor împădurite a crescut cu 218.000 ha din 2010 până în 2015, adică în

termeni relativi cu 0,92pp la suprafața totală.

Astfel, în concluzie, se constată că trendul populației este unul descrescător, însoțit și de o scădere a

numărului total de exploatații agricole. Dimensiunea fizică a exploatațiilor agricole a crescut în valoare

absolută, dar a crescut și numărul de ha UAA/exploatație cu 0,15 ha. Referitor la dimensiunea

economică a exploatațiilor agricole, aceasta a crescut atât în valoarea absolută cât și relativă, dar forța

de muncă s‐a redus. Acest lucru poate constitui un aspect pozitiv dacă a fost determinat de

modernizarea procesului de exploatare a fermelor agricole și zootehnice. Suprafața de terenuri irigate

a crescut, ceea ce confirmă parțial explicația de mai sus. Cele mai multe exploatații agricole au o

dimensiune de mai puțin de două ha și SO mai mic de 2000 de euro. Numărul de capete de animale în

exploatațiile zootehnice a scăzut, iar suprafața pădurilor și terenurilor împădurite a crescut.

24 Se constată o diferența considerabila fata de statisticile naționale. Sursa de date este însă diferita (acest număr este estimat pe baza sondajelor efectuate in cadrul RICA – care cuprinde doar 6000 de ferme din Romania – si este posibil ca din extrapolare sa rezulte aceasta valoare inconsistenta cu statistica naționala. Cu toate acestea, având in vedere ca este o statistica oficiala a DG AGRI se analizează valorile prezentate în tabel.

121




6.3Analizașidiscutareainformațiilorcantitativeșicalitativedinstudiispecifice/chestionaresauoricealtesurse Secțiunea este structurată în trei părți:

În prima parte este analizat programul în funcție de criteriile de evaluare a eficienței și

eficacității, analiza concentrându‐se asupra problemelor din implementare și a lecțiilor

învățate, pe baza interviurilor cu reprezentanții AM și părțile cheie interesate. Detalii

suplimentare din această secțiune au fost utilizate pentru a răspunde la întrebările de

evaluare.

În cea de‐a doua parte, este realizată, chiar dacă într‐o măsură preliminară, luând în

considerare stadiul actual de implementare a programului, o prezentare generală a

constatărilor privind impactul și efectele proiectelor aferente măsurilor implementate la

nivelul fiecărui domeniu de intervenție, pe baza analizei chestionarelor aplicate în cadrul

studiilor de caz. Prioritatea 1 nu a fost analizată prin intermediul studiilor de caz, deoarece în

cazul ei nu au fost efectuate cheltuieli și nu există proiecte finalizate. Principalele subiecte ale

analizei impactului și efectelor proiectelor sunt: obiectivele transversale ale programului

(inovația, efectele de mediu și schimbările climatice), dezvoltarea economică (piața locală și

producția), beneficiile cursurilor de formare și cooperarea, precum și alte aspecte specifice

legate de măsurile evaluate. A doua parte este organizată la nivel de prioritate.

Cea de‐a treia parte oferă o imagine de ansamblu asupra discuțiilor purtate în cadrul focus

grupurilor cu privire la concluzii și recomandări.

6.3.1Procedurișiimplementareaprogramului

PNDR 2014‐2020 este caracterizat prin următoarele elemente specifice din perspectivă procedurală:

Existența opțiunii costurilor simplificate cu precădere la nivelul SM 4.1.a (pentru înființarea și

reconversia plantațiilor), fiind considerată oportună introducerea OCS inclusiv la nivelul SM

4.3 – irigații și SM 7.2 – infrastructura rutieră de interes local.

Utilizarea instrumentelor financiare respectiv instrumentul de creditare (instrument financiar

nou, comparativ cu perioada 2007‐2013) și continuarea sprijinului prin schema de garantare

pe baza fondurilor aferente exercițiului financiar anterior, returnate la bugetul de stat în anul

2016.

Introducerea și operaționalizarea sistemului de depunere on‐line a proiectelor (în programul

anterior acesta a avut un caracter cvasi‐experimental, fiind disponibil doar pentru o sesiune

de depunere) și sistemul de depunere pe tot parcursul anului. Noul sistem se bazează pe o

autoevaluare a cererii de finanțare realizată de beneficiar în baza unor punctaje. În funcție de

acest punctaj, AFIR realizează evaluarea și selecția proiectelor depuse.

122




Preluarea activității de operaționalizare și funcționare a RNDR de către AM și structurile

teritoriale, în vederea evitării potențialelor blocaje ale rețelei întâmpinate în perioada 2007‐

2013 când aceste activități au fost externalizate

Stimularea implicării actorilor cheie relevanți pentru domeniul dezvoltării agriculturii și

mediului rural în etapa de programare și implementare a programului prin implementarea

unor acțiuni variate precum: constituirea Comitetului de Monitorizare, seminarii de informare

privind intervențiile finanțate prin PNDR și diseminarea informației inclusiv în mediul online,

Principalele provocări care au influențat implementarea programului până la finalul anului 2016 au

fost:

‐ dificultăți în ceea ce privește evidența contabilă a cheltuielilor înregistrate pentru beneficiarii

sm 4.1a care beneficiază de OCS, având în vedere posibilitatea achiziției materialelor de

plantație la prețuri mai reduse și înregistrarea unor cheltuieli mai mici comparativ cu valoarea

subvenției

‐ Cadrul legislativ extins referitor la elaborarea, gestionarea și monitorizarea instrumentelor

financiare în perioada de programare 2014‐2020

‐ legislaţia privind achiziţiile publice, care a condus la întârzierea lansării anumitor proiecte;

numărul insuficient de resurse umane de la nivel administrativ; modificările frecvente ale

documentelor terţiare din legislaţie

‐ lipsa cadastrului pe terenurile agricole influențează în sens negativ implementarea măsurilor

cu investiții agricole datorită caracterului incert al înregistrării și statutului exploatației;

fragmentarea terenurilor, în special în zona Moldovei

‐ grad scăzut de organizare a actorilor cheie, organizațiile existente fiind destul de fragmentate

și de dimensiuni mici; gradul scăzut de conștientizare (chiar dacă mai mare față de perioada

anterioară) a programului și a cadrului său juridic specific; Riscul ca anumite grupuri de actori

cheie/părți interesate să fie mai influente decât altele.

‐ dificultăți în asigurarea materialului săditor autohton, respectiv menținerea și dezvoltarea

plantațiilor mamă, astfel încât un procent important din speciile și soiurile de pomi și arbuști

fructiferi adaptate la condițiile pedo‐climatice din România să poată fi produse la nivel

național.

‐ dificultăți în asigurarea cofinanțării necesare pentru implementarea proiectelor (în special

măsurile cu beneficiari întreprinderi start‐up)

‐ existența unor suprapuneri de finanțare între PNDR și alte programe finanțate prin fonduri

alocate de la bugetul de stat (Programul Național de Dezvoltare Locală, Programul Național

Apicol)

Dificultățile specifice întâmpinate în implementarea diferitelor măsuri sunt analizate și prezentate în

capitolul 8 al studiului.

123




6.3.2Constatăriprovenitedinchestionareleaplicateîncadrulstudiilordecaz,laniveldeprioritate

Această secțiune ilustrează constatările privind impactul și efectele proiectelor aferente măsurilor

implementate la nivelul fiecărui domeniu de intervenție, pe baza analizei chestionarelor aplicate în

cadrul studiilor de caz, având în vedere stadiul actual de implementare a programului. Prioritatea 1 nu

a fost analizată prin intermediul studiilor de caz deoarece în cazul ei nu au fost realizate cheltuieli și

nu există proiecte finalizate. Principalele constatări rezultate din analiza răspunsurilor la studiile de

caz sunt prezentate în continuare:

a. Prioritatea 2: majoritatea proiectelor au determinat efecte pozitive asupra mediului (calitatea

aerului, cantitatea de deșeuri produsă, etc.); implementarea proiectelor a avut un efect pozitiv

asupra creșterii gradului de cooperare între exploatații agricole; proiectele implementate de

beneficiari publici au contribuit la consolidarea dezvoltării locale în special prin creșterea

gradului de accesibilitate a teritoriului pentru noi activități economice.

b. Prioritatea 3: implementarea proiectelor a condus la o creștere a veniturilor înregistrate de

beneficiari și a condus la îmbunătățirea calității produselor furnizate pe piață.

c. Prioritatea 4: principalele efecte asupra mediului generate de implementarea angajamentelor

se referă la îmbunătățirea calității aerului și reducerea riscului de producere a dezastrelor

naturale. Au fost raportate de asemenea efecte legate reducerea consumului de apă și

energie, cantitatea de deșeuri și de pesticide / îngrășăminte chimice utilizate, însă într‐o

măsură mai mică

d. Prioritatea 5: implementarea proiectelor a condus la scăderea consumului de apă și la

implementarea unor metode mai eficiente pentru irigarea terenurilor; de asemenea au fost

realízate lucrări importante pentru evitarea dezastrelor naturale provocate de scurgeri

necontrolate de pe versanți.

e. Prioritatea 6: activitatea de diversficarea a producției reprezintă de fapt o inovare a

produselor și proceselor realízate la nivelul beneficiarilor; implementarea SDL este facilitată

de experiența acumulată în perioada anterioară de programare de către majoritatea GAL‐

urilor selectate; sistemul de monitorizare a SDL a fost îmbunătățit și definit în mod clar (nu au

fost întâmpinate dificultăți în stabilirea indicatorilor de realizare și de rezultat); cooperarea

reprezintă o temă de interes inclusă în majoritatea SDL selectate.

6.3.3Constatărialefocusgrupurilor

Această secțiune ilustrează constatările privind relevanța, eficacitatea și anumite aspecte cheie

specifice măsurilor definite în cadrul diferitelor domenii de intervenție și priorități, pe baza analizei

informațiilor colectate de la actorii cheie participanți în cadrul focus grupurilor, având în vedere stadiul

actual de implementare a programului. Prioritățile 1 și 3 un au fost adresate prin focus grupuri datorită

numărului redus de proiecte selectate, în implementare sau finalizate în cadrul submăsurilor specifice,

până la finalul anului 2016. Principalele constatări rezultate din analiza informațiilor colectate în cadrul

focus grupurilor sunt prezentate în continuare:

124




Prioritatea 2: intervenţiile au avut un grad de relevanţă ridicat în ceea ce priveşte

modernizarea şi restructurarea fermelor și au contribuit în mod semnificativ la creşterea

ponderii fermierilor calificaţi în cadrul sectorului agricol; proiectele implementate au condus

la creșterea eficacității în cadrul exploatațiilor agricole beneficiare; beneficiarii privați

întâmpină dificultăți în asigurarea cofinanțării și în comercializarea produselor pe piață avînd

în vedere prețurile practicate de concurența care furnizează produse similare provenite din

import.

Prioritatea 4: intervențiile au avut un grad mediu de eficacitate, în special în cazul măsurilor 8

și 15 care nu și‐au atins țintele planificate din perspectiva indicatorilor monitorizați; se

înregistrează un grad redus de conștientizare a finanțărilor furnizate prin măsurile de mediu

definite în cadrul PNDR, în rândul potențialilor beneficiari; procedurile de implementare a

angajamentelor și de încasare a plăților sunt considerate a fi dificile de către beneficiari

Prioritatea 5: relevanța și eficacitatea intervențiilor este relativ limitată având în vedere

numărul redus de proiecte finalizate cu contribuție principală la domeniile de intervenție

definite în cadrul acestei priorități (cu excepția 5D – sectorul zootehnic, măsura 14), până la

finalul anului 2016; implementarea măsurilor este îngreunată de complexitatea legislației

specifice (privind obținerea avizului de mediu).

Prioritatea 6: intervențiile planificate au un grad mare de relevanță în raport cu nevoile

teritoriului; implementarea proiectelor va fi facilitată de experiența specifică LEADER

acumulată de beneficiari în perioada anterioară de programare și de utilizarea unor proceduri

clare și unitare pentru selectarea proiectelor.

Subprogramul Tematic Pomicol: intervențiile finanțate au condus la dezvoltarea inovării şi

cooperării în cadrul exploatațiilor pomicole prin tehnologiile utilizate în cadrul culturilor,

îmbunătățirea structurii operaționale la nivelul exploatațiilor pomicole, operaționalizarea

lanțurilor scurte de aprovizionare; înființarea de forme asociative cu specializare în sectorul

pomicol prezintă un interes redus pentru potențialii beneficiari.

125




6.4 Răspunsul la întrebările de evaluare. Fișele pentru fiecareîntrebare de evaluare elaborate conform ghidului Evaluarearezultatelor programului: cum să pregătim raportarea evaluării înanul2017

6.4.1ÎntrebăricomunedeevaluareÎntrebarea Comună de Evaluare 1. Domeniul de intervenţie 1A: În ce măsură au sprijinit

intervenţiile PNDR inovarea, cooperarea şi dezvoltarea bazei de cunoştinţe în zonele rurale?

Secţiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la Domeniul de Intervenţie 1A

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 1A:

M01 – Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. Au fost lansate două sesiuni de

depunere a proiectelor pe submăsura 1.1. Sprijin pentru formarea profesională și

dobândirea de competențe;

M02 – Servicii de consultanţă, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în

cadrul fermei. Această măsură nu a fost încă lansată.

M16 ‐ Cooperare. În luna decembrie 2016 a fost lansată submăsura 16.4. Sprijin acordat

pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare, însă nu a

fost finanţat niciun proiect până în prezent.

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie

secundar la DI 1A: ‐

Obiectivele Domeniului de Intervenţie 1A, urmărite de asemenea și de RNDR, au ca scop creşterea

gradului de conştientizare a părților cheie interesate în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare a

sectorului agro‐alimentar în zonele rurale, prin intermediul activităţilor de informare şi diseminare

a informaţiei.

Secţiunea 2: Verificarea consistenţei dintre Întrebările Comune de Evaluare, criteriile de evaluare

şi indicatori

Criterii de evaluare Indicatori țintă comuni Indicatori de realizare

specifici

• Prezența activităților de

inovare

• Crearea grupurilor

operaționale

• Varietatea partenerilor

implicați

T1: procentajul cheltuielilor în

temeiul articolelor 14, 15 și 35 din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

în raport cu cheltuielile totale

pentru PDR

• RO‐OA10 Proiecte

finanțate prin măsura

de asistență tehnică

(M20)

• RO‐OA13 Personal

plătit din măsura de

asistență tehnică (ale

126




• Proiectele PNDR au fost

inovative și bazate pe

dezvoltarea cunoștințelor

• Au fost implementate și

difuzate acțiuni inovatoare

de către grupurile

operaționale PEI

căror salarii sunt

cofinanțate din bugetul

măsurii)

• RO‐OA14 Cheltuială


cheltuielile directe

(care nu implică

implementare de

proiect)





administrative,

gestionarea și

implementarea

programului

Secţiunea 3: Metodele aplicate

Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare (ÎCE) 1 are la bază utilizarea unui mix de instrumente

metodologice cantitative şi calitative, respectiv: recenzia literaturii de specialitate a documentelor

corespunzătoare programului, date administrative referitoare la stadiul de implementare şi

interviuri cu reprezentanții Autorităţii de Management.

Provocări/Riscuri/Probleme

Lipsa datelor de monitorizare necesare pentru a răspunde la Întrebarea Comună de

Evaluare, justificată de perioada limitată a procesului de implementare a măsurile ce

contribuie la îndeplinirea obiectivelor Ariei de Intervenţie 1 A).

Soluţiile propuse

Pe lângă datele de monitorizare, au fost utilizate rezultatele obţinute în urma interviurilor cu actorii

cheie relevanți responsabili de gestionarea și implementarea măsurilor, în scopul de a colecta

informaţii calitative cu privire la principalele blocaje întâmpinate pe parcursul perioadei de

implementare a programului. Mai specific, interviurile au contribuit la înţelegerea motivelor pentru

care s‐au produs întârzieri în publicarea sesiunilor de depunere, precum şi analiza măsurilor

corective adoptate de către Autoritatea de Management pentru a le contracara. Mai mult decât

atât, interviurile au permis echipei de evaluare colectarea de informaţii cu privire la activităţile de

comunicare şi la instrumentele de identificare a nevoilor potenţialilor beneficiari şi în același timp,

analizarea criteriilor de selecţie adoptate pentru procesele viitoare.

De asemenea, evaluatorii au analizat un set de studii de caz pentru care datele au fost colectate

prin intermediul unor chestionare în vederea obținerii de informații cu privire la măsurile

implementate cu proiecte finalizate pe celelalte Arii de Intervenţie. Aceste chestionare nu au fost

127




legate în mod direct de Aria de Intervenţie 1 A), însă au abordat subiecte relevante, cum ar fi

inovarea, instruirea şi varietatea partenerilor implicați. În mod particular, studiile de

caz corespunzătoare priorităţilor 2, 3, 5 şi 6 abordează subiectul inovării şi al instruirii, pe când cel

corespunzător submăsurii 19.2 abordează varietatea partenerilor implicați (SM 19.1 – Aria de

Intervenţie 6B).

Secţiunea 4: Valori cantitative ale indicatorilor și surse de date

În ceea ce priveşte indicatorul țintă comun T1, acesta va fi calculat ca procent al cheltuielilor din

cheltuielile totale, pe baza datelor colectate din baza de date operaţională.

Indicatorul ţintă de rezultat T1 nu a fost atins nicio valoare diferită de “0” până la 31.12.2016,

conform “Tabelului D: Progresele înregistrate în direcția țintelor” a Anexei de monitorizare a RAI.

Din cauza progresului foarte limitat în ceea ce privește implementarea măsurilor conexe până în

decembrie 2016, numai o parte din indicatori pot fi cuantificaţi. Indicatorii pentru care există date

disponibile la sfârşitul anului 2016 sunt indicatorii de realizare specifici programului, aceștia fiind

prezentați în cele ce urmează.

Indicatori de realizare specifici Măsura Valoarea

planificată

Valoare atinsă până la

data de 31.12.2016

RO‐OA10 Proiecte finanțate prin măsura de

asistență tehnică

M20 0 4

RO‐OA13 Personal plătit din măsura de asistență

tehnică (ale căor salarii sunt cofinanțate din bugetul

măsurii)

M20 0 1880

RO‐OA14 Cheltuială publică realizată pentru

cheltuielile directe (care nu implică implementare

de proiect)

M20 0 22.951.352 Euro

RO‐OA18 Cheltuială publică realizată pentru

proiecte referitoare la construcția capacității

administrative, gestionarea și

implementarea rogramului

20 0 23.504 Euro

Sursă: Tabelul G din RAI 2016: Indicatori specifici programului

Datele arată faptul că au existat 4 proiecte finanţate prin măsura de asistenţă tehnică, 1.880 de

persoane care au beneficiat de plată prin măsura de asistenţă tehnică şi resursele utilizate pentru

sprijinirea implementării programului şi a capacităţii administrative. Cu toate acestea, datele nu

arată în ce măsură a contribuit programul la activităţile de inovare, grupuri operaţionale, varietatea

partenerilor implicaţi în inovarea şi dezvoltarea de cunoştinţe.

Studiile de caz arată faptul că mai mult de 80% din proiectele analizate pe Submăsura 4.1 (Aria de

Interenţie 2A) indică o oportunitate de investiţie pentru introducerea inovării tehnice, deşi mai

puţin de 25% au introdus produse noi. Acceași analiză indică faptul că 75% din beneficiarii

128




Submăsurii 6.1T (Aria de Intervenţie 2B) cu proiecte finalizate cărora le‐au fost aplicate studiile de

caz sunt de părere că proiectele au avut efect asupra inovării exploataţilor agricole.

În ceea ce priveşte criteriile de evaluare referitoare la instruire, studiile de caz pentru proiectele

finalizate pe alte arii de intervenţie evidenţiază câteva aspecte interesante. Astfel, 70% din

proiectele analizate pe Submăsura 4.1 (Aria de Intervenţie 2A) şi toate proiectele aflate pe

Submăsura 6.1T (Aria de Intervenţie 2B) indică faptul că, în opinia respondenţilor, PNDR a contribuit

la creşterea (cu efecte semnificative sau moderate) nivelului de calificare a fermierilor.

Analiza studiilor de caz pe Submăsura 19.2 (Aria de Intervenţie 6B) indică faptul că stimularea

inovării reprezintă unul dintre cele mai frecvente obiective ale SDL. Aceeaşi analiză arată faptul că,

în medie, GAL‐urile sunt formate din firme, acestea reprezentând aproximativ 50% din parteneri,

în timp ce instituţiile locale şi celelalte tipuri de organizaţii (ONG‐uri) reprezintă cealaltă

componentă a parteneriatelor cu o pondere similară, deşi contribuţia partenerilor privaţi şi a ONG‐

urilor în unele GAL‐uri depăşeşte 70% din parteneri.

Secţiunea 5: Problemele întâmpinate care au influenţat validitatea şi fiabilitatea concluziilor

rezultate din evaluare

Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare este influenţat în mod considerabil de stadiul limitat

de implementare a măsurilor ce contribuie la realizarea obiectivelor Ariei de Intervenţie 1A. În

următoarele faze de evaluare se va prezenta o analiză detaliată pe baza realizărilor înregistrate de

program.

Secţiunea 6: Răspunsul la întrebarea de evaluare

În ceea ce priveşte domeniul de intervenție (DI) 1A, PNDR prezintă întârzieri semnificative în

promovarea inovării, cooperării şi a cunoştinţelor în zonele rurale. Implementarea programului a

fost puternic influenţată de întârzierile în luarea deciziilor referitoare la lansarea sesiunilor de

depunere a proiectelor şi de schimbarea legislaţiei privind achiziţiile publice, care au condus la

amânarea lansării sesiunilor de depunere pentru M2 ‐ măsura ce contribuie la îndeplinirea

obiectivelor DI 1A.

Cu toate acestea, obiectivele, criteriile de eligibilitate şi costurile, precum şi principiile care au stat

la baza criteriilor de selecţie sunt relatate în mod explicit în documentele de programare. Spre

exemplu, principiului parteneriatului îi este acordată o importanţă semnificativă, fiind un aspect

care prioritizează proiectele depuse (criteriu de selecţie). Mai mult decât atât, în cadrul apelului de

proiecte există un modul specific legat de utilizarea tehnologiilor inovative (Criteriul de evaluare

„Prezența activităților de inovare”).

În plus, întreaga fază de programare a fost gestionată printr‐o abordare participativă, strategia fiind

elaborată în cadrul unui grup de lucru specific, prin implicarea unor reprezentanţi ai universităţilor,

instituţii de cercetare şi agricultori, în scopul de a identifica zonele ce prezintă interes pentru a pune

în aplicare inovarea şi care ar putea fi sprijinite de universităţi.

Întâlnirile au avut, în acest fel, un obiectiv dublu, acela de a participa la fundamentarea strategiei,

precum şi de a identifica posibilele teme de interes pentru a furniza servicii de instruire şi

consultanţă pe baza nevoilor specifice grupurilor ţintă (Criteriul de evaluare „Varietatea

partenerilor implicați”).

129




Comparativ cu perioada de programare anterioară, prin intermediul Măsurilor 01 şi 02 vor putea fi

instruiţi/consiliaţi nu numai beneficiarii celorlalte măsuri, ci şi non‐beneficiarii (spre exemplu

fermierii care doresc să îşi îmbunătăţească performanţele exploataţiilor mici/medii). În acest scop,

a fost distribuit un chestionar adresat agricultorilor, prin intermediul Camerelor Agricole Judeţene,

pentru a evalua interesul acestora în ceea ce priveşte participarea la cursuri în domeniile prevăzute

în fişa Măsurii. În urma acestei experienţe a rezultat faptul că non‐beneficiarii nu sunt foarte

interesaţi să acceseze acest tip de servicii. Cel mai probabil, aceștia nu au înţeles pe deplin

importanţa acestor cursuri.

Necesitatea de instruire reprezintă, cu toate acestea, o ţintă specifică nevoilor potenţialilor

beneficiari şi este actualizată în fiecare an, inclusiv pentru anul 2016.

În acelaşi timp, M16 are scopul de a consolida legătura dintre sectoarele de agricultură, producţie

alimentară şi silvicultură și centrele de cercetare şi inovare, pentru a dezvolta şi îmbunătăţi

performanţa acestora într‐o modalitate sustenabilă. Fiind o măsură nouă, au fost organizate mai

multe grupuri de lucru, cu o frecvenţă ridicată, iar sugestiile dezvoltate de către Comisia Europeană

sunt diseminate de către Autoritatea de Management prin intermediul RNDR (Criteriile de evaluare

„Crearea grupurilor operaționale”, „Au fost implementate și difuzate acțiuni inovatoare de către

grupurile operaționale PEI”).

În plus, în afara ariei de intervenţie, o mare parte a proiectelor din cadrul submăsurii 4.1 (DI 2A) şi

submăsurii 6.1 tranziție (T) (DI 2B) au avut efecte pozitive, conform analizei studiilor de caz,

pentru criteriile de evaluare referitoare la activităţile de inovare şi instruire (Criteriul de evaluare

„Proiectele PNDR au fost inovative și bazate pe dezvoltarea cunoștințelor”). Analiza studiilor de

caz realizate pentru proiectele finanţate prin 19.2 (DI 6B) indică faptul că stimularea inovării

reprezintă unul din principalele obiective ale SDL şi sectorul privat reprezintă aproximativ 50% din

partenerii din cadrul GAL‐urilor, în timp ce instituţiile locale şi celelalte organizaţii (ex. ONG‐uri)

reprezintă cealaltă componentă a parteneriatelor, cu o pondere similară (Criteriul de evaluare

„Varietatea partenerilor implicați”).

Secţiunea 7: Concluzii şi recomandări

Concluzii

În raport cu toate criteriile de evaluare considerate, lipsa datelor de monitorizare datorată

progresului foarte limitat în implementarea măsurilor ce contribuie la acest DI nu a permis

cuantificarea indicatorilor comuni şi adiţionali adoptaţi pentru ca PNDR să sprijine inovarea,

cooperarea şi cunoştinţele în zonele rurale, motiv pentru care aceştia vor fi analizaţi în etapele

următoare ale procesului de evaluare.

Întârzierile înregistrate de PNDR (cauzate în principal de incertitudinile legate de schimbarea

legislaţiei privind achiziţiile publice) ar putea periclita îndeplinirea obiectivelor specifice DI 1A .

Datorită importanței deosebite a activităților de formare și a serviciilor de consultanță în

îmbunătățirea competențelor și performanțelor fermierilor, este considerată a fi esențială lansarea

M02 și finalizarea procesului de selecție a proiectelor în cadrul M01 și M16 cât mai curând posibil,

urmărind dublul obiectiv de îmbunătățire a performanțelor PNDR și de asigurarea unei monitorizări

130




corespunzătoare a realizărilor programului prin cuantificarea indicatorilor de realizare și de rezultat

specifici măsurilor 1, 2, 16.

Fără a lua în considerare aceste întârzieri directe, în ceea ce priveşte lansarea măsurilor care

contribuie la îndeplinirea obiectivelor DI 1A), serviciile de instruire şi consultanţă, precum şi

iniţiativele de cooperare, au fost programate corespunzător şi împărtăşite în mod adecvat

partenerilor şi potenţialilor beneficiari iar organizarea grupurilor de lucru specifice şi a activităţilor

de comunicare au avut ca scop identificarea principalelor teme de interes și corelarea măsurilor cu

nevoile de instruire ale potenţialilor beneficiari, nevoi ce sunt actualizate în fiecare an. Cu toate

acestea, ar putea fi promovate activități suplimentare de comunicare cu privire la oportunitățile

PNDR privind serviciile de instruire și consiliere cu scopul de a îmbunătăți compentele agricultorilor

de gestionare a activității la nivelul fermei și de a transfera aceste cunoștințe și către non‐beneficiari

a Programului, care, în această perioadă de programare, pot fi implicați în activități de formare.

De asemenea, poate fi pus în evidență faptul că sondajul on‐line menționat anterior, care a implicat

beneficiari ai altor măsuri (și anume SM 4.1, 6.1 și 19.2) a arătat că transferul de cunoștințe și

inovare va fi implementat și prin alte Priorități ale PNDR. Prin urmare, va fi necesar să se ia în

considerare inclusiv aceste intervenții în cadrul evaluării viitoare menită să ofere răspuns la acestă

întrebare de evaluare, pentru a analiza efectele indirecte ale acestor măsuri adiționale asupra

progresului implementării DI 1A.

Recomandări

În raport cu toate criteriile de evaluare considerate:

Având în vedere importanța sporită și caracterul transversal al activităţilor de instruire şi

consultanţă pe temele care prezintă interes pentru potenţialii beneficiari şi care sunt

necesare pentru implementarea eficientă a proiectelor finanţate, se impune accelerarea

procedurilor de lansare a apelurilor de proiecte şi selectarea operațiunilor aferente tuturor

măsurilor. În mod particular, este urgentă definirea procedurii referitoare la Măsura 02,

care nu a fost lansată încă) pentru a asigura contextul necesar astfel încât Programul să își

atingă obiectivele prevăzute privind inovarea, cooperarea și transferul de cunoștințe,

inclusiv monitorizarea adecvată progresivă (indicatorii de realizare și de rezultat) a

realizărilor sale;

Pentru a încuraja inovarea, cooperarea și transferul de cunoștințe în zonele rurale, se

recomandă dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare privind activitățile de

formare și serviciile de consiliere adresate atât potențialilor beneficiari în cadrul

Programului, cât și non‐beneficiari, pentru spori gradul de înțelegere a importanței

îmbunătățirii performanțelor lor (atât în raport cu implementarea proiectelor finanțate,

precum și pentru gestionarea activităților lor zilnice) prin soluții inovatoare și cooperare,

pentru a contribui la dezvoltarea zonelor rurale. În acest sens, personalul de contact de la

nivel regional al RNDR ocupă un rol activ în dezvoltarea campaniilor de creştere a gradului

de conştientizare/comunicare.

În analiza viitoare a contribuției PNDR la inovare și cooperare, se recomandă să se ia în

considerare și efectele indirecte produse de proiectele finanțate în cadrul măsurilor /

submăsurilor care nu contribuie în mod direct la acest DI (SM 4.1, 6.1 și 19.2).

131




****

Întrebarea Comună de Evaluare 2. Domeniul de intervenție 1B: în ce măsură au sprijinit

intervenţiile PNDR consolidarea legăturilor dintre agricultură, producţia alimentară şi silvicultură,

pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune

a mediului şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la Domeniul de intervenție 1B

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 1B:

M16 ‐ Cooperarea . În decembrie 2016, a fost lansată doar submăsura 16.4 "Sprijin

acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare,

în vederea stabilirii și dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale,

precum și în vederea realizării de activități corelate de promovare în context local", dar

niciun proiect nu a fost finanțat încă.


secundar la DI 1B: ‐

Obiectivele din cadrul Domeniului de intervenție 1B sunt urmărite, de asemenea, prin intermediul

RNDR, prin activități de informare și diseminare.

Secţiunea 2: Verificarea consistenţei dintre Întrebările Comune de Evaluare, criteriile de

evaluare şi indicatori

Criterii de evaluare Indicatori țintă comuni Indicatori de realizare

specifici

Colaborarea pe termen lung

între entitățile din agricultură,

producție alimentară și

silvicultură și instituțiile de

cercetare și inovare

Au fost implementate

operațiuni de cooperare între

entitățile din agricultură,

producție alimentară și

silvicultură și instituțiile de

cercetare și inovare în scopul

unei gestionări mai bune a

mediului și a unei performanțe

de mediu îmbunătățite

T2: Numărul total de operațiuni

de cooperare sprijinite în cadrul

măsurii de cooperare

[articolul 35 din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013] (grupuri,

rețele/clustere, proiecte pilot

etc.)

‐

Secțiunea 3: Metode aplicate

Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare 2 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente

metodologice cantitative și calitative, și anume: recenzia literaturii de specialitate și a

documentelor de programare, datele provenite din sistemul de monitorizare referitoare la

132




stadiul procedural de implementare și interviurile cu reprezentanții AM. Indicatorul țintă T2 nu

furnizează nicio valoare diferită de ”0” în 2016.


Lipsa datelor provenite din sistemul de monitorizare pentru a putea răspunde la ÎCE,

având în vedere stadiul de implementare al măsurilor care contribuie la DI 1 B (se

înregistrează numai proiecte depuse).

Soluții propuse

Răspunsul preliminar la această întrebare comună de evaluare ia în considerare rezultatele

interviurilor realizate cu reprezentanții măsurii, în vederea colectării de informații calitative

privind principalele blocaje întâlnite în timpul implementării programului. Mai exact, interviurile

au permis înțelegerea motivelor care stau la baza întârzierilor în lansarea apelurilor de proiecte și

analizarea măsurilor corective adoptate de AM pentru rezolvarea acestor situații. În plus,

interviurile au permis echipei de evaluare să colecteze informații cu privire la activitățile și

instrumentele de comunicare promovate pentru a identifica nevoile potențialilor beneficiari și

pentru a analiza criteriile adoptate pentru viitoarele proceduri de selecție a operațiunilor.

Mai mult decât atât, evaluatorii au aplicat un set de chestionare pentru studiile de caz în vederea

obținerii de informații cu privire la măsurile implementate cu proiecte finalizate din celelalte

domenii de intervenție. Aceste chestionare nu sunt direct legate de DI 1B, dar vizează aspecte

relevante pentru acest subiect de evaluare, precum cooperarea și colaborarea. În special, studiile

de caz aplicate în cadrul priorităților 2, 3 și 6 au analizat prezența colaborării în lanțul de inovare,

în timp ce în cadrul SM 19.2 au vizat activitățile de cooperare.

Secțiunea 4: Valori cantitative ale indicatorilor și surse de date

În conformitate cu sugestiile propuse în cadrul Orientărilor privind evaluarea rezultatelor RD

elaborate de Biroul European de Asistență pentru Evaluare, T2 este colectat prin intermediul bazei

de date de operațiuni și însumează numărul total de operațiuni de cooperare în cadrul măsurilor

de cooperare.

Indicatorul de rezultat țintă T2 nu a atins nicio valoare diferită de valoarea "0" la 31.12.2016, în

conformitate cu "Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția țintelor" din anexa de monitorizare

a RAI.

Întrucât măsura nu a fost lansată înainte de decembrie 2016, nu este posibilă cuantificarea

indicatorului comun de rezultat. Cu toate acestea, răspunsul preliminar la Întrebarea Comună de

Evaluare se bazează în principal pe concluziile interviurilor realizate cu reprezentanții AM.

Studiile de caz demonstrează contribuția proiectelor din alte domenii de intervenție la acțiunile

de colaborare și cooperare: mai mult de jumătate din proiectele analizate din cadrul SM 4.1 (DI

2A) indică faptul că investiția a reprezentat o oportunitate de a stabili cooperarea cu alte firme și

cu alți fermieri; Proiectele analizate în cadrul SM 4.3T (DI 2A) prezintă o contribuție directă la

creșterea cooperării între exploatațiile agricole locale; Toate proiectele din cadrul SM 9.1T (DI 3A)

reprezintă o oportunitate pentru beneficiari de a lucra și de a coopera cu alte entități (de exemplu,

exploatații). Conform analizei studiilor de caz, cooperarea reprezintă o oportunitate pentru

beneficiarii proiectelor în cadrul SM 6.4 și SM 4.2T, DI 6A.

133




Analiza studiilor de caz referitoare la proiectele din cadrul SM 19.2 (DI 6B) arată că aproximativ

80% din acestea sunt implicate în activități de cooperare și că GAL‐urile promovează cooperarea

între diferiți parteneri ai lanțului de inovare, în special în cadrul GAL‐urilor care au identificat

"stimularea inovației" ca unul dintre obiective.

Secţiunea 5: Problemele întâmpinate care au influenţat validitatea şi fiabilitatea concluziilor


Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare este puternic influențat de progresele înregistrate în

implementarea măsurilor care contribuie la DI până în decembrie 2016. Niciun proiect nu a fost

selectat/ contractat la nivelul celor două submăsuri.

Secțiunea 6: Răspunsul la întrebarea de evaluare

M16 urmărește să promoveze legături între sectoarele agricol, alimentar și forestier și domeniul

cercetării, pentru a dezvolta inovația (de produse, practici și procese) și pentru a îmbunătăți

performanțele acestor sectoare, inclusiv din punct de vedere al mediului.

Mai exact, DI 1B va fi urmărit prin submăsura 16.1 "Sprijin pentru înființarea și funcționarea

grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese

si tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier" și submăsura 16.4. "Sprijin acordat pentru

cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare, în vederea stabilirii și

dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale, precum și în vederea realizării de

activități corelate de promovare în context local".

Până la data de 31 decembrie 2016, a fost lansat doar un apel de proiecte în cadrul submăsurii

16.4, dar încă nu a fost selectat niciun proiect.

Cu toate acestea, este posibil să se formuleze concluzii preliminare cu privire la faza de

programare, caracterizată printr‐un proces participativ incluziv. Pe lângă Comitetul de

Monitorizare, obiectivele submăsurilor selectate au fost discutate prin intermediul grupurilor

tematice de lucru, care au implicat actori cheie din universități, institute de cercetare și asociații

de fermieri, pentru a identifica domeniile în care fermierii ar fi interesați să aplice inovația, precum

și modalitățile prin care universitățile ar putea susține acest tip de proiecte (Criteriul de evaluare

„Colaborarea pe termen lung între entitățile din agricultură, producție alimentară și silvicultură și

instituțiile de cercetare și inovare”).

În plus, potențialii beneficiari au fost informați despre oportunitățile de finanțare prin

instrumente specifice de comunicare, cum ar fi consultarea publică, conferințele regionale,

secțiunea de întrebări și răspunsuri de pe site‐ul MADR ‐ secțiunea dezvoltare rurală, actualizată

constant. De asemenea, beneficiarii au avut posibilitatea de a trimite e‐mailuri către AM, cu

sugestii pentru îmbunătățirea aspectelor referitoare la măsurile Programului (Criteriul de

evaluare „Au fost implementate operațiuni de cooperare între entitățile din agricultură,

producție alimentară și silvicultură și instituțiile de cercetare și inovare în scopul unei gestionări

mai bune a mediului și a unei performanțe de mediu îmbunătățite”).

134




Secțiunea 7: Concluzii și recomandări

Concluzii

În raport cu toate criteriile de evaluare considerate,în această etapă a perioadei de programare,

nu este posibilă cuantificarea măsurii în care programul a favorizat cooperarea în zonele rurale,

deoarece nu există progrese în ceea ce privește M16.

Faza de programare a fost caracterizată prin implicarea activă a părților interesate relevante care

participă la grupurile de lucru tematice, ale căror contribuții au fost luate în considerare în

definirea obiectivelor și temelor operațiunilor de cooperare. Pentru succesul acestei măsuri, de

asemenea, în faza de implementare, este esențial să fie valorificată experiența acumulată și să fie

continuată implicarea beneficiarii și în faza de monitorizare, odată ce proiectele vor fi finanțate.

În același timp, au fost inițiate și implementate instrumente de comunicare adecvate, cu scopul

de a informa potențialii beneficiari, inclusiv universitățile și centrele de cercetare, cu privire la

oportunitățile de finanțare. Activitățile de comunicare ar trebui desfășurate în continuare chiar și

în timpul implementării proiectului, inclusiv prin implicarea RNDR, care este capabilă să

promoveze crearea de rețele între beneficiari și schimbul de bune practici la nivel local, cu scopul

de a încuraja legăturile dintre agricultură, sectoarele producției alimentare și forestiere și centrele

de cercetare și inovare.

O analiză mai detaliată a realizărilor programului în ceea ce privește DI 1B va fi dezvoltată în

etapele următoare ale procesului de evaluare.

Recomandări

În raport cu toate criteriile de evaluare considerate:

Având în vedere faptul că niciun proiect nu a fost finanțat în cadrul M16 până la finalul

anului 2016, este esențial să se accelereze lansarea apelurilor de proiecte și procesul de

selecție, astfel încât să se răspundă nevoilor identificate la nivelul programului și să se

garanteze realizarea obiectivelor prevăzute;

De asemenea, se recomandă valorificarea experienței părților interesate implicate în

programare, garantând implicarea lor permanentă și în faza de monitorizare, odată ce

proiectele vor fi finanțate;

O implicare activă a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală este, de asemenea,

recomandată, astfel încât să promoveze și să monitorizeze crearea de noi rețele la nivel

local, precum și să promoveze schimbul de experiențe și bune practici inovatoare.

135




Întrebarea Comună de Evaluare 3. Domeniul de intervenție 1C: în ce măsură au sprijinit

intervenţiile PNDR învăţarea pe tot parcursul vieţii şi formarea profesională în sectorul agricol?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 1C

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 1C:

M01 ‐ Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. În cadrul submăsurii 1.1 Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe au fost lansate două apeluri de proiecte.

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalate domenii de intervenție, dar care contribuie

secundar la DI 1C: ‐

Obiectivele asociate DI 1C sunt urmărite de asemenea prin implicarea RNDR, prin activități de

informare și diseminare.

Secțiunea 2: Verificarea consistenței dintre Întrebarea Comună de Evaluare, criteriile de

evaluare și indicatori

Criterii de evaluare Indicatori țintă comuni Indicatori adiționali

• Creșterea populației rurale

care a finalizat activități de

învățare pe tot parcursul

vieții și activități de

formare profesională în

sectorul agricol

T3: Numărul total al

participanților formați în

conformitate cu articolul 14 din

Regulamentul (UE)

nr. 1305/2013

‐



metodologice cantitative și calitative, și anume: recenzia literaturii de specialitate și a

documentelor de programare, datele provenite din sistemul de monitorizare referitoare la stadiul

procedural de implementare și interviurile cu reprezentanții AM. Indicatorul țintă T3 nu furnizează

nicio valoare diferită de ”0” în 2016.


Lipsa datelor necesare pentru a răspunde la ÎCE deoarece, până în decembrie 2016, procesul de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 1.1 se afla în desfășurare.

Soluții propuse

Răspunsul preliminar la ÎCE ia în considerare rezultatele interviurilor realizate cu reprezentanții

măsurii aferente, cu scopul de a colecta informații calitative privind principalele blocaje întâlnite în

timpul implementării programului.

136




În plus, evaluatorii au aplicat un set de chestionare pentru realizarea studiilor de caz în vederea

obținerii de informații privind măsurile cu proiecte finalizate în celelalte domenii de intervenție.

Aceste chestionare nu sunt legate în mod direct de DI 1C, dar abordează subiecte relevante pentru

prezenta întrebare de evaluare, cum ar fi aspectele privind formarea profesională.


În conformitate cu sugestiile propuse în cadrul Orientărilor privind evaluarea rezultatelor CD

elaborate de Biroul European de Asistență pentru Evaluare, T3 este colectat prin intermediul bazei

de date de operațiuni și însumează numărul total de participanți formați.

Întrucât măsura nu a fost lansată înainte de decembrie 2016, nu este posibilă cuantificarea

indicatorului comun de rezultat. Cu toate acestea, răspunsul preliminar la Întrebarea Comună de

Evaluare se bazează în principal pe concluziile interviurilor realizate cu reprezentanții AM.

În ceea ce privește criteriul de judecată privind formarea, studiile de caz realizate în rândul

proiectelor finalizate în alte domenii de intervenție prezintă rezultate interesante. Majoritatea

proiectelor analizate în cadrul SM 4.1 (DI 2A) și toate proiectele din cadrul SM 6.1T (DI 2B) indică

faptul că, în opinia respondenților, PNDR a îmbunătățit (cu efecte medii sau semnificative)

calificarea agricultorilor.

Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influenţat validitatea şi fiabilitatea concluziilor


Răspunsul la ÎCE este puternic influențat de progresele înregistrate în implementarea măsurilor

care contribuie la DI 1C. O analiză mai detaliată a realizărilor programului va fi dezvoltată în etapele

următoare ale evaluării.


Transferul de cunoștințe reprezintă un aspect esențial pentru promovarea învățării pe tot parcursul

vieții și a formării profesionale în sectorul agricol.

Până în decembrie 2016, au fost lansate două apeluri de proiecte în cadrul submăsurii 1.1, dar încă

nu a fost selectat/contractat niciun proiect, deci în acest stadiu al evaluării nu este posibil să se

răspundă la această ÎCE.

În cadrul primului apel de proiecte, s‐a acordat o atenție deosebită inovării prin accentuarea

promovării parteneriatelor cu universitățile și acordarea unei importanțe crescute criteriului

privind experiența experților, în vederea asigurării instruirii beneficiarilor la cel mai înalt nivel

(Criteriul de evaluare „Creșterea populației rurale care a finalizat activități de învățare pe tot

parcursul vieții și activități de formare profesională în sectorul agricol”).


ConcluziiÎn vederea aprecierii criteriului de evaluare asociat acestei întrebări de evaluare, trebuie

considerat faptul că măsura 1, care contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor DI 1C, a

înregistrat întârzieri semnificative în ceea ce privește implementarea. Până la data de 31.12.2016

au fost lansate două apeluri de proiecte, dar nu a fost selectat/contractat niciun proiect.

137




Autoritatea de Management monitorizează periodic nevoile de formare iar, în timpul fazei de

programare, au fost luate în considerare contribuțiile părților interesate care participă la grupurile

de lucru specifice, în procesul de elaborare a obiectivelor și operațiunilor măsurii.

Ca și în cadrul altor măsuri, au fost elaborate și implementate diferite instrumente de comunicare

cu scopul de a informa potențialii beneficiari, inclusiv universitățile și centrele de cercetare, cu

privire la oportunitățile de finanțare. În timpul fazei de implementare și înainte de lansarea altor

măsuri care contribuie la DI 1C, activitățile de comunicare ar trebui îmbunătățite în continuare

pentru a promova și îmbunătăți activitățile de învățare pe tot parcursul vieții și de formare în

sectorul agricol, cu scopul de a sprijini agricultorii în dezvoltarea competențelor acestora in

inovarea și diversificarea activităților pe care le desfășoară, împreună cu descoperirea de noi

oportunități de piață. În acest scop, se recomandă implicarea RNDR, care este capabilă să asigure

informarea teritoriului cu privire la oportunitățile de formare, să creeze rețele și să sensibilizeze

publicul cu privire la importanța dezvoltării competențelor pentru îmbunătățirea performanțelor

economice ale fermelor.

O analiză mai detaliată a realizărilor programului referitoare la DI 1C va fi dezvoltată în etapele

următoare ale evaluării.

Recomandări

Corelate cu criteriul de evaluare asociat acestei întrebări de evaluare:

Având în vedere ca niciun proiect nu a fost finanțat în cadrul M1 până la finalul anului 2016, este esențial să se accelereze publicarea apelurilor de proiecte și următorul proces de selecție pentru a răspunde, pe de o parte, nevoilor de formare identificate la nivelul strategiei Programului și monitorizate în mod regulat de AM și, pe de altă parte, pentru a monitoriza și cuantifica rezultatele atinse în cadrul DI 1C;

În timpul fazei de implementare și înainte de lansare a apelurilor de proiecte în cadrul măsurii 1, o implicare mai activă a RNDR ar putea fi oportună în vederea creșterii gradului de conștientizare a potențialilor beneficiari cu privire la importanța formării și a învățării pe tot parcursul vieții pentru a‐și îmbunătăți competențele, pentru a inova și a‐și diversifica afacerile, precum și pentru a descoperi noi oportunități de piață.

****

Întrebarea comună de evaluare 4. În ce măsură au contribuit intervențiile PNDR la îmbunătățirea

performanței economice, restructurarea și modernizarea exploatațiilor agricole, în ceea ce privește

creșterea participării pe piață și a diversificării agricole?

Secțiunea 1: Lista de măsuri care contribuie la DI 2A


M01 – Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare

M02 – Servicii de consultanţă, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei

M4.1/4.1a ‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole/pomicole

138




M4.3‐ Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea

sectoarelor agricol și forestier – componenta infrastructură agricolă

M6.3 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

M6.5 ‐ Schema pentru micii fermieri


secundar la DI 2A:

DI 3A: M09 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

DI 5D: M4.1‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole

DI 6B: M19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER

Comparativ cu ținta previzionată la nivelul PNDR, submăsura 4.1 a atins 22%, iar submăsura 6.3

numai 8% din obiectiv. Nivelul de realizare este mai bun în ceea ce privește SM 6.3 (mai aproape

de țintă) decât SM 4.1. Contribuția Leader este foarte limitată: 0,2% din numărul total de proiecte.

Tabelul următor prezintă nivelul de implementare (angajat/realizat) la data de 31.12.2016.

Măsuri

Cheltuieli

angajae 2014‐

206

Nivel de

implementare

(angajat) (%)

Cheltuieli

realizate 2014‐

2016

Nivel de

implement

are

(realizat)

(%)

Alocare

financiară din

PNDR

M01 12.480.000,0

M02 21.983.640,00

M04 229.185.666,0 26 55.975.265,95 6,35 881.48.319,3

M06 64.21.50,00 17,52 11.001.000,00 3 366.520.697,00

Total 293.402.166,02 22,88 66.97626,95 5,22

1.282.470.656,3

1

În ceea ce privește SM 4.1 există 236 de proiecte finalizate din cadrul contractelor noi: 3 cu

contribuție primară la DI 5D și contribuție secundară la DI 2A; 233 cu contribuția primară la DI 2A.

În proiectele de tranziție există 44 de proiecte finalizate: 30 cu contribuție primară la DI 2A și alte

14 pentru DI 5D cu contribuție secundară la DI 2A.

În cadrul SM 4.3 nu există proiecte noi finalizate: 76 proiecte în curs de implementare, 27 cu

contribuție primară la DI 2A și 49 la DI 5A. Pentru proiectele aflate în tranziție există 86 proiecte

finalizate, dintre care 23 au o contribuție primară la DI 2A.

La nivelul SM 6.3 există 666 de proiecte noi în curs de implementare cu contribuție primară la DI

2A. Două dintre acestea au fost finalizate. În ceea ce privește proiectele aflate în tranziție, există

6.857 de proiecte finalizate cu contribuție primară la DI 2A.

139




În cadrul SM 9.1 (proiecte în tranziție) există 32 de proiecte care au primit o plată anuală în anul

2016 cu contribuție primară la DI 3A și contribuție secundară la DI 2A.

Proiectenoi Proiecte în tranziție

Domeniul de

intervenţie

principal 2A

Domeniul de

intervenție

secundar 2°

Domeniul de

intervenţie principal 2°

Domeniul de

intervenție

secundar 2A

Submăsură Proiecte finalizate Proiecte finalizate Proiecte finalizate Proiect finalizate

4.1 233 3 30 14

4.1.a 0 0 0 0

4.3 0 0 2 0

6.1 2 0 6857 0

9.1T 0 0 0 31

Secțiunea 2: Verificarea consistenței dintre Întrebarea Comună de Evaluare, criteriile de evaluare

și indicatori

Termeni cheie ai

evaluării/criterii

de evaluare

Indicatori

țintă comui

Indicaor complementari de rezulta

Indicatori comuni

de realizare25

Indicatori

țintă speifici

Indicatori de

realizare

specifici26

• Creșterea

producției

agricole pe

unitatea de

lucru anuală a

exploatațiilor

agricole

susținute

T4:

procentajul

exploatațiilor

agricole cu

sprijin prin

PDR pentru

investiții în

restructurare

sau

modernizare

(aria de

intervenție

2A)

R2

Modificarea

producției

agricole a

fermelor

sprijinite/unit

ate anuală de

timp de

muncă

O1 ‐ Cheltuieli

publice totale

O3 ‐ Numărul

acțiunilor/operațiu

nilor care

beneficiază de

sprijin

O4 ‐ Numărul de

exploatații/benefic

iari ai unui ajutor

O20 ‐ Numărul de

proiecte LEADER

care beneficiazăde

asistență (pe baza

ariei de intervenție

RO‐TA2

Procentajul

de ferme de

dimensiuni

medii

sprijinite

prin PDR

pentru

investitii in

restructurar

e sau

modernizare

RO‐TA 1

Procentajul

de ferme de

dimensiuni

mici

sprijinite

prin PDR

RO‐OA22

Beneficiari

(exploatații)

din zona

montană care

beneficiază

de ajutor

pentru ferme

mici

RO‐OA19

Exploatații

din zona

montană care

beneficiază

de ajutor

pentru

investiții în

25 Sunt detaliați doar indicatorii care au înregistrat valori până la finalul anului 2016. Pentru indicatorul O1‐Cheltuieli totale publice, vor fi prezentate distinct valorile pentru LEADER 26 Sunt detaliați doar indicatorii care au înregistrat valori până la finalul anului 2016

140




• Modernizare

a și

restructurare

a fermelor

T4N ‐

Numărul de

exploatații

agricole cu

sprijin prin

PDR pentru

investiții în

restructurare

sau

modernizare

predominante (2A)

la care cotribuie

proiectul)

pentru

investitii in

restructurar

e sau

modernizare

)

exploatațiile

agricole

(tabel G.2

Anexa RAI

2017 : 1

(2016)

RO‐OA2

Fer

me medii

sprijinite prin

submăsura

4.1

(12.000/250.

000 PS) (tabel

G.2 Anexa RAI

2017 : 1

(2016)

RO‐OA1

Ferme mici

sprijinite prin

submăsura

4.1

(8000/11999

PS)


Răspunsul la ICE4 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice cantitative și

calitative:

Domeniu

de

intervenți

e

Date

administrativ

e

Recenzialit

eraturii d

specialitat

e

Sonda

d

opinie

Intervuri Studi

de

caz

Focu

s

grup

Mode

l logi

Metde

cantitativ

A X X X X X X (R.I.)

Analiza datelor administrative cu privire la:

o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de

proiecte contractate și proiecte încheiate

o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, luând în

considerare elementele specifice (de exemplu vârsta, regiunea, zona montană,

economia exploatației, tipologia proiectului, sectorul agricol, ferma ecologică

/convențională).

141




Recenzia literaturii de specialiate, în special prin utilizarea următoarelor referințe pentru

reconstrucția fazei de programare și a contextului de implementare: documentele

programului; Evaluarea ex ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020;

alte surse în domeniul inovării și agriculturii.

Interviul cu Autoritatea de Management pentru a înțelege de ce măsurile nu au fost încă

lansate (obstacole, blocaje, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice

întâmpinate în evaluarea proiectelor). Accentul principal a fost pe măsurile 4 și 6, pentru

care există proiecte depuse și contractate, dar nu există proiecte finalizate.

Ancheta pe bază de chestionar a fost realizată pe un eșantion de proiecte finalizate în cadrul

submăsurilor 4.1, 4.3, 9.1., 19.2. pentru colectarea informațiilor necesare în vederea

calculării indicatorului complementar de rezultat R2. Modificarea producției agricole a

fermelor sprijinite/unitate anuală de timp de muncă.

Studiile de caz: au fost realizate pentru un eșantion selectat din proiectele finalizate în

cadrul sub‐măsurii 4.1, sub‐măsurii 4.3, sub‐măsurii 6.3. De asemenea, studiile de caz vor

fi realizate și pentru submăsura 4.1.a – proiecte în implementare, având în vedere

contribuția principală a acesteia la DI și încadrarea sa în Subprogramul Tematic Pomicol.

M /

SM

Num

ăr

Metodă de selecție ustificare Criterii de selecție27

4.1 31 Selecție aleatoare a

eșantionului luându‐se în

considerare acoperirea

regională și dimensiunea

financiară a poiectelor

25 beneficiari cu proiecte

finanțate din SM 4.1, selectați

aleatoriu, cu repartizare

neomogenă la nielul celor opt

regiuni de dezvoltare și 6

beneficiari cu proiecte finanțate

din SM 4.1.a care nu sunt

finalizate, selectați aleatoriu.

Stadiu de implementare:

‐ 25 proiecte finalizate Sm

4.1.

‐ 6 proiecte în

implementare Sm 4.1.a.

Resurse noi / resurse

transferate:

‐ 31 proiecte noi

4.3T 12 Selecție aleatoare a


considerare acoperirea

regională și dimensiunea

finaciară a proiectelor

Reprezintă 50% din eșantionul

proiectelor în tranziie finalizate

(12 din 23 de proiecte inalizate),


‐ 12 proiecte finalizate


transferate:

‐ 12 proiecte tranziție

Alte criterii de interes:

‐ 12 proiecte aferente Sm

4.3.A.

6.3 Stuiile de caz vorfi aplicate

la nivelul tuturor

proiectelor finaizate noi

‐ Stadiu de implementare:



transferate:

‐ 2 proiecte noi

27 Criteriul de selectie referitor la localizarea regională este verificat la finalul colectării răspunsurilor la studiile de caz. În cazul măsurilor cu selecție aleatoare va fi aigurată contactarea a minim 1 beneficiar/regiune.

142




Focus grupul a vizat toate domeniile de intervenție aferente priorității 2, prin implicarea

Autorității de Management și a actorilor cheie relevanți (asociații, organizații, mediul

academic, alte instituții publice etc).

Metode cantitative: calculul indicatorului complementar de rezultat R.2 s‐a bazat pe analiza

comparativă și analiza contrafactuală. Valoarea brută pentru producția agricolă și numărul

de unități anuale de muncă este aferentă anului 2016 și a fost calculată în baza informațiilor

furnizate de beneficiari în cadrul cercetării pe teren. Valoarea netă a indicatorului este

raportată pentru anul 2016 și este calculată prin analiza evoluției beneficiarilor în 2016

comparativ cu anul 2014. Valoarea netă a R2 nu este calculată prin raportarea valorii totale

a producției agricole la numărul anual de unități de muncă ci este un produs între valoarea

medie a R2 calculată la nivelul unui beneficiar și numărul de proiecte finalizate cu

contribuție secundară sau principală în cadrul DI 2A. Valoarea medie a R2 la nivelul unui

beneficiar a fost determinată prin:

a) Calcularea R2 la nivelul fiecărui beneficiar respondent la chestionarul aplicat

b) Raportarea sumei R2 individual (la nivel de beneficiar) la numărul de observații incluse

în analiză (69 de observații incluse).

Valorile finale ale indicatorului au fost obținute prin extrapolarea valorilor medii, atât cele

brute cât și cele nete, respectiv prin multiplicarea rezultatului mediu calculat la nivelul unui

beneficiar cu numărul de proiecte finalizate în cadrul DI 2A, conform indicațiilor cuprinse în

Ghidul CE pentru raportarea rezultatelor PDR în anul 2017.

Secțiunea 4: Valoarea cantitativă a indicatorilor și sursele de date.

Indicatorul țintă de rezultat T4N a atins valoarea de 7,8% la 31.12.2016 în conformitate cu "Tabelul

D: Progresele înregistrate în direcția țintelor" din anexa de monitorizare a RAI.

FA

Valoarea

planificat

ă

Valoare atinsă până

la data de 31.12.2016

Atingere

target

T4N ‐ Numărul de exploatații agricole cu sprijin

prin PDR pentru investiții în restructurar sau

modernizare

2° 3.93 263 7,8%

T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin

prin PDR pentru investiții în resructurare sau

modernizare (aria de intervenție 2A)

2° 0,09 0,01 11,1%

RO‐TA2 Procentajul de ferme de dimensiuni

medii sprijinite prin PDR pentru invetitii în

restructurare sau modenizare (valoara este de

0,002% în 2016)

2° 2,66% 0 0,0%

RO‐TA 1 Procentajul de ferme de dimensiuni mici

sprijinite prin PDR pentru investiții în

restructurare sau moderniare (valoarea este de

0% în 2016)

2° 4,10% 0,00 4,9%

143




Sursa: Tabelul D, G RAI: Indicatori specifici programului

Evaluatorii (a se vedea secțiunea specifică a raportului de evaluare) au calculat valoarea R.2. Având

în vedere toate ipotezele efectuate pentru calcularea indicelui, în 2015, valoarea medie a

indicatorului a scăzut în comparație cu 2014 pentru grupul experimental (grupul beneficiar), în timp

ce în grupul de control efectul net a fost pozitiv. În plus, analiza are unele limitări în ceea ce privește

semnificația statistică (a se vedea secțiunea corespunzătoare).

Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor

În SFC au fost raportate valorile nete ale R2 obținute prin analiza evoluției beneficiarilor în 2016,

comparativ cu anul 2014.

Cu referire la analiza contrafactuală realizată pentru determinarea efectului net al Programului

asupra producției agricole și numărului de unități anuale de muncă, informațiile pentru grupul de

control (non‐beneficiari) au fost extrase din RICA, seria de timp disponibilă la momentul efectuării

evaluării fiind 2014‐2015.

Valorile calculate ca efect net al Programului asupra producției agricole și numărului de unități

anuale de muncă sunt aferente anului 2015, nefiind posibilă calcularea acestora la nivelul anului

2016 ca urmare a indisponibilității datelor aferente non‐beneficiarilor pentru anul 2016. Efectul net

calculat la nivelul anului 2015 este unul negativ, însă acest lucru este normal având în vedere faptul

în 2015 proiectele se aflau în implementare, efortul investițional realizat de beneficiari reflectându‐

se în valoarea producției agricole, aceasta înregistrând o scădere față de anul anterior investiției.

În cazul proiectelor implementate de beneficiari publici, informațiile necesare pentru calcularea

indicatorului R2 s‐au colectat de la nivelul beneficiarilor indirecți ai investițiilor, întrucât producția

agricolă nu este un indicator care să fie raportat de către autorități publice.


secundară în calculul indicatorului complementar de rezultat, având în vedere faptul că, la

momentul efectuării prezentei evaluări, nu a fost posibilă delimitarea celor mai importante proiecte

cu contribuții secundare (ca urmare a numărului redus de proiecte finalizate încadrate cu

contribuție secundară la acest DI). Valorile înscrise la nivelul contribuției secundare pentru

indicatorul R2 sunt obținute prin extrapolarea valorii medii a producției agricole și a unității anuale

de muncă în baza numărului de proiecte finalizate cu contribuție secundară la DI 2A.


În aria de intervenție a programului există 3.629.660 (Valoarea conform DG AGRI 2013) exploatații

în sectorul agricol, dar numai un număr mic din acestea ar putea fi eligibile pentru sprijinul PNDR.

Acest aspect este comun tuturor țarilor europene în care doar un număr limitat de exploatații sunt

vizate de măsurile de investiții, în principal, din cauza dimensiunii fermelor și dificultăților

cofinanțării private.

În România, la sfârșitul anului 2016, în ceea ce privește proiectele noi și cele aflate în tranziție, au

fost susținute 7.145 operațiuni finalizate prin DI 2A, dintre care 263 au fost legate de submăsura

4.1, 23 de submăsura 4.3 și 6.859 de submăsura 6.3.

144




Beneficiarii potențiali au fost informați despre oportunitățile de finanțare oferite de M4 și M6, în

principal prin organizarea grupurilor de lucru tematice. În cadrul grupurilor au fost discutate,

împreună cu actorii cheie relevați (potențiali beneficiari, organizații profesionale, parteneri

economici și sociali, organizații nonguvernamentale etc.), aspectele legate de criteriile de

eligibilitate, precum și alte elemente de interes incluse în ghidul solicitantului. Informațiile privind

oportunitățile de finanțare au fost diseminate și prin evenimentele organizate de administrația

publică județeană, agențiile de dezvoltare regională, administrația publică locală etc.

Atingerea, într‐o bună măsură, a valorilor țintă, în anul 2016, reflectă modelele de implementare

asupra domeniului de intervenție atât în cazul indicatorilor specifici, cât și al celor țintă, în special

în ceea ce privește modernizarea și restructurarea fermelor mici.

După cum a fost specificat în timpul interviului susținut cu Autoritatea de Management a PNDR,

principala problemă întâlnită în implementarea SM 4.1, SM 4.1.a, SM 6.1 și SM 6.3 este lipsa

înregistrării terenurilor agricole în sistemul cadastral și funciar integrat. Procesul de înregistrare a

terenurilor este împiedicat de lipsa documentelor succesorale. Populația rurală nu dispune, în

multe cazuri, de resursele necesare pentru a acoperi onorariile notariale și alte taxe necesare

pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. În timp ce pentru SM 4.3, au fost întâmpinate o serie

de obstacole în semnarea contractelor de finanțare din cauza întârzierilor în adoptarea legislației

privind achizițiile publice.

Prin urmare, aceste exploatații agricole prezintă diferențe în distribuția pe arii. Se pot observa

discrepanțe semnificative la nivel de regiuni, cu aspecte pozitive în regiunile centru, vest și nord‐

vest, unde sistemul de înregistrare a terenurilor prezintă probleme într‐o mai mică măsură decât în

celelalte zone ale țării, posibil ca urmare a situației istorice, a influenței din timpul imperiului

austro‐ungar.

Majoritatea fondurilor investite prin M4.1, DI 2A (aproximativ 96%) s‐au îndreptat către

sectorul vegetal, în special culturi de câmp, în timp ce doar 4% au fost legate de creșterea

animalelor, 100% pentru utilaje și echipamente, în timp ce pentru construcții agricole (inclusiv

echipamentele asociate) nu au fost accesate fonduri.

Măsura 4.1 (sectorul zootehnic) are un nivel de finalizare al proiectelor relativ scăzut, fapt ce poate

fi justificat de faptul că acest tip de investiții implică proceduri complexe, un volum mare de

investiții și o evaluare a mediului care necesită o durată lungă de efectuare, majoritatea proiectelor

zootehnice fiind încadrate în DI 5D.

În ceea ce privește criteriul de evaluare referitor la modernizarea și restructurarea fermelor, 87%

din beneficiarii implicați în studiile de caz au efectuat investiții legate de inovarea tehnologică, în

timp ce numai 13% dintre beneficiari au implementat invoarea de produse. Niciunul din

respondenți nu a demarat procesarea propriilor produse agricole. În plus, valoarea indicatorului de

145




rezultat RO TA2 ”Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PDR pentru investitii în

restructurare sau modernizare” arată un progres redus în anul 2016 ‐ 0,002%, în timp ce indicatorul

de rezultat RO TA1 "Procentajul de ferme de dimensiuni mici sprijinite prin PDR pentru investitii în

restructurare sau modernizare" nu a înregistrat niciun progres (Criteriu de evaluare „Modernizarea

și restructurarea fermelor”).În ceea ce privește inovarea exploatațiilor agricole, mai mult de 87%

din respondenții studiilor de caz au specificat faptul că au realizat investiții legate de inovarea

tehnologică, în timp ce numai 13% au realizat inovații de produs. Niciunul dintre respondenți nu a

început procesarea produselor agricole proprii.

Datele furnizate de către respondenții studiilor de caz pentru SM 4.1 (DI 2A), indică faptul că pentru

90% dintre aceștia investiția a creat noi oportunități pe piața locală, mai mult de jumătate dintre

beneficiarii proiectelor finalizate au stabilit colaborări cu noi întreprinderi și exploatații agricole, în

timp ce managementul schemelor de calitate este sprijinit în proporție de 36% așa cum a fost

specificat de către beneficiari în cadrul studiului de caz.

Toate aceste aspecte, legate de criteriul de evaluare privind creșterea producției agricole pe

unitatea de lucru anuală a exploatațiilor agricole susținute, au favorizat creșterea veniturilor și a

forței de muncă: peste 70% dintre respondenți precizează faptul că a crescut forța de muncă după

investiție, iar venitul agricol total a crescut în rândul a 80% dintre beneficiarii respondenți, în timp

ce numai 20% dintre aceștia specifică faptul că nivelul veniturilor a rămas stabil.

Efectele pozitive la nivelul SM 4.1 sunt legate de adaptarea diferitelor strategii, după cum arată

studiul de caz: 52% dintre proiectele analizate au optat pentru "diversificare", 38% pentru

"specializare", în vreme ce celelalte 10% nu au o opinie exactă. Declarațiile respondenților

susținători ai specializării precizează faptul că se înregistrează o creștere a eficienței prin

acumularea de experiență și prin specializarea producției, îmbunătățirea culturilor deja existente.

În aceeași ordine de idei, respondenții care consideră că diversificarea este cheia îmbunătățirii

nivelului de venituri, justifică afirmația prin următoarele răspunsuri:”Acoperirea necesităților pieței

", "Se dorește extinderea gamei de produse și începerea activității de procesare". În ambele cazuri,

fiecare exploatație agricolă, în funcție de piață și de structura companiei, încearcă să își

îmbunătățească propriile strategii corespunzătoare nevoilor individuale ale exploatației.

Având în vedere SM 4.3, s‐au întâlnit o serie de obstacole în semnarea contractelor de finanțare din

cauza întârzierilor în adoptarea legislației privind achizițiile publice. Principalele părți ale drumurilor

au fost realizate în zona normală (206 km de drumuri agricole, în timp ce doar 32 km au fost

realizate în zona montană).

Beneficiarii proiectelor finalizate (4.3), respondenți ai studiului de caz sub formă de chestionar,

consideră că investițiile au avut un efect asupra dezvoltării locale, cel puțin 10 exploatații având

acces direct la drum. De asemenea, aceștia consideră că au contribuit la creșterea cooperării între

exploatațiile agricole locale.

146




În final, majoritatea operațiunilor de investiții în cadrul DI 2A au adus beneficii ecologice în ceea ce

privește eficiența energetică îmbunătățită și producții de GES scăzute, în timp ce celelalte posibile

efecte asupra mediului nu sunt relevante.

Subprogramul pomicol prezintă anumite probleme în implementarea Măsurii 4.1.a.

Înainte de depunerea proiectelor în cadrul SM 4.1.a, au fost elaborate două lucrări specializate,

respectiv ”Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbuști fructiferi, căpșuni” și ”Zonarea speciilor

pomicole în funcție de condițiile pedoclimatice și socio‐economice ale României” – elaborate de

ICDP Pitești – Mărăcineni, împreună cu Societatea Națională a Pomicultorilor din România) și

Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie București și Administrația Națională de

Meteorologie. Scopul acestor lucrări a fost să ofere un ajutor din punct de vedere al simplificării

deciziilor de investiții. Această activitate a avut rezultate pozitive deoarece, în opinia părților

interesate intervievate, introducerea opțiunilor de costuri simplificate pentru SM 4.1.a a contribuit

în mod semnificativ la reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.

Alte aspecte relevante care au reieșit din răspunsurile beneficiarilor proiectelor contractate în

cadrul SM 4.1.a, pe baza chestionarelor aplicate pentru studiile de caz sunt:

Toți beneficiarii au indicat faptul că investiția a reprezentat o oportunitate de a introduce

o inovație tehnologică, dar numai jumătate din respondenți au introdus produse noi

(Criteriul de evaluare legat de „Modernizarea și restructurarea fermelor”);

În ceea ce privește posibilitățile de creștere a veniturilor, respondenții chestionați

consideră că diversificarea și specializarea activităților desfășurate prezintă același nivel de

importanță;

Toți beneficiarii au indicat faptul că investiția a creat noi oportunități pe piața locală;

Jumătate din respondenți au declarat menținerea numărului de lucrători ca urmare a

investiției finanțate, iar cealaltă jumătate a menționat o creștere a acestora;

Niciunul dintre beneficiarii chestionați nu a remarcat o creștere a veniturilor ca urmare a

investiției finanțate prin proiect.

În această fază, una dintre principalele probleme ale sectorului pomicol din România o reprezintă

asigurarea materialului săditor autohton, ținând cont, atât de clima cu caracter continental a țării

noastre, cât și de schimbările climatice înregistrate în ultimii ani. Menținerea și dezvoltarea

plantațiilor mamă producătoare de ramuri altoi și portaltoi categoria „Certificat”, sunt activități

deosebit de importante. Numai astfel se poate asigura cantitatea necesară de pomi și arbuști

fructiferi adaptate la condițiile pedo‐climatice din România.

147




Valoarea netă raportată în SFC pentru indicatorul R2 a fost calculată prin compararea evoluției

beneficiarilor în anul 2016 (anul ulterior realizării investiției sau anul finalizării investiției) față de

anul 2014. Valoarea netă a R2 este de 39.025,34 euro/UAM și a fost determinată în baza extrapolării

valorii medii a R2 la nivelul unui beneficiar, considerând numărul total de proiecte finalizate cu

contribuție principală sau secundară la DI 2A.

Se observă faptul că producția agricolă/UAM a crescut ulterior implementării proiectelor, cu

aproximativ 22% în anul 2016, față de anul 2014. Cu toate acestea, prin analiza componentelor

individuale utilizate pentru calculul R2, rezultă că această creștere este realizată pe fondul unei

ușoare scăderi a numărului de unități anuale de muncă și o creștere semnificatică a producției

agricole, fiind confirmată ipoteza conform căreia investițiile realizate în cadrul proiectelor conduc

la creșterea competitivității și eficientizarea activităților la nivelul beneficiarilor direcți sau indirecți

(Criteriul de evaluare „Creșterea producției agricole pe unitatea de lucru anuală a exploatațiilor

agricole susținute”).

La momentul elaborării prezentului raport, analiza contrafactuală a fost efectuată pentru perioada

2014‐2015 (în baza informațiilor disponibile pentru non‐beneficiari) și nu reflectă valoarea R2

ulterior realizării investițiilor, ci pe parcursul implementării acestora (având în vedere că în analiză

au fost incluși beneficiarii proiectelor finalizate până la 31/12/2016). Efectele nete ale investițiilor

realizate de către beneficiarii PNDR vor putea fi determinate în etapele ulterioare ale procesului de

evaluare prin realizarea analizei contrafactuale, prin utilizarea de informații pentru beneficiari și

grupul de control (non‐beneficiari) corespunzătoare anilor ulteriori finalizării proiectelor.


Concluzii

În pofida dificultăților întâmpinate în perioada de implementare 2007‐2013 ( M112, M121 și M125

din cadrul Axei 1), evidențiate și în evaluarea ex‐post, situația actuală a măsurilor legate de DI 2A

(cu excepția măsurilor 1 și 2) poate fi considerată că prezintă aspecte pozitive datorită noilor

proiecte, dar și a celor aflate în tranziție, care în anumite cazuri sunt foarte relevante (submăsurile

6.3 și 4.3). Cu toate acestea, nu există dovezi semnificative din punct de vedere statistic pentru a

se măsura efectul net al măsurii în ceea ce privește creșterea producției agricole pe UAM în

comparație cu non‐beneficiarii (R.2) în perioada 2014‐2015. Acest lucru poate fi explicat parțial și

prin faptul că majoritatea rezultatelor proiectelor au fost obținute în 2016, și nu au reprezentat

obiectul analizei. Analiza ar trebui actualizată în viitor pentru a surprinde efectele reale ale

programului, în momentul în care mai multe proiecte vor fi disponibile pentru evaluare.

Alte rezultate pozitive se datorează creșterii venitului total privat, precum și angajării de noi

lucrători (submăsura 4.1), dar și al construcției și modernizarării drumurilor agricole (submăsura

4.3), realizate de municipalitățile locale care ajută la cooperarea între exploatații si reduc costurile

de transport.

Prin urmare, atât investițiile publice, cât și cele private sunt strict necesare pentru a îmbunătăți

competitivitatea exploatațiilor locale.

148




Realizarea țintelor previzionate pentru indicatorii de realizare este destul de eterogenă în cadrul

măsurilor. Mai mult, la nivelul submăsurii 4.1, problema clasică a cofinanțării private și

subdimensionarea sectorului zootehnic de către sectorul agricol al culturilor de câmp a rămas, în

timp ce în privința măsurii 6.3 este dificilă demonstrarea dreptului de proprietate asupra terenului

din cauza lipsei documentelor succesorale. Populația rurală nu dispune, în multe cazuri, de

resursele necesare pentru a acoperi onorariile notariale și alte taxe necesare efectuării

măsurătorilor cadastrale.

În ceea ce privește criteriul de evaluare „Modernizarea și restructurarea fermelor”, sondajele

realizate în rândul beneficiarilor evidențiază efecte pozitive ale investițiilor (introducerea inovațiilor

tehnologice, noi oportunități pe piața locală, menținerea / creșterea numărului de angajați) și, într‐

o măsură mai redusă, efecte raportate la introducerea de noi produse și participarea la scheme de

calitate. Fiecare exploatație agricolă, în funcție de piața țintită și de structura organizației, încearcă

să își îmbunătățească propriile strategii în funcție de nevoi, implementând fie o specializare, fie o

diversificare a producției.

În ceea ce privește criteriul de evaluare „creșterea producției agricole pe unitatea de lucru anuală

a exploatațiilor agricole susținute”, stadiul actual de implementare a SM 4.1 limitează posibilitatea

calculării efectul net (R2) din cauza indisponibilității datelor aferente non‐beneficiarilor, respectiv

pentru perioada de analiză a evoluției beneficiarilor (evoluția beneficiarilor se analizează având în

vedere anii 2014, 2015, 2016; datele disponibile privind non‐beneficiarii acoperă doar anii 2014,

2015). Analiza va fi actualizată în următorul exercițiu de evaluare pentru a surprinde efectele reale

ale programului, în momentul respectiv existând cu siguranță mai multe proiecte finalizate care să

fundamenteze calculul indicatorului. Considerând rațiunile prezentate anterior, următoarele

recomandări se referă cu precădere la aspecte procedurale.

Recomandări

Aferente criteriului de evaluare „Modernizarea și restructurarea fermelor”

Redefinirea criteriilor de selecție pentru această submăsură (4.1 sectorul culturi de câmp) pentru a permite finanțarea proiectelor de calitate și în alte sectoare agricole pentru a reduce supra‐depunerea. De exemplu: încercarea de a separa alocarea fondurilor pentru construcții de cele pentru utilaje și echipamente, utilizând un criteriu de selecție; utilizarea unui model simplificat pentru a ajuta admiterea noilor tineri fermieri cu idei de proiect inovatoare; acordarea unei importanțe mai mari pentru promovarea proiectelor care urmăresc îmbunătățirea marketingului produselor interne.

Îmbunătățirea comunicării și participării părților interesate pentru a înțelege mai bine nevoile acestora și pentru a încerca modificarea criteriilor de selecție

Simplificarea regulilor/normelor de implementare (licitații / achiziții publice, plăți, control, etc.);

Aferente criteriului de evaluare „Creșterea producției agricole pe unitatea de lucru anuală a exploatațiilor agricole susținute”:

Actualizarea analizei indicatorului R2 pentru a surprinde efectele reale ale programului în următorul exercițiu de evaluare, la respectivul moment existând cu siguranță mai multe proiecte finalizate care să fundamenteze calculul acestui indicator

****

149




Întrebarea Comună de Evaluare 5. Domeniul de intervenție 2B: în ce măsură au sprijinit

intervenţiile PNDR intrarea în sectorul agricol a unor fermieri calificaţi corespunzător şi, în special,

reînnoirea generaţiilor?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la DI 2B


M1.1 ‐ Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe

M02 – Servicii de consultanţă, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei.

M6.1 ‐ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar la DI 2B: DI 6B: M19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER Nivelul de absorbție pentru măsurile programate în prima sesiune (până la 31.12.2016) pentru DI 2B

Măsuri

Cheltuieli

angajate 201‐

2016

Nivelul de

implementare

(angajat) (%)

Cheltieli

realizate

2014‐2016

Nivelul de

implementare

(realizat) (%)

Cheltuieli planificate prin

PDR

M01 6.350.000,00

M02 30.501.600,00

M06 121.503.751,11 27,3 13.155.333,09 2,96 444.839.556,00

Total 121.503.751,11 25,22 13.155.333,09 2,73 481.691.156,00

Sursa: RAI 2017

În cadrul SM 6.1 un număr de 2.539 de proiecte noi au fost contractate (inclusiv 4 proiecte

anulate), însă niciun proiect finalizat. Toate proiectele au o contribuție primară la DI 2B, iar 1.759

dintre acestea au o contribuție secundară la DI 3A (3 fiind reziliate). Pentru proiectele din tranziție,

există 1.028 de proiecte finalizate, toate având o contribuție primară la DI 2B și o contribuție

secundară la DI 3A.

Proiecte noi Proiecte din tranziție

Domeniul de

intervenţie principal

2B

Domeniul de

intervenție

secundar 2B

Domeniul de

intervenţie

principal 2b

Domeniul de

intervenție

secundar 2b

Măsuri Sub‐

măsuri Proiecte finalizate Proiete finalizate Proiecte finalizate Proiecte finalizate

M6 6.1 0 0 1028 0

Sursa: analiza proiectelor finalizate – date din sistemul de monitorizare

150






Termeni cheie ai

evaluării/criterii de

evaluare

Indicatori țintă Indicatori comuni de

realizare[2]

Indicatori

adiționali de

rezultat

Indicatori

adiționali de

realizare[3]

• Fermierii cu

calificare adecvată

care intră în sectorul

agricol

• Creșterea

ponderii tinerilor

fermieri calificați în

sectorul agriol

T5: procentajul

exploatațiilor

agricole cu

investiții/planuri

de afaceri pentru

tinerii fermieri

sprijinite prin PDR

(aria de

intervenție 2B)


totale

O4 ‐ Numărul de

exploatații/beneficiari

ai unui ajutor

O20 ‐ Numărul de


beneficiază de asstență

(pe baza ariei de

intervenție

predominante (2B) la

care contribuie

proiectul)

RO‐TA4

Procentajul de

ferme de

dimensiuni

cuprinse între

12 000 ‐ 50 000

PS sprijinite prin

PDR pentru

investiții pentru

tinerii fermieri

RO‐OA 21

Beneficiari

(exploatații) din

zona montană

care beneficiază

de ajutor de

instalare pentru

tinerii agricultori



metodologice cantitative și calitative.

Domeniu

de

intervenți

e

ate

adminisrativ

e

Recenzia

literaturii

despecialitat

e

Sonda

j de

opinie

Interviur

i

Studi

i de

ca

Focu

s

grup

Mode

l logic

Metode

cantitativ

e

2B X X X X X


o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte încheiate

o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, luând în considerare elemente precum sexul, regiunea, zona montană, dimensiunea fermei (ha) tipologia proiectului, sectorul agricol, ferma ecologică /convențională).




alte surse în domeniul inovării și agriculturii.

151




Interviul cu autoritatea de management cu privire la aspectele procedurale (obstacole,

blocaje, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice întâmpinate în

evaluarea proiectelor). Accentul principal va fi măsurile 4 și 6, pentru care există proiecte

depuse și contractate.

Studiile de caz: au fost realizate pentru proiectele finalizate în tranziție în cadrul sub‐măsurii

6.1.



academic, alte instituții publice etc)


DI Valoarea

planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Procent

T5: procentajul exploatațiilor

agricole cu investiții/planuri

de afaceri pentru tinerii

fermieri sprijinite prin PDR

(aria de intervenție 2B

2B 0,24 0,03 12,5%

Surs PNDR

Tabelul D:

Progresele

înregistrate în

direcția țintelor

Calclul

evaluatorilor

RO‐TA4 Procentajul de ferme

de dimensiuni cuprinse între

12 000 ‐ 50 000 PS sprijinite

pin PDR pentru investitii

pentru tinerii fermieri

2 17,65% 2% 11,3%

Sursa PNDR

Tabelul G:

Indicatori

specifici

programului

Calculul

evaluatorilor



Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare este puternic influențat de progresele înregistrate în

implementarea măsurilor care contribuie la DI 2B, toate proiectele finalizate asociate acestui DI

provenind din tranziție.

O analiză mai detaliată a realizărilor programului va fi dezvoltată în fazele viitoare ale evaluării.

152





Deși în România se concentrează cel mai mare număr de locuri de muncă în agricultură din Europa

(25% din indicatorul de context C13), lipsa tinerilor în agricultură este considerată încă o problemă.

Având în vedere raportul dintre categoria de persoane cu vârsta de mai puțin de 35 ani și categoria

de 55 ani și peste, tinerii ocupă doar 7,5 (indicatorul de context C23) din totalul locurilor de muncă

în agricultură. Valoarea este similară cu cea din Republica Cehă (8,4) și Ungaria (10), dar reprezintă

mai puțin de o cincime din cea înregistrată în Polonia (35,8).

După cum este subliniat în PNDR: "Creșterea performanței și competitivității sectorului agricol din

RO este legată de reîntinerirea generațiilor în exploatațiile agricole. Aceasta are efect negativ

asupra modernizării, competitivității și aplicării bunelor practici de mediu ale fermelor deoarece

fermierii în vârstă sunt, în general, mai puțin înclinați către inovare, investiții în tehnologii noi și

eficientizarea producției. Așa cum s‐a identificat și la nivelul nevoilor se va acorda prioritate,

comasării exploataţiilor agricole şi anumitor sectoare prioritare (bovine, apicultură, ovine, caprine,

legumicultură, pomicultură, material săditor, producţie sămânţă) activități pretabile pentru ferme

de dimensiuni relativ reduse”.

Pe parcursul perioadei precedente de programare (2007‐2013), măsura 112 (transpusă în noua

perioadă de programare în măsura 6.1) a fost considerată în evaluarea ex post "oarecum

ineficientă", deoarece a atins numai 46% din ținta planificată de noi ferme (5.907 din 12.970, peste

1.000 de proiecte fiind tranzitate în PNDR 2014‐2020). Cu toate acestea, în comparație cu cele 1.807

proiecte finalizate în cadrul măsurii 121 (transpusă în noua perioadă de programare în măsura 4.1),

acesta ar putea fi considerat un element pozitiv al reînnoirii generațiilor.

Prin urmare, pare logic ca în primii ani ai implementării PNDR (2014‐2020), toate cele 1.028 de

proiecte finanțate prin măsura 6.1 să fie legate de tranziție și ca obiectivul de realizare planificat să

fi scăzut de la 12.970 la 9.367. Un aspect pozitiv este legat de faptul că la sfârșitul anului 2016 au

fost contractate 2.539 de proiecte, chiar dacă nu sunt încă proiecte finalizate. Din perspectiva

atingerii indicatorilor de rezultat asociați acestui DI, se observă faptul că au fost înregistrate

progrese pozitive (12,5% grad de atingere pentru T5 ‐ procentajul exploatațiilor agricole cu

investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR; 11,3% grad de atingere pentru

RO‐TA4 ‐ Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse între 12 000 ‐ 50 000 PS sprijinite prin PDR

pentru investitii pentru tinerii fermieri). Având în vedere că aceste valori ale indicatorilor de

rezultat se bazează la momentul evaluării pe proiectele provenind din tranziție, se presupune că

obiectivul va fi atins complet la sfârșitul PNDR 2014‐2020 având în vedere proiectele ce urmează a

fi contractate și finanțate în perioada curentă de programare (constatări relevante pentru ambele

criterii de evaluare asociate acestei întrebări de evaluare).

Reînnoirea generațiilor agricole nu este legată doar de DI 2B și de măsura 6.1, ci și de celelalte

măsuri ale PNDR prin care se finanțează fermele existente. În acest context, distribuția pe vârstă,

derivată din analiza datelor de monitorizare a măsurilor 4.1 și 6.3, indică o prevalență clară a

tinerilor sub 40 de ani, atât pe SM 4.1 cât și pe SM 6.3.

153




Astfel, se constanta faptul că sprijinirea tinerilor fermieri și creșterea implicării acestora în activități

agricole se realizează, în subsidiar, și prin intermediul altor măsuri ale PNDR care prezintă un grad

de atractivitate ridicat pentru fermierii cu vârsta sub 40 ani (sm 4.1. și sm 6.3.).

Alte aspecte relevante evidențiate de răspunsul beneficiarilor proiectelor finalizate sunt:

Toți respondenții au indicat o creștere a noilor oportunități de pe piața locală. Pentru a crește venitul fermierilor, jumătate dintre respondenți preferă specializarea, în timp ce jumătate diversificarea, cu o distribuție similară a sondajului efectuat pe 4.1

Peste 70% din respondenți indică faptul că pe parcursul implementării proiectului au existat oportunități de a coopera cu alte ferme

Mai puțin de jumătate dintre respondenți indică faptul că investiția a avut un efect asupra aspectelor de mediu

Mai mult de jumătate indică faptul că investiția, realizată datorită proiectului, a contribuit la nivel local la reducerea riscului de dezastre naturale

În ceea ce privește criteriul de evaluare “fermierii cu calificare adecvată care intră în sectorul agricol”, toți respondenții consideră că PNDR a contribuit la creșterea gradului de calificare a fermierilor (cu efecte medii sau semnificative).

Aceste ferme au o distribuție spațială diferită, dar mai omogenă comparativ cu beneficiarii măsurii

6.3. Cel mai relevant număr de beneficiari (SM 6.1) se află în nord vestul României, unde sistemul

de înregistrare a terenurilor prezintă probleme mai mici comparativ cu celelalte părți ale țării, în

timp ce cel mai mic număr de beneficiari (aferent submăsurii 6.1) se află în Sud Muntenia. Toate

19% 17%

81% 83%

bărbați femei

Submăsură ‐ 4.1

Vârsta (> 40) Vârsta (≤ 40)

29% 31%

71% 69%

bărbați femei

Submăsură ‐ 6.3

Vârsta (> 40) Vârsta (≤ 40)

154




celelalte regiuni, cu excepția zonei învecinate cu București, înregistrează proporții similare, între

10% și 17% din beneficiari.


Concluzii

Reducerea numărului de tineri fermieri în România este o problemă care ar putea fi rezolvată prin

măsura 6.1, ce înregistrează o performanță bună în ceea ce privește atingerea țintei.

În România, lipsa tinerilor în agricultură este considerată o problemă în comparație cu alte țări. Cu

toate acestea, având în vedere numărul în valoare absolută de fermieri români care au mai puțin

de 35 de ani, se poate observa că acesta este similar în România (171.960) și în Polonia (173.560).

Sondajele realizate în rândul beneficiarilor evidențiază unele efecte pozitive ale investițiilor

(cooperarea cu alte ferme, noi oportunități pe piața locală, menținerea / creșterea numărului de

angajați).

Prin urmare, există posibilitatea de a ajuta fermierii să își intensifice activitatea de învățare pe tot

parcursul vieții, datorită îmbunătățirii condițiilor pieței locale și a dezvoltării rurale, concluzia fiind

reprezentativă pentru ambele criterii de evaluare asociate acestei întrebări de evaluare.

Recomandări

Valabile pentru ambele criterii de evaluare associate acestei întrebări de evaluare:

155




Este important a se lua în considerare necesitatea de a elimina sau de a reduce neîncrederea fermierilor în vârstă de a vinde / închiria terenuri tinerilor. Probabil acest tipar de gândire nu este ușor de schimbat fără o compensație publică potrivită, cum ar fi pensionarea anticipată.

Mai multe informații / instruiri / manuale și ghiduri pentru beneficiari

Sprijin specific acordat autorităților publice însărcinate cu implementarea programului (asistență tehnică, instruire, coaching etc.)

Facilitarea posibilității de asigurare a ratei de cofinanțare pentru solicitanții care accesează măsurile de investiții

Încurajarea beneficiarilor prin simplificarea procedurilor administrative

Considerarea adresării nevoilor tinerilor fermieri nu numai prin intervențiile specifice sub‐măsurii 6.1, ci și prin alte măsuri implementate în cadrul PNDR.

****

Întrebarea comună de evaluare 6. Aria de intervenție 2C: în ce măsură au sprijinit intervenţiile

PNDR investiţiile în infrastructura silvică?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la D.I. 2C

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 2C+:

M4.3 ‐ Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea

sectoarelor agricol și forestier – componenta infrastructură drumuri forestiere


secundar la DI 2C+:


PNDR a adoptat următoarea sub‐măsură: 4.3.b‐ Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de

dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectorului forestier

Nivelul de absorbție este prezentat în urmăorul tabel (31.12.2016)

Combinația de

măsuri

Cheltuieliangaja

te 2014‐2016

Nivel de

implementare

(angajat) (%)

Cheltuieli

realizate 2014‐

2016

Nivel de

implemenare

(realizat) (%)

Alocare

financiară

totală din PDR

M04 12.395.241,6 12,4 3.356.231,80 3,36 100.000.000,00

Total 12.395.241,65 12,4 3.356.231,80 336 100.000.000,00

Sursa: RAI 2017

156




În cadrul submăsurii 4.3, există 40 de proiecte aflate în strânsă legatură cu sectorul forestier,

dintre care 24 sunt finalizate (toate în tranziție)

Proiecte noi Proiecte în tranziție

Domeniul de


DI 2C+

Domeniul de

intervenție

secundar 2C+

Domeniul de


DI 2C+

Domeniul de

intervenție

secundar 2C+

Măsură Sub‐

măsură Proiecte finalizate Proiecte finalizate Proiecte finalizate

Proiecte

finalizate

M4 4.3 0 0 24 0

Sursa: Analiza autorului asupra proiectelor finalizate, prelucrare din sistemul de monitorizare



Termeni cheie ai

evaluării/criterii

de evaluare

Indicat

ori

țintă

comuni

Indicatori

compleme

ntari de

rezultat


realizare

Indicatori țintă

specifici

Indicatori de

realizare specifici

Investiții în

infrastructura

forestieră


totale

Km de drumuri

forestiere

realizate prin

proiectele

finanțate

RO‐OA‐9

Operațiuni

sprijinite pentru

investiții în

infrastructura

forestieră

O3 ‐ Numărul



sprijin

O20 ‐ Numărul de


beneficiază de

asistență


Sinteza răspunsului la ÎCE 6 se bazează pe un mix al instrumentelor de analiza metodologică atât

cantitative, cât și calitative.

157




Domeniu

de

intervenți

e

Date

administr

ative

Recenzia

literaturii

de

specialitat

e

Anchetă

pe baă de

chestionar

Interviuri Studii de

caz

Focus

grup

Model

logic

Metode

cantitati

ve

2C X X X X


o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de

proiecte contractate și proiecte încheiate

o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, luând în

considerare aspecte specifice




alte surse în domeniul inovării și agriculturii

Interviul cu Autoritatea de Management pentru a înțelege de ce măsurile nu au fost lansate

(obstacole, blocaje, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice

întâmpinate în evaluarea proiectelor). Accentul principal va fi pe măsura 4 (sub‐măsura

4.3).

Studiile de caz: realizate pentru proiectele finalizate în cadrul sub‐măsurii 4.3. Studiile de

caz au fost realizate pe un eșantion de proiecte finalizate provenind din tranziție.

Metodă de selecție Justificar Criterii de selecție28

Selecție aleatoare a


considerare acoperirea tuturor

regiunilor la nivelul cărora au

fost proiecte finalizate Sud

Muntenia, Vest, Nord‐Vest,

Centru)

Toate regiunile la nivelul cărora

au fost finalizate proiecte vor fi

acoperite în măsura

disponibilității de răspuns a

beneficiarilor.



Resurse noi / resurse transferate:

‐ 4 proiecte din tranziție

Focus grupul realizat în data de 07.06.2017, a vizat toate domeniile de intervenție aferente

priorității 2, prin implicarea Autorității de Management și a actorilor cheie relevanți

(asociații, organizații, mediul academic, alte instituții publice etc).


Indicatorul adițional de rezultat a atins ponderea de 32,5% până la data de 31.12.2016 așa cum

este specificat în următorul tabel.

28 Criteriul de selectie referitor la localizarea regională este verificat la finalul colectării răspunsurilor la studiile de caz. În cazul măsurilor cu selecție aleatoare va fi aigurată contactarea a minim 1 beneficiar/regiune.

158




FA Valoarea

planificată

Valoare atinsă

pân la data

de31.12.2016

Prcent

Km de drumuri forestiere

realizați prin proiectele

finanțate

2C+ 909 295 32,5%

Sursa: PNDR

Tabelul G:

Indicatori specifici

progamulu

Calcule realizate de

echipa de experți

evaluatori

Valoarea indicatorilor țintă / de rezultat va fi atinsă prin lansarea proiectelor depuse în timpul noii

sesiuni aferente DI 2C (începutul anului 2017).



Răspunsul la ÎCE este puternic influențat de stadiul de implementare a măsurilor care contribuie la

D.I. 2C +, în timp ce, o analiză mai detaliată a realizărilor programului va fi dezvoltată în etapele

următoare ale procesului de evaluare.


Pentru a răspunde la această întrebare comună de evaluare, este util să se ia în considerare anumiți

indicatori de context, în special:

Suprafața pădurilor: circa 28,3% din suprafața totală a fondului funciar

Rețeaua de drumuri forestiere, densitatea medie de 6,4 m / ha, este mult mai scăzută decât

nivelul înregistrat în alte țări europene.

Având în vedere aceste aspecte, un prim element pozitiv este reprezentat de noile drumuri

forestiere, 295 de km, realizate prin sub măsura 4.3, care reduc decalajul rețelei de drumuri

forestiere din România. Pentru îmbunătățirea infrastructurii forestiere românești se dovedește a fi

folositoare o alocare mai eficace a fondurilor publice.

Din elaborarea datelor de monitorizare reies următoarele aspecte cheie:

cea mai mare parte a drumurilor forestiere au fost realizate în zona montană ‐ 273 km , în

timp ce doar 21 km de drumuri au fost realizați în restul ariilor;

lungimea medie a drumurilor forestiere este de aproximativ 12,7 km, înregistrând

dimensiuni mai mari în regiunea Centru (16,9) și dimensiuni mai mici în regiunea Sud

Muntenia (5,4).

159




Regiune

a‐Lungimea

drumurilor

forestiere (Km)

b‐Numărul drumurilor

forestiere (Km)

a/b Lungimea medie a drumurilor forestiere (Km)

Cheltuieli

publice

totale (euro)

Costuri

înregistrat

e petru 1

Km (euro)

3 Sud

Munteni

a 5 1 5,4 3.394 69

6 Nord

Vest 111 12 9,3 1.155.299 10.376

5 Vest 25 2 12,5 65.250 2.612

7 Cntru 53 9 16,9 2.113.416 13.828

Total 295 24 12,7 3.337.359 11.330

Sursa: Date prelucrate din sistemul de monitorizare a programului

Costul drumului forestier pe km înregistrează valori diferite pentru fiecare proiect datorită situației

specifice a diferitelor drumuri (panta, tipologia terenului, tipologia muncii care trebuie efectuată,

etc.). În orice caz, este relevant a se lua în considerare nu numai costul, ci și valoarea socio‐

economică totală adaugată: importanța activității de agrement, legătura dintre ferme și sate, etc.

Conform acestor considerente, beneficiarii proiectelor finalizate, analizate în cadrul studiilor de caz,

consideră că învestițiile au avut un efect pozitiv asupra dezvoltării locale, pentru fiecare proiect de

construire/modernizare a drumurilor forestiere existând cel puțin 10 beneficiari indirecți. Numărul

de exploatații beneficiare crește proportional cu lungimea drumului. De asemenea, beneficiarii

consideră că drumurile forestiere au contribuit la sporirea intensificării cooperării între exploatațiile

agricole locale.

În ultimul rând, autoritățile publice care beneficiază de măsura 4.3, susțin că proprietarii terenurilor

sau exploatațiilor care beneficiază de construcția noilor drumuri își asumă responsabilitatea în ceea

ce privește întreținerea acestuia, prin îndepărtarea zăpezii în timpul iernii și menținerea/curățarea

ariilor marginale ale drumurilor.

Toate aceste aspecte prezintă efectele pozitive, directe și indirecte, ale dezvoltării infrastructurii

forestiere.


Concluzii

Creșterea și menținerea viabilității forestiere reprezintă un aspect critic pentru dezvoltarea

sectorului forestier din România.

Prin urmare, obiectivul principal nu este reprezentat doar de îndeplinirea obiectivului legat de

lungimea/ acoperirea drumurilor forestiere, care poate fi ușor obținut având în vedere noile

proiecte, ci de găsirea unei modalități de îmbunătățire a performanțelor cheltuielilor publice.

160




Recomandări

În prezent, construcția noilor drumuri forestiere și reînnoirea/modernizarea drumurilor

deja existente, se încadrează în același buget financiar. Se recomandă scindarea alocării

financiare în cadrul componentei forestiere prin delimitarea acțiunilor de înființare a

drumurilor forestiere noi și modernizare a drumurilor forestiere existente.

Se recomandă ca îmbunătățirea viabilității drumurilor forestiere să nu surprindă numai

aspecte legate de exploatarea forestieră, ci și aspecte legate de dezvoltarea activităților de

agrement, modernizarea exploatațiilor agricole și dezvoltarea turismului.

****

Întrebarea Comună de Evaluare 7. Aria de intervenție 3A: În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la

îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari sprijiniţi şi a întreprinderilor, printr‐o mai bună

integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul sistemelor de calitate, al creşterii valorii

adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de

aprovizionare, al formelor asociative (grupuri de producători şi cooperative agricole) şi al organizaţiilor

interprofesionale?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la DI 3A


M1.2 ‐ Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare

M02 ‐ Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei

M4.2/M4.2a ‐ Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole/pomicole

M09 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

M14 ‐ Bunăstarea animalelor

M16 – Cooperare

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar la

DI 3A:

DI 2A: M4.1 / 4.1.a ‐ Investiţii în exploataţii agricole/pomicole

DI 2B: M6.1 ‐ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

DI 6A: M4.2 ‐ Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole

DI 2A: 6.3 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

161




DI 2A: M4.3 ‐ Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice


La finalul anului 2016, conform Anexei II generată de SFC2014 prin însumarea tabelelor bianuale raportate

în 2015 și 2016, cheltuielile totale angajate sunt de 397.051.822 euro, cuprinzând: a) M4 ‐ 13.895.786,56

Euro; b) M9 ‐ 3.890.353 Euro (toate proiectele de tranziție); c) M14 ‐ 379.265.683 Euro (toate

angajamentele tranzitorii). Mentionăm că, după raportarea în SFC a tabelelor aferente anului 2015

referitoare la cheltuielile angajate, valoarea cererilor depuse in 2015 în cadrul măsurii 14, a suferit ajustări

datorate adaptării perioadelor de referință aferente anului 2015, astfel că, suma angajată pentru M14 la

finalul anului 2016 a scăzut la 291.453.236 euro, iar cheltuielile angajate la nivelul DI 3A la 309.239.375

euro.

Tabel nr. 22 Nivel de absorbție înregistrat până la data de 31.12.2016

Măsuri

Cheltuieli

angajate 2014‐

2016

Nivel de

implementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

efectuae 2014‐

2016

Nivel de

implementare

(realizat) (%)

Cheltuieli

planificate din

PNDR

M01 3.000.000,00

M02 192.000,00

M04 13.5.786,56 627 878.886,77 0,4 221.507.274,72

M09 3.890.352,43 19,45 1.322.285,39 6,61 20.000.000,00

M14 379.265.683,18 73,43 87.149.191,84 16,87 516.533.373,00

M16 31.134.556,00

Total 397.051.822,17 50,11 89.350.364,00 11,28 792.367.203,72

Sursa: RAI 2017

La nivelul SM 9.1 (proiecte de tranziție), există 12 proiecte finalizate și alte 21 în curs de implementare, care

au o contribuție primară la DI 3A.

În SM 4.2, există 1 proiect nou finalizat cu contribuție primară la DI 3A.

Pentru proiectele provenite din tranziție: 11 proiecte cu contribuție primară la DI 3A și contribuție

secundară la DI 6A; 12 proiecte cu contribuție primară la DI 6A și cu contribuție secundară la DI 3A (din 25

de proiecte finalizate in cadrul sM4.2 DI principal 6A). În cadrul SM 4.2a nu există proiecte finalizate.

Proiecte noi Proiecte din tranziție

Domeniul de


3°

Domeniul de

intervenție secundar

3A

Domeniul de

intervenţie

principal 3A

Domeniul de

intervenție

secundar 3A

Măsura Sub‐

măsura Proiecte finalizate

Proiecte fnalizate Proiecte finalizate Proiecte

finalizate

M9 9.1 0 0 12 0

M4 4.2 1 0 11 13

M4 4.2.a 0 0 0 0

Sursa: Analiza proiectelor finalizate pe baza datelor din sistemul de monitorizare

162




Secțiunie 2: Verificarea consistenței dintre Întrebările Comune de Evaluare, criterii de evaluare și

indicatori

Termeni cheie ai

evaluării/criterii de evaluare Indicatori țintă comuni


realizare

Indicatori de realizare

specifici

Îmbunătățirea

competitivității


sprijiniți

Creșterea valorii

adăugate a produselor

agricole din sectorul

primar

Participarea sporită a

producătorilor primari la

circuitele scurte de

aprovizionare, grupurile

de producători orientați

spre calitate și / sau

organizațiile

interprofesionale

A fost îmbunătățită

competitivitatea


sprijiniți

T6: procentajul

exploatațiilor agricole

care primesc sprijin

pentru participarea la

sistemele de calitate, la

piețele locale și la

circuitele de

aprovizionare scurte,

precum și la

grupuri/organizații de

producători (aria de

intervenție 3A)


totale

O3 ‐ Numărul


care beneficiază de sprijin

O20 ‐ Numărul de proiecte

LEADER care beneficiază de

asistență (pe baza ariei de

intervenție predominante

(3A) la care contribue

proiectul)

RO‐OA 20 Operațiuni din

zona montană care au

beneficiat de sprijin pentru

investiții în prelucrarea și

comercializarea produselor

agricole

Secțiuni 3: Metode aplicate


metodologice cantitative și calitative.

Domeniu de

intervenție Date administrative

Recenzia

literaturii de

specialitate

Anchetă pe

bază de

chestionar

Interviuri Studii de

caz

Focus

grup

3A X X X X

Abordarea metodologică s‐a bazat pe următoarele tehnici:


o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de proiecte

contractate și proiecte încheiate

163




o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia

proiectului

o Proiectul finalizat în cadrul submăsurii 4.2.


reconstrucția fazei de programare și a contextului de implementare: documentele programului;

Evaluarea ex ante a Pogramului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020; alte surse în domeniul

inovării și agriculturii

Interviul cu Autoritatea de Management pentru a înțelege de ce măsurile nu au fost lansate

(obstacole, blocaje, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice întâmpinate în

evaluarea proiectelor).

Studii de caz la nivelul proiectelor finalizate în cadrul submăsurii 9.1. Studiile de caz se vor realiza

pe un eșantion de proiecte finalizate folosind resursele transferate din PNDR 2007‐2013


Indicatorii au atins următoarele valori

DI Valoarea

planificată


la data de

31.12.2016

Raport

T6: procentajul exploatațiilor agricole

care primesc sprijin pentru participarea

la sistemele de calitate, la piețele locale

și la circuitele de aprovizionare scurte,

precum și la grupuri/organizații de

producători (domeniul de intervenție

3A)

3A 0,04 0,03 75%

Sursa PNDR

Tabelul D:

Progresele

înregistrate în

direcția țintelor

Calculele

evaluatorilor

Tabelul următor oferă o prezentare generală a indicatorilor de realizare comuni și specifici (valoarea

planificată și valoarea obținută la sfârșitul anului 2016).

O1 ‐Cheltuieli publice totale

Măsura Sub‐măsura Valoarea

planificată


data de 31.12.2016 Raport

M4 4.2 221.507.274,72 878.886,77 0,4%

M9 9.1 20.000.000,00 1.322.285,39 6,6%

14 516.33.373,00 87.149.11,84 16,9%



planificată



M4 Total M4 449.395.745,31 1.156.397,42 0,3%

164




O3 ‐ Numărul

acțiunilor/operațiunilor care

beneficiază de sprijin


planificată



M4 4.2 279,00 12,00 4,3%

M9 9.1 62,00 32,00 51,6%

Sursa PNDR Tabelul B (Anexa de

Monitorizare a RAI)

Calculele

evaluatorilor


montană care au beneficiat de sprijin

pentru invesiții în prelucrarea și

comercializaea produselor agricole


planificată



M04

4.2 (FA

3A/6A) 88,00 3 3,4

Sursa PNDR Tabelul G: Inicatori

specifici prograului

Calculele

evaluatorilor

Secțiunea 5: Probleme întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor rezultate din

evaluare

Răspunsul la această Întrebare Comună de Evaluare este puternic influențat de progresele implementării

măsurilor care contribuie la DI 3A. O analiză mai detaliată a realizărilor Programului va fi dezvoltată în

etapele următoare ale evaluării.


După cum se precizează în cadrul PNDR: "În România, sectorul prelucrării agro‐alimentare necesită investiții

pentru a crea noi unități de procesare modernizate, echipamente și tehnologii, fluxuri tehnologice care să

permită respectarea noilor standarde comunitare. Aceste nevoi au plasat industria alimentară din România

la distanțe semnificative, din punct de vedere al valorii adăugate a produselor agricole comparativ cu

capacitatea de producție a produselor agricole interne". Un lanț de producție agro‐alimentar mai integrat

reprezintă un factor esențial pentru creșterea competitivității producătorilor primari din România. Cu toate

acestea, fermierii sunt reticenți în a se alătura formelor asociative (nu numai celor cooperative) și este dificil

de schimbat această mentalitate. De asemenea, este dificil să convingi unii producători de produse agro‐

alimentare să cofinanțeze 50% din investiții (criteriul de evaluare „ Participarea sporită a producătorilor

primari la circuitele scurte de aprovizionare, grupurile de producători orientați spre calitate și / sau

organizațiile interprofesionale”).

Astfel, în perioada de programare anterioară a PNDR (2007‐2013), cele mai semnificative reduceri în

fondurile planificate au fost înregistrate pentru măsura 123 (actuala submăsură 4.2) care se referea

la procesarea produselor agroalimentare, în cadrul căreia alocarea financiară finală a fost redusă cu o

165




treime față de suma estimată inițial. Din experiența fazei inițiale de implementare a PNDR 2014‐2020 se

remarcă provocări similare cu perioada anterioară de programare.

Luând în considerare celelalte măsuri referitoare la DI 3A, în cadrul submăsurii 16.4. au fost lansate două

apeluri de proiecte, ambele în 2016 (aprilie și decembrie), în cadrul cărora au fost depuse 92 proiecte pentru

SM 16.4 și 23 proiecte în cadrul SM 16.4.a. Procesul de depunere/selecție se află în curs de desfășurare în

momentul realizării prezentei evaluări. Măsura 9.1 a avut unele rezultate pozitive provenite din implicarea

beneficiarilor măsurii 9.1. Prin implementarea a 32 proiecte provenite din tranziție (pentru care s‐a realizat

plata anuală în 2016) s‐a atins nivelul de 52% din valoarea țintă planificată pentru indicatorul de realizare

(62) (criteriu de evaluare „ Participarea sporită a producătorilor primari la circuitele scurte de aprovizionare,

grupurile de producători orientați spre calitate și / sau organizațiile interprofesionale”).

Număr de proiecte

Media Cheltuielilor publice totale (Bugetul

de Stat + FEADR) EURO

Albine 2 1.433

Altele 2 1.794

Creștere bovine pentru carne 3 31.942

Creștere ovine și caprine 1 4.421

Culturi de câmp 18 39.914

Mixte ‐ culturi şi animale cu excepţia

albinelor 1 9.982

Păsari de curte 2 89.848

Porcine 3 58.023

Total 32 37.153

Alte aspecte relevante pentru toate criteriile de evaluare vizate în această întrebarea de evaluare, care

decurg din răspunsul beneficiarilor de proiecte finalizate în cadrul SM 9.1 provenite din studiile de caz sunt

prezentate în continuare:

Toate proiectele indică faptul că PNDR a contribuit la introducerea / menținerea certificatelor de

calitate și a producției agricole protejate și a generat noi oportunități pe piața locală pentru grupul

de producători, precum și oportunități de cooperare cu alte entități (de exemplu exploatații)

În baza răspunsurilor primite, sectoarele în care lanțul de aprovizionare scurt este mai dificil de

implementat sunt creșterea animalelor și cerealele.

2/3 din totalul proiectelor analizate indică atât o creștere a vânzărilor datorită resurselor PNDR, cât și o creștere a marjei de profit pentru membrii grupului de producători, ca urmare a implementării

măsurilor cuprinse în planul de afaceri

Se pot identifica efecte limitate asupra reducerii consumului de apă și energie, producției de

deșeuri, cantității de pesticide / îngrășăminte chimice utilizate, riscurilor pentru catastrofe naturale

și îmbunătățirii calității aerului.

În ceea ce privește contribuția LEADER / strategia locală, în conformitate cu tabelul B2.1 din Anexa de

Monitorizare a RAI:

166




197.698,56 euro corespund SM 19.2 ‐ Sprijin pentru implementarea operațiunii în cadrul strategiei

de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (proiecte încadrate predominant în

DI 3A). Această valoare reprezintă 0,2% din totalul cheltuielilor publice de 89.350.364 și arată

contribuția foarte limitată a strategiilor de dezvoltare locală la implementarea domeniului de

intervenție 3A.

.Secțiunea 7: Concluzii și recomandări

Concluzii

Până la 31 decembrie 2016, gradul de atingere al obiectivului PNDR de a sprijini producătorii primari prin

integrarea mai bună a acestora în lanțul agroalimentar, prin intermediul schemelor de calitate, era scăzut,

un număr redus de proiecte fiind finalizate în cadrul măsurilor 04 și 16 (criteriul de evaluare „Îmbunătățirea

competitivității producătorilor primari sprijiniți”).

Obiectivul de a promova piețele locale prin intermediul grupurilor de producători și al organizațiilor

interprofesionale a fost realizat parțial datorită existenței a doar 32 de proiecte în cadrul M9.1, în principal

în sectorul "culturi de câmp” (criteriile de evaluare „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole din

sectorul primar”, „ Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari sprijiniți”).

Sondajul adresat beneficiarilor din cadrul SM 9.1 evidențiază unele efecte pozitive ale investițiilor (noi

oportunități pe piața locală), însă este necesară îmbunătățirea funcționării grupurilor de producători

(criteriul de evaluare „Participarea sporită a producătorilor primari la circuitele scurte de aprovizionare,

grupurile de producători orientați spre calitate și / sau organizațiile interprofesionale”).

Recomandări Criteriile de evaluare: „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole din sectorul primar”, „ Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari sprijiniți”

Pentru a îmbunătăți implementarea M 9.1, se recomandă implementarea facilităților stabilite la nivel

național (cum ar fi reduceri de impozite) pentru a încuraja formarea grupurilor de producători;

Implementarea lanțului scurt de aprovizionare în sectorul zootehnic și al cerealelor, care reprezintă

sectorele cu cele mai mari dificultăți în stabilirea unui nou tip de cooperare

Sprijinirea prealabilă a grupurilor de producători să devină organizații de producători (OP);

Criteriul de evaluare „Participarea sporită a producătorilor primari la circuitele scurte de aprovizionare,

grupurile de producători orientați spre calitate și / sau organizațiile interprofesionale”

Continuarea implementării abordării urmărite în cadrul M16, care ar putea fi considerată o bună

practică. În cadrul M16, după primul apel de proiecte, a fost elaborat un chestionar care a fost transmis

tuturor membrilor grupurilor de lucru și publicat pe site‐ul ministerului, pentru a înțelege problemele

care au cauzat un nivel scăzut de depunere. Constatările au fost utilizate pentru a îmbunătăți cel de‐al

doilea apel de proiecte. Principala problemă evidențiată de respondenți a fost lipsa detaliilor privind

cheltuielile eligibile;

Îmbunătățirea comunicării la nivel local. În prezent, sprijinul oferit de RNDR în teritoriu este încă

insuficient, având în vedere că nu este reprezentat la nivelul fiecărei localități;

167




****

Întrebarea comună de evaluare 8 – Aria de intervenţie 3B: în ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR

gestionarea şi prevenirea riscurilor la nivelul exploataţiilor?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 3B


M1.2 ‐ Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare

M17.2 ‐ Fonduri mutuale

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar la DI

3B: ‐

Până la sfârșitul anului 2016 nu există cheltuieli angajate în ceea ce privește SM 17 și SM 1.2.

Tabelul următor prezintă nivelul de implementare (asumat, realizat) al domeniului de intervenție. Până la

sfârșitul anului 2016 nu există cheltuieli angajate în ceea ce privește măsura 17.

Combinația

de măsuri

Cheltuieli angajate 2014‐

201

Nivel de

implementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

realizate 2014‐

2016

Nivel de

implementare r

ealizat) (%)

Alocare

financiară din

PDR

M01 3.000.000,0

M17 200.000.000,00

Total 203.000.000,00

Secțiunea 2: Verificarea consistenței dintre Întrebarea Comună de Evaluare, criteriile de evaluare și

indicatori

Termeni cheie ai


evaluare

Indicatori țintă comuni Alți indicatori

Participarea sporită

a fermelor la

sistemele de

prevenire și

gestionare a

riscurilor

T7: procentajul


participă la sisteme de

gestionare a riscurilor (aria

de intervenție 3B) (nu

există valori la acest

moment)

Nu sunt disponibili

Promovarea rapidă a implementării instrumentului financiar în scopul facilitării accesului la credite și

creșterii depunerii de proiecte în cadrul SM 4.2.

168





Răspunsul la întrebarea de evaluare se bazează pe utilizarea unor instrumente metodologice calitative, și

anume: recenzia literaturii de specialitate privind documentele de programare și SEA, datele administrative

referitoare la stadiul procedural și interviurile efectuate membrilor AM.


Lipsa datelor pentru a răspunde la Întrebarea Comună de Evaluare având în vedere că, până la sfârșitul anului

2016, pe acest domeniu de intervenție nu au fost angajate cheltuieli.

Soluții propuse

Nu este necesar


Tabelul următor prezintă datele utilizate pentru a răspunde la întrebarea de evaluare și sursele de date

Tabel nr. 23 Indicatori țintă, indicatori de rezultat adiționali și complementari

Valoarea

planificată

Valoare atinsă până la data de

31.12.2016 Atingere target (%)

T7: procentajul


participă la sisteme

de gestionare a

riscurilor (aria de

intervenție 3B)

0,39 NA

Surse PNDR Tabelul D: Progresele înregistrate în

direcția țintelor Calculul evaluatorului

cheltuielile publice legate de SM."19.2 ‐ Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei

de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (bazată pe D.I. predominant (5A) la care

contribuie proiectul)" sunt în valoare de 145.203,38 euro, 4% din totalul cheltuielilor publice;

indicatorul “O20 ‐ Numărul de proiecte LEADER care beneficiază de asistență (pe baza ariei de

intervenție predominante (5A) la care contribuie proiectul) ‐ "SM 19.2", care oferă o valoare de 4 pentru

D.I. 5A, reprezentând 10% din valoarea totală a proiectelor finalizate.

Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influenţat validitatea şi fiabilitatea concluziilor rezultate din

evaluare

Răspunsul la această Întrebare Comună de Evaluare este puternic influențat de faptul că submăsura 17.2 nu

a fost implementată până la momentul evaluării. O analiză mai detaliată a realizărilor Programului va fi

dezvoltată în fazele viitoare ale evaluării, în măsura în care fondul mutual va fi operațional.


Submăsura 17.2 are rolul de a ajuta fermierii să‐și stabilizeze activitatea și producția, primind compensații

financiare pentru pierderile economice cauzate de fenomene nefavorabile, pe baza aderării la un fond mutual

pentru agricultură. Având în vedere riscurile climatice cu care se confruntă România, în special seceta severă,

grindina sau inundațiile, implementarea unor instrumente de gestionare a riscurilor prezintă o importanță

semnificativă pentru stabilizarea producției fermierilor și acoperirea pierderilor suferite de către aceștia. În

169




mod complementar, prin submăsura 1.2 se urmărește diseminarea către fermieri a informațiilor privind

instrumentele de management al riscului.

În ceea ce privește prevenirea și gestionarea riscurilor, la această dată SM 17.2 nu a fost lansată. Principalele

dificultăți întâmpinate la lansarea submăsurii 17.2 sunt asociate cu reticența agricultorilor de a se alătura

formelor asociative și de a plăti contribuții la un fond mutual. Din aceste motive, deși legislația care

reglementează constituirea și funcționarea fondurilor mutuale a fost elaborată și aprobată în consultare cu

partenerii economici și sociali, există opinii diferite cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze

fondurile mutuale, astfel încât nicio formă asociativă nu a fost acreditată până acum în acest sens.

La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost analizată și posibilitatea de a avea un sistem

public care să gestioneze contribuția fermierilor, dar au existat o serie de constrângeri care au împiedicat

crearea unei astfel de entități, in special de ordin legislativ.

În ceea ce privește acțiunile de informare, acestea nu au fost lansate până la data evaluării, deși un rol

important în impactul submăsurii 17.2 îl poate avea o informare corespunzătoare a fermierilor pentru

creșterea gradului de conștientizare a importanței aplicării la nivel de fermă a unor metode de gestionare a

riscurilor .

Luând în considerare aspectele prezentate, se poate concluziona că la acest moment PNDR nu a contribuit la

gestionarea riscurilor fermierilor (criteriul de evaluare „Participarea sporită a fermelor la sistemele de

prevenire și gestionare a riscurilor”).


Submăsurile 17.2 si 1.2 nu au fost lansate, așadar, nu există efecte asupra prevenirii și gestionării riscurilor la

nivelul exploatațiilor (criteriul de evaluare „Participarea sporită a fermelor la sistemele de prevenire și

gestionare a riscurilor”).

****

Întrebarea Comună de Evaluare 9. Domeniul de intervenţie 4A: în ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR

refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversitaţii, inclusiv în zonele Natura 2000 şi în zonele care se

confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, precum şi agricultura cu mare valoare

naturală şi starea peisajelor europene?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la DI 4A


M01 ‐ Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare


M10 – Agromediu și climă

M15 ‐ Plăți pentru angajamente de silvo‐mediu

170





4A:

DI 5E: M8.1 ‐ Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite

DI 4B: M11 – Agricultură ecologică

DI 4C: M13 ‐ Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

Prioritatea 4 a PNDR s‐a implementat prin măsurile 10, 11, 13, 15, care contribuie direct sau indirect la DI 4A.

Măsuri

Cheltuieli angajate 2014‐2016

Nivelul de implementare (angajat) (%)

Cheltuieli realizate 2014‐2016

Nivelul de implementare (realizat) (%)

Cheltuieli planificate prin PDR

M01 38.791.913,00

M02 13.290.118,00

M10 180.066.110,9 17,11 52884.675,75 5,02 1.052.545.356,00

M11 48.799.268,03 20,64 12.891.863,11 5,45 236.416.168,00

M13 466.504.917,33 34,43 247.910.478,93 18,3 1.354.892.645,00

M15 117.803.922,00

Total 695.370.295,75 24,71 313.687.017,79 11,15 2.813.740.122,00

Sursa: AIR 2017

M01 și M02 oferă sprijin pentru transfer de cunoștinte, acțiuni de informare și consiliere pentru beneficiari,

fiind planificate activități specifice aferente P4 pentru a sprijini beneficiarii în domeniul menținerii

biodiversității, solului, gestionării apei, precum și pentru atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor

climatice.

Prin M10 se acordă plăți pentru menținerea unor angajamente legate de serviciile de mediu. Plățile acordate

prin această măsură au ca scop încurajarea fermierilor de a adopta, pe baze voluntare, practici agricole care

să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale.

În ceea ce privește îmbunătățirea biodiversității, implementarea acestei măsuri contribuie la:

Menținerea și îmbunătățirea biodiversității și a valorii de mediu a terenurilor agricole: acțiunea

vizează, în principal, zonele cu înaltă valoare naturală asimilate cu ponderea ridicată a terenurilor

folosite ca pajiști permanente și livezi tradiționale în cadrul unei agriculturi extensive (pachetele 1 și

2);

Protejarea speciilor prioritare, în ceea ce privește condițiile speciale de gestionare a pajiștilor sau a terenurilor arabile reprezentative pentru păsări sau fluturi (pachetele 3, 6, 7);

Menținerea diversității genetice prin sprijinirea reproducției animalelor de fermă din rase

tradiționale, adaptate la condițiile locale de mediu și climă (pachetul 8).

171




M11 sprijină conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică și menținerea în sistemul ecologic,

oferind servicii de mediu prin protejarea biodiversității, reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de

carbon, asigurarea unor condiții de bunăstare a animalelor (densitatea redusă a efectivelor) și constituind o

bază pentru dezvoltarea activităților de afaceri locale. Agricultura ecologică contribuie indirect la conservarea

biodiversității, reducând riscul pierderii speciilor sălbatice din agricultură.

M13 vizează compensarea limitărilor naturale din punct de vedere al productivității agricole, cauzate de

condițiile climatice și biofizice nefavorabile desfășurării agriculturii. Acest sprijin este destinat să compenseze

dezavantajele cu care se confruntă fermerii în desfășurarea activităților agricole, și anume dezavantajele

legate de capacitatea redusă de producție a terenurilor agricole și de costurile suplimentare suportate pentru

menținerea activităților agricole în aceste zone, astfel încât să scadă riscul de abandonare a activităților

agricole. Contribuția M13 la obiectivele stabilite în cadrul DI 4A este indirectă (ca măsură secundară) și legată

de riscul de abandon în zonele în care activitățile agricole sunt integrate din punct de vedere istoric în mediul

natural și sunt funcționale pentru menținerea biodiversității în sistemele agricole asociate.

M15 are ca scop reducerea numărului de intervenții silvice și aplicarea tehnologiilor de exploatare forestieră

care au un impact redus asupra mediului, contribuind astfel la conservarea diversității biologice în zonele

Fondului Forestier Național (FFN).


indicatori

Termeni cheie ai


evaluare

Indicatori țintă Other indicators

Refacerea, conservarea și

sporirea biodiversității

T9: procentajul terenurilor agricole care fac

obiectul contractelor de gestionare pentru

sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria

de intervenție 4A)

T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe

împădurite care fac obiectul unor contracte de

gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria

de intervenție 4A)

T9N ‐ Terenuri agricole care fac obiectul

contractelor de gestionare pentru sprijinirea

biodiversității și/sau a peisajelor (ha) (aria de

intervenție 4A)

T9 (%): procentajul terenurilor agricole care fac


sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria

de intervenție 4A)


realizare

O1 ‐ Cheltuieli publice totale

172





Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare 9 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice

cantitative și calitative.

Domeniu de intervenție

Date administrative

Recenzia literaturii de specialitate

Anchetă pe bază de chestionar

Interviuri Studii de caz

Focus grup

Model logic

Metode cantitative

4A X X X X X


o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de proiecte

contractate și proiecte încheiate.

o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia

angajamentelor (măsură, sub‐măsură, pachet, sub‐pachet)

Recenzia literaturii de specialitate, în special prin utilizarea următoarelor referințe pentru

reconstrucția fazei de programare și a contextului de implementare: documentele programului;

Evaluarea ex ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020. Pentru DI 4A, recenzia

literaturii de specialitate cu privire la mediul natural, zonele Natura 2000 și practicile agricole.

Interviul cu Autoritatea de Management cu privire la aspectele procedurale (obstacole, blocaje,

stadiul actual al implementării măsurilor).

Studiile de caz prin intermediul chestionarelor vor fi efectuate la nivel de măsură și în funcție de

distribuția regională a noilor angajamente (cu excepția bugetului transferat din perioada 2007‐2013)

și pachet (în cazul M10 și M11). Va fi selectat un eșantion de beneficiar/angajamente pentru M10,

M11, M13.

Focus grupul pentru prioritățile 4A, 4B și 4C, prin implicarea autorităților în domeniul protecției

naturii, gestionării solului și gestionării apelor și actorilor cheie relevanți.


Următorul tabel ilustrează progresul indicatorului țintă al DI 4A la sfârșitul anului 2016.

DI

Valoarea planificată

Valoare atinsă până la data de 31.12.2016

Procent

T8N ‐ Păduri/alte suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității (ha) (aria de intervenție 4A)

4A 820.000 0 0,0%

T8 ‐ T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A)

4A 12,15 0 0,0%

T9N ‐ Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisaelor (ha) (aria de intervenție 4A)

4A 1.346.180 365.082,59 27,1%

173




T9 ‐ T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A)

4A 10,12 2,7 27,1%

Sursa: Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția țintelor, raport (calculul evaluatorilor)

Tabelul prezintă progresul implementării domeniului de intervenție pentru biodiversitatea pe terenurile

agricole. După cum se poate observa, nu există progrese în ceea ce privește acțiunile legate de păduri și zone

împădurite.


evaluare

Relația dintre sistemele naturale și cele agricole este complexă: contribuția PNDR la refacerea, conservarea

și sporirea biodiversității nu poate fi surprinsă de un indicator generalizat, ci necesită o analiză de impact

specifică și localizată (care să vizeze anumite zone și / sau specii). Indicatorii comuni de rezultat oferă o

măsură a acțiunilor care contribuie la conservarea biodiversității, dar nu pot înlocui informațiile cantitative

cu privire la nivelul de restaurare, conservare sau îmbunătățire a biodiversității ca urmare a implementării

PNDR.

Măsurile M10, M11 și M13 contribuie direct și indirect la biodiversitate, sol și apă cu diferite pachete și / sau

submăsuri. Chiar dacă o contribuție majoră la biodiversitate poate fi identificată și calculată, pachetele și /

sau submăsurile dedicate altor probleme de mediu, cum ar fi protecția solului și calitatea apei (și care nu sunt

calculate în indicatorii de rezultat ai DI 4A), pot contribui la biodiversitate într‐un sens mai larg și indirect.

La DI 4A contribuie măsura 10 (excluzând pachetele 4 și 5).


Diversitatea biologică atât în ceea ce privește ecosistemele cât și speciile este extrem de ridicată și reprezintă

unul dintre cele mai mari active ale României. România are una dintre cele mai bogate resurse de teren agricol

care poate fi clasificat ca având o înaltă valoare naturală (pe locul 5 în UE‐27, cu o suprafață de 5.221.251 ha).

Conceptul de teren agricol cu înaltă valoare naturală (HNV) leagă biodiversitatea de continuarea agriculturii

pe anumite tipuri de teren și de menținerea sistemelor agricole specifice. În 2010, a acoperit o suprafață de

aproximativ 2.79 milioane ha. În anul 2011, siturile Natura 2000 au ocupat 5.406.718 ha, reprezentând 22,7%

din suprafața fondului funciar (clasat pe locul 7 în UE‐27), din care 3.554.250 ha Zone de Protecție Specială

(SPA) și 3 995 251 ha Situri de Importanță Comunitară (SCI). Astfel, în Natura 2000 se regăsesc 12,5% din

suprafața agricolă utilizată (SAU) și 38,6% din suprafața Fondului Forestier Național (FFN).

Pentru anul 2016, angajamentele legate exclusiv de biodiversitate (DI 4A) implică aproximativ 2,74% din SAU

(indicatorul T9), în timp ce măsura pentru păduri nu este încă activată (indicatorul T8 înregistrează valoarea

0). Nivelul de implementare a măsurilor luate în considerare, în ceea ce privește suprafața terenurilor (zonele

agricole), este încurajator (mai mult de un sfert din valoarea țintă) și pentru menținerea angajamentelor

asumate în perioada de programare anterioară. A se reține că SAU înscrisă în măsurile de agromediu din

România în 2009 a fost de 931.815 ha, ceea ce corespunde cu 7% din SAU totală (sursa Eurostat, 2012).

174




Studiile de caz arată că angajamentele asumate în cadrul M10 contribuie la menținerea zonelor cu înaltă

valoare naturală (75% dintre respondenți) și au contribuit la îmbunătățirea (50% din respondenți) sau la

menținerea (33%) biodiversității. Percepția privind contribuția pozitivă pentru biodiversitate scade pentru

beneficiarii M11 (66% din respondenți consideră că practicile și metodele de agricultură ecologică

influențează menținerea biodiversității, în timp ce doar 25% consideră că acestea contribuie la îmbunătățirea

biodiversității). În ceea ce privește M13, percepția asupra importanței practicilor agricole pentru

biodiversitate este scăzută: pentru 75% dintre respondenți menținerea practicilor agricole pe terenurile

angajate nu contribuie la menținerea zonelor cu înaltă valoare naturală. În mod similar, menținerea sau

îmbunătățirea biodiversității este considerată o oportunitate pentru dezvoltarea activităților productive de

către 64% dintre respondenții din cadrul M10, de 83% din respondenții M11 și doar de 33% din cei aferenți

M13.

Pe baza interviurilor, analiza stadiului de implementare arată următoarele:

Angajamentele aferente M10 sunt multianuale și se încheie pe o perioadă de 5 ani. În 2016 se

remarcă o scădere a numărului de beneficiari și a suprafeței angajate. Potrivit reprezentanților AM,

principalele cauze includ: aprobarea cu întârziere a Reg. 1305 și a regulamentelor de implementare

și schimbarea cadrului legal comparativ cu perioada trecută de programare (de ex. în ceea ce privește

cerințele de bază pentru măsura 10). În ceea ce privește M11, nivelul redus al plății este considerat

un element de neatractivitate: în urma aplicării angajamentelor voluntare pentru agricultura

ecologică, fermierii consideră că nu le sunt compensate în termeni reali costurile. De precizat că

plățile pe M13 sunt anuale, nu multianuale; astfel că numărul beneficiarilor poate varia foarte mult

de la un an la altul.

M15 rămâne în urmă raportat la celelalte măsuri. Prima sesiune a fost lansată în aprilie 2017 (încă în

desfășurare) și se va încheia în ianuarie 2018. Până în prezent, există puține cereri de aplicare.

În termeni generali, o condiție pentru a aplica pe M11 și M10 este ca beneficiarii să dețină

cunoștințele necesare pentru a pune în aplicare angajamentele. Cu toate acestea, având în vedere

profilul beneficiarilor (adică fermierii mici și foarte mici), aceștia au, în fapt, un acces limitat la sursele

de informare. Participarea la cursuri de instruire sau servicii de consiliere este sprijinită prin

intermediul măsurilor M01 și M02.

Până în prezent, pe sub‐măsura 1.1 au fost lansate 2 apeluri de proiecte, din care primul pentru

formarea profesională a beneficiarilor măsurii 10. Agro‐mediu și climă. În cadrul acestui apel de

proiecte, au fost depuse 80 de proiecte, din care au fost selectate 41 (acoperind întregul teritoriu

național). Pe M02, din cauza modificărilor intervenite în legislație, nu a fost demarată nicio procedură

de achiziție publică până în acest moment. De precizat însă că un proiect specific de sprijinire a

acțiunilor de agromediu și climă este în lucru, cu aceiași beneficiari ca pentru M01.

Pentru campania din 2017 privind M10, pentru a stimula creșterea numărului de beneficiari și a

zonelor angajate, au fost întreprinse o serie de acțiuni: creșterea plăților pentru anumite pachete,

eliminarea anumitor cerințe de bază și schimbarea modului în care acestea sunt aplicate (de exemplu,

dacă înainte de 2017, cerințele de bază au fost aplicate întregii zone a exploatației, începând cu 2017,

175




cerințele de bază se aplică doar la nivelul zonei angajate). În plus, a fost elaborat și un plan de acțiune

la nivelul MADR și al agențiilor de implementare, care vizează acțiuni de informare a beneficiarilor și

include aranjamente administrative de organizare a agențiilor în vederea promovării măsurilor.

Toate constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „Refacerea,

conservarea și sporirea biodiversității”.


Concluzii

Pare a exista o lipsă de conștientizare cu privire la legătura dintre practicile agricole și biodiversitate, în special

în ceea ce privește M13. Există, de asemenea, o problemă privind atractivitatea măsurilor M10 și M11, în

timp ce M15 nu a atins încă faza de implementare. În plus, activitățile de sprijin prin intermediul măsurilor

M01 și M02 au fost lansate cu întârziere, luând în considerare planificarea realizată pentru măsurile 10, 11 și

13. Având în vedere faptul că în 2016 sunt încă în derulare angajamente pe Măsura 214 din perioada de

programare anterioară, este de așteptat ca acești beneficiari să acceseze în viitor M10/M11. În ceea ce

privește criteriul de evaluare „Refacerea, conservarea și sporirea biodiversității”, impactul real al măsurilor

finanțate în cadrul DI 4A asupra biodiversității trebuie analizat mai bine în etapa de evaluare viitoare, pe baza

progreselor înregistrate în implementare (în special în ceea ce privește M15) și luând în considerare condițiile

locale, specifice și geografice de implementare.

Recomandări

Toate recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „Refacerea,

conservarea și sporirea biodiversității”.

În general, ar trebui să se urmărească și să se consolideze eforturile întreprinse de AM și agenții de a simplifica

regulile și procedurile / cerințele de acces la măsurile din cadrul DI 4A, inclusiv pentru o mai bună cooperare

între ministere și agențiile implicate în aspectele de mediu și climatice. Criteriile / condițiile de aplicare pe

M15 ar trebui examinate cu atenție și acțiunile de îmbunătățire a regulilor și condițiilor de acces la măsură ar

trebui să fie inițiate într‐un timp scurt, dacă este necesar. În paralel, există o nevoie reală de formare și de

sprijin specific pentru consilierea fermierilor, în vederea clarificării și facilitării aplicării de către beneficiarii

pachetelor de agro‐mediu. Astfel M01 și M02 joacă un rol cheie în această etapă de implementare (în special

în ceea ce priveste fermierii mici și foarte mici și scopul de a acoperi cât mai mult posibil toate zonele eligibile).

Introducerea unor pachete noi în cadrul M10 care să extindă suprafața eligibilă ar trebui, de asemenea, să

contribuie la atingerea obiectivelor fixate în cadrul DI 4A.

176




Întrebarea comună de evaluare 10 – Aria de intervenţie 4B: în ce măsură intervenţiile PNDR au stimulat

ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 4B




M11 – Agricultură ecologică


4B:


DI 3A: M9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

DI 4A, 4C, 5A: M10 – Agromediu și climă

În cadrul Priorității 4, măsurile 10 și 11 contribuie direct sau indirect la DI 4B, după cum se arată în tabelul

următor.

Măsuri

Cheltuieli angajate 2014‐2016

Nivel de implementare (angajate) (%)

Cheltuieli efectuate 2014‐2016

Nivel de implementare (realizate (%)

Cheltuieli planificate în PNDR

M01 38.791.913,00

M02 13.290.118,00

M10 180.066.110,39 17,11 52.884.675,75 5,02 1.052.545.356,00

M11 48.799.268,03 20,64 12.891.863,11 5,45 236.416.168,00

M13 466.504.917,33 34,43 247.910.478,93 18,3 1.354.892.645,00

M15 117.803.922,00

Total 695.370.295,75 24,71 313.687.017,79 11,15 2.813.740.122,00

Sursa: RAI 2017

M01 și M02 oferă sprijin pentru transfer de cunoștinte, acțiuni de informare și consiliere pentru beneficiari,

fiind planificate activități specifice aferente P4 pentru menținerea biodiversității, a solului, a gestionării apei,

precum și a atenuării și adaptării la efectele schimbărilor climatice.

Măsura 10 oferă plăți pentru asumarea angajamentelor legate de serviciile de mediu. Plățile acordate prin

această măsură încurajează fermierii să servească societatea în ansamblu, introducând sau continuând să

177




aplice metode agricole compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a peisajului și a caracteristicilor

sale, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice. Promovarea practicilor agricole tradiționale

extensive, bazată pe utilizarea redusă a inputurilor chimice, este necesară pentru a sprijini dezvoltarea

durabilă a zonelor rurale prin reducerea poluării apei. Astfel, pachetele 1, 3, 4, 6, 7 contribuie indirect la DI

4B prin reducerea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor, promovarea culturilor fixatoare de azot,

împreună cu limitarea numărului de animale care utilizează pajiștile permanente.

Măsura 11 contribuie direct la DI 4B, prin acțiunile de conversie sau menținere a sistemului de agricultură

ecologică, care conduc la îmbunătățirea calității apei, prin evitarea utilizării pesticidelor și prin gestionarea

strictă a gunoiului de grajd.

M15 are ca scop reducerea numărului de intervenții silvice și aplicarea tehnologiilor de exploatare forestieră

care au un impact redus asupra mediului, contribuind astfel la conservarea diversității biologice și reducerea

eroziunii solului în zonele Fondului Forestier Național (FFN)


indicatori

Termeni cheie ai

evaluării/criterii de evaluare

Indicatori țintă Alți indicatori

Îmbunătățirea calității apei



îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție

4B)


contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea

gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B)

T11 ‐ T11: procentajul terenurilor forestiere care

fac obiectul contractelor de gestionare pentru

îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție

4B) (valoare 0 până în decembrie 2016)

T11 (n) ‐ Terenuri forestiere care fac obiectul


gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B)

(valoare 0 până în decembrie 206)


totale

178





Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare 10 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice cantitative și calitative.


Date administratie

Rcenzia literaturii de specialitate

Anchetă pe bază de chestionar

Interviuri Studii de caz

Focus grup

Model logic

Metode cantitative

4B X X X X X

Analiza datelor administrative include:

Realizări preliminare: indicatori de realizare care iau în considerare elemente cum ar fi tipologia angajamentelor / plăților, indicatori de rezultat, distribuția pe regiuni.

Aspecte procedurale: măsura / submăsura lansată, numărul de operațiuni sprijinite. Recenzia literaturii de specialitate se bazează în special pe următoarele referințe: documente de program;

Raport de Evaluare Strategică de Mediu a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020; Evaluarea

ex‐ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020; publicații și date specifice privind

gestionarea apei în agricultură și utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor.

Studii de caz: au fost efectuate pentru un set de proiecte în cadrul M10 și M11. Selecția eșantionului a fost

aleatorie luând în considerare acoperirea tuturor regiunilor și a pachetelor. Pentru cele două măsuri, selecția

reprezintă o distribuție regională a beneficiarului / exploatației. Pentru M10, selecția contabilizează pachetele

necesare (pachetele 1, 3, 4, 6 și 7); Pentru M11 cele două submăsuri sunt luate în considerare în selecție.

Interviuri cu Autoritatea de Managemnet cu privire la aspectele procedurale (obstacole, blocaje, stadiul

actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice întâmpinate).

Focus Grupul a implicat reprezentanți ai AM PNDR, organizații ale fermierilor / producătorilor, ONG‐uri

(mediu, autorități locale) și alți experți (din mediul academic). Discuția, bazată pe criterii predefinite, a

contribuit la formularea de recomandări pentru implementarea programului.

179





Tabelul următor ilustrează progresele înregistrate la finalul anului 2016 de către indicatorii țintă ai DI 4B.

DI Valoarea planificată


Procent

T10N ‐ Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B)

4B 1.586.180 458.276,10 28,9%

T10 ‐ T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B)

4B 11,92 3,44 28,9%

T11N ‐ Terenuri forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B)

4B 0 0 NA

T11 ‐ T11: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B)

4B 0 0 NA

Sursa: Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția țintelor, procent (calculele evaluatorilor)

Tabelul prezintă progresul implementării domeniului de intervenție pentru gestionarea apei în terenurile

agricole.


evaluare

Măsurile M10 și M11 contribuie la conservarea biodiversității, solului și apei cu diferite pachete și / sau

submăsuri. Chiar dacă o contribuție principală la îmbunătățirea gestionării apei poate fi identificată și

calculată, pachetele și / sau submăsurile dedicate altor probleme de mediu (care nu sunt calculate în

indicatorii de rezultat) pot contribui la calitatea apei.

Măsura 11 contribuie direct la DI 4B.


Resursele de apă dulce din România sunt reduse și distribuite inegal, ceea ce include România în categoria

țărilor cu resurse limitate de apă. O parte semnificativă a zonei agricole din România a simțit efectele negative

ale secetei, existând rezerve insuficiente de apă și sisteme de irigare care funcționează prost.

În ceea ce privește calitatea apei, aceasta este bună și foarte bună (90,8% din totalul cursurilor de apă codate

aparțin claselor I și II). Cota zonelor irigabile și irigate din suprafața agricolă utilizată arată o reducere de la

5,8% în 2005 la 1,8% în 2013.

Pentru anul 2016, angajamentele legate exclusiv de gestionarea apei (DI 4B) implică 3,44% din SAU (indicator

țintă T10).

180




Evoluția indicatorilor de rezultat aferenți acestui DI este polarizată, în sensul în care indicatorul de rezultat

aferent terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei

(T10) a atins aproximativ 30% din ținta planificată pentru anul 2023, iar indicatorul de rezultat aferent

terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei nu a

înregistrat un progres până la finalul anului 2016.

Analiza chestionarelor aplicate în cadrul studiilor de caz evidențiază următoarele:

În cadrul M10, respondenții consideră că practicile introduse cu angajamentele asumate nu au redus

cantitatea de apă necesară pentru irigare și nu au condus la reducerea consumului de apă sub nivelul

angajamentului asumat (100% pentru ambele întrebări) .

Pe baza interviurilor efectuate, analiza implementării măsurilor arată că:


remarcă o scădere a numărului de beneficiari și a suprafeței angajate. Potrivit reprezentanților AM,

principalele cauze includ: aprobarea cu întârziere a Reg. 1305 și a regulamentelor de implementare

și schimbarea cadrului legal comparativ cu perioada trecută de programare (de ex. în ceea ce privește

cerințele de bază pentru măsura 10). În ceea ce privește M11, nivelul redus al plății este considerat

un element de neatractivitate: în urma aplicării angajamentelor voluntare pentru agricultura

ecologică, fermierii consideră că nu le sunt compensate în termeni reali costurile.

În termeni generali, o condiție pentru a solicita sprijin prin M11 și M10 este ca beneficiarii să dețină

cunoștințele necesare pentru a implementa angajamentele. Cu toate acestea, având în vedere

profilul beneficiarilor (adică fermierii mici și foarte mici), aceștia au, de fapt, un acces limitat la sursele


intermediul măsurilor M01 și M02

Până în prezent, în cadrul submăsurii M1.1 au fost lansate două apeluri de proiecte, dintre care primul

a vizat formarea beneficiarilor măsurii 10. În cadrul acestui appel de proiecte au fost depuse 80 de

proiecte, dintre care 41 au fost selectate (a acoperit întregul teritoriu național). Pentru măsura M02,

din cauza modificărilor aduse legislației, până acum nu a fost lansată nicio procedură de achiziții

publice. Cu toate acestea, trebuie precizat că un proiect specific de susținere a acțiunilor de

agromediu și de mediu se află în proces de pregătire cu aceiași beneficiari ca cei sprijiniți prin M01.

Pentru campania din 2017 privind M10, în vederea stimulării creșterii numărului de beneficiari și de

zone angajate, au fost luate o serie de măsuri: creșterea plăților pentru anumite pachete, eliminarea

anumitor cerințe de bază și schimbarea modului în care acestea sunt aplicate; de exemplu, dacă,

înainte de 2017, cerințele de bază au fost aplicate întregii zone a exploatației, începând cu 2017,

cerințele de bază se aplică doar la nivelul zonei angajate. În plus, a fost elaborat și un plan de acțiune

la nivelul MADR și al agențiilor de implementare, care au vizat acțiuni de informare a beneficiarilor și

include modalitățile administrative de organizare a agențiilor pentru promovarea măsurilor.

Toate constatările formulate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „Îmbunătățirea

calității apei”.

181





Concluzii

Toate concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „Îmbunătățirea

calității apei”.

O reducere semnificativă a utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor este raportată de beneficiarii chestionați,

în special în cadrul M11 privind întreținerea și introducerea agriculturii ecologice. Cu toate acestea, această

reducere nu depășește angajamentul asumat în cadrul PNDR. Utilizarea apei pare să nu fie în mare măsură

influențată de aplicarea măsurilor, cu toate acestea, trebuie precizat că pachetele din cadrul M10 sunt doar

contribuții secundare la obiectivele aferente DI 4B.

Stadiul de implementare al măsurilor 10 și 11 este influențat de diferiți factori cum ar fi: aprobarea tardivă a

Reg. EU 1305 și a normelor de aplicare, modificarea cadrului legal pentru cerințele de bază pentru măsura

10, gradul redus de atractivitate față de beneficiari al plăților din cadrul M11, accesul limitat la sursele de

informare pentru implementarea angajamentelor în rândul beneficiarilor. În acest sens, potrivit

reprezentanților AM, pentru stimularea interesului și creșterea numărului de beneficiari au fost luate o serie

de măsuri raportate la nivelul plăților, cerințele de eligibilitate și acțiunile de sprijin pentru instruire și

consiliere prin M01 și M02.

Recomandări

Toate recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „

Îmbunătățirea calității apei”.

Ar fi util să se promoveze informarea / instruirea și consilierea cu privire la cele mai bune practici agricole ‐ în

conformitate cu angajamentele și practicile din cadrul M10 și 11 ‐ pentru o utilizare eficientă a apei la nivelul

fermei / zonei angajate.

Pentru a depăși problema accesului limitat la sursele de informare și pentru a îmbunătăți cunoștințele

necesare pentru implementarea angajamentelor asumate de beneficiari (privind condițiile pentru

solicitarea de sprijin prin intermediul M11 și M10) este necesar un sprijin suplimentar acordat beneficiarilor

prin planificarea și furnizarea de servicii de formare sau consiliere prin intermediul măsurilor M01 și M02 .

****

Întrebarea comună de evaluare 11 – Domeniul de intervenție 4C: în ce măsură au sprijinit intervenţiile

PNDR prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului?






182




M13 ‐ Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

M15 ‐ Plăți pentru angajamente de silvo‐mediu

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar

la DI 4C:


DI 3A: M9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

DI 4A, 5A: M10 – Agromediu și climă


DI 2A: M4.1.a ‐ Investiții în exploatații pomicole

La nivelul priorității 4 din cadrul PNDR, măsurile 10, 11 și 13 contribuie direct sau indirect la DI 4C.

Măsuri

Cheltuieli

angajate 2014‐

2016

Nivel de

inmplementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

efectuate

2014‐2016

Nivel de

implementare

(realizate) (%)

Cheltuieliplanificate

în PNDR

M01 38.791.913,00

M02 13.290.118,00

M10 180.066.110,39 17,11 52.884.675,75 5,02 1.052.545.356,00

M11 48.799.268,03 20,64 12.891.863,11 5,45 236.416.168,00

M13 466.504.917,33 34,43 247.910.478,93 18,3 1.354.892.645,00

M15 117.803.922,00

Total 695.370.295,75 24,71 313.687.017,79 11,15 2.813.740.122,00

Sursa: RAI 2017

M01 și M02 oferă sprijin pentru transfer de cunoștinte, acțiuni de informare și consiliere pentru

beneficiari, fiind planificate activități specifice aferente P4 pentru menținerea biodiversității, a solului,

gestionării apei, precum și pentru atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Prin M10 se acordă plăți pentru menținerea unor angajamente legate de serviciile de mediu. Plățile

acordate prin această măsură încurajează fermierii să servească societatea în ansamblu, introducând sau

continuând să aplice metode agricole compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a peisajului și

a caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice. Măsura, prin promovarea

pachetului 4 ‐ culturi verzi (contribuție principală) și pachetului 5 ‐ adaptarea la efectele schimbărilor

climatice (contribuție secundară), contribuie la îmbunătățirea calității solului prin prevenirea eroziunii

solului și îmbunătățirea capacității de adaptare la schimbările climatice.

183




Măsura 11 contribuie indirect la DI 4C prin acțiunile de conversie la agricultura ecologică sau de

menținere a sistemului de agricultură ecologică și oferă servicii de mediu prin protejarea biodiversității,

reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, asigurarea unor condiții de bunăstare a

animalelor (densitatea redusă a efectivelor) și constituie o bază pentru dezvoltarea activităților de afaceri

locale. De asemenea, M11 contribuie indirect la fertilitatea și funcționalitatea solului datorită nivelurilor

mai ridicate ale conținutului de materie organică din sol, a activității biologice mai ridicate și a unui

potențial mai ridicat de control al eroziunii.

Măsura 13 este destinată să compenseze limitările naturale din punctul de vedere al productivității

agricole, cauzate de condițiile climatice și biofizice nefavorabile. Acest sprijin este destinat să

compenseze dezavantajele cu care se confruntă agricultorii în desfășurarea activităților agricole, și

anume dezavantajele legate de capacitatea redusă de producție a terenurilor agricole și costurile

suplimentare suportate pentru întreținerea activităților agricole în aceste zone, astfel încât să scadă

riscul de abandonare a activităților agricole.

M15 are ca scop reducerea numărului de intervenții silvice și aplicarea tehnologiilor de exploatare

forestieră care au un impact redus asupra mediului, contribuind astfel la reducerea eroziunii solului în

Fondul Forestier Național (FFN).


indicatori

Termeni cheie ai

evaluării/criterii de evaluare


Prevenirea eroziunii solului și

ameliorarea gestionării solului



gestionării solului și/sau pentru prevenirea

eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C)



îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru

prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție

4C)

T13: procentajul terenurilor forestiere care fac


îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru

prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție

4C)

T13 (n) ‐ Terenuri forestiere care fac obiectul


gestionării solului și/sau pentru prevenirea

eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C)


totale

184





Analiza datelor administrative include:

Realizări preliminare: indicatori de realizare care iau în considerare elemente cum ar fi tipologia angajamentelor / plăților, indicatori de rezultat, distribuția pe regiuni.

Aspecte procedurale: măsura / submăsura lansată, numărul de operațiuni sprijinite

Recenzia literaturii de specialitate se bazează în special pe următoarele referințe: documente de

program; Raport de Evaluare Strategică de Mediu a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐

2020; Evaluarea ex‐ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020; publicații și date

specifice privind eroziunea solului.

Studiile de caz au fost realizate pentru un set de proiecte din cadrul M10 și M11. Selecția aleatorie a

eșantionului a luat în considerare acoperirea tuturor regiunilor și a pachetelor. Pentru toate cele trei

măsuri, selecția a vizat distribuția regională a beneficiarului / exploatației (toate regiunile sunt

reprezentate). Pentru M10 selecția a vizat pachetul necesar; Pentru M11 și M13 submăsura este luată în

considerare în selecție.

Interviuri cu Autoritatea de Managemnet cu privire la aspectele procedurale (obstacole, blocaje, stadiul

actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice întâmpinate).

Focus Grupul a implicat reprezentanți ai AM PNDR, organizații ale fermierilor / producătorilor, mediu,

autorități locale) și alți experți (din mediul academic). Discuția, bazată pe criterii predefinite, a contribuit

la formularea de recomandări în implementarea programului.


Tabelul următor ilustrează progresul înregistrat la finalul anului 2016 al indicatorilor țintă ai DI 4C.

DI Valoarea planificată


Procent

T12N ‐ Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C)

4C 505,080 149,508.62 29.6%

T12 ‐ T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)

4C 3.8 1.12 29.5%

T13N ‐ Terenuri forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului

4C 82000 0 0.0%

185




și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C)

T13 ‐ T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)

4C 1.22 0 0.0%

Sursa: Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția țintelor, procent (calculele evaluatorilor) Tabelul prezintă progresul implementării domeniului de intervenție pentru gestionarea solului în

terenurile agricole.

Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influenţat validitatea şi fiabilitatea concluziilor rezultate

din evaluare

Măsurile M10, M11 și M13 contribuie la conservarea biodiversității, solului și apei cu diferite pachete și

/ sau submăsuri. Chiar dacă o contribuție principală la calitatea solului poate fi identificată și calculată,

pachetele și / sau submăsurile dedicate altor probleme de mediu (care nu sunt calculate în indicatorii de

rezultat) pot contribui și la contracararea fenomenelor de eroziune a solului. Impactul real al acțiunilor

sprijinite prin pachetele care contribuie la DI 4C asupra fenomenului de eroziune a solului și a gestionării

solului trebuie evaluat suplimentar într‐o etapă ulterioară de evaluare, pentru a confirma percepția

beneficiarilor și pentru a oferi o analiză specifică, având în vedere condițiile locale și geografice ale

implementărilor.

O contribuție directă la DI 4C o au M13 și M10 ‐ pachetul 4.


România are soluri de bună calitate amenințate de diverse fenomene negative. Terenurile arabile ocupă

63,77% din suprafața cartografică clasificată în categoriile de calitate bună și de înaltă calitate în

proporție de 28,40% și, respectiv, 6,3%.

Eroziunea solului prin acțiunea apei a fost una dintre cele mai mari probleme din România, afectând

769.400 ha (5.6% din suprafața agricolă a României, aproape de media UE27 de 6%), dintre care 95%

erau terenuri arabile.

În 2006, eroziunea solului prin acțiunea apei a avut o valoare de 2,6 tone / ha / an, cu 0,6% mai puțin

decât media UE27 ‐ 2,76 tone / ha / an. În perioada 2005‐2012, suprafața pentru combaterea eroziunii

solului a crescut de la 2.281.995 ha la 2.286.221 ha.

Pentru anul 2016, angajamentele legate exclusiv de sol (DI 4C) implică 1,12% din SAU în cadrul

contractelor de gestionare; această valoare corespunde unui procent de aproximativ 30% din obiectivul

stabilit în DI 4C (indicatorul de rezultat T12). Până la finalul anului 2016 nu au fost înregistrate progrese

în sensul îmbunătățirii gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului la nivelul terenurilor

forestiere (indicatorul de rezultat T13 are valoarea 0).

186




Analiza proiectelor finalizate, realizată pe baza chestionarelor aplicate în cadrul studiilor de caz arată că:

Respondenții la studiu consideră că acțiunile sprijinite prin M10 conduc la îmbunătățirea (43%)

sau menținerea (33%) calității solului, sau aceștia consideră că productivitatea solului s‐a

îmbunătățit (42%) sau a fost cel puțin menținută (17%). De asemenea, 75% dintre respondenți

consideră că, pentru M11, calitatea solului a fost îmbunătățită, iar 42% dintre respondenți

consideră că productivitatea s‐a îmbunătățit.

Fenomenele de eroziune a solului nu sunt reduse ca urmare a aplicării angajamentelor aferente

M13 (75% dintre respondenți). Riscul de catastrofe naturale, cum ar fi inundațiile sau alunecările

de teren, este redus ca urmare a aplicării angajamentelor aferente M11 (100% dintre

respondenți), în timp ce pentru M10 gradul de atenuare a inundațiilor este diferit în funcție de

pachete: pentru toate pachetele există un răspuns general (75%) că nu există influență pentru

reducerea riscurilor cu excepția pachetului 4 (culturi verzi) pentru care reducerea riscurilor este

considerată pozitivă de 66% dintre respondenți.

Analiza stadiului de implementare prezintă următoarele constatări:


remarcă o scădere a numărului de beneficiari și a suprafeței angajate. Potrivit reprezentanților

AM, principalele cauze includ: aprobarea cu întârziere a Reg. 1305 și a regulamentelor de

implementare și schimbarea cadrului legal comparativ cu perioada trecută de programare (de

ex. în ceea ce privește cerințele de bază pentru măsura 10). În ceea ce privește M11, nivelul redus

al plății este considerat un element de neatractivitate: în urma aplicării angajamentelor

voluntare pentru agricultura ecologică, fermierii consideră că nu le sunt compensate în termeni

reali costurile. Trebuie precizat că plățile în cadrul M13 sunt anuale și nu multianuale, astfel încât

numărul beneficiarilor poate varia de la un an la altul.

În termeni generali, o condiție pentru a aplica pentru M11 și M10 este ca beneficiarii să dețină

cunoștințele necesare pentru a implementa angajamentele. Cu toate acestea, având în vedere

profilul beneficiarilor (fermieri mici și foarte mici), aceștia au, de fapt, un acces limitat la sursele


intermediul măsurilor M01 și M02.

Până în prezent, în cadrul submăsurii M1.1 au fost lansate două apeluri de proiecte, dintre care

primul a vizat formarea beneficiarilor măsurii 10. În cadrul acesui appel de proiecte au fost

depuse 80 de proiecte, dintre care 41 au fost selectate (au acoperit întregul teritoriu național).

Pentru măsura M02, din cauza modificărilor aduse legislației, până acum nu a fost lansată nicio

procedură de achiziții publice.

Pentru campania din 2017 privind M10, pentru a stimula creșterea numărului de beneficiari și

de zone angajate, au fost luate o serie de măsuri: creșterea plăților pentru anumite pachete,

eliminarea anumitor cerințe de bază și schimbarea modului în care acestea sunt aplicate; de

exemplu, dacă, înainte de 2017, cerințele de bază au fost aplicate întregii zone a exploatației,

187




începând din 2017, cerințele de bază se aplică numai la nivelul zonei angajate. În plus, a fost

elaborat și un plan de acțiune la nivelul MADR și al agențiilor de implementare, care a vizat

acțiuni de informare a beneficiarilor și care include modalitățile administrative de organizare a

agențiilor pentru promovarea măsurilor.

Potrivit concluziilor evidențiate în cadrul focus grupurilor, criteriile pentru desemnarea zonelor eligibile

la nivel M13 nu sunt în totalitate adecvate în raport cu nevoile reale ale contextului din România.

Toate constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „Prevenirea

eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului”.


Concluzii

Toate concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „Prevenirea

eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului”.

Există o contribuție a pachetelor și submăsurilor în cadrul M10, 11 și 13 la reducerea fenomenelor de

eroziune a solului și la îmbunătățirea gestionării solului în general. Cu toate acestea, în cadrul M13, se

constată în mod neașteptat că majoritatea beneficiarilor (respondenții chestionarului) nu sunt convinși

de impactul activităților lor asupra reducerii eroziunii solului. În cazul măsurilor M10 și M11, se pare că

nu există o conștientizare generală în rândul beneficiarilor în ceea ce privește legătura dintre anumite

practici agricole și efectele lor asupra protecției solului.

Efectul de reducere a eroziunii solului pe care îl au acțiunile finanțate în cadrul DI 4C (în special legat de

M13) trebuie evaluat mai în detaliu în etapa următoare de evaluare, pe baza progreselor înregistrate în

implementare și luând în considerare condițiile de implementare locale, specifice și geografice.

Schimbarea criteriilor de desemnare a zonelor eligibile ar putea contribui la o mai bună implementare a

M13.

Reducerea numărului de beneficiari în cadrul M10 poate fi atribuită complexității cadrului juridic, în

vreme ce atractivitatea scăzută a M 11 în rândul agricultorilor poate fi asociată cu nivelul relativ redus al

plăților. În ambele cazuri, o condiție esențială pentru îmbunătățirea implementării măsurilor constă în

deținerea unor cunoștințe adecvate la nivelul beneficiarilor în ceea ce privește punerea implementarea

angajamentelor asumate; cu toate acestea, analiza a arătat un acces limitat al beneficiarilor la sursele de

informare.

Recomandare

Recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „Prevenirea

eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului”.Ar fi util să se promoveze informarea / instruirea și

consilierea cu privire la cele mai bune practici agricole în combaterea eroziunii solului (și îmbunătățirea

gestionării solului pe termen lung) la nivelul suprafețelor exploatate / suprafețelor plătite, în special

pentru beneficiarii M13. Așadar, trebuie subliniat rolul cheie asumat de M01 și M02 în acest stadiu al

implementării Programului. Simplificarea regulilor de accesare pentru M11 (de exemplu, permiterea

rotației între pachetele din cadrul M11) și modificarea criteriilor de desemnare a zonelor eligibile în

cadrul M13 (de exemplu definirea zonei montane în context european) ar trebui de asemenea să

contribuie la atingerea obiectivelor fixate în cadrul DI 4C.

188




Întrebarea comună de evaluare 12 – Domeniul de intervenţie 5A: în ce măsură au contribuit intervenţiile

PNDR la creşterea eficienţei utilizării apei în agricultură?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 5A




M4.3 ‐ Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier – componenta infrastructură de irigații


Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar la DI 5A:

DI 2A: M4.1 ‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole

DI 2A: M4.1.a ‐ Investiții în exploatații pomicole DI 6B: M19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER

Tabelul următor prezintă nivelul de implementare (angajamente și realizări) al DI. Atât M4, cât și M10 nu depășesc 1% ca procent de cheltuieli realizate, în timp ce M4 ajunge la 13,89% din cheltuielile angajate.

Măsuri Cheltuieli angajate 2014‐2016

Nivel de implementare (cangajate (%)

Cheltuieli realizate 2014‐2016

Nivel de implementare (realizate) (%)

Cheltuieli planificate la nivelul PNDR

M01 140.421,00

M02 82.588,00

M04 60.460.013,64 13,89 3.962.364,42 0,91 435.294.118,00

M10 16.007,50 0,09 0 0 18.199.298,00

Total 60.476.021,14 13,33 3.962.364,42 0,87 453.716.425,00

Sursa RAI 2017 RAI 2017 RAI 2017 RAI 2017 RAI 2017

M01 și M02 oferă sprijin pentru transfer de cunoștinte, acțiuni de informare și consiliere pentru

beneficiari, activitățile specifice legate de P5 din cadrul M10 fiind planificate pentru activități referitoare

la atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Până la finalul lunii decembrie 2016, nu au

fost implementate acțiuni specifice de instruire/consiliere referitoare la P5.

Măsura M04 "Investiții în active fizice" vizează, prin submăsura 4.3, investiții în modernizarea

infrastructurii secundare de irigații, prin promovarea de tehnologii noi, moderne în vederea economisirii

apei în agricultură și scăderii costurilor determinate de consumul apei.

Potrivit RAI, cheltuielile angajate în perioada 2014‐2016 ating valoarea de 60 de milioane de euro. Pe

baza datelor provenite din sistemul de monitorizare, există 39 de proiecte finalizate în cadrul submăsurii

189




M4.3 (la data de 31 decembrie 2016), toate fiind proiecte tranzitate din perioada anterioară de

programare.

Pachetul 5 "Adaptarea la efectele schimbărilor climatice" din cadrul măsurii 10 contribuie la

eficientizarea utilizării apei în agricultură și, în același timp, la adaptarea la schimbările climatice.

Angajamentele din cadrul pachetului 5 se referă în principal la implementarea unor practici specifice de

cultivare, la utilizarea diferitelor soiuri de culturi și la adoptarea metodelor minime de prelucrare a

solului. Conform RAI, cheltuielile angajate în perioada 2014‐2016 sunt foarte limitate pentru pachetul 5.

(a se vedea tabelul de mai sus).

De reținut că măsurile 16 "Cooperare", submăsura 4.1 “Sprijin pentru investiții în exploatații agricole” și

M19 "Sprijin pentru dezvoltarea locală Leader" contribuie, de asemenea, indirect la obiectivele

domeniului de intervenție 5A.


indicatori

Criterii de judecată Indicator de rezultat comun Alți indicatori

Eficientizarea


agricultură

R12/T14 ‐ T14: procentajul

terenurilor irigate care trec la

utilizarea unui sistem de

irigații mai eficient (aria de

intervenție 5A)

Indicator complementar de rezultat

R13: Creșterea eficienței utilizării apei în

agricultură în proiectele sprijinite prin PDR

(aria de intervenție 5A)*

Indicatori adiționali de rezultat

RO‐TA3 Procentajul terenurilor viabile pentru

irigatii care trec la utilizarea unui sistem de

irigații mai eficient

Indicator comun de realizare



Răspunsul la întrebarea de evaluare se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice

cantitative și calitative, și anume: recenzia literaturii de specialitate și a documentelor de programare și

SEA, datele administrative referitoare la stadiul de implementare procedural și interviurile realizate cu

reprezentanții AM. În plus, a fost utilizat un chestionar pentru colectarea dovezilor cantitative pentru a

190




calcula indicatorul complementar de rezultat R.13, precum și un set de chestionare pentru studiile de

caz, care a fost transmis beneficiarilor proiectelor finalizate în cadrul SM 4.3 și în cadrul altor submăsuri

secundare, cum ar fi SM 4.1. În cele din urmă, a fost organizat un focus grup pentru prioritatea 5 pentru

a discuta constatările preliminare și a furniza informații și recomandări calitative suplimentare.


Perioada limitată de timp pentru efectuarea evaluării și furnizarea sondajului referitor la indicatorul

complementar de rezultat ar putea reduce reprezentativitatea valorii furnizate pentru indicatorul de

rezultat R.13.

Soluții propuse

Evaluatorii calculează valoarea indicatorului de rezultat R.13 și explică limitările colectării datelor.


Următoarele tabele prezintă datele utilizate pentru a răspunde la întrebarea de evaluare, precum și sursele de date utilizate.

Indicatori țintă, de rezultat suplimentari și complementari

Valoarea

planificată

Valoare atinsă până la data

de 31.12.2016 Procent

T14: procentajul terenurilor irigate care

trec la utilizarea unui sistem de irigații

mai eficient (aria de intervenție 5A)

294.28 61.04 20,74%

Surse PNDR Tabelul D: Progresele

înregistrate în direcția țintelor

Calculele

evaluatorilor

Valoarea

planificată


data de 31.12.2016 Procent

RO‐TA3 Procentajul terenurilor viabile pentru

irigatii care trec la utilizarea unui sistem de

irigații mai eficient

63.35% 13% 20,52%

Surse PNDR Tabelul G: Indicatori

specifici programului

Calculele

evaluatorilor

191




Valoarea calculată (2016)

R13 Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în

proiectele sprijinite prin PNDR

+42% (reducere în consumul de apă)

Sursa Analiză evaluatori în conformitate cu metodologia

propusă și pe baza informațiilor furnizate de

beneficiarii respondenți la chestionare

Pe lângă setul de indicatori de mai sus, este necesar să se ia în considerare și contribuția Leader la DI 5A

(a se vedea Tabelul B2.1: Realizări efective LEADER (RAI) ‐ CUMULATIV):

Cheltuielile publice aferente SM "19.2 ‐ Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul

strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunități (bazată pe DI

predominant (5A) la care contribuie proiectul)" se ridică la 145.203,38 euro în decembrie 2016,

reprezentând 4% din totalul cheltuielilor publice ale submăsurii;

Indicatorul "O20 ‐ Numărul de proiecte LEADER care beneficiază de asistență (pe baza ariei de

intervenție predominante (5A) la care contribuie proiectul) ‐ SM 19.2" care raportează valoarea

4 pentru proiectele legate de DI 5A, reprezentând 10% din proiectele totale finalizate în cadrul

sub‐măsurii.


din evaluare

Pentru indicatorul complementar de rezultat R.13, analiza se bazează pe informațiile raportate de

beneficiarii SM 4.3. Este de remarcat faptul că numărul redus de beneficiari care furnizează valoarea și

cele câteva proiecte finalizate până în prezent (39 proiecte din tranziție cu contribuția principal la 5A

pentru M4.3) limitează robustețea rezultatelor obținute.

În mod diferit față de ghidul furnizat de CE pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare

rurală în anul 2017, valoarea de referință este stabilită utilizând informații din același eșantion, însă

înainte de realizarea intervenției. Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care nu permit

extragerea unui eșantion omogen pentru a permite compararea cu un grup de control.

Ghidul furnizat de CE nu specifică o tipologie unică de rezultat pentru a măsura eficiența; în acest caz,

consumul de apă este corelat cu terenul irigabil: acest lucru permite evitarea denaturării din cauza

variabilității prețurilor materiilor prime, posibilă dacă se utilizează suprafața culturilor ca variabilă proxy.

Informațiile solicitate în chestionar se referă la suprafața irigată și cantitatea de apă utilizată pentru

irigații înainte și după realizarea investiției, raportarea acestora constituind, din punct de vedere


În calculul indicatorului au fost consideraţi beneficiarii de proiecte finalizate cu contribuție principală la

DI care au vizat măsuri și acțiuni legate de utilizarea apei în agricultură. Delimitarea contribuțiilor

192




secundare pentru acest indicator a fost realizată în baza analizei calitative și cercetării de birou a

proiectelor relevante.


În contextul scenariilor climatice pe termen mediu și lung, care prevăd o creștere a temperaturilor medii

anuale, va crește și frecvența evenimentelor meteorologice extreme (secetă, inundații etc.). Pe lângă

aceste schimbări climatice preconizate, infrastructura de irigații este parțial nefuncțională sau ineficientă

din punct de vedere al consumului de apă și de energie. Gestionarea durabilă și eficientă a apei vor

continua să fie tema dominantă în ceea ce privește resursele de apă. Furnizarea de apă pentru

agricultură și creșterea eficienței utilizării acesteia necesită îmbunătățirea sistemelor de irigare.

Respectarea Directivei cadru privind apa va necesita un efort deosebit. Resursele de apă dulce din

România sunt reduse și distribuite inegal, ceea ce include România în categoria țărilor cu resurse limitate

de apă. În ceea ce privește calitatea apei, aceasta este bună și foarte bună (90,8% din totalul cursurilor

de apă codate aparțin claselor I și II). O parte semnificativă a zonei agricole din România a resimțit

efectele negative ale secetei, existând rezerve insuficiente de apă și sisteme de irigare care funcționează

prost.

După cum este prezentat de sistemul de indicatori, implementarea proiectelor finalizate în cadrul M04

(submăsura 4.3) a contribuit efectiv la îmbunătățirea eficienței apei în agricultură, adică 13% din

terenurile irigate utilizează un sistem mai eficient de irigare; această valoare corespunde unui procent

de 20% din valoarea planificată (în decembrie 2016) – indicator RO TA3. De asemenea, proiectele

finanțate prin intermediul PNDR până la finalul anului 2016 au permis atingerea unui grad de realizare

de peste 20% pentru indicatorul T14 ce vizează procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui

sistem de irigații mai eficient. În plus, pe baza indicatorului complementar, s‐a înregistrat o creștere a

eficienței utilizării apei, estimată a fi cu aproximativ 42% mai mare comparativ cu situația pre‐

intervenție.

Studiile de caz, realizate de echipa de evaluare pe baza chestionarelor transmise proiectelor finalizate în

cadrul SM 4.1, care contribuie secundar la DI 5A, confirmă concluziile indicatorilor de rezultat / țintă:

75% dintre proiecte au declarat o scădere a consumului de apă de către sistemul de irigare.

În cele din urmă, interviurile realizate cu AM au evidențiat cerința provenită din partea potențialilor

beneficiari pentru o mai mare finanțare legată de sistemele de irigare. Cu toate acestea, zona actuală de

eligibilitate (așa cum se menționează în PNDR) reprezintă o restricție pentru aplicarea în cadrul

submăsurii 4.3 – irigații. O propunere de modificare a programului, referitoare la extinderea zonei de

eligibilitate, este în proces de analiză.

Toate constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „

Eficientizarea utilizării apei în agricultură”.

193





Concluzii:

Toate concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „

Eficientizarea utilizării apei în agricultură”.

Implementarea PNDR prezintă efecte pozitive în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței utilizării apei,

în special prin submăsura 4.3. Trebuie totuși remarcat faptul că pachetul 5 din cadrul M10 nu a indicat

niciun progres semnificativ în implementare până la finalul lunii decembrie 2016, iar contribuția acestui

pachet la eficiența apei trebuie încă demonstrată.

Rezultatul obținut până în prezent, pe baza nivelului de implementare al M4, sugerează un potențial de

investiții în anii următori în sisteme de irigare mai eficiente. Trebuie precizat că investițiile în noi

infrastructuri de irigații sunt menționate în articolul 46 din Regulamentul 1305/2013,care stabilește

condițiile în care pot fi realizate astfel de investiții.

Recomandări:

Gestionarea apelor este un aspect esențial pentru România în ultimii ani, iar îmbunătățirea modului de

gestionare eficientă a apei reprezintă o provocare pentru PNDR.

Recomandările prezentate în continuare sunt relevante pentru criteriul „ Eficientizarea utilizării apei în

agricultură”.

Condițiile pentru o mai mare eficacitate a intervențiilor PNDR sunt următoarele:

simplificarea criteriilor stabilite în Program pentru aplicarea în cadrul pachetului 5 (M10), pentru

a face mai accesibilă finanțarea beneficiarilor;

redefinirea / extinderea zonei de intervenție pentru investițiile in infrastructura de irigații, ținând cont de prevederile art. 46 din Regulamentul nr. 1305/2013;

mai multe informații și acțiuni demonstrative adresate solicitanților / beneficiarilor cu privire

la modul de gestionare a eficienței apei în PNDR (prin broșuri, îndrumări, evenimente, etc) și mai

multe documente ilustrative cu privire la oportunitățile oferite de finanțarea UE în acest

domeniu.

În plus, trebuie precizat faptul că managementul apei este o problematică politică transversală, iar

pentru o eficiență crescută în acest domeniu, este necesară o cooperare între ministere și agențiile

guvernamentale (de exemplu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apelor și Pădurilor

și Ministerul Mediului); existând o nevoie reală de a coordona strategiile, planurile de acțiune și

sistemele de monitorizare la diferite niveluri ale intervenției guvernamentale.

194




Întrebarea comună de evaluare 13 – Domeniul de intervenţie 5C: în ce măsură au contribuit intervenţiile

PNDR la furnizarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deşeurilor, a

reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare în scopul bioeconomiei?



M6.4 ‐ Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole


la DI 5C:

DI 2A, 5D: M4.1‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole

DI 3A, 6A: M4.2 ‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole

DI 3A: M9.1 ‐ Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

DI 2A: M4.1.a - Investiții în exploatații pomicole

Potrivit informațiilor din RAI, în 2016, angajamentele au ajuns la valoarea de 153.284,00 Euro, fără a fi

efectuate cheltuieli până în acel moment.

Măsuri

Cheltuieli

angajate

2014‐2016

Nivel de

implementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

efectuate

2014‐

2016

Nivel de

implementare

(realizate) (%)

Cheltuieli

planificate

în PNDR

M06 153.284,00 8,69 0 0 1.763.514,08

Total 153.284,00 8,69 0 0 1.763.514,08


Măsura M06 "Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (articolul 19)" promovează, prin submăsura

6.4., furnizarea și utilizarea energiei din surselor regenerabile prin sprijinirea creării și dezvoltării

activităților de afaceri agricole și neagricole în zonele rurale. La finalul anului 2016, nu există proiecte

finalizate în cadrul măsurii 6 și există doar un singur proiect în implementare pentru SM 6.4, cu investiție

totală de operațiuni aprobate de 170.320 euro (sursa: 1.d) Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția

țintelor).

Alte măsuri, cum ar fi submăsurile pentru investițiile în exploatațiile agricole (SM4.1) și investițiile pentru

procesarea / marketingul produselor agricole (SM 4.2) contribuie, în mod secundar, la obiectivele DI 5C.

La finalul anului 2016, existau 9 proiecte provenite din tranziție finalizate în cadrul SM 4.1 cu contribuție

secundară (din care 4 cu contribuție primară la DI 5D și 5 cu contribuție primară la DI 2A) și 11 proiecte

finalizate provenite din tranziție în cadrul SM 4.2 cu contribuție secundară (din care 10 cu contribuție

primară la DI 6A și 1 la DI 3A), respectiv 1 proiect în cadrul sM 9.1 cu contribuție secundară la 5C.

195





indicatori

Termeni cheie ai


evaluare

Indicatori țintă

Alți indicatori

Creșterea furnizării și

utilizării energiei

regenerabile

T16: Totalul investițiilor în

producția de energie din surse

regenerabile (EUR) (aria de

intervenție 5C)

Indicatori complementari de

rezultat

R15: Energie din surse regenerabile

produsă prin proiecte sprijinite (aria

de intervenție 5C)*

Indicatori comuni de realizare





SEA, datele administrative referitoare la stadiul de implementare procedural și interviurile realizate cu

reprezentanții AM. A fost utilizat un chestionar pentru colectarea dovezilor cantitative pentru a calcula

indicatorul complementar de rezultat R.15, în paralel fiind desfășurate și studiile de caz. Ambele

activități au luat în considerare proiectele cu contribuție secundară la DI 4C.


Timpul limitat disponibil pentru efectuarea evaluării și furnizarea sondajului privind indicatorul

complementar de rezultat poate împiedica reprezentativitatea valorii indicatorului de rezultat R.15.

Soluții propuse

Evaluatorii calculează valoarea indicatorului de rezultat R.15 și explică limitările colectării datelor.


196





Indicatori țintă, de rezultat suplimentari și complementari T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de intervenție 5A)

1.958.334,49 0,00 0,0%

Surse PNDR Tabelul D: Progresele înregistrate

în direcția țintelor Calculelel

evaluatorilor

Valoarea calculată (2016)

R15 Energia din surse regenerabilă produsă în proiectele sprijinite

3000 kWh de la sursă eoliană și solară; Introducerea unei noi forme de producere a energiei în 56% din eșantion

Sursa Analiza evaluatorilor conform metodologiei propuse pe baza informațiilor colectate de la beneficiari (numai proiecte cu contribuție secundară)


din evaluare

Pentru indicatorul complementar R15, analiza se bazează pe informațiile furnizate de 9 beneficiari, care

reprezintă mai puțin de 50% din eșantionul proiectelor finalizate cu contribuție secundară la DI 5C.

Informațiile cantitative privind producția de energie regenerabilă nu au fost furnizate de toți

respondenții. Acest lucru permite doar o evaluare calitativă a rezultatelor sondajului cu privire la

indicator.


rurală în anul 2017, valoarea de referință a fost stabilită utilizând informații din același eșantion, însă

înainte de realizarea intervenției. Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care nu permit

extragerea unui eșantion omogen comparabil, pentru a se compara cu un grup de control.

De asemenea, având în vedere faptul că până la data de 31/12/2016 nu au fost finalizate proiecte cu

contribuție principală pentru DI 5C, existând doar proiecte finalizate cu contribuție secundară,

cuantificarea indicatorului a fost realizată prin aplicarea metodologiei de calcul utilizată în mod normal

pentru proiecte cu contribuție principală, la proiectele cu contribuție secundară pentru 5C. Informațiile

necesare pentru calculul indicatorului se referă la cantitatea de energie produsă din surse regenerabile,

datele fiind solicitate prin intermediul chestionarului.


Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul agricol sunt încă scăzute, astfel încât

doar 2,5% din producția totală de energie regenerabilă la nivel național a provenit din agricultură în anul

197




2011, comparativ cu 9,8% la nivelul UE27. În schimb, aproximativ 69,1% din energia regenerabilă la nivel

național a provenit din sectorul forestier în comparație cu 48,3% la nivelul UE 27. În perioada 2009‐2011,

producerea de energie din surse regenerabile din agricultură și silvicultură a scăzut cu 6, 8% (de la 3 864

ktoe la 3 601 ktoe).

Prezentarea rezultatelor implementării DI 5C

M6.4 își propune să prioritizeze fermierii care își diversifică activitatea și reutilizează produsele agricole

pentru biomasă. În ceea ce privește implementarea, măsurile care contribuie la DI au un nivel scăzut de

implementare. Cu toate acestea, având în vedere operațiunea aprobată, nivelul cheltuielilor angajate

este de aproximativ 8% din valoarea țintă. După cum reiese din interviurile realizate cu AM, proiectele în

derulare ‐ care nu sunt încă finalizate ‐ se referă la producția de brichete și peleți din biomasă în

exploatațiile agricole, care urmează să fie utilizate ca și combustibil. Datele furnizate de beneficiari

privind producerea energiei regenerabile nu sunt disponibile și nu este posibilă, în acest stadiu,

cuantificarea contribuției PNDR la producerea de energie regenerabilă.

Sondajul pentru indicatorul de rezultate R15 utilizează proiecte cu contribuție secundară. Proiectele au

introdus o nouă formă de producere de energie în ferme / exploatații agricole pentru 56% dintre

respondenți, iar 33% au îmbunătățit / au crescut producerea de energie regenerabilă prin sistemul

existent în cadrul exploatațiilor agricole reprezentate. Toți respondenții (100%) au declarant că nu au

produs energie din surse regenerabile înainte de intervenție. Aceasta implică o contribuție pozitivă netă,

cuantificabilă, la producerea energiei regenerabile din partea DI.

Sursele de energie sunt biomasa (1 proiect), energia eoliană (1 proiect) și energia solară (5 proiecte,

inclusiv 2 proiecte de termoficare solară). Volumul documentației solicitate (condiție pentru finanțare) a

reprezentat problema principală pentru respondenți, urmată de definirea cheltuielilor eligibile.

Toate constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „Creșterea

furnizării și utilizării energiei regenerabile”.


Concluzii

Toate concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „ Creșterea


Nivelul scăzut de implementare a măsurilor care contribuie la DI are drept cauze principale volumul

documentației necesare pentru accesarea finanțării și dificultățile în ceea ce privește definirea

cheltuielilor eligibile. Acest grad redus al implementării proiectelor nu permite o cuantificare

semnificativă a contribuției Măsurii 6 la producția de energie regenerabilă. Cu toate acestea, sondajul

efectuat asupra proiectelor tranzitorii arată că există un interes real pentru energia regenerabilă, în

general (inclusiv sursele de energie solară, termică și eoliană). După cum rezultă din analiza proiectelor

finalizate, există o contribuție netă, deși limitată, la furnizarea și utilizarea energiei regenerabile.

198




Conform participanților la Focus Grup, trebuie luate în considerare alte elemente de fond pentru a

înțelege contextul intervenției, cum ar fi faptul că legislația națională privind energia regenerabilă este

încă complexă, iar costurile echipamentelor sunt ridicate. În plus, investițiile în exploatațiile agricole ce

cuprind componenta energiei regenerabile necesită abilități și sprijin tehnic din partea profesioniștilor.

Recomandări

Recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „ Creșterea


În această etapă a implementării, recomandările se referă în principal la o simplificare suplimentară a

normelor de aplicare (condiții clare de acces și cheltuieli eligibile) și la furnizarea mai multor informații

aplicanților cu privire la oportunitățile oferite de PNDR în domeniul energiilor regenerabile.

****

Întrebarea comună de evaluare 14. Domeniul de intervenţie 5D: în ce măsură au contribuit intervenţiile

PNDR la reducerea emisiilor de GES și de amoniac generate de agricultură?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 5D

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 5D:

M4.1 ‐ Sprijin pentru investiții în exploatații agricole


la DI 5D:




Tabelul următor prezintă nivelul de implementare (angajamente și realizări) al DI 5D. Atât M01, cât și

M04 nu depășesc 1% ca procent de realizare, iar M01 nu a înregistrat angajamente încă.

Măsuri

Cheltuieli angajate

2014‐2016

Nivel de

implementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

realizate

2014‐2016

Nivel de

implementare

(realizate) (%)

Cheltuieli

planificate din

PNDR

M01 3.333.333,00

M04 56.043.045,53 12,66 2.898.333,90 0,65 442.515.706,61

Total 56.043.045,53 12,57 2.898.333,90 0,65 445.849.039,61


M01 oferă sprijin pentru transfer de cunoștinte, acțiuni de informare.

Măsura M04 "Investiții în active fizice (articolul 17)" contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră și amoniac din agricultură, sprijinind investițiile în instalații și echipamente moderne pentru

gestionarea gunoiului de grajd prin submăsura 4.1 (SM 4.1). În anul 2016, conform datelor din RAI, au

199




fost angajate cheltuieli în valoare de 35.797.910,22 Euro (măsura 4), din care 10.541.529,22 euro sunt

pentru proiecte de tranziție.

Măsura M10 poate sprijini indirect atingerea acestui obiectiv (prin pachetele 1, 2, 3, 4 și 6), prin aplicarea

metodelor specifice agriculturii extensive care promovează utilizarea redusă a materiilor prime, prin

reducerea utilizării mecanizării și protejarea solului. De asemenea, gestionarea durabilă a pădurilor

promovată de măsura forestieră (M15, pachetul 2) va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră.

În SM 4.1, există trei proiecte noi finalizate, cu contribuție primară la DI 5D și 14 proiecte provenite din

tranziție cu contribuție principală la DI 5D.


indicatori

Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare

Indicatori țintă

Alți indicatori

Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră și de

amoniac din agricultură

T17: procentajul de UVM vizate de investiții

în gestionarea șeptelului în vederea

reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac




reducerea emisiilor de GES și/sau de

amoniac (aria de intervenție 5D)

Indicatori

complementari de

rezultat

R18: Reducerea

emisiilor de metan și de

protoxid de azot

R19: Reducerea emisiilor

de amoniac


realizare


totale




200




SEA, datele administrative referitoare la stadiul de implementare procedurală și interviurile cu

reprezentanții AM, aplicarea unui chestionar în rândul beneficiarilor proiectelor finalizate, pentru a

calcula indicatorii complementari de rezultat R.18 și R.19 și a furniza o evaluare calitativă suplimentară

privind implementarea domeniului de intervenție.

Un focus grup general referitor la Prioritatea 5 a fost realizat pentru a discuta constatările preliminare și

a furniza informații calitative suplimentare. Pentru calcularea indicatorului de rezultat suplimentar,

metoda Tier 2 a fost aplicată pe baza datelor furnizate de beneficiari.


Numărul redus de proiecte finalizate poate afecta reprezentativitatea valorilor indicatorilor de rezultat.

Soluții propuse

Având în vedere numărul redus de proiecte finalizate, informațiile au fost furnizate ca medie per

respondent. Variația a fost considerată drept procent între situația pre‐ și post‐intervenție. Evaluatorii

calculeză valoarea indicatorului de rezultat R.18 și R.19 și explică limitările privind colectarea datelor.



Indicatori țintă, de rezultat suplimentari și complementari



Atingere target

T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)

0,4 0,21 53%

T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)

9,93 2,74 28%

T18N ‐ Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)

1.321.100 364.168,26 28%

Susre PNDR Tabelul D: Progresele înregistrate

în direcția țintelor Calculele

evaluatorilor

201




Valoare

înainte de

intervenție

Valoare atinsă până la data de

31.12.2016

Atingere

target

R18: Reducerea emisiilor de metan și de

protoxid de azot: METAN (kg CH4/yr) per

exploatație agricolă

8.141 41.224 406%


protoxid de azot: PROTOXID de AZOT (kg

NO2/yr) per exploatație agricolă

11 43 298%

R19: Reducerea emisiilor de amoniac 57.62 4054,98 6937%

Sursa Calcule

evaluatori

Calcule evaluatori Calcule

evaluatori


din evaluare

Metoda aplicată, coerentă cu orientările pentru evaluare și cu metoda IPCC tier2, este o metodă

standardizată utilă pentru compararea statisticilor în diferite țări sau regiuni. Cu toate acestea,

standardizarea nu reușește să surprindă posibila reducere "reală" a sistemului specific în gestionarea

gunoiului de grajd, care este "echilibrat" cu alt sistem similar. Calculul R18 și R19 arată o creștere a

emisiilor de GES care corespund unei creșteri a numărului de animale.


rurală în anul 2017, valoarea de referință a fost stabilită utilizând informații din același eșantion, însă

înainte de realizarea intervenției. Acest lucru este motivat de numărul redus de proiecte care nu au

permis extragerea unui eșantion omogen pentru a se compara cu un grup de control. Până la 31/12/2016

nu au fost finalizate proiecte cu contribuție secundară pe acest domeniu de intervenție, nefiind astfel

posibilă determinarea contribuției secundare pentru acești indicatori conform ghidului furnizat de CE

pentru evaluarea rezultatelor programelor de dezvoltare rurală în anul 2017.


În România, nivelul emisiilor de GES din agricultură a scăzut în ultimii ani: atât CH4, cât și NH3 au

înregistrat o reducere a ratei emisiilor în perioada 2007‐2010. Cu toate acestea, anul 2011 prezintă o

ușoară creștere cu aproximativ 5% față de 2010 pentru NH3. Emisiile de GHG din sectorul creșterii

animalelor sunt încă ridicate datorită spațiilor/unităților inadecvate pentru depozitarea îngrășămintelor

și echipamentelor vechi utilizate pentru împrăștierea gunoiului de grajd pe terenuri.

Implementarea măsurilor a contribuit la introducerea practicilor de management și a investițiilor pentru

reducerea emisiilor de GES. Calculul R18 și R19 arată o creștere în termeni absoluți a emisiilor de GES

202




care corespunde unei creșteri a numărului de animale. Cu toate acestea, nivelul de implementare a

măsurii care contribuie la DI arată că PNDR contribuie activ la atingerea acestui obiectiv.

Cuantificarea directă a emisiilor de GES și amoniac prin indicatorul suplimentar R18 și R19 nu oferă, în

acest stadiu, o reprezentare reală a contribuției nete. Metoda aplicată în concordanță cu orientările

pentru evaluare elaborate de CE și cu metoda IPCC tier 2 (și pe baza coeficientului utilizat în inventarul

de emisii de gaze cu efect de seră al Ministerului din România), având în vedere numărul redus de

respondenți (9), este puternic influențată de variația totală a numărului de animale, care a crescut

puternic ca urmare a intervenției.

Cu toate acestea, normalizarea valorii emisiilor pentru numărul de animale este posibilă pentru a estima

o îmbunătățire a gestionării gunoiului de grajd ca urmare a intervențiilor, ceea ce implică o reducere a

emisiei medii de NO2. După intervenție, 68% dintre animale au un management al gunoiului de grajd cu

un factor zero de emisie de NO2, în timp ce înainte de intervenție 100% dintre animale au fost supuse

unui management al gunoiului de grajd cu un factor de emisie egal sau mai mare de 0,005. CH4 prezintă

o creștere netă, de asemenea pe motiv că sistemele principale de gestionare a gunoiului de grajd

introduse au un coeficient ridicat de emisie pentru CH4 (0,66) în comparație cu alte sisteme. În ceea ce

privește indicatorii comuni de rezultat (T17, T18), evoluția acestora este pozitivă; numărul de UVM vizate

de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac depăsește

la finalul anului 2016 50% din ținta vizată pentru anul 2023, iar procentajul terenurilor agricole care fac

obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac reprezintă la

finalul anului 2016 aproximativ o treime din ținta vizată pentru anul 2023. Aceste evoluții pozitive în

prima parte a perioadei de implementare confirmă capacitatea programului de a‐și atinge țintele

previzionate pentru indicatorii T17 și T18 și a avea o contribuție importantă la reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.

După cum reiese din sondaj, volumul documentației solicitate (inclusiv necesitatea unei evaluări a

impactului asupra mediului) pentru finanțare a reprezentat problema principală pentru respondenți,

urmată de întârzierile în efectuarea plăților în anumite cazuri specifice. Aceste opinii sunt confirmate de

interviurile cu AM, care menționează o relativă lipsă de atractivitate justificată de faptul că investițiile

din submăsura 4.1 implică proceduri complexe, un volum mare de investiții și respectarea legislației

privind siguranța și protecția mediului (de ex. standarde de igienă, standarde de siguranță, standarde de

gestionare a deșeurilor, evaluare a impactului asupra mediului). Trebuie precizat că, în comparație cu

perioada anterioară de programare, s‐au propus deja unele îmbunătățiri; de exemplu creșterea ratei de

sprijin pentru subsectoare specifice ‐ creșterea suinelor, prelungirea termenelor limită pentru

transmiterea documentației specifice (autorizații de construire, autorizații de mediu), precum și o

simplificare a legislației.

Toate constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza criteriului de evaluare „Reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură”.

203





Concluzii:

Toate concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu criteriul de evaluare „Reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultura”.

Există o problemă reală în ceea ce privește limitarea emisiilor de GES din activitățile agricole. PNDR oferă

oportunitatea de a aborda problemele în mod direct prin măsura 4.1 și, indirect, prin măsurile legate de

gestionarea solului și a terenurilor în cadrul priorității 4.

În pofida nivelului limitat de angajare și realizare până în prezent, domeniul de intervenție produce

efecte din punct de vedere al emisiilor de GES (raportate de indicatorii 18 și 19), care corespund în

principal creșterii numărului de animale la nivelul fermelor beneficiare. În termeni relativi, având în

vedere emisiile per cap de locuitor, indicatorii arată o reducere a emisiilor de GES, ceea ce corespunde

introducerii tehnologiilor cu elemente de noutate în gestionarea gunoiului de grajd.

Cu toate acestea, pentru o mai bună îndeplinire a obiectivelor este necesară continuarea activităților de

promovare a sistemelor și tehnologiilor de gestionare a gunoiului de grajd cu emisii reduse.

Nivelul de implementare a măsurii poate fi îmbunătățit printr‐o simplificare a procedurilor administrative

de finanțare, precum și prin sporirea informațiilor privind oportunitățile oferite de PNDR pentru

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea includ, totodată, promovarea intervențiilor de

gestionare a solului finanțate în cadrul Priorității 4 care contribuie la reducerea emisiilor de GES.

Recomandări:

Condiții pentru o mai mare eficacitate a intervențiilor PNDR, legate de reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră și de amoniac din agricultură:

simplificare suplimentară a procedurilor administrative pentru măsura referitoare la gestionarea

efectivelor de animale și a gunoiului de grajd (de exemplu, cereri de documentație, reguli de

aprobare) și termene pentru solicitanți / beneficiari;

promovarea / informarea ulterioară privind sistemele de gestionare a gunoiului de grajd,

caracterizate printr‐un factor de emisie mai scăzut, în furnizarea de asistență tehnică (îndrumare,

instruire) și consiliere către beneficiari / solicitanți (adică promovarea celor mai bune tehnologii

disponibile);

promovarea în continuare a măsurilor / intervențiilor legate de managementul solului (în cadrul

priorității 4), asigurarea suportului tehnic (îndrumare, formare) și consilierea beneficiarilor /

solicitanților;

mai multe informații și comunicare către solicitanți cu privire la oportunitățile oferite de PNDR

pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru contribuirea la acțiunile de atenuare

a schimbărilor climatice (activități intersectoriale pentru toate axele prioritare).

****

204




Întrebarea comună de evaluare 15. Domeniul de intervenţie 5E: în ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR

conservarea şi sechestrarea carbonului în sectorul agricol şi în cel forestier?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI 5E

Măsuri/submăsuri direct programate în DI 5E:

M8.1 ‐ Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite


DI 5E:





Tabelul următor prezintă nivelul de implementare (angajamente și realizări) al DI 5E. Nivelul de realizare al

M8 nu depășește 1%. Potrivit RAI 2017, în 2016, în cadrul M08 au fost angajate cheltuieli în valoare de

399.405,73 Euro din proiectele de tranziție.

Măsuri

Cheltuieli

angajate

2014‐2016

Nivel de implementare

(angajate) (%)

Cheltuieli

efectuate

2014‐

2016

Nivel de

implementare

(realizate) (%)

Cheltuieli

planificate în

PNDR

M08 593.278,43 0,48 59.787,47 0,05 124.513.043,00

Total 593.278,43 0,48 59.787,47 0,05 124.513.043,00


Măsura M08 pentru investițiile în dezvoltarea zonelor forestiere și în special submăsura pentru împădurire

și crearea zonelor împădurite contribuie la obiectivul global de reducere a emisiilor de GES. Zonele

forestiere create pe baza ajutorului financiar acordat prin această măsură contribuie la încurajarea

sechestrării carbonului, la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, la reducerea eroziunii solului, la

îmbunătățirea capacității de retenție a apei, precum și la refacerea biodiversității locale.

La finalul anului 2016, în cadrul măsurii 8 nu există proiecte finalizate, având în vedere că prima sesiune de

depunere a cererilor de sprijin a fost lansată la sfârșitul anului 2016.

Practicile agricole extensive (în special înființarea culturilor verzi și menținerea pajiștilor permanente) ale

M10, dar și practicile specifice agriculturii ecologice M11, care asigură o gestionare îmbunătățită a solului,

au o contribuție secundară la acest DI.

205





indicatori

Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare


Creșterea conservării

și sechestrării

carbonului în

agricultură și

silvicultură

Extinderea

terenurilor agricole și

forestiere în cadrul

contractelor de

management

consolidat care

contribuie la

sechestrarea

carbonului

T19: procentajul terenurilor

agricole și forestiere care fac

obiectul contractelor de

gestionare care contribuie la

sechestrarea și conservarea

carbonului (aria de

intervenție 5E)

Indicatori complementari de rezultat


protoxid de azot

R19: Reducerea emisiilor de ammoniac

Indicatori comuni de realizare





SEA, datele administrative referitoare la stadiul de implementarea procedurală și interviurile cu

reprezentanții AM. Un focus grup general referitor la Prioritatea 5 a fost realizat pentru a discuta

constatările preliminare și a furniza informații calitative suplimentare.


Nivelul de implementare al DI 5E permite doar o evaluare parțială.

Soluții propuse

Progresul real al implementării DI va fi luat în considerare în mod explicit pentru a răspunde la întrebarea

de evaluare.

206





Următoarele tabele prezintă datele utilizate pentru a răspunde la întrebările de evaluare, precum și sursele de date.

Indicatori țintă de rezultat



Atingere țintă

T19 (%): procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de intervenție 5E)

1,24 0,47 37,9%

T19 (n): Terenuri agricole și forestiere în cadrul contractelor de management care vizează promovarea sechestrării/conservării carbonului (ha) (aria de intervenție 5E)

249130 93328 37,5%

Surse PNDR Tabelul D: Progresele înregistrate în direcția

țintelor

Calculele evaluatorilor


din evaluare



SEA, datele administrative referitoare la stadiul de implementarea procedurală și interviurile cu

reprezentanții AM. Un focus grup general referitor la Prioritatea 5 a fost realizat pentru a discuta

constatările preliminare și a furniza informații calitative suplimentare.


Nivelul de implementare al DI 5E permite o evaluare (foarte) parțială.

Soluții propuse

Progresul real al implementării DI va fi luat în considerare în mod explicit pentru a răspunde la întrebarea

de evaluare.


Suprafața totală a Fondului Forestier Național (FFN) și a vegetației forestiere din afara FFN a rămas relativ

constantă în timp, astfel încât în anul 2012 a fost de 6.746.906 ha, reprezentând aproximativ 28,3% din

suprafața totală a Fondul funciar național, mai mic decât media europeană de 37,6%.

Periodic, pădurile sunt afectate de acțiunea negativă a factorilor biotici și abiotici. Se estimează că în

România, în medie, 1 milion de m3 de lemn sunt descărcați anual de vânt și zăpadă, iar aproximativ 130.000

207




de hectare de pădure ale FFN, în principal zonele joase, sunt afectate anual de fenomenele de uscare din

cauza lipsei de apă în sol.

M08 contribuie direct la sechestrarea carbonului. Întârzierea în ceea ce priveşte lansarea măsurii a fost

provocată de întârzierea elaborării Ghidului Solicitantului şi a Manualului de Proceduri şi, de asemenea, de

elaborarea cu întârziere a modulelor informatice (Sistemul Informativ de Administrare şi Control). Cauzele

numărului redus de cereri de sprijin depuse au fost următoarele: lansarea măsurii fără o informare în

prealabil a potenţialilor beneficiarilor, luând în considerare faptul că cererea de sprijin presupune și

elaborarea unui proiect tehnic; continuarea activităţii agricole pe o perioadă mai mare de 12 ani ar putea

genera pentru beneficiari avanataje mai mari decât plăţile compensatorii ale finanţării prin intermediul

măsurii. Măsura este considerată în continuare relevantă pentru beneficiarii vizați, întrucât nevoile există

și sunt semnificative, chiar dacă interesul beneficiarilor în prima sesiune a fost relativ scăzut (criteriu de

evaluare „Creșterea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură”)

Evoluția indicatorului de rezultat asociat acestui DI este pozitivă (T19 ‐ gradul de atingere a țintei stabilite

pentru 2023 este de aproximativ 40% la finalul anului 2016), însă rezultatele raportate sunt obținute

exclusiv prin măsurile cu contribuție secundară la acest DI (M10 și M11) (criteriu de evaluare „ Extinderea

terenurilor agricole și forestiere în cadrul contractelor de management consolidat care contribuie la

sechestrarea carbonului”).


Concluzie: Referitor la ambele criterii de evaluare definite la nivelul acestei întrebări de evaluare, stadiul de

implementare este limitat și nu permite o evaluare completă a contribuției măsurilor la obiectivele

domeniului de intervenție, în special considerând măsura cu contribuție principală la acest DI (măsura 8).

Principalele motive care determină nivelul redus de implementare al măsurii cu contribuție principală la

acest DI sunt reprezentate de:

• nivelul scăzut de informare și comunicare la momentul lansării primei campanii;

• atractivitatea scăzută a sumei plăților compensatoriiRecomandare: Referitor la ambele criterii de evaluare definite la nivelul acestei întrebări de evaluare, având în vedere

situația actuală a M08, condițiile pentru o mai mare eficiență a intervențiilor PNDR în cadrul DI 5E sunt:

extinderea acțiunilor de informare / comunicare către solicitanți cu privire la oportunitatea oferită

de M08 (prin orientare, evenimente de comunicare);

alocarea unui timp mai mare pentru informare, comunicare și procesele de depunere;

creșterea valorii plății compensatorii anuale înclusă în sprijinul acordat în cadrul măsurii, prin

includerea în componenta pierderilor de venit și a celorlalte plăți acordate prin Pilonul I precum și

a altor plăți de care fermierii ar fi beneficiat dacă ar fi menținut terenul în circuit agricol.

****

208




Întrebarea comună de evaluare 16. Aria de intervenție 6A: Domeniu de intervenție În ce măsura au

contribuit intervențiile prin PNDR la diversificarea, crearea de noi locuri de muncă?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la D.I. 6A


M2 ‐ Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei ‐ nu a fost

lansată încă

M4.2 ‐ Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole

M6.4 ‐ Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole


DI 6A:

DI 3A: M4.2 ‐ Sprijin pentru investiții în procesarea marketing‐ul produselor agricole


Obiectivele din cadrul DI 6A de a diversifica economia rurală și de a crea noi locuri de muncă sunt, de

asemenea, urmărite prin strategiile de dezvoltare locală implementate în cadrul abordării LEADER (M19).

Tabelul următor ilustrează cheltuielile angajate și realizate ale M4 și M6.

Combinația de

măsuri

Cheltuieli

angajate2014‐

2016

Nivel de

implementare(angajat)

(%)

Cheltuieli

realizate

2014‐2016

Nivel de

implementare

(realizat) (%)

Alocare

financiară din

PDR

M02 4.999.999,00

M04 47.977.123,61 14,44 5.283.961,67 1,59 332.260.912,08

M06 65.808.658,40 22,5 3.997.933,61 1,37 292.545.576,45

Total 113.785.782,01 18,07 9.281.895,28 1,47 629.806.487,53

Sursa : RAI 2017


indicatori

Criterii de evaluare Indicatori țintă

comuni


realizare

Indicatori de realizare

specifici

• Crearea de

întreprinderi mici

și micro‐

întreprinderi

• Diversificarea

activităților

T20: Locuri de

muncă create în

cadrul proiectelor

sprijinite

• O1 ‐ Cheltuieli publice

totale

• O2 ‐ Total investiții

• O3 ‐ Numărul


• RO‐OA 20 Operațiuni

din zona montană care

au beneficiat de sprijin

pentru investiții în

prelucrarea și

209




economice ale

întreprinderilor

mici și micro‐

întreprinderilor

• Locuri de muncă

create


sprijin

• O4 ‐ Numărul de

exploatații/beneficiari

ai unui ajutor

• O20 ‐ Numărul de


beneficiază de

asistență (pe baza ariei

de intervenție

predominante (6A) la

care contribuie

proiectul)

comercializarea

produselor agricole


Răspunsul la întrebarea de evaluare se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice atât

cantitative, cât și calitative, și anume:

‐ recenzia literaturii de specialitate privind documentele de programare

‐ analiza datelor administrative referitoare la stadiul procedural

‐ interviurile efectuate membrilor AM

‐ focus group cu membrii Comitetului de Monitorizare, la care au participat 2 din cele 3 grupuri ‐

“Dezvoltare Economică în Spațiul Rural”, “LEADER” și “Infrastructură Rurală”

‐ analiza pe bază de chestionar adresat beneficiarilor.

Contribuțiile secundare la DI 6A au fost, de asemenea, luate în considerare prin analizarea operațiunilor

derulate prin intermediul programului LEADER.


Nivelul de implementare (în ceea ce privește proiectele realizate) și întârzierea lansării M02 nu permit

furnizarea unui răspuns concret al întrebării de evaluare. Cu toate acestea, combinația de date cantitative

disponibile și informațiile calitative colectate direct de echipa de evaluare permit să se obțină primele

rezultate ale submăsurii 4.2 "Investiții pentru prelucrarea / comercializarea produselor agricole" și

submăsurii 6.4 "Ajutor de înființare a întreprinderilor pentru activități non‐agricole din mediul rural ".

Soluții propuse

În pofida întârzierilor în punerea în aplicare a măsurilor legate de DI 6A, realizările preliminare au fost

evaluate prin utilizarea datelor de monitorizare și a metodelor calitative menționate anterior (interviuri,

analiza pe bază de chestionar și focus group), care au permis echipei de evaluare să colecteze informații

relevante cu privire la principalele blocaje, cât și propuneri pentru posibile îmbunătățiri.

Secțiunea 4: Valori cantitative ale indicatorilor și sursele de date.

Cuantificarea indicatorilor comuni de rezultat și de realizare se bazează pe date colectate prin sistemul de

monitorizare.

210




În ceea ce privește rezultatele preliminare, indicatorul de rezultat T20: Locuri de muncă create în cadrul

proiectelor suportate este calculat ca raport între valoarea planificată și numărul de locuri de muncă create

efectiv până în decembrie 2016, echivalentul a 3% din valoarea așteptată. După cum se arată în tabelul de

mai jos, printre cele 745 de persoane nou angajate, 42% sunt de sex feminin.

Indicator Valoarea

planificată

Valoare

atinsă până

la data de

31.12.2016

Atingere

target (%)

Contribuția Leader

bazată pe valoarea din

anexa AIR depus în

2017 privind

monitorizarea

contribuției la LEADER

prin M19

Rata de creare

a locurilor de

muncă

T20 (n) : Locuri

de muncă

create în cadrul

proiectelor

sprijinite (aria

de intervenție

6A) ‐ bărbați

24.474 429 3% 80 10,7%

T20 (n): Locuri

de muncă

create în cadrul

proiectelor

sprijinite (aria

de intervenție

6A) ‐ femei

316

Sursa:

PNDR

Tabelul D:

Progresele

înregistrate

în direcția

țintelor

Calculul

evaluatorului

Tabelul B (Anexa de

monitorizare a RAI)

Calculul

evlauatorului ‐

80/(429+316)

SM4.2 și M6.4 contribuie la realizarea DI cu o cheltuială totală realizată de 9.281.895,28, ceea ce

reprezintă 1,47% din cheltuielile planificate.

Pe de o parte, operațiunile finanțate prin SM 4.2 reprezintă 6% din valoarea planificată, iar celelalte

proiecte din SM6.4 au ajuns la 3%.

211




Tabelul următor prezintă cuantificarea fiecărui indicator comun și suplimentar de realizare pentru fiecare

submăsură.

SubMasura Valoarea

planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Atingere

target (%)


4.2 332.260.912,08 5.283.962 1,6%

19.2 ‐ Sprijin pentru

implementarea operațiunilor în

cadrul strategiei de dezvoltare

locală plasată sub

responsabilitatea comunității (în

baza proiectelor cu contribuție

primară la DI 6A) 984.851,91

10,6%

6.4 292.545.576,45 3.997.933,61 1,4%

O2 Total investiții 4.2 667.115.646,46 7.943.493,04 1,2%

6.4 311.852.348,88 5.166.465,44 1,7%

O3 ‐ Numărul acțiunilor/operațiunilor

care beneficiază de sprijin

4.2 413 25 6%

6.2‐6.4 2.928 91 3%

O4 ‐ Numărul de exploatații/beneficiari

ai unui ajutor

4.2 413 25 6%

6.2‐6.4 2.928 91 3%

OA20 ‐ Numărul de proiecte LEADER

care beneficiază de asistență (pe baza

ariei de intervenție predominante (6A)

la care contribuie proiectul)

19.2 27 23% din suma

25+91.

RO‐OA 20 Operațiuni din zona montană

care au beneficiat de sprijin pentru

investiții în prelucrarea și

comercializarea produselor agricole

M04 88 3

Sursa

PNDR PNDR

Tabelul B and D

(Anexa de

Monitorizare a

RAI)

Calcule

elaborate de

echipa de

experți

evaluatori

212




Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor rezultate

din evaluare

Nu au existat probleme care să influențeze validitatea și fiabilitatea rezultatelor evaluării. Colectarea de

informații calitative prin aplicarea focus groupului, precum și prin ancheta pe bază de chestionar, a suplinit

absența anumitor informații.


PNDR urmărește în mod specific obiectivul dublu al diversificării economiei rurale și al creării de noi locuri

de muncă prin M02, SM 4.2 unități noi și SM 6.2 si 6.4.

Până în decembrie 2016, au fost finalizate 116 proiecte noi, dintre care 25 pe SM4.2 și 91 pe SM6.4

reprezentând 6%, respectiv 3% din valorile planificate. M04 a permis, de asemenea, promovarea a 3

proiecte privind prelucrarea și comercializarea produselor în zonele montane (3% din valoarea țintă).

Cheltuielile realizate se ridică la 9.281.895,27, echivalentul a 1,47% din cheltuielile planificate.

Operațiunile finanțate în cadrul SM 4.2 au permis beneficiarilor să creeze unități de procesare, inclusiv

comercializarea produselor și să investească în noi producții. Pe de altă parte, SM 6.4 a permis promovarea

activităților non‐agricole prin introducerea de noi servicii în zonele rurale, de exemplu în sectorul

turismului (criteriile de evaluare „Crearea de întreprinderi mici și micro‐întreprinderi”, „Diversificarea

activităților economice ale întreprinderilor mici și micro‐întreprinderilor”). Ca rezultat direct, în unele

cazuri, proiectele au permis beneficiarilor să promoveze forme de cooperare cu alte firme/exploatații

agricole.

Comunicarea asigurată în timpul publicării apelurilor este în general considerată ca fiind bună, deoarece

AM a sprijinit solicitanții prin consultări publice, prin elaborarea de manuale și instrucțiuni, împreună cu

secțiunile de întrebări frecvente, atât pe site‐ul MADR, cât și pe site‐ul AFIR.

Contribuția Leader a fost calculată luând în considerare sprijinul financiar, numărul de proiecte și

contribuția la indicatorii țintă. În ceea ce privește sprijinul financiar (cheltuieli publice totale) contribuția a

atins 10,6% care corespunde cu ponderea cheltuielilor publice care contribuie în principal la DI 6A. Din

punct de vedere al numărului de proiecte, contribuția LEADER reprezintă 23% calculată ca pondere în

total proiecte care beneficiază de asistență. În raport cu indicatorul țintă (T20), contribuția LEADER a

reprezentat 80 de locuri de muncă, ceea ce corespunde cu 10,7% din totalul locurilor de muncă create

până la 31.12.2016. Numărul de locuri de muncă create prin proiectele cu contribuție primară la DI 6A

până la finalului anului 2016 reprezintă doar 3% din ținta stabilită pentru anul 2023 (criteriul de evaluare

„Locuri de muncă create”), în timp ce stadiul implementării acestui DI este încă scăzut, cheltuielile realízate

reprezentând 1,47% din valoarea planificată.

Cu toate acestea, așa cum a fost subliniat de către părțile interesate și beneficiarii implicați în analiza pe

bază de chestionar, au existat unele dificultăți, în principal din cauza complexității mecanismelor de

investiții și valorii contribuției prin cofinanțare (50%), motiv pentru care beneficiarii erau descurajați în a

aplica pentru obținerea de finanțare. În mod special, pentru SM 4.2, dificultăți suplimentare au fost

întâmpinate, din cauza numărului mare de acorduri necesare (acorduri de mediu, siguranța alimentară

etc.), a complexității procedurilor adoptate (organizarea achizițiilor publice, identificarea și selectarea

furnizorilor de echipamente, construcții, organizarea la locul de muncă, asamblare) și a deficitului de

213




venituri generate de creșterea animalelor (în cazul bovinelor) – criteriul de evaluare „Diversificarea

activităților economice ale întreprinderilor mici și micro‐întreprinderilor”.

Un alt punct slab este reprezentat de alocarea financiară a resurselor în mod inadecvat, care nu

corespunde nevoilor teritoriale și ale beneficiarilor. În ciuda faptului că un număr mare de proiecte au fost

eligibile, acestea nu au beneficiat de finanțare, din moment ce bugetul prevăzut a fost depășit.


Concluzii

Concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu toate criteriile de evaluare definite pentru

această întrebare de evaluare.

Proiecte finanțate în cadrul SM 4.2 și SM6.4, au contribuit, în mod evident, la realizarea obiectivelor DI 6A,

prin promovarea diversificării economiei rurale și crearea de noi oportunități de locuri de muncă. Pe de

altă parte, M02 nu a fost lansat încă, beneficiarii neavând astfel acces la servicii adecvate de formare și

consultanță pentru a‐și implementa eficient proiectele.

Obiectivele și modalitățile de implementare ale măsurilor sunt bine definite și au fost furnizate către

părțile implicate în mod corespunzător, însă, alocarea fondurilor se dovedește a fi insuficientă pentru a

corespunde cerințelor potențialilor beneficiari. Într‐adevăr, performanța relativ redusă a acestui DI, se

datorează în principal lipsei de resurse financiare, cele existente fiind insuficiente pentru finanțarea

tuturor proiectelor eligibile. Prin urmare, este oportună o reprogramare a alocării financiare pentru a

răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor și teritoriilor, având în vedere însă menținerea coerenței interne

a bugetului general al Programului.

Mai mult decât atât, întârzierile înregistrate în raport cu în lansarea măsurilor ce contribuie la DI 6A au

survenit, în principal, din cauza modificărilor legislației privind achizițiile publice, care au influențat în mod

semnificativ implementarea PNDR încă de la începutul perioadei programate. Astfel de modificări ale

legislației privind achizițiile publice au afectat înțelegerea unitară a criteriilor de selecție a proiectelor, iar

regulile de selectare / implementare au fost percepute ca fiind complicate de către solicitanți.

Odată ce versiunea finală a PNDR fost publicată, AM a asigurat o serie de instrumente necesare

aplicanților, dar dificultățile întâmpinate de solicitanți, atât în ceea ce privește elaborarea cererilor de

finanțare, cât și pe parcursul implementării proiectelor, indică existența unei nevoi de furnizare a unei serii

de informații specifice, în ceea ce privește anumite aspecte procedurale, care să faciliteze procesul de

aplicare.

Recomandări

Recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu toate criteriile de evaluare definite

pentru această întrebare de evaluare:

Întârzierile în implementarea Programului și, în special, dificultățile întâmpinate de beneficiari atât

în ceea ce privește elaborarea cererilor de finanțare, cât și pe parcursul implementării proiectelor

finanțate în cadrul SM 4.2 și SM 6.4, evidențiază necesitatea accelerării lansării M02, pentru a

asigura serviciile de consiliere necesare și un sprijin adecvat pentru implementarea eficientă a

214




proiectelor finanțate, având în vedere temele specifice în acest sens identificate de către

beneficiari. Ca activitate preliminară, este recomandat să se utilizeze cele mai recente date

disponibile privind nevoile beneficiarilor.

Întrucât resursele financiare limitate reprezintă una dintre problemele principale care împiedică

atingerea rezultatelor scontate în cadrul DI 6A. Prin urmare, este esențială o realocare financiară,

menită să adreseze în mod optim nevoile beneficiarilor, luând în considerare coerența bugetară a

programului. Ca regulă generală, dacă este necesar, se pot utiliza criterii de selecție, având ca bază,

importanța activităților aplicanților.

În cazul unei reprogramări viitoare a resurselor care urmează să fie alocate pentru măsurile care

contribuie la DI 6A, ca regulă generală și, dacă se consideră necesar, pentru înțelegerea comună a

normelor de finanțare, criteriile de selecție ar trebui să fie actualizate în consecință și comunicate

în mod adecvat solicitanților pentru a asigura redactarea (și ulterior selecția) unor proiecte de

înaltă calitate;

O simplificare a procesului de implementare (licitații / achiziții publice, plăți, controale

etc.) trebuie luată în considerare, pentru a ușura sarcinile administrative asupra beneficiarilor;

În plus față de activitățile și instrumentele de comunicare adoptate la momentul lansării apelurilor

de proiecte și pe parcursul implementării proiectelor, activitățile de comunicare ar trebuie să fie

în continuare dezvoltate considerând dimensiunea teritorială (de exemplu, prin întâlniri ale GAL

cu beneficiarii), pentru o mai bună înțelegere în rândul beneficiarilor asupra procedurilor,

regulamentelor și ghidurilor de implementare a proiectelor. În același sens, promovarea teritorială

are ca efect dezvoltarea percepției de apartenență.

215




Întrebarea comună de evaluare 17. Domeniul de intervenție 6B: În ce măsură au sprijinit intervențiile prin PNDR

dezvoltarea locală din zonele rurale?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuie la D.I. 6B


M07 ‐ Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale

M19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC ‐ Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității)

Măsuri/submăsuri programate în cadrul celorlalte domenii de intervenție, dar care contribuie secundar la DI 6B:‐

Secțiunea 2: Verificarea consistenței dintre Întrebarea Comună de Evaluare, criteriile de evaluare și indicatori

Criterii de evaluare Indicatori comuni de

rezultat


realizare

Indicatori țintă specifici

• Îmbunătățirea și creșterea accesului populației la serviciile și infrastructura la scară mică a zonelor rurale

• Persoane din mediul rural care participă și beneficiază de acțiuni prin GAL

• Locuri de muncă create prin SDL

• Creșterea teritoriului rural și a populației acoperite de GAL‐uri

T21 (%): procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) T22 (n); Populație netă care beneficiază de servicii îmbunătățite T22 (%): procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de intervenție 6B) T23 (n): Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B) ‐ bărbați T23 (n): Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B) ‐ femei

• O1 ‐ Cheltuieli publice totale

• O3 ‐ Numărul acțiunilor/operațiunilor care beneficiază de sprijin

• O4 ‐ Numărul de exploatații/beneficiari ai unui ajutor

• O15 ‐ Populație care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (IT sau altele)

• O18 ‐ Populația vizată de GAL

• O19 ‐ Număr de GAL‐uri selectate

• O20 ‐ Numărul de proiecte LEADER care beneficiază de asistență (pe baza ariei de intervenție predominante (6B) la care contribuie proiectul)

• O22 ‐ Numărul și tipul promotorilor de proiecte (altele, instituții publice, IMM‐uri)

• RO‐OA 23 Operațiuni din zona montană care au beneficiat de sprijin pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

• RO‐OA6 Infrastructură rutieră de interes local finanțată în cadrul submăsurii 7.2

• RO‐OA7 Infrastructură de apă/apă uzată finanțată prin submăsura 7.2

216





Răspunsul la întrebarea comună de evaluare 17 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice

cantitative și calitative, și anume:

recenzia literaturii de specialitate asupra documentelor de programare, inclusiv manuale și instrucțiuni

adresate beneficiarilor desemnați pentru selectarea strategiilor de dezvoltare locală (SDL) în cadrul

submăsurii 19.1;

analiza datelor de monitorizare referitoare la progresul procedural al măsurilor;

interviuri cu Autoritatea de Management;

focus group cu implicarea și a membrilor Comitetului de Monitorizare

anchetă pe bază de chestionar, realizată on‐line, adresată GAL‐urilor selectate din rândul celor care au

solicitat sprijin pentru pregătirea în cadrul submăsurii 19.1 până la 31 decembrie 2016. GAL‐urile invitate

au fost selectate pe baza a două criterii principale: locație (deoarece sondajul vizează atingerea în

întregime a ariei eligibile LEADER ) și calitatea SDL (pe baza scorurilor obținute în evaluarea calitativă).


Până în decembrie 2016, nu au existat proiecte finalizate în cadrul M07 și numai submăsura 19.1 privind

sprijinul pregătitor a fost lansată în cadrul programului LEADER, conform datelor din tabelul de mai jos.

Prin urmare, nivelul de implementare, așa cum se observă în tabelul următor, nu permite elaborarea

unui răspuns concret la ÎCE.

NOI DIN TRANZIȚIE

Submăsura

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte

finalizate

Număr

proiecte

reziliate

Număr

proiecte

aflate în

implementare

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte

finalizate

Număr

proiecte

reziliate

Număr

proiecte

aflate în

implementare

7.2. 323 0 0 323 313 18 2 183

7.6. 172 0 0 172 0 0 0 0

TOTAL

19.1. 173 139 9 25 0 0 0 0

19.2. 0 0 0 0 2309 871 54 1384

TOTAL

Soluții propuse

Realizările preliminare au fost evaluate prin analiza documentelor de programare și a criteriilor adoptate pentru

selectareaSDL, precum și prin utilizarea datelor de monitorizare și a metodelor calitative menționate anterior

(interviuri, anchetă pe bază de chestionar, focus group), care au permis echipei de evaluare să colecteze

informații referitoare la teme abordate de strategii, împreună cu principalele blocaje și propuneri pentru posibile

îmbunătățiri.

Secțiunea 4: Valoarea cantitativă a indicatorilor și sursele de date

Cuantificarea indicatorilor comuni de rezultat și a indicatorilor de realizare se bazează pe date colectate prin

sistemul de monitorizare.

217




În ceea ce privește realizările preliminare ale programului referitoare la DI 6B, indicatorii de rezultat arată că SDL

selectate implică 91% din populația care trăiește în zonele rurale, atingând aproape întreaga valoare

planificată.După cum este rezumat în tabelul următor, 11% din populația rurală a început să beneficieze de

servicii și infrastructură îmbunătățite, în urma proiectelor finanțate, în timp ce numărul locurilor de muncă create

prin SDL în cadrul programului LEADER este încă scăzut, reprezentând 4% din valoarea țintă.

Indicatori țintă comuni Valoarea planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Atingere

target

T21 (%): procentajul populației rurale vizate de strategiile de

dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) 100 90,81 91%

T22 (n); Populație netă care beneficiază de servicii

îmbunătățite 2.559.558 270.448,00 11%

T22 (%): procentajul populației rurale care beneficiază de

servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de intervenție 6B) 26,63 2,81 11%

T23 (n): Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite

(Leader) (aria de intervenție 6B) ‐ bărbați

2.055

44

4% T23 (n): Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite

(Leader) (aria de intervenție 6B) ‐ femei 36

Tabelul de mai jos prezintă cuantificarea detaliată a indicatorilor țintă comuni pe baza submăsurilor lansate

înainte de decembrie 2016. Cheltuielile publice totale reprezintă 1% din valoarea țintă, iar cheltuielile legate de

SM 19.2 se referă numai la proiectele în tranziție. Un element important face referire la numărul de GAL‐uri

selectate, care s‐au dublat față de valoarea nominală (199%) în timp ce nivelul cheltuielilor și al investițiilor

realizate este în concordanță cu progresul lent al implementării programului.


Măsură Valoarea planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Atingere target

M07 1.297.925.504,00 5.390.202,28 0,42%

M19 635.960.746,00 21.930.886,40 3,45%


Măsură Valoarea planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Atingere target

M07 1.297.925.504,0 16.615.892,94 1%

218




Tabel nr. 24 Indicatori comuni de realizare

Măsură Valoarea

planificată

Valoare

atinsă până

la data de

31.12.2016

Atingere target

O3 ‐ Numărul acțiunilor/operațiunilor care

beneficiază de sprijin 7.2. 762 96 13

O15 ‐ Populație care beneficiază de

servicii/infrastructuri îmbunătățite (IT sau altele) 7.2. 2.559.558,00

270.448

(proiecte din

tranziție)

11%

O15 ‐ Populație care beneficiază de

servicii/infrastructuri îmbunătățite (IT sau altele) 19

1.110.598,00

(proiecte din

tranziție)

O18 ‐ Populația vizată de GAL n.a. 9.610.132 8.726.539 91%

O19 ‐ Număr de GAL‐uri selectate n.a. 120 239 199%

O20 ‐ Numărul de proiecte LEADER care beneficiază

de asistență 19.2. 315 (proiecte

din tranziție)

Sursa: Tabelul B din anexele de monitorizare ale RAI, calcule elaborate de echipa de evaluare

În ceea ce privește operațiunile privind crearea și modernizarea infrastructurii de bază, în zonele montane, în

cadrul M07, cuantificarea indicatorilor de realizare suplimentari este rezumată în tabelul de mai jos, care

surpinde faptul că programul a finanțat 14% din numărul planificat de operațiuni și a atins ponderea de 11% în

cadrul submăsurii 7.2.

Tabel nr. 25 Indicatori de realizare specifci

Indicatori de realizare specifici Măsură Valoarea

planificată

Valoare atinsă

până la data de

31.12.2016

Atingere

target

RO‐OA 23 Operațiuni din zona montană

care au beneficiat de sprijin pentru

investiții în crearea și modernizarea

infrastructurii de bază la scară mică

M7 (6B) 208 30 14%

RO‐OA6 Infrastructură rutieră de interes

local finanțată în cadrul submăsurii 7.2

(km)

M7 (6B) 2.022,00 230 11%

RO‐OA7 Infrastructură de apă/apă uzată

finanțată prin submăsura 7.2 (km) M7 (6B) 2.600,00 274 11%

Sursa: Tabelul G: Indicatori specifici programului din anexa de monitorizare a RAI, calcule elaborate de echipa

de experți evaluatori

219




Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor rezultate din

evaluare

Nu au fost întâmpinate probleme care să influențeze validitatea și fiabilitatea rezultatelor evaluării. Colectarea

de informații calitative a fost realizată prin intermediul interviurilor cu reprezentanții AM, analizei pe bază de

chestionar realizată on‐line adresată GAL‐urilor selectate și focus group‐urilor cu părțile relevante implicate .


PNDR sprijină dezvoltarea locală în zonele rurale și în zonele montane prin punerea în aplicare a M07, în special

submăsurile 7.2 și 7.6, care promovează investițiile în crearea și modernizarea infrastructurilor și patrimoniului

cultural la scară mică, iar M19 încurajează CLLD, în cadrul abordării LEADER, care urmează să fie promovată de

GAL‐urile selectate, responsabile de gestionarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală (SDL).

Datele de monitorizare actualizate până în decembrie 2016 suprind un nivel scăzut al cheltuielilor globale, care

reprezintă 1% din valoarea țintă. În perioada analizată, au fost lansate apeluri de proiecte în cadrul submăsurilor

7.2, 7.6 și 19.1, în timp ce valorile referitoare la SM 19.2 fac referire la proiectele aflate în tranziție.

În ceea ce privește M 07 ‐ Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, concluziile interviurilor cu

reprezentanții AM și focus group‐urile arată faptul că există un interes semnificativ pentru tipurile de operațiuni

promovate de beneficiari, reprezentați, în principal, de instituții publice dispuse să îmbunătățească atractivitatea

teritoriilor lor. În timpul fazei de programare, reprezentanții unităților administrativ teritoriale și ONG‐urile au

fost implicați în elaborarea măsurii prin organizarea grupurilor de lucru tematice pentru a se lua în calcul nevoile

specifice. În același timp, potențialii beneficiari au fost informați cu privire la oportunitățile de finanțare prin

intermediul site‐ului programului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin întâlniri organizate la nivel

județean și evenimente organizate de Asociația Comunelor cu participarea reprezentanților Ministerului

Agriculturii.

Cu toate acestea, resursele financiare ale programului sunt considerate insuficiente pentru a satisface nevoile

teritoriale, care se prezintă diferit față de planificarea inițială.

Pe lângă modificările aduse legislației privind achizițiile publice care au influențat în mare măsură implementarea

PNDR, au fost întâmpinate și alte dificultăți legate de perioada dintre etapa de selecție și momentul depunerii

documentației pentru contractare, care este considerată ca fiind prea îndelungată. Mai mult, părțile interesate

implicate au evidențiat faptul că potențialii beneficiari întâmpină dificultăți în înțelegerea condițiilor de

eligibilitate (în special cele referitoare la componentele legate de apă și apă uzată).

În ceea ce privește M19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, actuala programare a valorificat experiența

perioadei 2007‐2013, când abordarea LEADER a fost pusă în aplicare pentru prima dată.

În conformitate cu cerințele de reglementare, procesul de selecție a GAL‐urilor a fost încheiat în august 2016.

Având în vedere acest termen, contribuția proiectelor finanțate prin intermediul SDL la crearea de locuri de

muncă, considerând proiectele finalizate până în luna decembrie 2016, este una limitată, fiind create doar 4%

din numărul total de locuri de muncă prin proiecte sprijinite prin LEADER (indicatorul de rezultat T23), comparativ

cu numărul previzionat pentru finalul anului 2023 (criteriu de evaluare „ Locuri de muncă create prin SDL”).

220




Într‐adevăr, cele 239 de GAL‐uri selectate (care acoperă aproape 90% din teritoriul național) aproape au fost

dublate ca număr față de planificarea inițială de 120, reprezentând 199% din valoarea țintă. Pe teritoriul GAL‐

urilor selectate rezidă mai mult de 8,7 milioane locuitori ceea ce reprezintă peste 91% din ținta vizată prin

indicatorul de rezultat T21 ‐ Populația rurală vizate de strategiile de dezvoltare locală. Majoritatea au acumulat

experiență în perioada de programare anterioară și sunt membri ai Federației Naționale a GAL‐urilor (FNGAL),

care colaborează cu AM, în special în activitățile de informare / comunicare adresate actorilor locali. După cum

este subliniat în rezultatul anchetei pe bază de chestionar, 75% din GAL‐urile respondente prin chestionar au

avut o experiență anterioară în cadrul programului LEADER, în perioada de programare 2007‐2013 (criteriile de

evaluare „Creșterea teritoriului rural și a populației acoperite de GAL‐uri”, „Persoane din mediul rural care

participă și beneficiază de acțiuni prin GAL”).

Ca și în cadrul altor măsuri, pentru informarea potențialilor beneficiari, documente de clarificare și

ghiduri specifice au fost publicate pe website‐ul oficial al programului. De asemenea, a fost organizată o întâlnire

cu reprezentanții Autorității de Management a PNDR și ai GAL‐urilor, pentru a clarifica dificultățile întâmpinate

și au fost organizate întâlniri adiționale, la nivel regional, de către Federația Națională a GAL‐urilor, unde au fost

invitați și reprezentanți ai Autorității de Management a PNDR . Este important de subliniat faptul că peste 90%

dintre respondenții sondajului realizat on‐line consideră ca fiind utilă sau foarte utilă documentația de sprijin

publicată.

Selectarea GAL‐urilor și a SDL‐urilor a fost realizată într‐un singur apel (în timp ce în perioadele de programare

anterioare au fost lansate 2 apeluri) și s‐a bazat pe analiza criteriilor de selecție care vizează alegerea celor mai

potrivite strategii pentru a satisface nevoile teritoriilor.

221




Tabelul de mai jos arată corelația între principiile care stau la baza criteriilor de selecție a SDL‐urilor și nevoile

detectate de analiza SWOT a PNDR.

Nevoi adresate prin

LEADER

Principiile care stau la baza criteriilor de selecție a SDL‐urilor și scorul asociat

1. Implicarea

teritoriilor mai puțin

dezvoltate cu

densitate scăzută a

populației și a

zonelor protejate

(Max 13)

2. Parteneriate

realizate în principal

în sectorul privat

(cel puțin 65%),

societatea civilă și

asociațiile de mediu

(Max 19)

3. Dezvoltarea

infrastructurilor

sociale, activitățile

menite să încurajeze

integrarea

minorităților,

sistemele de

calitate, broad band

și asociațiile

(Max 23)

4. Inovație (sinergii

și

complementaritate

între măsuri,

gestionarea

capacității, principii

orizontale)

(Max 45)

Reducerea nivelului

sărăciei și a riscului de

excludere socială

Dezvoltarea

infrastructurilor de bază și

a serviciilor

Crearea locurilor de muncă

Conservarea patrimoniului

rural și a tradițiilor locale

Promovarea și

consolidarea dezvoltării

locale

Acces la rețele TIC

Legendă: Corelație ridicată; Corelație medie; Neutralitate în privința atingerii țintelor

Sursa: Tabel elaborat de echipa de evaluare, în baza criteriilor de selecție din GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU

PARTICIPAREA LA SELECŢIA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Analiza privind scorurile maxime prevăzute pentru fiecare criteriu de selecție evidențiază faptul că inovarea este

cel mai valoros aspect al evaluării SDL propuse (maximum 45 de puncte), urmată de dezvoltarea infrastructurilor

222




sociale, activitățile menite să încurajeze integrarea minorităților, sistemele de calitate, sistemele broad band,

asociațiile (Max 23) și calitatea parteneriatului, care trebuie să fie constituită din cel puțin 65% din reprezentanții

sectorului privat (max. 19).

Una dintre constatările reieșite din ancheta pe bază de chestionar este că, în medie, firmele reprezintă

aproximativ 50% din parteneriate, în timp ce instituțiile locale și alte organizații (de exemplu, ONG‐uri) reprezintă

restul componentelor parteneriatelor cu o valoare similară, chiar dacă , în anumite GAL‐uri, contribuția privată

și a ONG‐urilor / altor parteneri depășește 70% dintre parteneri, în timp ce numărul instituțiilor locale nu

depășește niciodată 41% din totalul partenerilor GAL‐urilor.

Pentru GAL‐urile contactate prin sondaj, cele mai frecvente obiective urmărite de SDL sunt:

Stimularea inovării

Consolidarea identității locale și a profilului local

Îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale

Crearea și menținerea locurilor de muncă în zonele LEADER

Îmbunătățirea oportunităților egale pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu handicap și

membri ai minorităților

Creșterea valorii adăugate și competitivității la nivel local

Conservarea resurselor și protecția mediului.

Majoritatea respondenților (64%) au declarat că au contractat consultanți externi pentru a‐și dezvolta strategiile

și pentru a completa fișa.

În ceea ce privește aspectele de monitorizare a SDL, niciun beneficiar nu a întâmpinat dificultăți deosebite în

stabilirea indicatorilor de rezultat și de realizare. Peste 90% din GAL‐urile intervievate raportează cu privire la

indicatorii SDL în fiecare lună, la fiecare 6 luni, în fiecare an. Aceasta indică disponibilitatea datelor pentru a

analiza evoluția SDL și funcționarea GAL‐urilor.

În plus, 80% din GAL‐uri au prevăzut activități de cooperare (interregionale și / sau transnaționale), care vor fi

dezvoltate în faza următoare a perioadei de programare și analizate în mod specific de către evaluator în timpul

serviciului de evaluare.

Implementarea submăsurilor 7.2. și 7.6. este într‐un stadiu relativ incipient, doar în cadrul Sm 7.2 fiind

înregistrate proiecte finalizate însă toate provenind din tranziție. Beneficiarii proiectelor în cadrul măsurii 7

sunt, în principal, autorități publice, implementarea proiectelor fiind astfel influențată în mare măsură

modificări legislative operate la nivel național (de exemplu, legislația specifică achizițiilor publice). Considerând

contribuția proiectelor provenite din tranziție, indicatorul de rezultat asociat (T22 ‐ populația rurală care

beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite) a înregistrat o evoluție pozitivă atingând la finalul anului

2016 11% din valoarea previzionată pentru anul 2023 (criteriu de evaluare „ Îmbunătățirea și creșterea

accesului populației la serviciile și infrastructura la scară mică a zonelor rurale”).


Concluzii


această întrebare de evaluare.

Analiza privind primele realizări ale măsurilor și submăsurilor care contribuie la DI 6B evidențiază un interes

deosebit al AM, părților interesate relevante și beneficiarilor, în strategiile de dezvoltare locală. Este evidentă o

223




creștere a gradului de conștientizare cu privire la oportunitățile oferite de PNDR pentru a îmbunătăți

atractivitatea teritoriilor, pentru a valorifica potențialul local și a crea noi oportunități de angajare, inclusiv în

ceea ce privește componentele vulnerabile ale societății, prin crearea de rețele, parteneriate public‐privat și

activități de cooperare.

Mai ales promovarea abordării LEADER se bazează pe experiența acumulată în perioada de programare 2007‐

2013, când s‐a început un proces de dezvoltare virtuos la nivel local. Majoritatea GAL‐urilor implicate în ancheta

pe bază de chestionar nu au întâmpinat dificultăți deosebite în elaborarea SDL, deși au contractat în cea mai

mare parte consultanți externi pentru a completa fișa.

Activitățile și instrumentele de comunicare (website‐ul programului, ghidul solicitanților etc.) au fost foarte

apreciate de respondenții la sondajul on‐line. Cu toate acestea, activități de comunicare specifice ar trebui

derulate în faza de implementare pentru a sprijini GAL‐urile (în special cele noi) în implementarea și promovarea

adecvată a SDL selectate.

Obiectivele măsurii au fost promovate în mod corespunzător în rândul părților interesate relevante din cadrul

Comitetului de Monitorizare și a grupurilor tematice de lucru. De asemenea, activitățile de comunicare adresate

solicitanților în momentul lansării apelurilor au reușit să implice un număr mare de potențiali beneficiari, în

special GAL‐urile, care înregistrează un număr dublu comparativ cu perioada anterioară, acoperind aproape 90%

din teritoriul eligibil. Prezența GAL‐urilor nou create generează nevoia de activități de formare și de consolidare

a capacităților în vederea sprijinirii implementării eficiente a SDL‐urilor specifice (de exemplu, prin kitul de

inițiere LEADER prevăzut la articolul 43 din Regulamentul 1305/2013), în special având în vedere că, în perioada

de programare 2014‐2020, GAL‐urile vor avea un rol mai activ în selectarea proiectelor care urmează să fie

finanțate în cadrul SDL și în monitorizarea realizării obiectivelor SDL, contribuția acestora la realizarea

rezultatelor așteptate ale PNDR fiind mai semnificativă.

Analiza criteriilor de selecție subliniază faptul că inovarea este cel mai valoros aspect al evaluării SDL propuse,

alături de dezvoltarea infrastructurilor sociale, activitățile menite să încurajeze integrarea minorităților,

sistemele de calitate, broad band și asociațiile și calitatea parteneriatului.

Cu toate acestea, au fost identificate inconsistențe în procesul de programare, fapt dovedit de faptul că resursele

financiare alocate nu sunt suficiente pentru a face față nevoilor teritoriale. De asemenea, numărul GAL‐urilor

selectate este aproape dublu față de cel planificat inițial. Prin urmare, este recomandabil să se considere o

reprogramare a alocării financiare pentru a adresa mai optim nevoilor GAL‐urilor și teritoriilor.

Recomandări


pentru această întrebare de evaluare:Lipsa resurselor reprezintă una dintre principalele probleme care

împiedică realizarea rezultatelor prevăzute în DI 6B. Prin urmare, este esențială realocarea financiară

pentru a se adapta mai bine nevoilor beneficiarilor și teritoriilor, având în vedere păstrarea coerenței

interne a bugetului general al programului. În acest scop, este, de asemenea, esențial să se actualizeze

analiza nevoilor teritoriilor și ale beneficiarilor pentru a asigura eficiența operațiunilor finanțate;

Având în vedere numărul mare de noi GAL‐uri care gestionează SDL și contribuie la realizarea obiectivelor

DI, se recomandă în mod deosebit să se promoveze activitățile de formare și consolidare a capacităților

pentru a putea oferi sprijin în vederea implementării eficiente a SDL (de exemplu, prin kitul de inițiere

LEADER prevăzut de art.43 din Reg. 1305/2013); astfel de sesiuni de instruire ar putea aborda teme

224




specifice, precum: cerințele privind achizițiile publice, criteriile de selecție și diseminarea rezultatelor

proiectelor. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ar putea fi implicată în mod direct în

organizarea și implementarea acestui tip de activitate, pentru a asigura o abordare omogenă în întreaga

țară, pentru a încuraja crearea de rețele și pentru a promova schimbul de experiență și de bune practici;

Pe lângă activitățile și instrumentele de comunicare adoptate cu ocazia publicării apelurilor de proiecte,

inițiativele de comunicare trebuie puse în aplicare în continuare la nivel teritorial (de exemplu, prin

întâlniri cu beneficiarii, organizațe de GAL‐uri și / sau PNDR) pentru a sprijini implementarea și

promovarea SDL selectate și, ca efect indirect, pentru a promova un sentiment de apartenență asupra

rezultatelor proiectelor.

****

Întrebarea comună de evaluare 18. În ce măsură sinergiile dintre priorităţile şi ariile de intervenţie au sporit

eficacitatea PNDR?

Secțiunea 1: Lista măsurilor care contribuire la DI

NA

Secțiunea 2: Verificarea consistenței dintre Întrebarea Comună de Evaluare, criteriile de evaluare și indicatori

Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare Indicatori țintă comuni Alți indicatori

Măsurile sprijinite prin PNDR sunt complementare

producând sinergii prin interacțiunea dintre ele

Toți indicatorii de rezultat și indicatorii

de rezultat complementari

Nu sunt

disponibili


Răspunsul la întrebarea comună de evaluare 19 se bazează pe un mix de metode și tehnici cantitative și calitative:

Recenzia literaturii de specialiate: raportul de evaluare ex‐ante oferă o referință privind potențialele sinergii între prioritățile programului și domeniile de intervenție. Evaluarea va verifica sinergiile previzionate.

Interviu cu Autoritatea de Management cu privire la aspectele procedurale.

Modelul logic utilizat pentru a verifica sinergiile existente între priorități, arii de intervenție măsuri și indicatori de rezultat, inclusiv matricile de analiză furnizate în anexa 10 la Ghidul CE.

Provocări/Riscuri

Stadiul de implementare a unor măsuri care contribuie direct la atingerea obiectivelor unor domenii de intervenție și priorități (și din punct de vedere al numărului de proiecte realizate), precum și întârzierile manifestate în lansarea unor măsuri nu permit elaborarea unui răspuns foarte complex la această întrebare

Soluții propuse

Datele referitoare la sinergiile dintre priorități și domenii de intervenție au fost colectate inclusiv prin derularea interviurilor cu Autoritatea de Management a Programului.


225




Tabel nr. 1 Sinergii între priorități, domenii de intervenție și măsuri cu contribuție primară

Priorităț

i ↓

Domeniu de

intervenție

↓

Măsuri TOTAL

1 2 4 6 7 8 9 10 11 13 14 15 16 17

LEADE

R

I

1A x x x 3

1B x 1

1C x 1

II

2A x x x x 4

2B x x x 3

2C+ x 1

III 3A x x x x x x 6

3B x x 2

IV

4A x x x x 4

4B x x x 3

4C x x x x x 5

V

5A x x x x 4

5C x 1

5D x 1

5E x 1

VI 6A x x x 3

6B x x 2

TOTAL 10 9 6 4 1 1 1 3 1 1 1 2 3 1 1

Tabel nr. 2 Tabel nr. 2 Sinergii între priorități, domenii de intervenție și măsuri cu contribuție secundară

Priorităț

i ↓

Domeniu de

intervenție

↓

Măsuri TOTAL

1 2 4 6 7 8 9 10 11 13 14 15 16 17 LEADER

I

1A 0

1B 0

1C 0

II

2A x x x 3

2B x 1

2C+ x 1

III 3A x x x 3

3B 0

IV

4A x x x 3

4B x x x 3

4C x x x x x 5

V 5A x x 2

226




5C x x 2

5D x x x 3

5E x x x x 4

VI 6A x x 2

6B 0

TOTAL 0 0 8 1 0 3 6 4 3 1 0 0 0 6 0

Tabel nr. 3 Numărul de contribuții primare și secundare aferente fiecărui Domeniu de Intervenție

DI Numar contributii

Principale Secundare Total

1A 3 0 3

1B 1 0 1

1C 1 0 1

2A 4 3 7

2B 3 1 4

2C+ 1 1 2

3A 6 3 9

3B 2 0 2

4A 4 3 7

4B 3 3 6

4C 5 5 10

5A 4 2 6

5C 1 2 3

5D 1 3 4

5E 1 4 5

6A 3 2 5

6B 2 0 2

227




Tabel nr. 4 Gradul de atingere a țintelor stabilite pentru indicatorii de rezultat comuni și adiționali la nivelul domeniilor de intervenție

DI Nume indicator rezultat Tinta indicator de

rezultat – anul 2023

Valoare atinsa

până la finalul

anului 2016

Prrocen

de

realizare

1A T1: procentajul cheltuielilor în temeiul

articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013 în raport cu

cheltuielile totale pentru PDR (aria de

intervenție 1A)

1,79 0 0,00%

1B T2: Numărul total de operațiuni de

cooperare sprijinite în cadrul măsurii de

cooperare [articolul 35 din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013] (grupuri,

rețele/clustere, proiecte pilot...) (aria de

intervenție 1B)

211 0 0,00%

1C T3: Numărul total al participanților

formați în conformitate cu articolul 14 din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (aria de

intervenție 1C)

184430 0 0,00%

2A R1 / T4: procentajul exploatațiilor agricole

cu sprijin prin PDR pentru investiții în

restructurare sau modernizare (aria de

intervenție 2A)

0,09 0,01 11,11%

R2: Schimbare în ceea ce privește

producția agricolă a fermelor sprijinite

/UAM (unități anuale de muncă) (aria de

intervenție 2A)*

nu este cazul (nu a

fost stabilită o țintă)

213.620,4 ‐

valoare brută

39.025,34 ‐

valoare netă

2B R3 / T5: procentajul exploatațiilor agricole

cu investiții/planuri de afaceri pentru

tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de

intervenție 2B)

0,24 0,03 12,50%

2C+ Km de drumuri forestiere realizați prin

proiectele finanțate

909 295 32,45%

228




3A R4 / T6: procentajul exploatațiilor agricole

care primesc sprijin pentru participarea la

sistemele de calitate, la piețele locale și la

circuitele de aprovizionare scurte, precum

și la grupuri/organizații de producători

(aria de intervenție 3A)

0,04 0,03 75,00%

3B R5 / T7: procentajul exploatațiilor care

participă la sisteme de gestionare a

riscurilor (aria de intervenție 3B)

0,39 0,03 7,69%

4A R6 / T8: procentajul pădurilor/al altor

suprafețe împădurite care fac obiectul

unor contracte de gestionare pentru

sprijinirea biodiversității (aria de

intervenție 4A)

12,15 0 0,00%

R7 / T9: procentajul terenurilor agricole

care fac obiectul contractelor de

gestionare pentru sprijinirea

biodiversității și/sau a peisajelor (aria de

intervenție 4A)

10,12 2,47 24,41%

4B R8 / T10: procentajul terenurilor agricole


gestionare pentru îmbunătățirea

gestionării apei (aria de intervenție 4B)

11,92 3,44 28,86%

R9 / T11: procentajul terenurilor

forestiere care fac obiectul contractelor

de gestionare pentru îmbunătățirea

gestionării apei (aria de intervenție 4B)

0 0

4C R10 / T12: procentajul terenurilor agricole


gestionare pentru îmbunătățirea

gestionării solului și/sau pentru

prevenirea eroziunii solului (aria de

intervenție 4C)

3,8 1,12 29,47%

R11 / T13: procentajul terenurilor

forestiere care fac obiectul contractelor

de gestionare pentru îmbunătățirea

1,22 0 0,00%

229




gestionării solului și/sau pentru

prevenirea eroziunii solului (aria de

intervenție 4C)

5A R12 / T14: procentajul terenurilor irigate

care trec la utilizarea unui sistem de

irigații mai eficient (aria de intervenție

5A)

294,28 61,04 20,74%

R13: Creșterea eficienței utilizării apei în

agricultură în proiectele sprijinite prin

PDR (aria de intervenție 5A)*

nu este cazul (nu a


479,26 ‐

valoare brută

42 ‐ valoare

netă

5C T16: Totalul investițiilor în producția de

energie din surse regenerabile (aria de

intervenție 5C)

1958334,49 0 0,00%

R15: Energie din surse regenerabile

produsă prin proiecte sprijinite (aria de

intervenție 5C)*

nu este cazul (nu a


3.000,00

5D R16 / T17: procentajul de UVM vizate de

investiții în gestionarea șeptelului în

vederea reducerii emisiilor de GES și/sau

de amoniac (aria de intervenție 5D)

0,4 0,21 52,50%

R17 / T18: procentajul terenurilor agricole


gestionare pentru reducerea emisiilor de

GES și/sau de amoniac (aria de

intervenție 5D)

9,93 2,74 27,59%


protoxid de azot (aria de intervenție 5D)*

nu este cazul (nu a


31.395,91 ‐ valoare brută

R19: Reducerea emisiilor de amoniac (aria

de intervenție 5D)*

nu este cazul (nu a


4.054,98 ‐ valoare netă

5E R20 / T19: procentajul terenurilor agricole

și forestiere care fac obiectul contractelor

de gestionare care contribuie la

1,24 0,47 37,90%

230




sechestrarea și conservarea carbonului

(aria de intervenție 5E)

6A R21 / T20: Locuri de muncă create în

cadrul proiectelor sprijinite (aria de

intervenție 6A)

24474 745 3,04%

6B R22 / T21: procentajul populației rurale

vizate de strategiile de dezvoltare locală

(aria de intervenție 6B)

100 90,81 90,81%

R23 / T22: procentajul populației rurale

care beneficiază de servicii/infrastructuri

îmbunătățite (aria de intervenție 6B)

26,63 2,81 10,55%

R24 / T23: Locuri de muncă create în

cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria

de intervenție 6B)

2055 80 3,89%

231




Tabel nr. 5 – Analiza contribuțiilor primare și secundare conform anexei 10 la Ghidul CE

232




Tabel nr. 6 – Analiza sinergiilor între DI conform anexei 10 la Ghidul CE


evaluare

Stadiul de implementare a unor măsuri care contribuie direct la atingerea obiectivelor unor domenii de

intervenție și priorități (și din punct de vedere al numărului de proiecte realizate), precum și întârzierile

manifestate în lansarea unor măsuri.

În vederea formulării unui răspuns pentru această întrebare comună de evaluare au fost colectate inclusiv

informații calitative prin intermediului interviurilor derulate cu entitățile responsabile de gestionarea

Programului.

233





Evaluarea sinergiilor dintre priorităţile şi ariile de intervenţie examinează relațiile interne între Măsurile din cadrul

programului. Astfel, au fost analizate acțiunile fiecărei măsuri pentru a determina gradul de potențială sinergie

între acestea, relevându‐se faptul că toate măsurile sunt în concordanță cu strategia și Programul Național de

Dezvoltare Rurală 2014‐2020 care este organizat în jurul a trei piloni:

Sprijinirea activului capitalul uman (Măsurile 1 și 2).

Sprijinirea activului fizic (Măsurile 4 și 6).

Sprijinirea activului organizațional (Măsura 16 și Măsura 9).

Totodată, din analizele efectuate a rezultat faptul că există coerență/sinergie între rezultatul așteptat și cel

planificat.

PNDR prezintă o coerență internă ridicată și majoritatea DI sunt profund interconectate în abordarea nevoilor

comune și cu cele 6 priorități principale ale programului:

a. Majoritatea domeniilor de intervenție contribuie la consolidarea cunoștințelor și activelor de inovare în zonele rurale și sectorul agricol.

b. Domeniile de intervenție 1A, 2A, 3A, 4B, 4C, 5B, 5C sunt interconectate în promovarea competitivității sectorului agricol.

c. Domeniile de intervenție ale Priorităților 4 și 5 prezintă legături puternice evidente în ceea ce privește gestionarea resurselor naturale

d. Dezvoltarea echilibrată este susținută în mod natural de DI 6A și 6B, dar și de către DI legate de mediu.

Conform informațiilor colectate din cercetarea calitativă realizată în cadrul contractului, precum și în baza

recenziei literaturii de specialitate bazată pe Raportul de evaluare ex‐ante a PNDR 2014‐2020, se poate preciza

că două dintre cele 6 priorități ale PNDR sunt considerate a fi puternic coerente cu Pilonul I al PAC.

Prioritatea nr. 2 – Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative și a gestionării durabile a pădurilor

Prioritatea nr. 4 ‐ Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură pe o bază voluntară și având în vedere obiective specifice de mediu.

Prioritatea nr. 2 este considerată a avea o sinergie deplină cu Pilonul 1 al PAC, având în vedere că acesta din urmă

a prevăzut o listă de instrumente prin plăți directe, care să asigure o dezvoltare mai echilibrată a agriculturii,

ținând cont de dimensiunea fermelor, caracteristicile specifice ale teritoriului, vârsta fermierilor, etc. Astfel,

plățile directe vor fi reglementate de către noul obiectiv privind convergența internă, ceea ce înseamnă că va

exista o reechilibrare progresivă a nivelurilor de plăți directe la nivel național sau regional, în scopul de a evita

orice consecințe financiare perturbatoare pentru fermierii din anumite sectoare sau regiuni.

De asemenea, agricultorii din sectoarele sau regiunile care se confruntă cu dificultăți deosebite și unde activitatea

agricolă este importantă din punct de vedere economic, de mediu și / sau social, pot primi o parte mai mare a

plăților directe sub formă de sprijin cuplat (legat de producție). De asemenea, inclusiv în Pilonul I al PAC, există o

schemă de sprijin obligatorie în favoarea tinerilor fermieri, al cărei sprijin nu depășește 1250 euro.

234




Prioritatea nr. 4 este considerată a fi în coacțiune cu Pilonul I al PAC. Cel mai important element al PAC în ceea ce

privește ecosistemele este nou introdusa plată de "ecologizare" (30% din sprijinul direct pentru veniturile

agricultorilor va fi acordat numai în cazul în care aceştia implementează practici benefice pentru mediu și climă:

creșterea a cel puțin trei culturi diferite pe terenul lor arabil, menținerea unei suprafețe minime de pajiști

permanente, precum și conservarea zonelor și a caracteristicilor peisajului cu o valoare ecologică deosebită

("zone de interes ecologic"). Prioritatea nr. 4 nu se suprapune peste Pilonul I, promovând inițiative specifice de

mediu care ar putea consolida o nouă atitudine a fermierilor față de sustenabilitatea mediului.

PNDR și Pilonul I împărtășesc aceeași viziune și strategie, respectiv de a sprijini competitivitatea întregului sistem,

în special a fermelor mici și micro.

Mai exact, complementaritatea dintre cei doi piloni, în cazul specific al României, se bazează pe două misiuni

specifice ale PNDR:

creșterea inovației prin promovarea transferului tehnologic și a unor noi producții și procese (măsurile 1, 2, 4, 6, 16)

crearea unui cadru favorabil pentru condițiile sociale (măsura 7)

Pilonul I și PNDR prezintă o integrare completă și în ceea ce privește aspectele de mediu.

Din punct de vedere al coerenței interne, respectiv sinergiei măsurilor în raport cu Domeniile de Intervenție

definite, au fost analizate contribuțiile primare și secundare ale măsurilor conform stadiului de implementare a

acestora la finalul anului 2016. Ulterior a fost efectuată o analiză a gradului de atingere a indicatorilor de rezultat

pentru fiecare DI în raport cu complexitatea acestuia, raportată la numărul de contribuții primare și secundare

ale măsurilor specifice. Media gradului de atingere a țintelor stabilite pentru indicatorii de rezultat este de 21,3%

considerând cumulat stadiul de implementare al tuturor DI.

Domeniile de intervenție cu cele mai multe contribuții ale diferitelor măsuri sunt DI 4C și DI 3A. DI 3A înregistrează

un progres semnificativ în atingerea indicatorului de rezultat aferent (75% din valoarea țintă stabilită pentru anul

2023), în timp ce DI 4C înregistrează un progres semnificativ (aproximativ 30% din valoarea țintă stabilită pentru

anul 2023) doar pentru unul din cei 2 indicatori de rezultat specifici. Domeniile de intervenție cu cele mai puține

contribuții din partea diferitelor măsuri sunt DI 1B și DI 1C. Niciunul dintre aceste DI nu au înregistrat progrese în

atingerea țintelor stabilite pentru anul 2023.

Domeniul de intervenție cu cele mai multe contribuții primare din partea diferitelor măsuri este DI 3A, iar DI cu

cele mai multe contribuții secundare este DI 4C. Domeniile de intervenție cu cele mai puține contribuții primare

sunt 1B, 1C, 2C+, 5C, 5D, 5E; DI cu cele mai puține contribuții secundare sunt 2B și 2C+. Din perspectiva gradului

de atingere a țintelor indicatorilor de rezultat asociați acestor măsuri se constată că există un progres semnificativ

(peste medie) doar la nivelul DI 2C+, 5D, 5E; DI 2B a înregistrat de asemenea un anumit progres (sub medie), iar

DI 1B, 1C și 5C nu au înregistrat progrese în atingerea țintelor stabilite pentru anul 2023.

Din perspectiva sinergiilor pozitive existente la nivel de DI se constată faptul că acestea se manifestă în mod

special la nivelul DI‐urilor încadrate în aceeași Prioritate (de exemplu DI aferente Priorităților 4 și 6). Analizând

235




contribuțiile primare și secundare ale diverselor măsuri, nu au fost identificate sinergii negative la nivel de

domenii de intervenție.


Concluzii

1. Se poate concluziona că toate măsurile sunt coerente cu strategia, iar sinergiile dintre priorități și arii de

intervenție au condus la creșterea eficacității PNDR. Dintr‐o perspectivă funcțională, este clar că există cinci

măsuri (măsura 10 este strict legată de problema schimbărilor climatice), care reprezintă ”coloana vertebrală”

strategică a PNDR și, prin urmare, sprijină mai mult de un domeniu de intervenție (măsurile 1, 2 și 4 sunt

transversale la patru din cele șase priorități). În fapt, și pe baza celor 5 măsuri principale, MADR a elaborat PNDR

în jurul a trei piloni:

Sprijin pentru activul capital uman (măsurile 1 și 2). După cum a fost subliniat anterior, în analiza

diagramelor arbore, aceste măsuri sunt cruciale, deoarece cea mai mare parte a succesului PNDR depinde

de capacitatea și capabilitatea beneficiarului de a implementa acțiunea și de a profita de sprijin.

Sprijinirea activului fizic (măsurile 4 și 6). Aceste măsuri oferă "hardware‐ul" PNDR și sunt esențiale

pentru depășirea decalajelor în ceea ce privește investițiile în agricultură și industria agro‐alimentară.

Sprijinirea activului organizațional (măsura 16 și măsura 9). Analiza socio‐economică subliniază

necesitatea de a depăși fragmentarea și de a crea o masă critică. În plus, cea mai "bogată" măsură, nr. 4,

încurajează asocierea ca un principiu al criteriilor de selecție.

2. Din perspectiva sinergiilor existente între măsuri în cadrul diferitelor domenii de intervenție poate fi

concluzionat faptul că abordarea integrată a unui DI prin intermediul mai multor măsuri cu contribuții primare

și/sau secundare are un efect pozitiv asupra eficacității respectivului DI, în sensul în care acesta înregistrează o

evoluție peste medie a gradului de atingere a indicatorilor de rezultat asociați. Astfel sinergiile existente la nivelul

domeniilor de intervenție și implicit la nivelul priorităților contribuie în mare măsură la sporirea eficienței

programului.

Recomandări

1. Monitorizarea și planificarea atentă a măsurilor ce furnizează singura contribuție principală pentru diverse DI,

având în vedere faptul că atingerea țintelor previzionate pentru respectivul DI depinde în principal de o singură

intervenție a Programului.

236




Întrebarea Comună de Evaluare 19. În ce măsură a contribuit asistenţa tehnică la îndeplinirea obiectivelor

stabilite la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013?

Secțiunea 1: Măsuri care contribuie

În conformitate cu cerințele reglementărilor UE, PNDR a activat M20 ‐ Asistență Tehnică (articolele 51‐52).

Această măsură are un caracter transversal, având ca scop sprijinirea sistemului de management prin

suportarea costurilor implementării Programului.


indicatori


comuni


realizare

Indicatori de realizare specifici

• Capacități

instituționale și

administrative

consolidate

pentru

îmbunătățirea

managementului

PNDR

• Capacități sporite

ale partenerilor

relevanți

• Comunicare și

diseminare

• Monitorizare si

evaluare

• Schimbul de

informații privind

practicile de

evaluare

• Îmbunătățirea

implementării și

reducerea sarcinii

administrative

asupra

beneficiarilor

Nu se aplică


Analiza RAI și

informații privind

entitățile implicate în

managementul

programului, abilități,

tipul și numărul de

activități de

consolidare a

capacității, activități

de comunicare și

diseminare

• O1 ‐ Cheltuieli

publice totale

• RO‐OA13 Personal plătit

din măsura de asistență

tehnică (ale căror salarii

sunt cofinanțate din

bugetul măsurii)



cheltuielile directe (care nu

implică implementare de

proiect)





administrative, gestionarea

și implementarea

programului


237




Răspunsul la Întrebarea Comună de Evaluare se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice cantitative și calitative, și anume:

analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare referitoare la stadiul procedural al măsurilor,

interviuri cu reprezentanții AM.

Au fost colectate informații suplimentare din analizele referitoare la alte măsuri PNDR.


Stadiul de implementare și întârzierile înregistrate în lansarea principalelor proiecte din cadrul M20 nu permit formularea în acest moment a unui răspuns complet la această întrebare comună de evaluare.

Soluții propuse

Lipsa datelor din sistemul de monitorizare, cauzate de nivelul scăzut de implementare a măsurii, a fost contrabalansată cu informații obținute din interviuri cu reprezentanții sistemului de management, pentru a colecta informații calitative despre stadiul implementării și perspectivele măsurii.

Secțiunea 4: Valori cantitative ale indicatorilor și surselor de date

Până la finalul anului 2016, M20 a fost activată doar pentru acoperirea cheltuielilor directe ale sistemului de

management și a unor proiecte considerate obligatorii în conformitate cu legislația UE (evaluarea ex post a

Programului 2007‐2013, funcționarea Comitetului de Monitorizare etc.). Cea mai mare parte a activităților /

proiectelor prevăzute în cadrul măsurii (ex. Planul de comunicare) este încă nedemarată, aspect reflectat și

de indicatorii acestei măsuri.

FA Valoarea planificată Valoare atinsă până la

data de 31.12.2016 () Atingere țintă

T O1 ‐ Cheltuieli publice totale ‐

costuri administrative

(personal, materiale...)

‐‐ 0 22.974.855,75

RO‐OA10 Proiecte finanțate prin

măsura de asistență tehnică

(M20)

Măsura DI


(Anexa de Monitorizare a

RAI)


data de 31.12.2016

(Anexa de

Monitorizare a RA)

Atingere țintă

M20 ‐ 0 4

238




RO‐OA13 Personal plătit din

măsura de asistență tehnică (ale

căror salarii sunt cofinanțate din

bugetul măsurii)

Măsura DI



RAI 2017)


data de 31.12.2016

(Anexa de

Monitorizare a RAI

2017)

Atingere țintă

M20 ‐ 0 1.880,00


realizată pentru cheltuielile

directe (care nu implică

implementare de proiect)

Măsura DI



RAI 2017)


data de 31.12.2016

(Anexa de Monitorizare

a RAI 2017)

Atingere

țintă

M20 ‐ 0 22951352 (Euro)


realizată pentru proiecte

referitoare la construcția

capacității administrative,

gestionarea și implementarea

programului

Măsura DI


(Anexa de Monitorzare a

RAI 2017)


data de 31.12.2016

(Anexa de Monitorizare

a RAI 2017)

Atingere

țintă

M20 ‐ 0 23504 Euro

Secțiunea 5: Probleme întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor rezultate din

evaluare

Stadiul inițial al implementării M20, cu majoritatea indicatorilor care nu înregistrează valori, a determinat

imposibilitatea de a realiza o analiză cantitativă semnificativă.


Măsura 20 privind Asistența Tehnică a fost activată doar parțial până la 31 decembrie 2016, în principal

pentru a acoperi cheltuielile directe comune ale sistemului de management. În mod sistematic până la acea

dată, s‐au înregistrat progrese procedurale și financiare foarte slabe la nivelul sistemului de monitorizare.

Cu toate acestea, persoanele intervievate au subliniat că au fost implementate o serie de proiecte

considerate necesare și obligatorii, cum ar fi evaluarea ex‐post a Programului Național de Dezvoltare Rurală

2007‐2013, organizarea Comitetului de Monitorizare și auditul unor cheltuieli directe.

Întârzierile în lansarea măsurii sunt legate de modificările legislației naționale privind achizițiile publice.

239




Alte probleme întâmpinate în implementarea măsurii sunt reprezentate de numărul insuficient de resurse

umane la nivel administrativ, precum și de modificările frecvente ale documentelor legislative terțiare.

O serie de proiecte sunt în curs de pregătire pentru actuala perioadă de programare, unele dintre cele mai

importante fiind îmbunătățirea capacității administrative pentru personalul AM, proiectele de evaluare

PNDR, precum și campaniile de informare și comunicare.

Intervențiile de Asistenţă Tehnică sunt de asemenea considerate importante pentru a îmbunătăți în

continuare capacitatea partenerilor Programului care, comparativ cu perioada anterioară de programare,

sunt deja mai pregătiți și implicați în dinamica implementării.

Constatările prezentate anterior sunt relevante pentru analiza tuturor criteriilor de evaluare asociate acestei

întrebări de evaluare.

Secţiunea 7: Concluzii și recomandări

Concluzii


această întrebare de evaluare:

Activitățile de asistență tehnică se confruntă cu întârzieri serioase în implementare, în ciuda importanței

considerabile a acestui tip de sprijin pentru transferul de cunoștințe, îmbunătățirea capacităților de

gestionare, administrative și de implementare și, în general, pentru asigurarea dezvoltării corespunzătoare

și eficiente a PNDR.

Aceste întârzieri sunt cauzate, în principal, de schimbările din legislația privind achizițiile publice și de lipsa

de personal. Având în vedere importanța AT și întârzierile înregistrate, se consideră necesară verificarea dacă

există modificări ale nevoilor de asistență tehnică atât la nivelul AM, cât și la nivelul AFIR și implicarea de

personal suplimentar care să poată garanta implementarea optimăa activităților programului.

Simplificarea regulilor de implementare a intervențiilor finanțate prin Program ar trebui, de asemenea, luată

în considerare pentru a accelera atât selecția proiectelor, cât și faza de contractare a acestora.

În prezent, contribuția AT la obiectivele de reglementare poate fi considerată doar marginal.

Recomandări



Luând în considerare importanța deosebită a asistenței tehnice pentru implementarea eficientă a

programului, se recomandă accelerarea procedurilor din cadrul M20 a PNDR;

Actualizarea nevoilor de asistență tehnică atât pentru AM, cât și pentru partenerii Programului,

pentru a se asigura că sunt detectate eventualele schimbări apărute față de programarea inițială;

Furnizarea de personal suplimentar capabil să promoveze și să sprijine implementarea corectă a

viitoarelor activități de asistență tehnică și monitorizarea aferentă;

De asemenea, ar trebui luată în considerare simplificarea normelor de implementare (achiziții

publice, plăți, control etc.) pentru a accelera selecția și contractarea proiectelor.

240




****

Întrebarea comună de evaluare 20. În ce măsură a contribuit RNRD la îndeplinirea obiectivelor

programate prin Articolul 54(2) din Reg. (EU) nr. 1305/2013?

Secțiunea 1: Logica intervenției NRDN

În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Reg. (UE) nr. 1305/2013, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

(RNDR) înființată în cadrul PNDR urmărește următoarele obiective specifice:

creșterea implicării părților interesate în implementarea dezvoltării rurale;

îmbunătățirea calității implementării programelor de dezvoltare rurală;

informarea publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală și la oportunitățile de finanțare;

stimularea inovării în agricultură, producție alimentară, silvicultură și zone rurale.

În comparație cu perioada de programare anterioară, RNDR acționează ca activitate autonomă, dar în

cadrul Autorității de Management.

În acest scop, resursele prevăzute în cadrul M20 ‐ asistență tehnică, sunt investite pentru structurile

necesare pentru funcționarea rețelei și pentru pregătirea și punerea în aplicare a planului de acțiune

elaborat pentru realizarea misiunilor RNDR.


indicatori


comuni


realizare

Indicatori de realizare specifici

• Performanța și

organizarea

Rețelei Naționale

de Dezvoltare

Rurală

• Creșterea

numărului și a

tipologiilor de

actori cheie

implicați în

implementarea

PNDR


calității

implementării

PNDR prin

activitățile RNDR

Nu se aplică


Informații colectate

din interviuri si analiza

documentelor de

program

Nu se aplică





administrative,

gestionarea și

implementarea

programului

241




• Capacitate

îmbunătățită a

beneficiarilor

PNDR


gradului de

conștientizare în

ceea ce privește

evaluarea

• Lecțiile

evidențiate de

evaluările

independente

sunt luate în

considerare în

implementarea

programului

• Conștientizarea

unui număr

crescut de

potențiali

beneficiari publici

și privați cu privire

la politica de

dezvoltare rurală

și oportunitățile

de finanțare prin

intermediul

activităților RNDR.

• Inovația în

agricultură,

silvicultură și

zonele rurale a

fost încurajată de

RNDR


Răspunsul la ÎCE se bazează pe următoarele:

recenzia literaturii de specialitate a documentelor de programare

Interviuri susținute cu Autoritatea de Management a RNDR

242




Informații suplimentare derivă din analiza referitoare la alte măsuri PNDR.


Fiind finanțat în cadrul M20, nivelul scăzut al implementării și întârzierea lansării măsurii nu permit

extragerea unui răspuns concret la ÎE.

Soluții propuse

Lipsa datelor din sistemul de monitorizare a fost acoperită prin interviul susținut cu AM, precum și prin

informațiile colectate pentru alte măsuri.

Secțiunea 4: Valori cantitative ale indicatorilor și sursele de date.

În cadrul măsurii 20 ‐ Asistență tehnică pentru statele membre, nu au fost depuse proiecte până la finalul

anului 2016 și nu au fost înregistrate valori pentru indicatorii de realizare.

Secțiunea 5: Problemele întâmpinate care au influențat validitatea și fiabilitatea concluziilor rezultate

din evaluare

Nu au fost depuse proiecte în cadrul M20, astfel încât nu au fost disponibile date de monitorizare pentru

realizarea analizei cantitative. Cu toate acestea, informațiile calitative colectate prin interviu și, indirect,

prin analiza din alte măsuri, permit obținerea unui răspuns preliminar la ÎCE


În martie 2015, a fost organizat un grup strategic de lucru pentru a elabora abordarea strategică a

acțiunilor care urmează a fi dezvoltate prin intermediul RNDR și pentru elaborarea logicii de intervenție

împreună cu Planul de acțiune multianual, Planul anual de acțiune și stabilirea criteriilor de selecție pentru

membrii Consiliului Național de Coordonare al RNDR. În același an, au fost aprobate Planul anual de

acțiune (2015‐2016) și Planul multianual de acțiune (2014‐2020).

Rețeaua însăși a devenit funcțională începând cu anul 2015, când prima acțiune a fost reprezentată de

participarea la Congresul Internațional pentru Agricultură desfășurat la București; În cadrul acestui

eveniment a fost organizată o conferință națională referitoare la PNDR 2014‐2020.

În 2015 a fost organizat și Rural Fest Fair 2015, în București, conform directivei reprezentanților Comisiei

Europene de la București. Această manifestare are loc la nivelul tuturor statelor membre ale UE cu

specificul de a prezenta oportunitățile legate de agricultură și dezvoltare rurală.

În 2016 a avut loc prima întâlnire a Consiliului Național de Coordonare al RNDR, care a validat Planul anual

de acțiune și Planul multianual de acțiune pentru activitățile programate.

Procesul de informare a potențialilor beneficiari ai programului a fost realizat prin intermediul canalelor

de informare (radio și TV) destinate zonelor rurale. Pe lângă aceste acțiuni, în cadrul Unității de Sprijin a

Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală au fost create următoarele: o pagină web pentru RNDR,

administrată de RNDR; O pagină Facebook; un buletin informativ lunar, scris în limbile română și engleză.

243




În general, informațiile se referă la deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor, etapa alocării

financiare, statutul rapoartelor de selecție a proiectelor depuse, precum și rapoartele de apeluri/recurs.

Pentru a stimula și a motiva potențialii investitori, pe site‐ul oficial RNDR au fost publicate materiale video

și exemple de investiții de succes prin PNDR. De asemenea, RNDR menține un contact permanent cu

agricultorii și potențialii beneficiari ai programului pentru a răspunde la toate întrebările pe care aceștia

le pot avea.

Rețeaua a organizat o conferință în cadrul ediției din 2016 a Târgului Internațional INDAGRA, care a

implicat aproximativ 250 de participanți. În cadrul conferinței au fost transmise mesaje de informare și

promovare referitoare la RNDR, preluate de posturile TV și radio.

În prezent, RNDR este organizată atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, având o Unitate de Suport a

RNDR și 17 compartimente județene.

O componentă importantă a implementării PNDR este legată de LEADER; Pentru aceasta, RNDR și FNGAL

au propus și au organizat întâlniri între reprezentanții FNGAL și reprezentanții GAL‐urilor.

În paralel au fost organizate următoarele evenimente: întâlniri ale Comitetului Național de Coordonare;

Conferința Națională RNDR; 8 conferințe regionale sub formă de seminarii ad‐hoc; Grupurile de lucru

LEADER pentru clarificarea implementării strategiilor de dezvoltare locală; Întâlniri ale grupului de lucru

tematic ‐ Cooperare, Inovare și Transfer de Cunștințe în noua perioadă de programare a PNDR.

De asemenea, RNDR desfășoară o activitate externă, reprezentată de comunicarea constantă cu Rețeaua

europeană de dezvoltare rurală, alături de care participă la o serie de acțiuni organizate de aceasta. În

acest sens, în 2016 a avut loc o întâlnire între RNDR și Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală, prin

care au fost împărtășite diferite opinii și experiențe. În cadrul acestei reuniuni a fost prezentat Planul de

acțiune pentru etapa următoare, document considerat comparabil cu cel elaborat în alte state membre;

De asemenea, a fost apreciat faptul că, prin desfășurarea evenimentelor propuse, RNDR poate capta

interesul principalilor actori ai agriculturii și dezvoltării rurale din România.

În ceea ce privește achizițiile publice, RNDR se află în etapa de desemnare a operatorilor economici

responsabili de organizarea evenimentelor, etapă care ar putea fi prelungită de eventualele plângeri

depuse de ofertanți.


Concluzii


această întrebare de evaluare:

În 2015, RNDR a fost creată în conformitate cu cerințele UE de reglementare privind intervalul de timp,

obiectivele și modalitățile. De atunci, Rețeaua a dezvoltat strategia și instrumentele de comunicare

adecvate, participând la evenimente atât la nivel național, cât și european, cu scopul de a informa cu

privire la posibilitățile de finanțare, inclusiv aspecte procedurale, pentru a sprijini potențialii beneficiari în

elaborarea propunerilor de proiecte.

244




Pentru a asigura prezența sa în țară, RNDR poate conta pe o unitate de suport la nivel central și 17

compartimente județene care ar putea juca un rol esențial în promovarea oportunităților PNDR și

sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor, de exemplu prin organizarea de reuniuni / inițiative

periodice la nivel local pentru a garanta o strategie de sprijin și comunicare mai eficientă.

Mai mult, rețeaua a inițiat o colaborare cu FNGAL, care s‐a dovedit a fi eficientă în a sprijini GAL‐urile în

procesul de dezvoltarea SDL‐urilor. În orice caz, compartimentele județene ar putea fi implicate pentru a

garanta un sprijin optim GAL‐urilor (inclusiv prin formare) privind mecanismele și regulile PNDR pentru a

asigura implementarea optimă a SDL selectate și finanțate.

Unele întârzieri în avansarea procedurii și în selectarea operatorilor economici responsabili de organizarea

evenimentelor sunt cauzate în principal de plângerile depuse de ofertanți.

Recomandări



Pentru a consolida sprijinul la nivel local, se recomandă facilitarea organizării de întâlniri

periodice prin intermediul compartimentelor județene, inclusiv prin implicarea activă a

persoanelor de contact ale AM (responsabile pentru alte măsuri), părților interesate și

beneficiarilor relevanți;

Trebuie acordată o atenție deosebită organizăriii activităților de instruire și de networking

adresate GAL‐urilor (în special celor noi) pentru a le sprijini în gestionarea, implementarea și

monitorizarea SDL. Activitățile de formare ar putea dezvolta, de exemplu, teme legate de criteriile

de selecție, metode și instrumente de monitorizare și evaluare, precum și de strategii de

comunicare pentru diseminarea rezultatelor proiectului;

RNDR joacă un rol esențial în stimularea cunoașterii, informării și inovării în zonele rurale, precum

și în promovarea dezvoltării eficiente a strategiilor locale prin crearea de rețele. Astfel, procedurile

de selectare a operatorilor economici se impun a fi efectuate cu celeritate, pentru a se asigura

un sprijin prompt și punctual solicitanților și beneficiarilor.

245




6.4.2Întrebărispecificedeevaluare

Întrebarea specifică de evaluare 1. În ce măsură intervenţiile PNDR au sprijinit inovarea?

Secțiunea 1: Lista de măsuri

Accentul principal asupra obiectivului transversal al inovării este pus asupra M4, M6, M7, M9,

M16, M19



Termeni cheie ai evaluării/criterii de evaluare Surse de date




Abordarea metodologică se bazează pe următoarele tehnici:

Date administrative referitoare la Măsura 4 şi Măsura 6, precum şi altele, dacă este cazul,

cu accent pe sectorul pomicol.

Recenzia literaturii de specialitate: Evaluarea ex‐ante şi alte referinţe ale literaturii de

specialitate tematice.

Interviu cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebarea comună de evaluare nr.1)

Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz va fi inclus

un set de întrebări privind inovaţia şi sectorul pomicol. Aspectele vor fi abordate, în

principal, pe măsurile 4 și 6, dar procesul de inovare va fi analizat și în cadrul altor măsuri

și prin întrebări comune de evaluare.


Dincolo de constatările și indicatorii deja utilizați pentru a răspunde la întrebările comune de

evaluare, au fost realizate o serie de analize calitative privind inovarea, în baza informațiilor

colectate prin aplicarea studiilor de caz:

Măsurători calitative privind inovarea evidențiate de analiza studiilor de caz

Sursa

Aproximativ 80% dintre beneficiarii proiectelor finalizate indică faptul că investiția a reprezentat o oportunitate de a introduce inovații tehnologice. Cu toate acestea, mai puțin de 40% dintre respondenți au introdus produse noi.

Studiu de caz (SM 4.1 – DI2A)

Respondenții corespunzători celor 2 proiecte noi finalizate sunt de acord

cu faptul că planul de afaceri a reprezentat o oportunitate de

implementare a practicilor de inovare mai bune sau similare cu

exploatațiile agricole din vecinătate și că diversificarea produselor și

serviciilor reprezintă cea mai promițătoare opțiune pentru asigurarea

creșterii vânzărilor in viitor.

Studiu de caz (SM 6.3 – DI 2A)

246




75% dintre beneficiarii proiectelor finalizate au experimentat efectele generate de inovare

Studiu de caz (SM 6.1 T ‐ DI2B)

Toate proiectele finalizate au contribuit la promovarea diversificării

dezvoltării locale prin crearea unor oportunități de exploatare a

teritoriului pentru activități de agrement, agroturism și turism

Studiu de caz (SM 4.3 ‐ DI 2C+)

Proiectele finalizate indică faptul că PNDR a contribuit la introducerea / menținerea certificatelor de calitate și a producției agricole protejate, dar și generarea de noi oportunități pe piața locală pentru grupul de producători

Studiu de caz (SM 9.1T – DI 3A)

Prin intermediul investițiilor finanțate nu au fost introduse metode noi sau metode mai eficiente de irigare

Studiu de caz (SM 4.3 – OUAI – DI 5A)

RO‐OA23 Operațiuni din zona montană care au beneficiat de sprijin pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica: 30

Tabelul G: Indicatori specifici programului (AIR 2017)

Unul dintre cele mai populare obiective ale SDL face referire la stimularea inovării.

Studiu de caz (SM 19.1 ‐ DI 6B)



Nu au fost întâmpinate probleme.


SM 16.1 a întâmpinat anumite probleme de implementare, având în vedere specificitatea sectorului

(sectorul de cercetare) și dificultatea crescută în stabilirea procedurilor de implementare.

Potențialii beneficiari au fost informați cu privire la oportunitățile de finanțare prin instrumente

specifice de comunicare, cum ar fi consultarea publică, conferințele regionale.

În prezent, serviciile de consiliere agricolă din România sunt insuficiente și nu satisfac cerințele

pieței. Este necesar accesul la servicii de consiliere, adaptat în funcție de cerințele individuale ale

beneficiarilor.

Exploatațiile agricole necesită servicii de consultanță adaptate nevoilor proprii care să sprijine

eforturile lor de îmbunătățire a activităților agricole atât în ceea ce privește performanța

economică, cât și cea de mediu. În domeniul inovării, decalajul serviciilor de consultanță este mai

mare comparativ cu celălalt domeniu (adaptarea la standardele și cerințele pieței), datorită

aspectului dificil de a defini ceea ce se încadrează cu adevărat în categoria ”inovator” (tehnologii,

produse, organizații).

Măsura 2 ‐ Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul

fermei nu a fost lansată și nu s‐au angajat cheltuieli, nefiind posibilă analiza efectelor în ceea ce

privește inovarea.

Luând în considerare efectul transversal al inovării prin intermediul celorlalte măsuri, este de

subliniat faptul că a existat o activitate ridicată de diseminare între beneficiari.

La nivelul submăsurii 4.1, aproximativ 80% dintre beneficiarii proiectelor finalizate au

indicat faptul că investiția a reprezentat o oportunitate de a introduce inovații tehnologice,

deși mai puțin de 40% dintre aceștia au introdus produse noi

247





Concluzii

În afara domeniului de intervenție, majoritatea proiectelor din SM 4.1 (DI 2A) și SM 6.1T (DI 2B) au

avut efecte pozitive asupra inovării. Studiile de caz aplicate la nivelul proiectelor din cadrul SM 19.2

(DI 6B) indică faptul că stimularea inovării reprezintă unul dintre cele mai frecvente obiective ale

SDL și că firmele reprezintă aproximativ 50% din partenerii GAL‐urilor, iar instituțiile locale și alte

organizații (de exemplu ONG‐urile) reprezintă restul partenerilor.

Recomandări

Selectarea evaluatorilor externi ai proiectelor în domeniul transferului tehnologic și

producției inovatoare pentru a ajuta la îmbunătățirea măsurii 16.1

Contribuirea la activitățile de diseminare în ceea ce privește inovarea în agricultură, luând

în considerare o organizație care acționează ca membru al unei rețele de actori, care nu se

axează pe organizarea și implementarea inovațiilor, ci pe facilitarea inovării altor

organizații.

Dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare către potențialii beneficiari pentru

a crește gradul de conștientizare asupra importanței serviciilor de formare și consultanță

pentru îmbunătățirea performanțelor acestora.

Îmbunătățirea flexibilității legislației naționale care vizează garantarea împrumuturilor

necesare pentru a asigura rata de cofinanțare în cadrul proiectelor inovatoare.

Simplificarea regulilor de implementare și furnizarea de informații suplimentare

beneficiarilor.

Selectarea unor resurse umane calificate pentru a evalua și prioritiza proiectele inovatoare,

acordarea unei atenții sporite inovării și acțiunilor inovatoare accesibile

****

Întrebarea Specifică de Evaluare 2. În ce măsură intervenţiile PNDR au contribuit la protecţia

mediului?


Protecția mediului reprezintă unul din obiectivele transversale ale PNDR.

Secțiunea 2: Criterii de judecată și sursa informațiilor






Recenzia literaturii de specialitate: Raport de mediu aferent PNDR 2014‐2020

Interviu cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebarea comună de evaluare nr.1)

248




Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz a fost inclus un set de întrebări privind protecția mediului, acesta fiind un obiectiv transversal.

Secțiunea 4: Sursa valorilor calitative provenite din studiile de caz

Prioritate Sursa

2 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.1 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.1 T ‐ DI 2B) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 ‐ DI 2C+)

3 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 9.1T – DI 3A)

4 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 10.1– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 11– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 13– DI 4A‐4B‐4C)

5 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – OUAI – DI 5A) Ancheta pe bază de chestionar pentru indicatorii R18 și R19 (DI 5D)

6 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.4 – DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.2– DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 19.1 ‐ DI 6B)

Anexa ” Baza de date răspunsuri chestionare” furnizează detalii cu privire la fiecare chestionar.



Nu au fost întâmpinate probleme specifice.


PNDR contribuie la protecția mediului prin măsuri diferite. Unele dintre domeniile de intervenție

se adresează direct problemelor de mediu specifice. Este cazul DI 4A pentru biodiversitate, DI 4C și

DI 5A pentru calitatea și utilizarea apei, DI 4C pentru calitatea solului și DI 5C, DI 5D și DI 5E pentru

adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice. Pentru evaluarea contribuției PNDR din perspectiva

acestor aspecte, se recomandă consultarea răspunsurilor la întrebările comune de evaluare 9‐15

aferente FA relevante. Pe lângă contribuția directă, există și alte măsuri care abordează aspecte de

mediu.

Conform informațiilor colectate prin răspunsurile la chestionarele aplicate în cadrul studiilor de caz,

măsurile corespunzătoare domeniilor amintite anterior au efecte limitate în ceea ce privește

reducerea consumului de apă și energie. Excepțiile sunt reprezentate de SM4.1 pentru DI 2A și

SM4.3 OUAI pentru DI5 pentru care a fost indicat un efect clar în reducerea utilizării apei și a

energiei. Cu excepția M11 (pentru agricultura ecologică) și parțial a M13, acolo unde s‐a raportat

contribuția la reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, a fost evidențiat doar un

efect limitat generat de scăderea utilizării acestor substanțe la nivelul proiectelor cuprinse în

eșantion. Un efect limitat este raportat și în ceea ce privește reducerea producției de deșeuri și

îmbunătățirea calității aerului, dar cu o contribuție relevantă numai din M11 (DI4A / B / C), M13

249




(DI4A / C) și SM4.1 (DI2A). Cu toate acestea, procesul de inovare, în special în cadrul SM6.4, se

bazează pe modele de producție mai durabile, cu o reducere a producției de deșeuri, precum și o

reducere a poluării aerului sau a cantității de apă / energie utilizată.


Concluzii

Intervențiile implementate prin PNDR raportează o contribuție semnificativă la protecția mediului

în această etapă de implementare. Pe lângă domeniile de intervenție cu efecte de mediu directe

(legate de prioritățile 4 și 5), și alte măsuri contribuie la menținerea sau îmbunătățirea mediului.

Recomandări

Îmbunătățirea sinergiilor dintre inovare și protecția mediului.

Promovarea integrării sistematice a problemelor de mediu în logica de intervenție a

programului, prin adoptarea unor criterii de selecțieprietenoase cu mediul, informarea și

instruirea solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor.

****

Întrebarea Specifică de Evaluare 3. În ce măsură intervenţiile PNDR au contribuit la atenuarea

schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea?


Atenuarea schimbărilor climatice reprezintă unul din obiectivele transversale ale PNDR.



• atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea prin projectele sprijinite prin PNDR



Abordarea metodologică se bazează pe următoarele tehnici: • Recenzia literaturii de specialitate: Raport de mediu aferent PNDR 2014‐2020 • Interviu cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebările comune de evaluare

aferente domeniilor prioritare 4 şi 5) • Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz, a fost inclus

un set de întrebări privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, acesta fiind un obiectiv transversal.

250





Prioritate Sursă

2 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.1 – DI2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.1 T ‐ DI 2B) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 ‐ DI 2C+)

Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 10.1– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 11– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 13– DI 4A‐4B‐4C)

5 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – OUAI – DI 5A)

6 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.4 – DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.2T ‐ DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.2– DI 6A)

Anexa ” Baza de date răspunsuri chestionare” furnizează detalii cu privire la fiecare chestionar





Contribuția la atenuarea schimbărilor climatice, în ceea ce privește reducerea consumului de

energie, este relevantă pentru măsura 4.1 (DI 2A). Măsurile care contribuie la DI 5C contribuie direct

la scăderea utilizării energiei fosile și îmbunătățirea producției de energie regenerabilă: contribuția

sa netă este cauzată de întârzierea punerii în aplicare a măsurii (a se vedea ICE 13 pentru detalii).

O reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este, de asemenea, asociată cu unele practici

agricole, introduse în agricultura ecologică (M11). Contribuția la sechestrarea carbonului este dată

de sistemul agricol și forestier (M8 și M15) și nu prezintă valoare pentru implementarea redusă a

măsurilor. Reducerea emisiilor din sectorul animalelor de fermă este urmarită de DI 5D. Intervenția

implementată produce o reducere a ratei de emisie (mai ales pentru NO2), dar creșterea

concomitentă a animalelor produce o creștere netă a emisiilor de GES (a se vedea ICE 14).

În ceea ce privește adaptarea, studiile de caz a arătat că, în general, PNDR oferă doar o contribuție

limitată la reducerea riscului de dezastre naturale la nivel local. Un studiu de caz realizat la nivelul

SM 4.3 evidențiază obținerea unor rezultate concrete în ceea ce privește reducerea riscurilor de

dezastre naturale.


Concluzii

PNDR contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Contribuția (necuantificată) la reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră din practicile agricole și reducerea consumului de energie (inclusiv

251




introducerea energiei regenerabile) pot fi influențate negativ de sporirea emisiilor de gaze cu efect

de seră cauzate de creșterea efectivelor de animale.

Recomandări

Promovarea integrării sistematice a problemelor legate de schimbările climatice în logica

de intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecțieprietenoase cu mediul,

informarea și instruirea solicitanților și a beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor

Sprijinirea implementării măsurilor legate de gestionarea pădurilor, în vederea eficientizării

absorbției / sechestrării GES.

Creșterea atractivității intervenției pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și

producția de energie regenerabilă (a se vedea acțiunea de informare de mai sus).

*****

Întrebarea specifică de evaluare 4 – În ce măsură mecanismele de livrare (ex. beneficiari,

formele de sprijin, proceduri de depunere, evaluare, selecţie, contractare, plată, verificare,

monitorizare, etc.) au contribuit la buna implementare a PNDR?

Răspunsul la întrebarea de evaluare

În vederea furnizării unui răspuns la această întrebare de evaluare, evaluatorii au utilizat o

combinație între instrumentele metodologiilor calitative și cantitative. Principalele surse utilizate

sunt reprezentate de interviurile cu actorii din sistemul de management și părțile interesate

relevante, recenzia literaturii de specialitate și analiza documentelor administrative relevante,

precum și anchetele sub formă de chestionar în rândul eșantionului de beneficiari.

Având în vedere gradul de implementare a programului, în acest prim raport de evaluare, echipa

de evaluatori s‐a concentrat, în principal, asupra procedurilor de implementare privind depunerea,

evaluarea, selecţia și contractarea.

În urma analizei rezultatelor, în baza metodologiei de evaluare, pot fi susținute următoarele

constatări:

Au fost adoptate anumite modificări importante, în comparație cu perioada anterioară de

programare. Acestea au produs efecte semnificative în ceea ce privește simplificarea

procedurilor, accelerarea fazelor de depunere / evaluare / contractare (cu o reducere estimată

a perioadei necesare de aproximativ 70%), reducerea impactului administrativ asupra

beneficiarilor, creșterea calității proiectelor și a eficienței programului, creșterea nivelului de

cheltuieli și a omogenității progresului acestuia în timp.

Deși anumiți actori cheie consideră că există posibilitatea reducerii, în continuare, a impactului

administrativ asupra beneficiarilor, rezultatele sondajului privind acest aspect specific

demonstrează un nivel ridicat de apreciere a beneficiarilor cu privire la eficiența procedurilor

de aplicare / evaluare și contractare: din grupul celor 55 de beneficiari ai diferitelor măsuri (4.1,

4.3, 6.1, 6.3, 9.1) cărora li s‐a aplicat chestionarul și le‐a fost cerută părerea cu privire la gradul

de complexitate al procedurilor de depunere a cererilor a surprins următorul rezultat – pe o

scară de la 1‐10, unde 1 reprezenta faptul ca nu au fost întâmpinate probleme și 10 că s‐au

252




întampinat foarte multe probleme, respondenții au acordat în medie 3,77 puncte , rezultat ce

evidențiază percepția pozitivă a beneficiarilor.

Opinia beneficiarilor este pozitivă (cu o evaluare medie de 2,89 puncte, pe o scară de la 1 la 10)

și în ceea ce privește gradul de dificultate în comunicarea cu instituțiile implicate în

implementarea programului. Acest lucru demonstrează că măsurile implementate pentru a

sprijini și a orienta beneficiarii în această etapă au funcționat cu succes;

O altă inovație importantă, adoptată ca urmare a evoluției reglementărilor UE, este

introducerea opțiunilor simplificate în materie de costuri (OCS), în cadrul anumitor măsuri, în

special la nivelul SM 4.1.a. Deși implementarea acestei forme de sprijin s‐a dovedit a fi una

eficientă, la început s‐au întâmpinat dificultăți în înțelegerea și aplicarea sa de către beneficiari

și agenția de plăți.În pofida dificultăților întâmpinate, actorii cheie intervievați sunt de părere

că utilizarea OCS ar trebui extinsă și intensificată în implementarea programului în următorii

ani;

În ceea ce privește instrumentele financiare, în ciuda faptului că utilizarea acestora a fost

pregătită cu fermitate în perioada de programare anterioară, iar activarea lor este prevăzută în

program, acestea nu au fost încă activate, datorită problemelor de natură procedurală, legate

de necesitatea stabilirii unei proceduri pentru achiziții publice pentru identificarea instituției

care gestionează instrumentul;

În general, sistemul de management a demonstrat o capacitate satisfăcătoare de a reacționa la

problemele de implementare, blocaje și ineficiențe, nu numai luând în considerare experiența

programului precedent în conceperea noilor intervenții, dar și implementarea adaptărilor atât

la nivel tehnic (de exemplu, disfuncționalitățile inițiale ale platformei de aplicații on‐line

rezolvate), cât și la nivelul conținutului măsurilor (criteriile de eligibilitate și de selecție sunt

adaptate în mod constant).

În pofida faptului că nu au fost lansate campaniile de comunicare prevăzute în planul de

comunicare, nivelul informațiilor beneficiarilor apare ca fiind unul bun. Aceasta se datorează

desfășurării anumitor evenimente și măsuri de informare, în mod special, prin utilizarea

rețelelor existente și canalizarea informațiilor prin intermediul părților interesate relevante,

cum ar fi asociațiile și RNDR. Cu toate acestea, claritatea și regularitatea informațiilor, precum

și distribuția lor geografică, sunt percepute ca aspecte importante pentru a fi îmbunătățite în

continuare.

Concluzii și recomandări

Concluzii:

Soluțiile inovatoare adoptate în cadrul procedurilor de livrare (în special sistemul de

aplicații on‐line și sistemul de depunere pe parcursul anului) au îmbunătățit semnificativ

eficacitatea și eficiența sistemului de implementare, în comparație cu perioada de

programare anterioară, generând o percepție pozitivă în rândul părților interesate și al

beneficiarilor;

253




Introducerea opțiunilor de cost standard a arătat potențialul său de simplificare, dar și

limitele sale datorate unor caracteristici de reglementare la care autoritatea de

management și beneficiarii încearcă să se alinieze. Între timp, dificultățile procedurale și

administrative au încetinit lansarea instrumentelor financiare previzionate.

Autoritățile programului au demonstrat o capacitate satisfăcătoare de a reacționa la

problemele de implementare prin luarea măsurilor adecvate la nivel tehnic, operațional și

de programare.

În ciuda faptului că nu a fost lansată campania de informare, așa cum era prevăzut, în cadrul

măsurii de asistență tehnică, nivelul de informare al potențialilor beneficiari pare

satisfăcător și beneficiarii își declară satisfacția față de calitatea comunicării cu autoritatea

de management a programului

Recomandări:

Intensificarea și extinderea utilizarii OCS în cadrul mai multor măsuri. Discuțiile tehnice cu

Comisia Europeană pot clarifica aspectele referitoare la complexitatea și dificultățile legate

de adoptarea acestei forme de sprijin;

Instrumentele financiare trebuie lansate cu celeritate, pentru a oferi sprijin potențialilor

beneficiari în accesarea programului, cu o gamă mai completă de soluții în privința

accesului la creditare și cofinanțare;

Lansarea acțiunilor de consolidare a capacităților pentru a îmbunătăți, în continuare,

abilitatea autorității de management în detectarea și soluționarea posibilelor blocaje în

implementarea programului;

Campaniile de informare și comunicare trebuie lansate și este necesară o coordonare a

acestora într‐un mod care să garanteze continuitatea și integrarea cu soluțiile de informare

adoptate până în prezent de sistemul de management.

****

Întrebarea specifică de evaluare 5. În ce măsură au contribuit intervențiile PNDR la atingerea

obiectivelor fiecărei priorități de dezvoltare rurală?


Cele șase priorități ale Uniunii Europene stabilite pentru perioada de programare 2014‐2020 în cadrul

Regulamentului de dezvoltare rurală (1305/2013) sunt reprezentate de:

P1. Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele

rurale;

P2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în

toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a

pădurilor;

P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea

produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;

254




P4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și

silvicultură;

P5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu

emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar

și silvic;

P6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele

rurale.

Toate aceste priorități sunt transpuse prin domenii de intervenţie (D.I.) şi facilitează realizarea

obiectivelor transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuare a efectelor

schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

Pentru a putea înțelege gradul în care intervențiile PNDR au contribuit la atingerea obiectivelor

fiecărei priorități de dezvoltare rurală, se vor prezenta în continuare, pentru fiecare din cele 6

priorități, obiectivele acestora stabilite la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum

și stadiul de implementare a acestora (contribuția măsurilor lansate) pe baza informațiilor colectate

prin interviurile realizate cu Autoritatea de Management a Programului.

P1. Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale

Obiective: Intervenţiile prin intermediul P1 vor conduce la reducerea decalajelor de cunoştinţe,

informaţii şi servicii de consiliere în rândul fermierilor, corelare a cercetării cu practica şi de conectare

a actorilor implicaţi în dezvoltarea rurală, la nivel de cultură antreprenorială şi în privinţa dependenţei

de activităţi agricole caracteristice zonelor rurale. Va fi abordată nevoia de reducere a decalajelor de

cunoştinţe și informaţii în rândul fermierilor şi în ceea ce privește aplicarea de practici de mediu care

aduc beneficii biodiversităţii, solului şi apei şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice la

reducerea emisiilor de GES. Totodată, interconectarea actorilor implicaţi în dezvoltarea rurală şi

facilitarea schimbului de cunoştinţe va fi sprijinită prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

(RNDR).

Contribuția intervențiilor la atingerea obiectivelor Priorității 1:

Luând în considerare gradul destul de incipient de implementare a măsurilor care contribuie la

atingerea obiectivelor Priorității 1, se poate observa că până în prezent acțiunile întreprinse au fost

mai degrabă orientate către stabilirea contextului care să permită reducerea decalajelor de

cunoştinţe, informaţii şi servicii de consiliere în rândul fermierilor, iar contribuția efectivă a acestor

măsuri la atingerea obiectivului stabilit se va putea observa doar după ce proiectele finanțate prin

aceste măsuri vor fi finalizate. De asemenea, nu se poate discuta încă despre impactul și sprijinul

acordat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală către potențialii beneficiari, având în vedere că

aceasta nu a fost funcțională până la finalul anului 2016.

P2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate

regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor

Obiective: Prioritatea 2 de dezvoltare rurală (P2) prin domeniile de intervenţie 2A, B va conduce la

reducerea decalajelor la nivel de: capital şi tehnologie în fermă, ferme restructurate şi modernizate,

255




orientate către piaţă, acces facil la instrumente financiare, generații tinere de fermieri, susţinerea

unui management durabil al pădurilor.


Prioritatea 2 de dezvoltare rurală, prin DI 2A și DI 2B, a contribuit în mod activ la atingerea obiectivelor

privind îmbunătățirea performanțelor și competitivității economice a exploatațiilor din mediul rural,

în special prin sprijinul acordat pentru activitățile de modernizare, dezvoltare și restructurare a

fermelor mici, dar și a ajutorului acordat la înființarea de societăți pentru tinerii fermieri. Cu toate

acestea, efectele în ceea ce privește reducerea decalajelor dintre regiuni au fost limitate, ca urmare

a dificultăților generate de lipsa înregistrării terenurilor agricole în sistemul cadastral și funciar

integrat. S‐au remarcat astfel diferențe între regiunile centru, vest si nord‐vest, unde sistemul de

înregistrare a terenurilor prezintă probleme într‐o mai mica măsură decât în celelalte zone ale țării

(posibil ca urmare a situației istorice și a influenței legislației funciare din timpul imperiului austro‐

ungar).

Alte rezultate pozitive ce contribuie la atingerea obiectivelor sunt reprezentate de sporirea venitului

total și creșterea numărului de locuri de muncă la nivelul exploatațiilor sprijnite (SM4.1), precum și

construcția și modernizarea drumurilor agricole realizate de autoritățile locale (SM4.3), care

contribuie la îmbunătățirea cooperării între exploatații si reducerea costurilor de transport.

P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

Obiective: Prioritatea 3 de dezvoltare rurală (P3) prin domeniile de intervenţie 3A, 3B va conduce la

reducerea decalajelor de modernizare şi adaptare la standardele UE în sectorul agro‐alimentar,

integrarea fermierilor şi a procesatorilor în lanţurile scurte de aprovizionare şi gestionarea riscului în

agricultură.


Măsurile lansate în cadrul Programului aferente Priorității 3 au rolul de a contribui la atingerea

obiectivului privind reducerea decalajelor de modernizare şi adaptare la standardele UE în sectorul

agro‐alimentar, integrarea fermierilor şi a procesatorilor în lanţurile scurte de aprovizionare şi

gestionarea riscului în agricultură. Cu toate acestea, luând în considerare gradul scăzut de finalizare

a proiectelor în cadrul acestor măsuri, precum și nivelul redus de atractivitate întâmpinat până acum

în rândul beneficiarilor, nu se poate estima măsura în care intervențiile au contribuit la atingerea

obiectivelor Priorității 3.

P4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și

silvicultură

Obiective: Abordarea Priorității 4 de dezvoltare rurală (P4), prin domeniile de intervenţie 4A, B, C, va

conduce la conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere, precum și la protecția

și îmbunătățirea resurselor de apă și sol.


Măsurile care contribuie la atingerea obiectivelor Priorității 4 sunt foarte diverse și prezintă un grad

de implementare neomogen, iar atingerea obiectivului de refacere, conservare și consolidare a

ecosistemelor se poate observa doar în timp, după ce proiectele finanțate în cadrul măsurilor

aferente P4 vor ajunge la un grad adecvat de maturitate și vor crea un impact asupra zonei rurale.

256




Luând în considerare stadiul de implementare a Programului la nivelul lunii decembrie 2016, este

încă prematur de identificat contribuția exactă a acestor intervenții la atingerea obiectivelor P4.

P5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

Obiective: Abordarea Priorității 5 de dezvoltare rurală (P5), prin domeniile de intervenţie 5A, C, D, E,

va conduce la eficientizarea utilizării apei în agricultură, creșterea producerii și utilizării de energie

provenită din surse regenerabile, reducerea emisiilor de GES din agricultură, promovarea sechestrării

și conservării carbonului, precum și la adaptarea la efectele schimbărilor climatice


Prioritatea 5 de dezvoltare rurală, prin domeniul de intervenţie 5A, a avut o contribuție relativ redusă

la atingerea obiectivelor de eficientizare a utilizării apei în agricultură. Conform datelor disponibile la

nivelul sistemului de monitorizare, implementarea proiectelor finalizate în cadrul M04 (submăsura

4.3) a generat o ușoară îmbunătățire a eficienței apei în agricultură, 13% din terenurile irigate

utilizând un sistem mai eficient de irigare (această valoare corespunde unui procent de 20% din

valoarea planificată). Cu toate acestea, conform valorilor calculate pentru indicatorul complementar

de rezultat R13, s‐a înregistrat o creștere estimativă a eficienței utilizării apei cu aproximativ 42% față

de situația anterioară intervenției.

În ceea ce privește DI 5D, proiectele finalizate la nivelul M4 au contribuit la introducerea practicilor

de management și a investițiilor pentru reducerea emisiilor de GES. Calculul indicatorilor

complementari de rezultat R18 și R19 arată o creștere în termeni absoluți a emisiilor de GES care

corespund unei creșteri a numărului de animale. Cu toate acestea, nivelul de implementare a măsurii

care contribuie la DI arată că PNDR contribuie activ la atingerea acestui obiectiv.

Referitor la DI 5C și DI 5E, nivelul redus de implementare a măsurilor nu permite cuantificarea

contribuției proiectelor la atingerea obiectivelor privind creșterea producerii și utilizării de energie

provenită din surse regenerabile și conservarea şi sechestrarea carbonului în sectorul agricol şi în cel

forestier, impactul acestor proiecte și contribuția rezultatelor acestora la obiectivele Priorității 5

urmând a fi observată într‐un stadiu mai avansat al implementării Programului.

P6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale

Obiective: Prioritatea 6 de dezvoltare rurala (P6) prin domeniile de intervenţie 6A, B va conduce la

reducerea decalajelor legate de: gradul de sărăcie şi risc de excluziune socială, locuri de muncă în

mediul rural, infrastructură de bază şi servicii, precum şi infrastructură de învăţământ agricol;

conservarea patrimoniului local şi dezvoltare locală şi nivel de calitate a vieţii în mediul rural.


Situația proiectelor implementate în cadrul măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor

Priorității 6 prezintă aspecte pozitive din punct de vedere al rezultatelor obținute până în această

etapă. Astfel, se poate preciza faptul că aceste intervenții au avut o contribuție importantă la

reducerea decalajelor legate de: gradul de sărăcie şi risc de excluziune socială, locuri de muncă în

mediul rural, infrastructură de bază şi servicii, precum şi infrastructură de învăţământ agricol;

conservarea patrimoniului local şi dezvoltare locală şi nivel de calitate a vieţii în mediul rural. Acest

257




fapt poate fi explicat și pe baza experiențelor și lecțiilor învățate de beneficiarii acestor măsuri din

perioada anterioară de programare.

****

Întrebarea specifică de evaluare 6. În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la atingerea

obiectivelor tematice din Acordul de Parteneriat?


În cadrul Acordului de Parteneriat au fost stabilite 11 obiective tematice, respectiv:

- OT1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;

- OT2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a

calității acesteia;

- OT3. Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului

și acvaculturii;

- OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele;

- OT5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării

riscurilor;

- OT6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor;

- OT7. Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

rețelelor majore;

- OT8. Promovarea ocupării durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă;

- OT9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;

- OT10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea

competențelor și învățare pe tot parcursul vieții;

- OT11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și

o administrație publică eficientă.

Evaluarea ex‐ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020 a relevat existența unui

nivel ridicat de coerență între prioritățile programului și obiectivele tematice ale AP.

Astfel Prioritatea 1 ‐ Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, în silvicultură

şi în zonele rurale contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor tematice 1 și 10, datorită

accentului pus pe inovare și cooperare și are un impact indirect asupra atingerii obiectivelor tematice

3, 4, 5, 6, 8 și 9.

Prioritatea 2 Creșterea viabilității exploatațiilor și competitivității tuturor tipurilor de agricultură în

toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și gestionarea durabilă a pădurilor are

un nivel ridicat de coerență cu OT 3 și OT 10, datorită accentului pus pe tinerii agricultori și un efect

indirect asupra OT 1, OT 4, OT 5, OT 6, OT 8 și OT 9.

Prioritatea 3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv prelucrarea și comercializarea

produselor agricole, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură contribuie în mod

direct la atingerea OT 1, OT 3 și OT 5, datorită accentului pus pe cooperarea dintre agricultori,

transferul de cunoștințe între cercetători și fermieri, dezvoltarea producătorilor primari și

258




gestionarea riscurilor legate de activitățile agricole. Aceasta are un nivel neutru de coerență cu OT 4,

OT 6, OT 7, OT 8, OT 9 și OT 10.

Prioritarea 4 Restaurarea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și

silvicultură are un nivel ridicat de coerență cu OT 6 având în vedere concentrarea sa pe sprijinirea

agriculturii în zonele cu constrângeri naturale sau specifice, agro‐mediu și agricultură ecologică. P4

are un nivel neutru de coerență cu OT 1, OT 3, OT 4, OT 7, OT 8, OT 9 și OT 10.

Prioritatea 5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu

emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în agricultură, sectorul alimentar și cel

forestier are un nivel ridicat de coerență cu OT 4 și OT 5, contribuind indirect la OT 1, OT 3, OT 6, OT

7, OT 8, OT 9 și OT 10.

Prioritatea 6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele

rurale este pe deplin coerentă cu OT 8 și OT 9, fiind împărțită în DI în funcție de rezultatele prevăzute

în Obiectivele Tematice menționate anterior: DI 6A (pentru OT 8) și FA 6B (pentru OT 9). P6 are un

nivel neutru de coerență cu OT 1, OT 2, OT 3, OT 4, OT 5, OT 6, OT 7 și OT 10.

Sintetizând, intervențiile PNDR sunt concepute astfel încât să aibă o contribuție semnificativă în

special asupra OT 1, 3, 5 și 10 ale Acordului de Parteneriat.

În continuare este prezentată relația dintre submăsurile programului și prioritățile de dezvoltare

rurală și obiectivele tematice definite la nivelul Acordului de Parteneriat, pentru a înțelege modul în

care intervențiile finanțate prin aceste submăsuri contribuie la atingerea obiectivelor tematice. Submăsură Domeniu de intervenție Prioritate Legătura directă cu

obiectivul tematic

SM1.1 1A, 1C 1 OT1, OT10

2A, 2B 2 OT3, OT10

3A, 3B 3 OT3, OT10

4A, 4B, 4C 4 OT6,OT10

5A, 5D 5 OT4,OT10

SM 1.2 1A,1C 1 OT1, OT10

2A,2B 2 OT3, OT10

3A,3B 3 OT3, OT10

4A,4B,4C 4 OT6, OT10

5A, 5D 5 OT4, OT5, OT10

SM 2.1

1A 1 OT1

2A,2B 2 OT3

3A 3 OT3

4A,4B,4C 4 OT6

5A 5 OT5

6A 6 OT8

SM4.1 2A 2 OT3

5D 5 OT4

SM4.1a 2A 2 OT3

SM4.2 3A 3 OT3

6A 6 OT8

SM4.2a 6A 6 OT8

SM4.3 2A, 2C+ 2 OT3

5A 5 OT5

SM6.1 2B 2 OT3

SM6.2 6A 6 OT8

259




SM6.3 2A OT3

SM6.4 5C 5 OT4

6A 6 OT8

SM6.5 2A 2 OT3

SM7.2 6B 6 OT9

SM7.6 6B 6 OT9

SM8.1 5E 5 OT4

SM9.1 3A OT3

SM10.1 4A,4C 4 OT6

5A 5 OT5

SM11.1 4B 4 OT6

SM11.2 4B 4 OT6

SM13.1 4C 4 OT6

SM13.2 4C 4 OT6

SM13.3 4C 4 OT6

SM15.1 4A,4C 4 OT6

SM16.1 1A,1B 1 OT1

3A 3 OT1,OT3

SM16.1a 1A,1B 1 OT1

3A 3 OT1,OT3

SM16.4 1A,1B 1 OT1

3A 3 OT3

SM16.4a 1A,1B 1 OT1

3A 3 OT3

SM17.2 3B 3 OT5

SM19.1 6B 6 OT9

SM19.2 6B 6 OT2, OT9

SM19.3 6B 6 OT9

SM19.4 6B 6 OT9

M20 n.a. Contribuție transversală

la toate prioritățile

Contribuție transversală la

toate TO

În urma efectuării relațiilor de corelare între submăsuri și obiectivele tematice corespunzătoare, se

pot extrage următoarele concluzii:

Obiectivul tematic 1 poate fi atins în mod direct prin intermediul submăsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 16.1,

16.1a, 16.4, 16.4ª, care au contribuție principală asupra domeniilor de intervenție aflate sub incidența

priorităților care contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor. În plus, acest obiectiv poate fi

atins și indirect la nivelul priorităților 2, 4, 5, 6 prin contribuția secundară a submăsurilor aferente.

Apelul de proiecte aferent măsurilor 1 și 16 a fost lansat, însă nu existau cheltuieli angajate la data

de 31.12.2016, iar în ceea ce privește măsura 2, apelul de proiecte nu a fost lansat.

Obiectivul tematic 2 este vizat prin proiecte implementate la nivel local în cadrul SDL‐urilor selectate.

Până la finalul anului 2016 un au fost finalizate proiecte care vizează infrastructura locală de tip

broadband.

Obiectivul tematic 3 este suprins în mod direct printr‐o serie de submăsuri, precum 1.1, 1.2, 2.1, 4.1,

4.2, 4.3, 6.1, 6.3, 6.5, 9.1, 16.1, 16.1ª, 16.4, 16.4ª, dar și indirect prin prisma priorităților 1, 4, 5, 6 prin

submăsurile aferente, care au contribuție secundară.

Obiectivul tematic 4 este atins, în mod direct, prin contribuția submăsurilor 4.1, 6.4, 7.2, 8.1, lipsind

sm1.1, sm1.2, din motivele enunțate anterior. Submăsuri care contribuie în mod direct înregistrează

260




cheltuieli angajate și proiecte finalizate la finalul anului 2016 (Sm 1.2, 2.1, 17.2). Pe de altă parte, OT4

beneficiază indirect de contribuția priorităților 1, 2, 3, 4, 6, cu submăsurile aferente.

Obiectivul tematic 5 este vizat, în mod direct, numai prin intermediul SM4.3, SM10.1, restul

submăsurilor care ar putea contribui la satisfacerea acestui obiectiv neavând cheltuieli angajate.

Totodată, acest obiectiv este vizat de către prioritățile 1, 2, 6, prin submăsurile cu contribuție

secundară la aceste priorități.

Obiectivul tematic 6 este atins, în mod direct, în cadrul finanțărilor aferente submăsurilor 10.1, 11.1,

11.2, 13.1, 13.2, 13.3 și indirect prin intermediul submăsurilor care contribuie secundar la prioritățile

1, 2 , 3, 5, 6. Submăsurile 1.1, 1.2, 2.1, 15.1 nu au contribuit până la finalul anului 2016 la acest TO,

datorită lipsei cheltuielilor angajate.

Obiectivul tematic 7 nu se află sub incidența directă a niciunei submăsuri, însă acesta este atins în

mod indirect prin submăsurile cu contribuție secundară aferente priorităților 2, 4, 5, 6.

Obiectivul tematic 8, poate fi atins în mod direct prin intermediul submăsurilor 2.1, 4.2, 4.2ª, 6.2, 6.4

care au o contribuție directă la prioritatea 6 și indirect în cadrul priorităților 1, 2, 3, 4 ,5. Dintre

submăsurile enumerate anterior, Sm 2.1, nu înregistrează cheltuieli angajate, așadar, nu contribuie,

până la finalul anului 2016, la obiectivul tematic 8.

Obiectivul tematic 9 poate fi atins tot prin intermediul priorității 6, cu submăsurile ce au contribuție

principală – Sm7.2, 7.6, 19.1, 19.2, 19.3 ,19.4, însă, Sm 19.3 nu prezintă cheltuieli angajate la finalul

anului 2016.

Obiectivul tematic 10 poate fi atins, în mod direct, numai prin intermediul Sm1.1, Sm1.2, măsura 1

fiind programată special pentru atingerea acestui obiectiv. Cum este menționat anterior, la fínele

anului 2016, nu sunt înregistrate cheltuieli angajate aferente acestei măsuri. Pe de altă parte, OT 10

este atins prin intermediul submăsurilor cu contribuție secundară aferente priorităților 3, 4, 5, 6.

În concluzie, corelația actuală a submăsurilor cu obiectivele tematice este suficientă pentru realizarea

pe termen lung a obiectivelor. Majoritatea obiectivelor tematice sunt atinse în mod direct de

submăsurile specificate , prin contribuția primară a acestora în cadrul domeniilor de intervenție

aferente priorităților cu implicare directă asupra obiectivelor, dar și în mod indirect prin contribuția

secundară a submăsurilor încadrate în diferiter priorități. Până la finalul anului 2016 la nivelul PNDR

2014‐2020 au fost finalizate proiecte/angajamente în cadrul următoarelor submăsuri: 4.1, 4.2, 4.3,

6.1, 6.3, 6.4, 7.2, 9.1, 11.1, 11.2, 13.1, 13.2, 13.3, 19.1, 19.2. Astfel se poate concluziona faptul că

până la finalul anului 2016, PNDR a contribuit direct într‐o anumită măsură la atingerea următoarelor

obiective tematice: 3, 4, 5, 6, 8, 9. Obiectivele tematice 1, 2, 7, 10 sunt vizate prin intermediul

măsurilor programate însă programul nu a avut o contribuție directă la îndeplinirea acestora până la

finalul anului 2016, nefiind finalizate proiecte relevante în acest sens. Este planificată implementarea

și finalizarea acestui tip de investiții în decursul anilor următori. Astfel pentru a sumariza analiza

efectuată privind contribuția PNDR 2014‐2020 la atingerea obiectivelor tematice definite în Acordul

de Parteneriat 2014‐2020, informațiile relevante sunt sintetizate în tabelul următor:

261




Obiectiv tematic Gradul de contribuție al PNDR 2014‐

2020 până la finalul anului 2016

Explicații

OT1. Consolidarea cercetării, a

dezvoltării tehnologice și a inovării;

Nu este înregistrată o contribuție a

PNDR 2014‐2020

Până la finalul anului 2016 nu au fost

înregistrate proiecte finalizate în

cadrul submăsurilor cu contribuție

directă la acest TO (1.1, 1.2, 2.1, 16.1,

16.1a, 16.4, 16.4ª).

OT2. Îmbunătățirea accesului la

tehnologia informației și

comunicațiilor, a utilizării și a calității

acesteia;


PNDR 2014‐2020



cadrul submăsurii cu contribuție

directă la acest TO (19.2.) care să

vizeze infrastructura de tip

broadband.

OT3. Îmbunătățirea competitivității

IMM‐urilor, a sectorului agricol și a

sectorului pescuitului și acvaculturii;

Contribuție pozitivă a PNDR 2014‐

2020

O parte din submăsurile cu

contribuție directă la acest TO au

inregistrat proiecte finalizate la finalul

anului 2016 (4.1, 4.2, 4.3, 6.1, 6.3,

9.1).

OT4. Sprijinirea trecerii la o economie

cu emisii reduse de carbon în toate

sectoarele;

Contribuție limitată a PNDR 2014‐

2020

Doar o submăsură cu contribuție

directă la acest TO a înregistrat

proiecte finalizate la finalul anului

2016 (4.1).

OT5. Promovarea adaptării la

schimbările climatice, precum și a

prevenirii și gestionării riscurilor;


2020

Submăsura 4.3. cu contribuție directă

la acest TO a înregistrat proiecte

finalizate la finalul anului 2016.

Submăsura 10.1. a înregistrat

angajamente semnate până la finalul

anului 2016, acestea având însă un

carácter multianual (păți anuale)

OT6. Conservarea și protejarea

mediului și promovarea eficienței

resurselor;


2020

Submăsurile cu contribuție directă la

acest TO au înregistrat angajamente

finalizate la finalul anului 2016 (11.1,

11.2, 13.1, 13.2, 13.3).

Submăsura 10.1. a înregistrat

angajamente semnate până la finalul

anului 2016, acestea având însă un

carácter multianual (păți anuale)

OT7. Promovarea unui transport

durabil și eliminarea blocajelor din

cadrul infrastructurilor rețelelor

majore;

Contribuție limitată a PNDR 2014‐

2020

Obiectivul tematic un este vizat în

mod direct de submăsuri programate

în cadrul PNDR 2014‐2020.

Contribuția inidrectă este furnizată de

proiectele care vizează modernizarea

drumurilor agricole și forestiere

finanțate prin submăsurile 4.3 și 19.2,

precum și prin proiectele care vizează

infrastructura de transport de la nivel

local din cadrul submăsurii 7.2. care

au înregistrat proiecte finalizate până

la finalul anului 2016.

262




OT8. Promovarea ocupării durabile și

de calitate și sprijinirea mobilității

forței de muncă;


2020




anului 2016 (4.2, 6.4).

OT9. Promovarea incluziunii sociale,

combaterea sărăciei și a oricărei

forme de discriminare;


2020




anului 2016 (7.2, 19.1, 19.2).

OT10. Investiții în educație, formare și

formare profesională pentru

dezvoltarea competențelor și învățare

pe tot parcursul vieții;


PNDR 2014‐2020



cadrul submăsurilor cu contribuție

directă la acest TO (1.1, 1.2).

****

Întrebarea specifică de evaluare 7 . În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la îmbunătăţirea

performanţei economice, la restructurarea şi la modernizarea exploataţiilor pomicole, în special prin

creşterea participării la piaţă a acestora şi prin diversificarea activităţii în sectorul pomicol?

Secțiunea 1: Lista măsurilor

Această întrebare de evaluare corespunde în principal DI 2A, măsura 41a. „Investiţii în exploataţii

pomicole”

La nivelul SM 4.1a există doar proiecte noi: 13 contractate, 11 în curs de implementare, cu contribuție primară la DI 2A și două reziliate. Comparativ cu numărul total de proiecte contracte în cadrul SM 4.1, relevanța submăsurii 4.1.a este destul de scăzută (3%).

Nivel de absorbție (31.12.2016)

4.1.a (pomicol)

Număr de proiecte contractate 13

Număr de proiecte finalizate 0

Număr de proiecte aflate în

implementare 11

Sursa: RAI 2016


și indicatori

Au fost considerate aceleași criterii de judecată și indicatori utilizați pentru întrebarea comună de

evaluare 4, DI 2ª



Interviuri cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebarea comună de evaluare 4), reprezentanții AFIR și alți actori cheie

263




Studiile de caz: submăsura 4.1.a – proiecte în implementare, având în vedere contribuția

principală a acesteia la DI și încadrarea sa în Subprogramul Tematic Pomicol.





Indicator Valoare absolută

Procent %

Sursa

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 3A

2 18%

Date administrative referitoare la proiectele contractate

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 4C

4 36%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 5A

7 64%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 5B

2 18%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 5C

1 9%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 5D

2 18%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 5E

1 9%

Tipul de zonă ‐ Zonă normală 6 55%

Tipul de zonă ‐ Zona constrângeri semnificative 5 45%

Categoria investiţiei‐ 4.1.a Alte investiţii agricole 6 55%

Categoria investiţiei ‐ 4.1.b Utilaje şi echipamente 5 45%

Tipul producţiei – Convenţională 9 82%

Tipul producţiei – Ecologică 4 36%

Dimensiunea economică a exploataţiei 12.000 – 250.000 SO (medie)

10 91%

Dimensiunea economică a exploataţiei >250.000 SO (mare) 1 9%

Persoane juridice 10 91%

Beneficiari (Barbati‐femei) 1 9%

Suprafaţa exploataţiei/ exploataţiilor sprijinite (Ha) 627,7517 100%

Suprafaţa în reconversie (Ha) 97,39 16%

Suprafaţa înfiinţată (Ha) 93,5 15%

Suprafaţa vizată de investiţii pentru sisteme de irigaţii (Ha) 101,51 16%



Răspunsurile la chestionarele aplicate pentru submăsura 4.1.a au fost mai puține decât cele

așteptate, astfel încât concluziile evidențiate nu pot fi considerate în totalitate reprezentative pentru

beneficiarii din sectorul pomicol, deși oferă o imagine cu privire la situația existentă.

264





Numărul limitat de proiecte contractate (doar 11) și absența proiectelor finalizate până la 31.12.2016

împiedică posibilitatea efectuării unei analize aprofundate asupra efectelor PNDR. Este posibilă

numai observarea principalelor aspecte procedurale ale măsurii 4.1.a. și evidențierea unor concluzii

preliminare desprinse din studiile de caz.

În prezent, investițiile au generat câteva noi oportunități pe piața locală, dar nu există o creștere a

veniturilor totale, datorită perioadei scurte de timp derulate de la momentul realizării investițiilor. În

multe cazuri, pomii fructiferi nu sunt încă în plină producție. Cu toate acestea, există așteptări pozitive

pentru perioada viitore, conform opiniilor exprimate de beneficiarii incluși în sondaj.

În pofida faptului că nu există proiecte finalizate, programul a susținut generarea de proiecte prin

activități preliminare destinate diseminării și dezvoltării cunoștințelor cu privire la sectorul pomicol.

Înainte de depunerea proiectelor în cadrul SM 4.1.a, au fost elaborate două lucrări specializate,

respectiv ”Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbuști fructiferi, căpșun” și ”Zonarea speciilor pomicole

în funcție de condițiile pedoclimatice și socio‐economice ale României” – elaborate de ICDP Pitești –

Mărăcineni, împreună cu Societatea Națională a Pomicultorilor din România) și Institutul de Cercetare

pentru Pedologie și Agrochimie București și Administrația Națională de Meteorologie. Scopul acestor

lucrări a fost să ofere un ajutor din punct de vedere al simplificării deciziilor de investiții. Această

activitate a avut rezultate pozitive deoarece, în opinia părților interesate intervievate, introducerea

opțiunilor de costuri simplificate pentru SM 4.1.a a contribuit în mod semnificativ la reducerea sarcinii

administrative pentru beneficiari.

În orice caz, la momentul evaluării, una dintre principalele probleme ale sectorului pomicol din

România o reprezintă asigurarea materialului săditor autohton, ținând cont, atât de clima cu caracter

continental a țării noastre, cât și de schimbările climatice înregistrate în ultimii ani. Menținerea și

dezvoltarea plantațiilor mamă producătoare de ramuri altoi și portaltoi categoria „Certificat”, sunt

activități deosebit de importante, reprezentând un mijloc esențial pentru asigurarea cantității

necesare de pomi și arbuști fructiferi adaptate la condițiile pedo‐climatice din România.

Având în vedere faptul că până la finalul anului 2016 nu au fost înregistrate proiecte finalizare în

cadrul submăsurii 4.1a, contribuția intervenţiilor PNDR la îmbunătăţirea performanţei economice, la

restructurarea şi la modernizarea exploataţiilor pomicole poate fi apreciată doar prin prisma

informațiilor de natura calitativă colectate prin cercetarea pe teren. Informațiile furnizate de

beneficiari și actorii cheie relevanți indică faptul că intervențiile specifice sectorului pomicol finanțate

prin PNDR au un impact așteptat pozitiv asupra performanței economice, în special prin creșterea

participării pe piață a beneficiarilor.


Concluzii

Sectorul pomicol este un domeniu nou și specific, care nu și‐a atins încă nivelul de maturitate.

Beneficiarii SM 4.1.a au întâmpinat o serie de dificultăți în ceea ce privește evidența contabilă a

cheltuielilor înregistrate, având în vedere posibilitatea achiziției materialelor de plantație la prețuri

mai reduse și înregistrarea unor cheltuieli mai mici comparativ cu valoarea subvenției.

265




Fără existența unor proiecte finalizate este dificilă delimitarea și evidențierea unor rezultate care să

indice atingerea obiectivelor DI 2A (îmbunătățirea performanței economice, restructurarea și

modernizarea fermelor pomicole, creșterea participării pe piață, crearea de locuri de muncă).

Primele rezultate ale sondajului efectuat pentru beneficiarii proiectelor contractate indică faptul că

vânzările nu au crescut încă. Acest lucru se datorează timpului necesar de la plantare până la prima

recoltă de fructe (în mod normal, începând cu al treilea an). Cu toate acestea, între timp, beneficiarii

de proiecte chestionați au declarat că au identificat noi oportunități de piață și că sunt optimiști în

ceea ce privește evoluția viitoare a vânzărilor din producție.

Recomandări

• Sprijinirea producției de material de plantare certificat la nivel național prin stimularea

potențialilor beneficiari în vederea accesării oportunităților specifice definite în aceste sens la

nivelul măsurii 4.1a, care pare a fi o problemă relevantă pentru admiterea proiectului (creșterea

costurilor de plantare) și stimularea

• Continuarea activităților de analiză a proiectelor respinse în scopul menținerii gradului de

atractivitate al măsurii pe parcursul perioadei de implementare a programului.

****

Întrebarea specifică de evaluare 8. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR diversificarea, crearea

şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi crearea de locuri de muncă în sectorul pomicol?


Aceste întrebări specifice de evaluare se referă în principal la DI 6A cu această măsură specifică:

Această întrebare de evaluare corespunde în principal DI 2A, măsura 4.2 a ‐ Investiții în

procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol

La nivelul SM 4.2a există doar proiecte noi: 2 proiecte contractante.


și indicatori

Au fost considerate aceleași criterii de judecată și indicatori utilizați pentru a răspunde la întrebarea

comună de evaluare 16, DI 6A



Interviu cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebarea comună de evaluare nr. 7)

Focus grupul care a vizat toate domeniile de intervenție aferente priorității 3, prin implicarea




La momentul actual există doar doi beneficiari pe submăsura 4.2.a.

266






Răspunsul la întrebarea specifică de evaluare este puternic influențat de stadiul de implementare a

măsurii, care contribuie la acest domeniu de intervenție. Este necesară o analiză mai detaliată a

realizărilor programului, care va fi dezvoltată în fazele viitoare ale procesului de evaluare.


Cu doar doi beneficiari implicați, obiectivele submăsurii (diversificare / oportunități de angajare) nu

sunt încă îndeplinite.


Concluzii

Sectorul pomicol este un domeniu nou și specific, care nu și‐a atins încă nivelul de maturitate. Pînă la

data de 31.12.2016 au existat doar două proiecte contractate, beneficiarii sub‐măsurii 4.2.a

întâmpinând o serie de dificultăți, pe parcursul implementării proiectelor.

Recomandări

• Continuarea analizei proiectelor respinse în vederea identificării schimbărilor necesare pentru a

îmbunătăți contractarea proiectelor;

****

Întrebarea specifică de evaluare 9. În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la îmbunătăţirea

competitivităţii producătorilor primari din sectorul pomicol sprijiniţi, printr‐o mai bună integrare a

acestora în lanţul alimentar integrat prin intermediul sistemelor de calitate, al creşterii valorii

adăugate a produselor pomicole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de

aprovizionare, al grupurilor de producători şi al organizaţiilor interprofesionale din sectorul pomicol?


Această întrebare specifică de evaluare se referă în principal la DI 3A cu măsurile specifice

4.2a. Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol

9.1.a Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură

16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de

aprovizionare


și indicatori

Au fost considerate aceleași criterii de judecată și indicatori utilizați în Domeniul de Interes 3A pentru

a răspunde la întrebările comune de evaluare.



Interviu cu Autoritatea de Management (a se vedea întrebarea comună de evaluare nr.4) și cu alți actori cheie relevanți (ex. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni)

267





Indicator Valoare absolută Procent

%

Proiectul are un efect secundar pentru Domeniul de intervenție 3A 1 50%



Răspunsul la Întrebarea Specifică de Evaluare este puternic influențat de implementarea actuală a

măsurilor care contribuie la DI.


Ca urmare a numărului limitat de beneficiari ai submăsurii 4.2.a și absenței beneficiarilor SM 9.a și

16.4.a, PNDR nu a contribuit la îndeplinirea integrală a obiectivelor priorității 3A în sectorul pomicol.

Pe submăsura 4.2a există doar 2 proiecte contractate, în timp ce la nivelul submăsurii 9.1.a nu a fost

depus niciun proiect. De asemenea, oamenii sunt reticenți când vine vorba de aderarea la forme

asociative. În acest sens, pentru a încuraja formarea grupurilor de producători au fost stabilite

anumite facilități (precum reducerea taxelor), dar care nu au fost încă implementate.

Asigurarea unui funcționări optime a acestor măsuri depinde într‐o mare măsură de acțiunile de

informare și promovare specifice derulate la nivelul programului, având în vedere faptul că un există

o experiență sau cunosțințe anterioare ale beneficiarilor privind acest tip de finanțare, sectorul

pomicol nefiind vizat în mod direct în perioada anterioară de programare.

Având în vedere stadiul de implementare a măsurilor relevante, până la finalul anului 2016, nu este

posibilă delimitarea unei contribuții concrete a PNDR la îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor

primari din sectorul pomicol sprijiniţi, printr‐o mai bună integrare a acestora în lanţul alimentar

integrat prin intermediul sistemelor de calitate, al creşterii valorii adăugate a produselor pomicole, al

promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de

producători şi al organizaţiilor interprofesionale din sectorul pomicol.


Concluzii

Având în vedere că până acum numărul proiectelor depuse și contractate este foarte scăzut, nu se

poate concluziona în ce măsură sectorul pomicol a fost stimulat de intervențiile PNDR.

Recomandări

• Definirea și implementarea unui set comprehensiv de acțiuni de informare și promovare a

oportunității de finanțare la nivelul potențialilor beneficiari.

268




Întrebarea specifică de evaluare 10. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR inovarea şi

cooperarea în sectorul pomicol?


Această întrebare specifică de evaluare se referă în principal la DI 1A cu măsurile specific 16.4a și

16.1a, dar și laobiectivul transversal al inovării în sectorul pomicol pe submăsurile 4.1.a, 4.2.a, 9.1.a,

, 16.1a, 16.4.a


și indicatori


• Proiecte inovatoare în domeniul pomicol din toate proiectele sprijinite de PNDR




Date administrative

Recenzia literaturii de specialitate: Evaluarea ex‐ante şi alte referinţe ale literaturii de

specialitate tematice.

Interviu cu Autoritatea de Management

Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz va fi inclus un

set de întrebări privind inovaţia şi sectorul pomicol.


Dincolo de constatările și indicatorii deja utilizați pentru a răspunde la întrebările comune de evaluare:

Măsurători calitative pentru inovare din analiza studiului de caz Sursa

100% din beneficiarii proiectelor finalizate au considerat că investiția a reprezentat

o oportunitate de a introduce inovarea tehnologică iar 50% din aceștia au introdus

noi produse prin intermediul investițiilor.

Studiu de caz (SM 4.1.a –

DI2A)



Răspunsurile la chestionarele aplicate pentru submăsura 4.1.a au fost mai puține decât cele așteptate,

astfel încât considerațiile făcute nu pot fi considerate în totalitate reprezentative pentru beneficiarii

din sectorul pomicol, deși oferă o imagine cu privire la situația existentă.


Sistemul de cercetare agricolă aflat sub coordonarea Academiei de Științe Agricole din România se

caracterizează prin existența unei rețele de 60 de entități de cercetare.

Cu toate acestea, serviciile de consultanță agricolă din sectorul pomicol din România sunt insuficiente

și nu îndeplinesc cerințele pieței. Beneficiarii au nevoie de acces la servicii de consultanță de calitate

adaptate cerințelor proprii.

269




Întreprinderile agricole necesită servicii de consultanță adaptate nevoilor proprii, care să sprijine

eforturile lor de îmbunătățire a activităților agricole, atât în ceea ce privește performanța economică,

cât și cea de mediu. În domeniul inovării, decalajul serviciilor de consultanță este mai mare decât în

celălalt domeniu (adaptarea la standardele și cerințele pieței) din cauza dificultății de a defini ceea ce

este cu adevărat inovator (tehnologii, produse, organizații).

Luând în considerare efectul inovării doar prin intermediul măsurii 4.1.a, se poate concluziona că a

existat o bună diseminare între beneficiari.

În ceea ce privește promovarea unei noi abordări privind cooperarea în sectorul pomicol, în prezent

nu există exemple în acest sens din cauza absenței proiectelor contractate la nivelul SM 16.4a.

Conform informațiilor colectate în cadrul focus grupului, potențialii beneficiari prezintă reticență față

de idea formării de grupuri asociative în sectorul pomicol, fiind necesară implementarea de acțiuni

specifice pentru creșterea gradului de atractivitate a măsurii (de exemplu simplificarea criteriilor de

eligibilitate și selecție). Din perspectiva programării, în cazul în care se va reuși mobilizarea

beneficiarilor în vederea depunerii, implementării și finalizării de proiecte în cadrul Sm 16.4a, natura

sprijinului acordat și obiectivele vizate la nivelul submăsurii vor contribui în mod direct la cooperarea

beneficiarilor în cadrul sectorului pomicol.


Concluzii:

Pentru DI 2A, toate proiectele aferente submăsurii 4.1 au avut efecte pozitive asupra inovării. Cu toate

acestea, este necesar să se ia în considerare și efectele viitoare ale celorlalte măsuri care vizează

sectorul pomicol (4.2.a, 9.1a, 16.4.a, 16.1a) pentru a oferi un răspuns complet la această întrebare.

Potențialii beneficiari prezintă reticență față de idea formării de grupuri asociative în sectorul pomicol

Recomandări

• Sprijinirea brokerilor de inovare în sectorul pomicol, în sensul sprijinirii unei organizații care

acționează ca membru al unei rețele de actori și care nu se axează nici pe organizarea și nici pe

implementarea inovațiilor, ci pe facilitarea inovării în cadrul altor organizații.

• Dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare cu potențialii beneficiari din sectorul

pomicol pentru a‐i face mai conștienți de importanța serviciilor de formare și consultanță pentru

îmbunătățirea performanțelor lor.

• Îmbunătățirea flexibilității legislației naționale care vizează garantarea împrumuturilor necesare

pentru a asigura rata de cofinanțare a proiectelor inovatoare.

• Simplificarea regulilor de implementare și furnizarea de informații suplimentare beneficiarilor

• Identificarea de resurse umane calificate pentru a evalua și prioritiza proiectele inovatoare și a

acorda astfel mai multă atenție inovării în sectorul pomicol

• Implementarea de acțiuni specifice pentru creșterea gradului de atractivitate a măsurii 16.4a (de

exemplu simplificarea criteriilor de eligibilitate și selecție)

****

270




Întrebarea specifică de evaluare 11. În ce măsură au sprijinit intervenţiile PNDR consolidarea

legăturilor dintre pomicultură pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul

unei gestionări mai bune a mediului şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite?


Această întrebare specifică de evaluare se referă în principal următoarele submăsuri aferente DI 1B

Sub‐măsura 16a.1 „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO),

pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectorul

pomicol”

Submăsura 16a.4 „Sprijin pentru cooperareav orizontală și verticală între actorii din lanțul

de aprovizionare, în vederea stabilirii și dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare în

sectorul pomicol și de piețe locale, precum și în vederea realizării de activități corelate de

promovare în context local”


și indicatori

Au fost considerate aceleași criterii de judecată și indicatori utilizați pentru a răspunde la întrebările

comune de evaluare.



Interviu cu Autoritatea de Management și AFIR.


În ceea ce privește sub‐măsura 16.4, nu există proiecte contractate sau finalizate până la data de

31.12.2016. În cadrul sub‐măsurii 16.4. au fost lansate 2 apeluri de proiecte, ambele în 2016 (aprilie

și decembrie). Până în prezent au fost selectate doar 6 proiecte, însă selecția este în curs de

desfășurare. Sub‐măsurile 16.1 și 16.1.a urmează să fie lansate în luna august a acestui an.



Răspunsul la întrebarea specifică de evaluare este puternic influențat de implementarea actuală a

măsurilor care contribuie la DI.


Din cauza absenței proiectelor finalizate, nu există dovezi care să permită o apreciere obiectivă a

gradului în care intervențiile PNDR au contribuit la consolidarea legăturilor dintre pomicultură pe de

o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului

şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite. Au fost analizate datele disponibile referitoarea la

stadiul implementării măsurilor relevante, respectiv 16.1a, 16.4a.

În ceea ce privește măsura 16.4, nu există niciun proiect contractat sau finalizat până la data de

31.12.2016. În cadrul SM 16.4 există 96 de proiecte depuse, iar în cadrul SM 16.4.a, 24 de proiecte

depuse. SM 16.1 nu a fost lansată, având în vedere specificitatea sectorului (sectorul de cercetare),

dificultatea crescută în stabilirea procedurilor de implementare și dificultatea în organizarea

271




grupurilor de lucru pentru lansare și cercetare. Este necesară selecția evaluatorilor externi pentru

proiectele din domeniul transferului tehnologic și al producției inovatoare.

Din perspectiva programării, în cazul în care se va reuși mobilizarea beneficiarilor în vederea

depunerii, implementării și finalizării de proiecte în cadrul Sm 16.1a și 16.4a, natura sprijinului acordat

și obiectivele vizate la nivelul submăsurii vor contribui în mod direct la consolidarea legăturilor dintre

pomicultură şi sectorul de cercetare şi inovare.


Submăsura 16.4 a înregistrat un interes scăzut din partea beneficiarilor în primul an, situația

îmbunătățindu‐se ulterior. Pe sub‐măsura 16.4. au fost lansate 2 apeluri de proiecte, ambele în 2016

(aprilie și decembrie). Până în prezent au fost selectate 6 proiecte dar procesul de selecție este încă

în desfășurare. Problemele întâmpinate sunt legate de faptul că submăsura este nouă și nu există prea

multe informații din partea Comisiei cu privire la modul de implementare a acesteia. Au existat multe

aspecte neclare, care au condus la o întârziere în lansarea submăsurii.

Având în vedere că până acum numărul proiectelor depuse și contractate este zero, nu se poate

concluziona în ce măsură sectorul pomicol a fost stimulat de intervențiile PNDR.

Recomandări

• Sprijinirea brokerilor de inovare în sectorul pomicol, în sensul sprijinirii unei organizații care

acționează ca membru al unei rețele de actori și care nu se axează nici pe organizarea și nici pe

implementarea inovațiilor, ci pe facilitarea inovării în cadrul altor organizații.

• Dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare cu potențialii beneficiari din sectorul

pomicol pentru a‐i face mai conștienți de importanța serviciilor de formare și consultanță pentru

îmbunătățirea performanțelor lor.

• Îmbunătățirea flexibilității legislației naționale care vizează garantarea împrumuturilor necesare

pentru a asigura rata de cofinanțare a proiectelor inovatoare.

• Simplificarea regulilor de implementare și furnizarea de informații suplimentare beneficiarilor

• Identificarea de resurse umane calificate pentru a evalua și prioritiza proiectele inovatoare și a

acorda astfel mai multă atenție inovării în sectorul pomicol.

• Implementarea de acțiuni specifice pentru creșterea gradului de atractivitate a submăsurilor

relevante (de exemplu simplificarea criteriilor de eligibilitate și selecție)

****

Întrebarea specifică de evaluare 12. În ce măsură au fost respectate promovarea egalităţii între

bărbaţi şi femei şi nediscriminarea pe toată durata implementării PNDR?


Referința legală pentru respectarea principiilor egalității de gen și nediscriminării în cadrul Fondurilor

ESI este dată de Art.7 din Reg. 1303/2013, care are următorul cuprins:

“Statele membre și Comisia asigură luarea în considerare și promovarea egalității dintre bărbați și

femei și a integrării perspectivei egalității de gen pe toată durata pregătirii și implementării a

programelor, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și evaluarea.

272




Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex,

origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul

pregătirii și implementării programelor. Pe toată durata pregătirii și implementării programelor se va

ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.” În vederea formulării unui răspuns la această întrebare de evaluare, luând în considerare gradul actual

de implementare a PNDR, echipa de evaluare s‐a concentrat asupra următoarelor aspecte:

gradul de luare în considerare a principiilor egalității de gen și nediscriminării în constituirea

organelor de conducere ale programului, în special în structura și procedurile de lucru ale

Comitetului de Monitorizare;

gradul de luare în considerare a celor două principii în procedurile de selecție a proiectelor

lansate până la sfârșitul anului 2016. Aspectele analizate sunt Ghidurile solicitantului, criteriile

de eligibilitate pentru aplicanți și proiecte, grilele de evaluare și cerințele minime pentru

implementarea proiectelor .

Pentru acest prim raport de evaluare, care face referire la o fază inițială de implementare a

programului, evaluatorii au efectuat exclusiv o cercetare de birou bazată pe analiza tuturor

documentelor relevante privind programul și implementarea acestuia. Într‐o fază următoare, când

rezultatele programului vor fi mai semnificative, aceste surse pot fi integrate cu alte surse primare

(interviuri, studii de caz) și metodologii de analiză cantitativă privind indicatorii de rezultat și de

realizare, care ar putea fi semnificative pentru egalitatea de gen și nediscriminarea.

Singura informație disponibilă referitoare la locurile de muncă create pentru bărbați și femei, la finalul

anului 2016, este cea referitoare la domeniul de intervenție 6A. În acest sens, valoarea indicatorului

țintă comun Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A) a fost de

429 pentru bărbați și 316 pentru femei.

În ceea ce privește luarea în considerare a egalității de gen și nediscriminării în guvernarea

Programului, evaluatorii au analizat regulamentul de funcționare al Comitetului de Monitorizare al

Programului, precum și componența oficială a acestuia. Următoarele constatări pot fi evidențiate:

Regulile de funcționare ale CM nu includ niciun aspect discriminatoriu sau potențial

discriminatoriu care ar putea afecta principiile egalității de gen și ale nediscriminării;

Componența CM nu include ca membri nici o instituție națională specifică responsabilă cu

lupta împotriva discriminării generale, acestea fiind cooptate in grupurile de lucru constituite

sub umbrela CM (Agentia pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, Consiliul National

pentru Combaterea Discriminarii, Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Dizabilitati). Cu

toate acestea, în ceea ce privește minoritățile, Agenția Națională pentru Populația ROMA este

inclusă ca membru cu drept de vot. Mai mult, un ONG care se ocupă de drepturile femeilor

(Romanian Women’s Lobby) este, de asemenea, inclus în CM ca membru cu drept de vot.

În regulile de funcționare ale CM nu se face nici o referire la principiile egalității de gen și a

nediscriminării, nici în general, nici în cazul măsurilor active specifice, legate, de exemplu, de

necesitatea garantării unei compoziții echilibrate între sexe a persoanelor delegate ca

participanți la sesiuni. Nu se face nicio referire la măsurile care să garanteze accesul deplin la

sesiunile CM către eventualii participanți cu dizabilități.

273




În concluzie, compoziția și funcționarea CM nu este afectată de nicio discriminare potențială.

Includerea în componența sa a actorilor care se ocupă instituțional de drepturile minorităților și ale

femeilor dovedește voința de a include aceste puncte specifice de vedere în deciziile strategice privind

Programul. Pe de altă parte, nu se iau măsuri proactive specifice pentru a garanta o participare

echilibrată între femei și bărbați și o accesibilitate deplină pentru persoanele cu dizabilități.

Concentrându‐se asupra modului în care au fost luate în considerare principiile egalității de gen și

nediscriminării în cadrul procedurilor de implementare, evaluatorii au analizat documentele de

implementare (Ghidurile solicitantului, grile de evaluare, modele de Cereri de Finanțare etc.) pentru

măsurile în cadrul cărora au fost depuse proiecte până la finalul anului 2016. În consecință,

submăsurile luate în considerare sunt 1,1, 4.1 (și 4.1.a), 4.2 (și 4.2.a), 4.3, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 7.2, 7.6,

9.1, 16.4 (și 16.4.a) și 19.1.

Au fost identificate următoarele constatări:

În general, există o analiză insuficientă a principiilor egalității de gen și nediscrimnării în

mecanismele de implementare a măsurilor. Cu foarte puține excepții (a se vedea mai jos,

submăsurile 1.1 și 19.1), criteriile de eligibilitate și de selecție nu includ niciun aspect legat de

sex sau apartenența la grupurile expuse riscului de discriminare. Acest lucru este remarcat în

mod deosebit în cazul măsurilor de tipul 6.1 (tineri fermieri) și 6.3 (fermele mici), mai ales că

pentru măsurile similare din perioada de programare anterioară a fost prevăzut un punctaj

specific solicitanților de sex feminin.

Mai mult decât atât, cu excepția submăsurii 1.1, respectarea de către beneficiar a principiilor

egalității și nediscriminării în timpul implementării proiectului nu este nici măcar prevăzută

ca un angajament general care trebuie asumat în cadrul declarațiilor solicitanților.

Beneficiarilor li se solicită exclusiv să se angajeze în respectarea orientărilor, care nu includ,

nici măcar ca referință indirectă, principiile stabilite la articolul 7 din Regulamentul

1303/2013. Acest aspect poate genera îndoieli cu privire la capacitatea sistemului de

management de a reacționa în mod adecvat în cazul în care implementarea unui proiect este

efectuată în contradicție cu prevederea respectivă;

În cadrul submăsurii 1.1, în ceea ce privește proiectele de formare profesională, orientările

menționează principiile egalității de gen și nediscriminării. Totuși, acestea nu sunt luate în

considerare în criteriile de eligibilitate și în selectarea proiectelor. Deși modelul cererii de

finanțare conține o secțiune referitoare la descrierea modului în care proiectul se va ocupa

de aceste principii, procedurile de selecție nu par să ofere nicio posibilitate de a respinge sau

de a depuncta proiectele cu o abordare insuficientă a acestor principii.

În cadrul submăsurii 19.1 (strategii de dezvoltare locală), includerea în parteneriatul local a

unei entități care se ocupă de minorități este prevăzută în criteriile de evaluare, prin oferirea

unui punctaj de 5/100 puncte. Acesta reprezintă singurul caz în care criteriile de evaluare

includ, în momentul de față, o trimitere la principiile egalității de gen sau nediscriminării. Cu

toate acestea, trebuie menționat faptul că s‐a făcut un pas semnificativ înapoi comparativ cu

perioada anterioară de programare, luând în considerare faptul că selectarea parteneriatelor

274




locale în trecut avea în vedere oferirea unui punctaj de 15 puncte pentru aceste principii,

dintre care 5 pentru parteneriatele care includ minorități, 5 pentru cele care urmăreau

echilibrul între femei și bărbați și 5 pentru cele care include tineri.

Orientările nu prevăd nicio obligație pentru beneficiari cu privire la respectarea principiului

accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. Acest lucru este deosebit de important pentru

măsurile de investiții (în special pentru cele publice) și pentru acele măsuri (cum ar fi 6.2 și

6.4) în care sunt prevăzute investiții în structurile de cazare. Nici o mențiune privind

accesibilitatea nu este realizată nici măcar în Ghidul pentru submăsura 7.2, unde sunt

sprijinite și infrastructura publică educațională și socială. În general, gradul de accesibilitate

la investițiile susținute de Program este prevăzut doar din punct de vedere al respectării

legislației naționale în vigoare pentru sectorul specific de investiții, fără nicio măsură sau

garanție suplimentară în aplicarea alineatului (2) al articolului 7 din Regulamentul 1303/2013.

Pe baza tuturor constatărilor prezentate anterior, se poate formula următorul răspuns la întrebarea

de evaluare: prima perioadă de implementare a PNDR 2014‐2020 nu a fost afectată de nicio situație

directă sau indirectă a discriminării, generată de procedurile de implementare. Cu toate acestea,

măsura în care Programul a promovat în mod activ prinicipiile egalității de gen și nediscriminării este

foarte limitată și oricum a scăzut în comparație cu perioada anterioară de programare. Procedurile

de implementare nu par a fi pe deplin capabile să garanteze respectarea principiului accesibilității

persoanelor cu dizabilități la investițiile finanțate prin Program, astfel cum se prevede la articolul 7

din Regulamentul 1303/2013.


Concluzii:

Pe baza tuturor constatărilor ilustrate mai sus, se poate formula următorul răspuns la IE: prima

perioadă de implementare a PNDR nu a fost afectată de nicio situație directă sau indirectă de

discriminare, generată de procedurile de implementare. Cu toate acestea, măsura în care programul

a promovat în mod activ egalitatea de gen și nediscriminarea este foarte limitată și oricum a scăzut

în comparație cu perioada anterioară de programare. Procedurile de implementare nu par a fi pe

deplin capabile să garanteze respectarea principiului accesibilității persoanelor cu handicap la

investițiile finanțate de program, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul 1303/2013.

Recomandări:

Procedurile de implementare ar trebui revizuite pentru a introduce, cel puțin, un angajament

formal al tuturor beneficiarilor de a respecta principiile egalității de gen și nediscriminării în

implementarea proiectului, indiferent de tipologia măsurilor;

Ar trebui să se ia în considerare introducerea criteriilor de selecție legate de gen, cel puțin

pentru măsurile care se adresează direct beneficiarilor din categoria persoanelor fizice

Ar trebui analizate procedurile de aplicare, selecție, contractare și verificare pentru a verifica

măsura în care acestea necesită o revizuire în sensul de a se garanta respectarea efectivă a

principiului accesibilității pentru persoanele cu handicap la investiția sprijinită de program.

****

275




Întrebarea Specifcă de Evaluare 13. În ce măsură principiul dezvoltării durabile a fost respectat în

implementarea PNDR?


Dezvoltarea durabilă trebuie promovată în mod orizontal la nivelul programului.



• Promovarea dezvoltării durabile prin proiectele sprinjinite prin PNDR




Recenzia literaturii de specialitate: Evaluare ex‐ante, SEA, documentul de program

Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz, a fost inclus un set de întrebări privind dezvoltarea durabilă, acesta fiind un obiectiv transversal.

Focus grup: aceste aspecte au fost abordate orizontal în cadrul focus grupului.


Prioritate Sursă

2 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.1 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.1 T - DI 2B) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 - DI 2C+)

3 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 9.1T – DI 3A)

4 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 10.1– DI 4A-4B-4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 11– DI 4A-4B-4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 13– DI 4A-4B-4C)

5 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – OUAI – DI 5A) Ancheta pe bază de chestionae for indicatorii de rezultat R18 și R19 (DI 5D)

6 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.4 – FA 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.2– FA 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 19.1 - FA 6B)

Anexa ”” furnizează detalii cu privire la fiecare chestionar



Definiția dezvoltării durabile include o gamă largă de aspecte; Pentru a răspunde la întrebarea de

evaluare, a fost selectat doar un număr limitat de aspecte de mediu relevante în practicile agricole.

276





Diferitele măsuri ale PDR contribuie la realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, în special cele

privind pilonul de mediu. Principalele aspecte urmărite sunt reducerea poluării (în ceea ce privește

utilizarea pesticidelor și substanțelor chimice) și utilizarea apei. Contribuția PDR asupra diferitelor

aspecte de mediu este descrisă în întrebările comune de evaluare de la 9 la 15 (pentru DI care

abordează direct problemele de mediu) și în întrebările specifice de evaluare pentru toate măsurile.

PNDR contribuie la următoarele elemente de sustenabilitate:

- utilizarea durabilă a apei;

- utilizarea durabilă a energiei (eficiență energetică și energie regenerabilă);

- protejarea și sporirea biodiversității.

Utilizarea durabilă a apei este asigurată prin implementarea DI 5A. Implementarea proiectelor

finalizate în cadrul M04 (submăsura 4.3) a contribuit efectiv la îmbunătățirea eficienței apei în

agricultură, având în vedere faptul că 13% din terenurile irigate utilizează un sistem de irigare mai

eficient; această valoare corespunde cu 20% din valoarea planificată (în decembrie 2016). În plus, pe

baza indicatorului complementar, s‐a înregistrat o creștere a eficienței utilizării apei, estimată a fi cu

aproximativ 42% mai mare comparativ cu situația anterioară intervenției.

Studiul de caz realizat de echipa de evaluare pe baza chestionarelor transmise beneficiarilor

proiectelor finalizate în cadrul submăsurii 4.1 și având contribuție secundară la DI 5A confirmă

constatările rezultate din analiza situației indicatorilor de rezultat / țintă: 75% dintre beneficiarii

proiectelor au declarat o scădere a consumului de apă de către sistemul de irigare. O contribuție

suplimentară la calitatea apei este dată de implementarea DI 4B, care contribuie la reducerea utilizării

pesticidelor și a îngrășămintelor. Pentru anul 2016, angajamentele legate exclusiv de gestionarea apei

( DI 4B) au vizat 3,44% din SAU.

Utilizarea durabilă a energiei este asigurată prin implementarea DI 5C. Măsura 6.4 își propune să

acorde prioritate fermierilor care își diversifică activitatea și reutilizează produsele agricole pentru

biomasă. Chiar dacă măsurile care contribuie la acest DI au un nivel scăzut de implementare și

depunere, raportat la proiectele aprobate, se constată că nivelul cheltuielilor angajate este de

aproximativ 8% din valoarea țintă. După cum reiese din interviuri (cu AM), proiectele în derulare ‐

care nu sunt încă finalizate ‐ vizează producția de brichete și peleți din biomasă în exploatațiile

agricole, care urmează să fie utilizate la fața locului drept combustibil. Datele furnizate de beneficiari

cu privire la producerea energiei regenerabile nu sunt disponibile și nu este posibilă, în acest stadiu,

cuantificarea contribuției PNDR la producerea de energie regenerabilă.

Protecția și sporirea biodiversității sunt asigurate prin impelmentarea Axei 4. Pentru anul 2016,

angajamentele legate exclusiv de biodiversitate (DI 4A) implică aproximativ 2,74% din SAU. Conform

rezultatelor sondajului, angajamentele asumate în cadrul M10 au contribuit la menținerea zonelor cu

înaltă valoare naturală (75% dintre respondenți) și au contribuit la îmbunătățirea (50% din

respondenți) sau la menținerea (33%) biodiversității. Percepția privind contribuția pozitivă la

biodiversitate scade pentru beneficiarii M11 (66% din beneficiari apreciază că practicile și metodele

de agricultură ecologică influențează menținerea biodiversității, în timp ce numai 25% consideră că

investițiile contribuie la îmbunătățirea biodiversității).

277





Concluzii

Dezvoltarea durabilă, în special pilonul său de mediu, reprezintă o temă transversală în cadrul PDR.

Cu toate acestea, măsurile care nu se adresează direct problemelor de mediu, sprijină, în general,

doar într‐un mod limitat dezvoltarea durabilă.

Recomandări

Sinergiile dintre inovare și protecția mediului pot fi îmbunătățite, pentru a contribui în

continuare la dezvoltarea durabilă

Promovarea integrării sistematice a problemelor de dezvoltare durabilă în logica de

intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecție ecologice, informarea și

instruirea solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și manualelor.

*****

Întrebarea Specifcă de Evaluare 14. În ce măsură obiectivele referitoare la schimbările climatice au

fost respectate în implementarea PNDR?


Abordarea schimbărilor climatice reprezintă un obiectiv transversal al programului.



• Promovarea obiectivelor în domeniul atenuării / adaptării la schimbările climatice prin proiectele sprinjinite prin PNDR




Recenzia literaturii de specialitate: Evaluarea ex‐ante, SEA, documentul de program

Studii de caz: în cadrul chestionarelor aplicate pentru realizarea studiilor de caz, a fost inclus

un set de întrebări privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, acesta

fiind un obiectiv transversal.

Focus grup: aceste aspecte au fost abordate orizontal în cadrul focus grupului.


Prioritate Sursă

2 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.1 – DI2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.3 – DI 2A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.1 T – DI 2B)

Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – DI 2C+)

278




Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 10.1– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 11– DI 4A‐4B‐4C) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (M 13– DI 4A‐4B‐4C)

5 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.3 – OUAI – DI 5A)

6 Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.4 – DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 4.2T – DI 6A) Chestionare aplicate în cadrul studiilor de caz (SM 6.2– DI 6A)

Anexa furnizează detalii cu privire la fiecare chestionar





Programul de dezvoltare rurală include și urmărește obiective diferite privind schimbările climatice.

DI 5C, DI 5D și DI 5E abordează în mod direct aspectele privind creșterea energiei regenerabile,

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, respectiv, îmbunătățirea sechestrării carbonului.

Pentru evaluarea contribuției acestor domenii de intervenție la schimbările climatice a se vedea CEQ

13, 14 și 15. Măsurile aferente DI 5C contribuie la o scădere a utilizării energiei fosile și îmbunătățesc

producția de energie regenerabilă: contribuția sa netă este încetinită de întârzierea implementării

măsurilor. Contribuția la sechestrarea carbonului este dată de sistemul agricol și forestier (M8 și M15)

și nu justifică implementarea redusă a măsurilor. Reducerea emisiilor din sectorul zootehnic este

vizată de DI 5D. Intervenția implementată produce o reducere a ratei emisiilor (în special pentru NO2),

dar creșterea concomitentă a animalelor produce o creștere netă a emisiilor de GES. Si alte măsuri,

au contribuit, prin implementarea lor, la atenuarea efectelor: pentru reducerea consumului de

energie (DI 2A cu SM4.1) sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (M11). În ceea ce privește

adaptarea, studiul de caz a arătat că, în general, PNDR oferă doar o contribuție limitată la reducerea

riscului de dezastre naturale la nivel local (cu excepția SM 6.1 DI 2B și SM 4.2 DI 6A care au efecte mai

consistente). După cum este detaliat pentru întrebarea specifică de evaluare 3, contribuția la

atenuarea schimbărilor climatice, în ceea ce privește reducerea consumului de energie, este relevantă

pentru măsura 4.1 (DI 2A), dar nu este relevantă sau este absentă în ceea ce privește cealaltă măsură.

O reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este, de asemenea, asociată cu unele practici agricole,

introduse în agricultura ecologică (M11), dar aceasta nu poate fi cuantificată.


Concluzii

Obiectivele privind schimbările climatice sunt, în general, observate în implementarea PNDR. Se

obține reducerea consumului de energie și creșterea energiei regenerabile. Nu este posibil să se

evalueze contribuția PNDR la obiectivele de sechestrare a carbonului, având în vedere nivelul scăzut

al implementării măsurilor implicate/neimplementarea acestora.

279




Ca o concluzie generală, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a implementării

anumitor proiecte este, de asemenea, contrară creșterii capacității sectorului agricol (creșterea

efectivelor de animale) ca urmare a implementării PNRD.

Recomandări

Promovarea sinergiilor dintre măsurile de inovare și obiectivele privind schimbările climatice.

Promovarea integrării sistematice a obiectivelor de atenuare și adaptare la schimbările

climatice în logica de intervenție a programului, prin adoptarea unor criterii de selecție

ecologice, informarea și instruirea solicitanților și beneficiarilor și difuzarea ghidurilor și

manualelor.

*****

Întrebarea specifică de evaluare 15. În ce măsură activitatea partenerilor menţionaţi la art. 5 din

Regulamentul nr. 1303/2013 a contribuit la îmbunătăţirea implementării PNDR?


Răspunsul la această întrebare de evaluare este construit prin aplicarea unei combinații de

metodologii calitative și surse de date, cum ar fi interviurile cu reprezentanții sistemului de

management și actorii relevanți, cercetarea de birou și analiza documentelor administrative, aspecte

discutate în timpul focus grupurilor.

Principalele constatări:

În ciuda faptului că nivelul de implementare a intervențiilor PNDR este încă scăzut, rolul

partenerilor este important și în concordanță cu rolul jucat în cadrul procesului complex de

consultare care a condus la prima redactare și aprobare a PNDR;

Din punct de vedere instituțional, Comitetul de Monitorizare al Programului a fost stabilit prin

includerea unei componente ridicate a partenerilor, din afara sistemului de management.

membrii CM reprezentanți ai sectorului privat au fost selectați pe baza unei proceduri

formalizate și transparente. Rezultatul final este existența unui CM cu 38 de membri cu drept

de vot, dintre care 10 administrații publice, 1 instituție academică, 1 asociație a autorităților

locale, Federația Națională GAL‐urilor, 1 sindicat, 4 reprezentanți ai societății civile care se

ocupă de aspecte orizontale și nu mai puțin de 20 de asociații de producători sau asociații

interprofesionale. Această structură reflectă importanța celor care se află în sistemul

decizional al programului, întrucât subiecții privați sau, oricum, subiecții externi ai sistemului

de management, reprezintă majoritatea membrilor CM;

Pe lângă CM, la un nivel mai operațional, în conformitate cu abordarea urmată la momentul

elaborării PNDR, a fost creat un sistem de grupuri de lucru, la nivelul domeniilor / sectoarelor

/ submăsurilor, care reprezintă baza tehnică permanentă în cadrul căreia se dezvoltă

parteneriatul și unde au fost discutate chiar și Ghidurile solicitantului înainte de aprobarea

acestora;

Deși unele părți interesate consideră că nivelul de implicare are încă nevoie de îmbunătățiri,

opinia AM este că acest nivel de colaborare și de interacțiuni este considerat pozitiv și

280




constructiv, prezentând îmbunătățiri semnificative față de perioada anterioară de

programare;

În pofida rezultatelor satisfăcătoare și a îmbunătățirilor înregistrate comparativ cu perioada

de programare anterioară, sunt încă necesare acțiuni semnificative pentru a îmbunătăți

capacitatea partenerilor, pentru a face față următoarelor aspecte:

o Nivelul redus de organizare a partenerilor, în special a celor proveniți din societatea

civilă, care poate afecta continuitatea participării lor efective la formele / procesele

de parteneriat ale Programului;

o Nivel scăzut de cunoștințe tehnice privind normele UE la nivelul partenerilor: deși nu

se poate aștepta ca aceste cunoștințe să fie similare cu cele de la nivelul

reprezentanților AM, nivelul comun de cunoaștere a principiilor și regulilor de bază

ar facilita și accelera procesele de parteneriat operațional;

o Riscul ca o creștere neechilibrată a organizării și a capacității partenerilor să conducă

la procese de parteneriat dezechilibrate, cu unii parteneri având un rol mai important

decât ceilalți.


Concluzii:

Partenerii au contribuit la această etapă inițială de implementare a PNDR într‐o măsură

satisfăcătoare, cu o intensitate mai mare decât în perioada de programare anterioară, datorită unei

importanțe instituționale sporite și a implicării mai intense în deciziile operaționale. Pentru a exploata

pe deplin potențialul noilor premise instituționale pentru parteneriat în perioada 2014‐2020, este

nevoie de o creștere intensă a capacității partenerilor, care să se reflecte într‐o mai bună organizare

și o pregătire tehnică mai bună a partenerilor, pornind de la cei mai slab pregătiți.

Recomandări:

‐ păstrarea sistemului de parteneriat stabilit la nivel instituțional și la nivel de operațiune, în

ciuda dificultăților care ar putea fi întâmpinate;

‐ lansarea unor inițiative importante de consolidare a capacităților pentru parteneri, astfel cum

sunt prevăzute în cadrul măsurii de asistență tehnică, dar care nu au fost încă activate din

cauza problemelor generale legate de această măsură;

‐ stimularea participării partenerilor mai slab pregătiți și mai puțin organizați cu ocazia

discuțiilor și a negocierilor.

281




7. Analiza de ansamblu a eficacitatii,eficientei si relevantei sprijinuluiacordatprinintermediulprogramului

În prezentul capitol, evaluatorii au expus câteva considerații suplimentare referitoare la

implementarea generală a PNDR până la data de 31.12.2016.

Analiza prezentată în prezentul capitol urmărește, în măsura în care este posibil, capturarea aspectelor

legate de dinamica strategică și comprehensivă de implementare a PNDR în ansamblul său, dincolo de

aspectele specifice legate de domeniile de intervenție deja analizate în legătură cu întrebările specifice

de evaluare.

7.1.Eficacitateaprogramului La finalul anului 2016, PNDR prezintă un nivel de implementare destul de slab, din toate punctele de

vedere: procedural, financiar și fizic29.

Întârzierile în lansarea mai multor măsuri prevăzute au afectat gradul de eficacitate al Programului.

Chiar dacă nu s‐au stabilit obiective specifice pentru finalul anului 2016, nivelul cheltuielilor este

scăzut, iar nivelul realizărilor indicatorilor este în multe cazuri nesatisfăcător, cu îngrijorări care pot

apărea în anumite cazuri pentru realizarea obiectivelor pe termen mediu stabilite la nivelul cadrului

de performanță.

7.1.1.EficacitateaProgramului:performanțeprocedurale Tabelul următor prezintă stadiul procedural al tuturor măsurilor planificate în cadrul PNDR, la finalul anului 2016

29 Implementarea procedurală este reprezentată de nivelul la care programul a reușit să lanseze apelurile de proiecte aferente măsurilor programate, respectiv să activeze procedurile de depunere, selecție și finanțare a cererilor și să genereze proiecte finalizate; Implementarea financiară este reprezentată de nivelul atins al angajamentelor și al cheltuielilor în comparație cu alocările financiare pentru fiecare măsură a programului; Implementarea fizică este reprezentată de nivelul la care programul și‐a atins rezultatele și indicatorii de rezultat..

282




Măsură Stadiu de implementare

Apeluri de proiecte

lansate/angajamente

Proiecte

în

tranziție

Cheltuieli

angajate

Cheltuieli

efectuate

Proiecte

finalizate la

31/12/2016

Măsura 1.

Transfer de

cunoștințe şi

acțiuni de

informare

(Art.14)

Da Nu Nu Nu Nu

Măsura 2. Servicii

de consiliere

(Art.15)

Nu Nu Nu Nu Nu

Măsura 4.

Investiții în active

fizice (Art. 17)

Da

Da Da Da Da

Măsura 6.

Dezvoltarea

exploatațiilor și a

întreprinderilor

(Art. 19)

Da Da Da Da Da

Măsura 7. Servicii

de bază și

reînnoirea

satelor în zonele

rurale (Art. 20)

Da Da Da Da Da30

Măsura 8.

Investiţii în

dezvoltarea

zonelor forestiere

și ameliorarea

viabilității

pădurilor (Art.

21)

Da Da Da Da Nu

Măsura 9.

Înfiinţarea

grupurilor de

producători

(Art.27)

Da Da Da Da Da

Măsura 10 .Agro‐

mediu și climă

(Art. 28)

Da Da Da Da Da

30 Doar proiecte din tranziție au fost finalizate până la data de 31 decembrie 2016.

283




Măsură Stadiu de implementare

Apeluri de proiecte

lansate/angajamente

Proiecte

în

tranziție

Cheltuieli

angajate

Cheltuieli

efectuate

Proiecte

finalizate la

31/12/2016

Măsura 11.

Agricultură

ecologică (Art.

29)

Da Da Da Da Da

Măsura 13.Plăți

pentru zone care

se confruntă cu

constrângeri

naturale sau cu

alte constrângeri

specifice (Art.31)

Da Nu Da Da Da

Măsura 14.

Bunăstarea

animalelor (Art.

33)

Nu Da Da Da Da

Măsura 15.

Servicii de silvo‐

mediu, servicii

climatice și

conservarea

pădurilor (Art.

34)

Nu Nu Nu Nu Nu

Măsura 16.

Cooperare (Art.

35)

Da Nu Nu Nu Nu

Măsura

17.Gestionarea

riscurilor (Art. 36)

Nu Nu Nu Nu Nu

Masura 19.

Dezvoltarea

locală a LEADER

(Art. 42‐44)

Da Da Da Da Da

După cum arată tabelul, au fost planificate să fie activate în cadrul PNDR 2014‐2020 un total de 15

măsuri, la care se adaugă și asistența tehnică. Din acestea 15, doar în cadrul a 9 măsuri au existat

proiecte finalizate, până la finalul anului 2016.

Dintre celelalte 6, există încă 3 măsuri pentru care procedurile de selecție a proiectelor nu au fost

lansate, 2 pentru care au fost lansate, dar nu s‐au angajat încă cheltuieli și 2 pentru care angajamentele

și cheltuielile au început să fie înregistrate, dar fără să existe încă proiecte finalizate.

284




Analizând stadiul procedural specific al implementării fiecărei măsuri lansate, tabelul următor oferă o

imagine completă a numărului de proiecte contractate, finalizate, retrase sau în curs de impementare,

pentru fiecare măsură, inclusiv detaliile cu privire la numărul proiectelor provenite din tranziție

(valorile trecute între paranteze).

Tipul măsurii Măsura Număr

proiecte/

angajamente

contractate

%

tranziție/total

Număr

proiecte/

angajamente

finalizate

%

finalizate/

contractate

Număr

proiecte/

angajamente

reziliate

Număr

proiecte/

angajamente

aflate în

implementare

Investiții 04 1.053 (525) 49,86 420 (183) 39,89 14 (7) 619 (335)

06

24.635

(20.886)

84,78

7.986 (7.976)

30,6232,41

72 (65)

16.963

(13.232)15.578

(12.847)

07 808 (313) 38,74 128 (128) 15,84 2 (2) 506 (183)

08 11 (0) 0 0 0 0 11 (0)

Sprijin 01 0 ‐ 0 ‐ 0 0

02 0 ‐ 0 ‐ 0 0

09 33 (12) 36,36 12 (12) 36,36 0 1121 (0)

16 0 ‐ 0 ‐ 0 0

Plăți pentru

angajamente

10 69.612

(38.684)

55,57 n.a n.a. n.a n.a

11 3.642 (0) 0 n.a n.a. 0 0

13 414.305 (0) 0 n.a n.a n.a n.a

14 497 (497) 100 495 99,6 n.a. n.a

15 0 ‐ 0 ‐ 0 0

17 0 ‐ 0 ‐ 0 0

Leader 19 2.482 (2.309) 93,03 1.010 (871) 40,69 63 (54) 1.409 (1.384)

Total 516.581

(62.728)

12,14 9.114 (8.728) n.a. 151(128) 19.519 (14.951)

Datele arată că cea mai mare parte a proiectelor care au fost finalizate până la finalul anului 2016 sunt

de fapt proiecte provenite din programul anterior, în special pentru măsurile de investiții. O excepție

285




parțială este Măsura 4, care arată un număr important de proiecte finalizate dintre cele selectate în

perioada de programare curentă.

Măsurile care abordează proiectele ‐ excluzând astfel angajamentele de mediu ‐ au o performanță

similară în ceea ce privește rata de finalizare a proiectelor: în afară de M07 (15,84%), toate celelalte

înregistrează o valoare cuprinsă între 30 și 40%, care, în general, tinde să rămână constantă indiferent

de statutul de tranziție al proiectelor.

Din punct de vedere procedural, eficacitatea PNDR pare destul de limitată, din următoarele

considerente:

activarea măsurilor prevăzute în program nu este încă finalizată, existând măsuri care nu au

fost încă lansate;

în multe cazuri, măsurile lansate nu au înregistrat încă proiecte finalizate; în cazurile în care

totuși au existat proiecte finalizate, majoritatea au fost proiecte în tranziție;

Altfel spus, cu excepția parțială a măsurii 4, se pare că la finalul anului 2016, PNDR este un program

care încă nu a început să furnizeze rezultatele procedurale specifice pe care le așteaptă pentru

perioada curentă de programare. Faptul că aproape toate măsurile au fost lansate în 2016 impune

însă considerarea posibilității de a avea un progres procedural substanțial în viitorul apropiat.

7.1.2.Eficacitateaprogramului:performanțefinanciare Tabelul următor prezintă, cu referire la domeniile de intervenție operaționale ale Programului, principalele date financiare înregistrate la finalul anului 2016


Alocare financiară totală planificată pentru PNDR

Cheltuieli angajate până la 31.12.2016

Plăți efectuate până la 31.12.2016

Ponderea cheltuielilor angajate (%)

Ponderea cheltuielilor plătite (%)

Total Proiecte în tranziție

Ponderea cheltuielilor angajate pentru proiectele în tranziție (%)

(1) (2) (3) (4 = 3/2) (5) (6=2/1) (7=5/1)

2a 1 282 470 656,31

186 706 180,94 41 429 266,55 22,19% 66 976 265,95 22,88 5,22

2b 481 691 156,00 101 966 085,40 5 546 085,40 5,44% 13 155 333,09 25,22 2,73

2c+ 100 000 000,00 4 273 202,56 4 273 202,56 100,00% 3 356 231,80 12,4 3,36

3a 792 367 203,72 198 530 250,07

187 024 984,07

94,20% 89 350 364,00 50,11 11,28

3b 203 000 000,00 ‐ ‐ ‐

4 2 813 740 122,00

364 350 127,36 59 777 558,85 16,41% 313 687 017,79

24,71 11,15

5a 453 716 425,00 54 630 765,84 7 885 000,84 14,43% 3 962 364,42 13,33 0,87

5c 1 763 514,08 153 284,00 ‐ 0,00% ‐ 8,69 0

5d 445 849 039,61 35 797 910,22 10 541 529,22 29,45% 2 898 333,90 12,57 0,65

286





Alocare financiară totală planificată pentru PNDR

Cheltuieli angajate până la 31.12.2016

Plăți efectuate până la 31.12.2016

Ponderea cheltuielilor angajate (%)

Ponderea cheltuielilor plătite (%)

Total Proiecte în tranziție

Ponderea cheltuielilor angajate pentru proiectele în tranziție (%)

5e 124 513 043,00 399 405,73 399 405,73 100,00% 59 787,47 0,48 0,05

6a 629 806 487,53 85 389 629,00 17 019 040,32 19,93% 9 281 895,28 18,07 1,47

6b 1 933 886 250,00

497 655 279,23 79 381 531,42 15,95% 27 321 088,68 31,35 1,41

Total

9 262 803 897,25

1 529 852 120,35

413 277 604,96

27,01% 530 048 682,38 16,52% 5,72%

Sursa: date prelucrate de autori în baza informațiilor preluate din RAI 2017

Nivelul total al cheltuielilor plătite în cadrul Programului este de 5,72% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreaga perioadă de programare care, având în vedere că au trecut trei din cei 10 ani prevăzuți pentru cheltuieli (2014‐2023), pare a fi o valoare destul de scăzută. Având în vedere că cheltuielile efectuate în cadrul programelor nu urmează niciodată o traiectorie

proporțională, ci mai degrabă o progresivitate care tinde să crească puternic spre finalul perioadei de

programare, situația nu este considerată, pentru moment, ca prezentând îngrijorări în atingerea

valorilor țintă referitoare la cheltuielile din cadrul programului.

Domeniile de intervenție care au înregistrat cele mai bune performanțe din punct de vedere al

cheltuielilor sunt 3A și 4, în timp ce 3B și 5C nu au înregistrat nicio cheltuială până la finalul anului

2016.

Nivelul general al angajamentelor financiare este de 16,52%, ceea ce demonstrează practic că doar

1/6 din resursele Programului au fost deja alocate la nivelul teritoriului. Mai mult decât atât, așa cum

a fost prezentat în tabelul anterior, 27% din aceste angajamente sunt efectiv reprezentate de proiecte

transferate din perioada de programare anterioară. Luând în considerare acest aspect, capacitatea

PNDR de a‐și activa măsurile, de a identifica noi beneficiari și de a aloca resurse pare destul de lentă,

necesitând cu siguranță o accelerare în perioadele viitoare, pentru a garanta un nivel optim al

cheltuielilor în următorii ani.

Domeniile de intervenție care înregistrează cele mai bune performanțe la nivelul angajamentelor sunt

3A ‐ pentru care jumătate din resurse au fost alocate, dar și cele cu proiecte în tranziție – 2B, 4 și 6B.

Domeniile de intervenție cu cele mai slabe performanțe sunt 3B, fără cheltuieli angajate încă, și 5E, cu

un nivel al cheltuielilor angajate de doar 0,5%, reprezentat în totalitate de proiecte din tranziție.

287




7.1.3.Eficacitateaprogramului:performanțafizică

La nivelul capitolul 6 din studiul de evaluare a fost furnizată o prezentare detaliată a performanțelor

fizice înregistrate în implementarea programului, cu referire la indicatorii țintă, rezultate și realizări

pentru toate domeniile de intervenție ale PNDR.

startegici, care să reprezinte realizările integrate la nivel de program, dincolo de nivelul de prioritate

/domeniu de intervenție), face dificilă evaluarea generală a stadiului de implementare a programului,

fiind oricum mai complexă decât evaluarea separată a fiecărui domeniu de intervenție.

Pentru a evalua eficacitatea fizică generală a PNDR, vor fi luate în considerare două aspecte:

nivelul mediu de realizare a indicatorilor țintă stabiliți pentru fiecare domeniu de intervenție

(conform analizei detaliate din capitolul 6), pe baza căruia se calculează o rată medie de

realizare la nivel de program;

nivelul de realizare a obiectivelor nefinanciare ale cadrului de performanță. Cadrul de

performanță, precum și rezerva de performanță la care este conectat, este un mecanism care

funcționează mai degrabă la nivel de program și nu la nivelul domeniilor de intervenție.

Alegerea indicatorilor asupra cărora statul membru a decis să fie evaluat pentru performanța

sa de implementare, pot fi utilizați pentru a identifica anumiți indicatori "performanți" ai

PNDR, care au fost desemnați de statul membru pentru a "reprezenta" cât mai pozitiv posibil

programul, în provocarea de a obține rezerva de performanță și care, din acest motiv, pot fi

considerați un barometru bun al performanței fizice a programului la finalul anului 2016.

Indicatori țintă

Următorul grafic prezintă rata medie de realizare a indicatorilor țintă relevanți la nivelul PNDR și la

nivelul fiecărui domeniu de intervenție.

Rata medie de realizare a indicatorilor țintă relevanți la nivelul PNDR și la nivelul fiecărui domeniu de Intervenție. Evident, acest tip

de comparație

prezintă o limitare

metodologică,

deoarece

indicatorii țintă

sunt diferiți, iar

unii dintre aceștia

sunt mai ușor de

realizat în prima

parte a

implementării. Cu

toate acestea, indicatorii diferiți reflectă în mod normal natura diferită a intervenției în sine.

0

9,4512,5

32,5

75

0

17,1120,74

0

36,33 37,7

3

29,23

21,04

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1 2a 2b 2c+ 3a 3b 4 5a 5c 5d 5e 6a 6b PNDR

Indicatori țintă‐ rata medie de realizare (PNDR și fiecare DI)

288




Cel mai înalt nivel al realizărilor este cel al DI 3A ‐ probabil explicat printr‐o subestimare inițială a valorii

țintă ‐ urmat de DI 5E, 5D, 2C + și 6B, toate cu valori mai mari de 25%.

Nivelul cel mai scăzut este înregistrat la acele domenii de intervenție care nu și‐au început încă

implementarea sau au început‐o într‐o fază foarte târzie, cum ar fi 1, 3B și 5C.

Luând în considerare o medie aritmetică simplă, nivelul rezultat al implementării, conform

indicatorilor țintă pentru PNDR este de 21,04%, ceea ce reprezintă o valoare acceptabilă, având în

vedere perioada relativ incipientă de implementare.

Cadrul de performanță

Tabelul următor prezintă situația indicatorilor nefinanciari incluși în cadrul de performanță, din punct

de vedere al ratei de realizare a obiectivului pentru anul 2023 și a distanței față de obiectivul din 2018.

Indicator P/DI Rata de realizare 2016

Valoarea țintă 2018

Perspective pentru 2018

Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B

2 10,12% 18% Valoare țintă ușor de atins

Numărul de exploatații sprijinite pentru bunăstarea animalelor

3 97,59% 70% Valoare țintă atinsă

Numărul de operațiuni sprijinite prin sM4.2 3 4,3% 15% Valoare țintă care prezintă risc

Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)

4 86,05% 80% Valoare țintă atinsă

Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd, tratarea gunoiului de grajd)

5 1,95% 13% Valoare țintă care prezintă risc

Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare de sisteme de irigații eficiente) – KIS

5 52,16% 40 Valoare țintă atinsă

Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C)

6 67,25 60 Valoare țintă atinsă

Populația rurală vizată de GAL (aria de intervenție 6B)

6 90,81 100 Valoare țintă care prezintă risc

Sursa: RAI 2017, calcule realizate de echipa de experți evaluatori Rata medie de realizare a indicatorilor din tabel este de 51,28%.

289




Echipa de evaluare este conștientă de faptul că alegerea indicatorilor care sunt introduși în cadrul de

performanță este adesea determinată de necesitatea de a selecta acele valori care să ofere mai multă

siguranță pentru succesul pe termen scurt, astfel încât să se asigure posibilitatea accesării rezervei de

performanță pentru 2019.

Cu toate acestea, considerăm că este important de evaluat capacitatea indicatorilor "performanți" de

a‐și menține perspectivele promițătoare după ce au fost selectați.

Se pare că acest lucru este valabil și pentru PNDR, unde pentru jumătate din indicatori, obiectivele

stabilite pentru 2018 sunt deja atinse. Pe de altă parte, pentru anumiți indicatori, rata este mult mai

mică decât cea preconizată și este foarte departe de obiectivul din 2018.

or privind eficacitatea fizică a implementării PNDR, evaluarea valorilor indicatorilor selectați pentru a

reprezenta situația programului este una pozitivă, indicând o performanță mai bună comparativ cu

implementarea financiară și procedurală.

Cu anumite excepții, indicatorii fizici ai cadrului de performanță sunt aproape de atingerea obiectivelor

pentru 2018, în timp ce, într‐o măsură mai mare, rata de realizare a indicatorului țintă din domeniile

de intervenție ale programului pare destul de satisfăcătoare, având în vedere suma limitată a

cheltuielilor raportată de program.

fiecare dintre aceștia fiind asociat unui domeniu de intervenție, și de indisponibilitatea anumitor

indicatori solicitați de Comisia Europeană, respectiv a unui set redus de indicatori strategici ai

programului, care să surpindă performanțele generale ale programului, dincolo de performanțele

corespunzătoare fiecărui DI.

7.1.4.Eficacitateaprogramului:concluzii În această parte a capitolului s‐a încercat, printr‐un exercițiu cantitativ, oferirea unei imagini generale

asupra nivelului procedural, financiar și fizic de implementare a PNDR în ansamblul său, independent

de analiza făcută pentru fiecare domeniu de intervenție, disponibilă în celelalte secțiuni ale

prezentului studiu.

Analiza cantitativă efectuată a demonstrat niveluri de eficacitate care corespund în mod substanțial

așteptărilor, luând în considerare întârzierea lansării programului și a lansării diverselor sale

intervenții.

entru a îmbunătăți performanța programului:

‐ o parte foarte importantă a realizărilor actuale ale PNDR a fost garantată de proiectele

provenite din tranziție, moștenite din perioada de programare anterioară. Acest lucru este

adevărat din punct de vedere procedural, financiar și, de asemenea, fizic. PNDR 2014‐2020 a

înregistrat rezultate slabe, în afara celor pentru care programul 2007‐2013 a pregătit un

context favorabil;

‐ nivelul actual al eficacității programului pare legat într‐o foarte mare măsură de succesul

câtorva măsuri / domenii de intervenție; datele, precum și sursele calitative, nu prezintă o

funcționare comprehensivă a programului, ci o situație foarte diversificată, în care unele

succese compensează, pentru moment, aspectele îngrijorătoare și întârzierile.

290




‐ dificultățile referitoare la implementarea programului par mai mult legate de situațiile externe

și contextuale, decât de problemele interne ale procedurilor de funcționare ‐ pe care sistemul

de management demonstrează că le poate gestiona (a se vedea răspunsul la întrebarea

specifică de evaluare 4). Evaluatorii sunt de acord cu principalele probleme identificate in

implementare, precum modificările legislației (achizițiile publice în primul rând), problemele

structurale, istorice legate de înregistrarea proprietății funciare în țară, piața creditelor și

problemele de cofinanțare întâmpinate de beneficiari.

7.2.Eficiențaprogramului Nivelul de implementare a programului este foarte scăzut pentru efectuarea unei analize

cuprinzătoare și semnificative a eficienței cheltuielilor sale.

Numărul redus de proiecte finalizate și concentrarea lor pe câteva măsuri impun realizarea evaluării

într‐o etapă ulterioară în care programul se află într‐un stadiu mai avansat de implementare, pentru

a putea formula concluzii pertinente.

În stadiul curent, singura evaluare cantitativă posibilă, bazată pe metoda costului unitar, poate fi

realizată în cadrul măsurii 4.1, singura la nivelul căreia există un număr rezonabil de proiecte finalizate.

Sub‐măsura 4.1 – comparație între valoarea unitară așteptată a proiectelor și valoarea efectivă a acestora (Euro)

Alocare financiară

Chelt. Număr de proiecte

Chelt. Valoare unitară

Valoarea proiectelor finalizate până la 31.12.2016

Numărul proiectelor finalizate până la 31.12.2016

Valoarea unitară efectivă

Diferență între valoarea unitară efectivă și cea așteptată

746.101.132,31

3.993 186.852 42.925.960,07 184 233.293 +24,85

Tabelul arată că proiectele finalizate în cadrul submăsurii 4.1 până la finalul anului 2016 au avut o

valoare unitară medie puțin mai mare decât cea estimată pentru această submăsura. Eșantionul este

oricum prea limitat pentru a considera acest lucru un simptom al unei ineficiențe în implementarea

submăsurilor.

7.2.1.Eficiențaadministrativă Într‐o măsură mai generalăÎn general, eficiența administrativă a sistemului de management și

implementare a programului poate începe să fie evaluată, cel puțin pe baza unor surse și metode

calitative. Așa cum este ilustrat în răspunsul la întrebarea specifică de evaluare 4, interviurile cu

reprezentanții sistemului de management și părțile interesate ‐ precum și rezultatele sondajelor

realizate în rândul beneficiarilor ‐ arată o imagine generală pozitivă a sistemului de management, a

eficienței acestuia și a capacității sale îmbunătățite de a reduce poverile administrative asupra

beneficiarilor, în comparație cu perioada anterioară de programare.

291




Inovațiile importante, precum adoptarea sistemului de aplicații on‐line și introducerea progresivă a

opțiunilor de cost standard, produc efecte, reușind să compenseze în parte blocajul care a afectat

cheltuielile măsurii de asistență tehnică, beneficiarii și părțile interesate așteaptând încă proiectele

esențiale cu impact semnificativ asupra eficienței administrative și reducerii sarcinilor administrative.

7.3.Relevanțaprogramului

Relevanța Programului, cu necesitățile teritoriului rural din România, coerența sa internă și coerența

externă cu prioritățile UE în domeniul dezvoltării rurale, au fost evaluate prin evaluarea ex‐ante, la

momentul depunerii PNDR 2014‐2020 spre aprobarea Comisiei.

Până la finalul anului 2016, PNDR a fost modificat de 3 ori, pentru a ajunge la cea de‐a patra versiune

a sa, în vigoare din noiembrie 2016.

Nici unaNiciuna dintre aceste modificări nu a avut un domeniu de aplicare astfel încât să modifice

relevanța intervențiilor PNDR, comparativ cu versiunea inițială prezentată la evaluarea ex‐ante.

Pe de altă parte, în primii doi ani de implementare, nu s‐au produs schimbări relevante în contextul

economic și social care ar necesita o reevaluare a relevanței intervenției Programului.

Cu toate acestea, este util să se propună în această secțiune a studiului o reprezentare actualizată a

logicii de intervenție a programului pentru fiecare prioritate, respectiv domeniu de intervenție

programat, în baza informațiilor cuprinse în versiunea IV a PNDR 2014‐2020 (aprobată în noiembrie

2016)

Logica de intervenție pentru fiecare măsură evaluată va analiza următorul lanț logic:

Figura nr. 3 Lanțul logic analizat prin logica de intervenție

În concordanță cu evaluarea ex‐ante a PNDR 2014‐2020, măsurile evaluate în cadrul prezentului

Studiu sunt corelate cu strategia programului contribuind în mod direct la realizarea diverselor

obiective asimilate domeniilor de intervenție programate. În ceea ce privește domeniile de

intervenție:

Măsură

• Indicatori de realizare


• Indicatori țintă

Prioritate

292




‐ DI 5B și 6C nu au fost programate în cadrul PNDR 2014‐2020

‐ DI 2C+ este un domeniu specific definit în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală

2014‐2020 al României ca urmare a nevoilor identificate la nivelul teritoriului, nefiind

delimitat în cadrul orientărilor strategice furnizate de DG AGRI

În continuare, pentru fiecare măsură evaluată este prezentată logica actualizată a intervenției,

conform ultimei versiuni aprobate a PNDR 2014‐2020 (versiunea IV, aprobată în noiembrie 2016).

293




294




295


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

296


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

297


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

298


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

299


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

300


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

301


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

302


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

8. Analiza gradului de atingere aobiectivelor stabilite la nivelul fiecareimasuridinPNDR

În vederea analizării gradului de atingere a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărei măsuri din PNDR

2014‐2020, se vor prezenta în continuare atât aspecte cantitative (situația indicatorilor de realizare

atinși pe fiecare măsură), precum și aspecte calitative (factori pozitivi care au condus la eficientizarea

implementării măsurilor și a sub‐măsurilor PNDR, sau blocajele întâmpinate care au îngreunat

procesul de atingere a obiectivelor stabilite sau au dus la întârzieri în realizarea acestora).

Analiza are în vedere stadiul de implementare al fiecărei măsuri și sub‐măsuri până la data de 31

Decembrie 2016.

M01‐Acțiunipentrutransferuldecunoștințeșiacțiunideinformare

Aspecte cantitative:

Măsura a fost lansată, însă nu s‐au angajat cheltuieli.

Aspecte calitative:

Din aplicarea metodelor calitative efectuate de către echipa de evaluare (interviuri cu autoritățile

responsabile de implementarea Programului, Focus Grupuri cu actorii cheie relevanți), se remarcă

următoarele aspecte care au contribuit la atingerea obiectivelor Măsurii 01 – Acțiuni pentru transferul

de cunoștințe și acțiuni de informare:

Comparativ cu perioada anterioară de programare, când M1 a fost implementată în baza unui

sistem de selecție similar procedurilor de achiziție publică, în perioada actuală de programare s‐

a aplicat sistemul de apeluri de proiecte.

Având în vedere că sistemul de apeluri a avut un caracter de noutate pentru M1, comparativ cu

experiența anterioară, s‐au înregistrat întârzieri în ceea ce privește stabilirea procedurilor de

implementare și definirea criteriilor de evaluare.

Până în decembrie 2016 au fost lansate două apeluri de proiecte. Activitățile de formare au vizat

cu prioritate aspecte privind problemele de mediu și climă (pentru beneficiarii M10), această

obligativitate fiind impusă de prevederile Regulamentului (UE) nr. 1305/2013. Aceste acțiuni au

fost planificate pentru a sprijini beneficiarii în îndeplinirea cerințelor de agro‐mediu.

Până la 31.12.2016, pe sub‐măsura 1.1 a fost lansat 1 apel de proiecte, din care primul pentru

formarea profesională a beneficiarilor măsurii 10. Agro‐mediu și climă. În cadrul acestui apel de

proiecte, au fost depuse 80 de proiecte, din care au fost selectate 41, în valoare de 3.269.517,34

euro. Costul unitar: 85 euro/beneficiar/3 zile de instruire.

303


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M02‐Serviciideconsiliere,serviciidegestionareafermeișiserviciideînlocuireîncadrulfermei


Măsura nu a fost lansată și nu s‐au angajat cheltuieli.

Aspecte calitative:

Măsura 02 nu a fost lansată, cauza fiind modificările legislative în domeniul achizițiilor publice (Legea

98/2016), ce au condus la întârzieri în lansarea procedurilor, dar și problema resurselor umane

insuficiente de la nivelul AM, care să se ocupe simultan de pregătirea și lansarea M1 și M2 (s‐a

prioritizat lansarea SM 1.1, având în vedere obligativitatea de formare a beneficiarilor M10).

M04‐InvestițiiînactivefiziceAspecte cantitative:

Evoluția măsurii din perspectivă procedurală:

În cadrul măsurii 04 – Investiții în active fizice, au fost depuse și implementate proiecte pe următoarele

submăsuri:

Submăsura 4.1 Sprijin pentru investiții în exploatații agricole;

Submăsura 4.1a Invesții în exploatații pomicole;

Submăsura 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole;

Submăsura 4.2a Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol;

Submăsura 4.3.a ‐ Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii

agricole şi silvice ‐ Infrastructura de acces AGRICOLĂ

Submăsura 4.3.c ‐ Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii

agricole şi silvice ‐ Componenta infrastructura de IRIGAȚII

Situația proiectelor contractate, finalizate, reziliate și aflate în proces de implementare, la nivelul

întregii M04 (luându‐se în considerare atât proiectele noi, cât și proiectele provenite din tranziție),

este prezentată în cele ce urmează:

Număr proiecte contractate

Număr proiecte finalizate

Număr proiecte reziliate

Număr proiecte aflate în implementare

1053 420 14 619

304


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

La nivelul fiecărei submăsuri, situația proiectelor se prezintă astfel:

NOI DIN TRANZITIE TOTAL

Submasura

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



4.1. 401 236 3 162 153 45 7 101 554 281 10 263

4.1.a 13 0 2 11 0 0 0 0 13 0 2 11

4.2. 35 1 1 33 84 37 0 47 119 38 1 80

4.2.a 3 0 1 2 0 0 0 0 3 0 1 2

4.3. 76 0 0 76 288 101 0 187 364 101 0 263

1053 420 14 619

Pe baza informațiilor furnizate în tabelele anterioare se constată faptul că au fost finalizate

aproximativ 40% din totalul de proiecte contractate în cadrul măsurii 4 – Investiții în active fizice. Mai

mult de jumătate din proiectele contractate în cadrul M04 se aflau încă în implementare la finalul

anului 2016 și doar cca. 1% din proiectele contractate au fost reziliate, fapt care conduce la

înregistrarea unei rate crescute de succes în procesul de implementare a contractelor semnate în

cadrul acestei măsuri.

Nivelul de atingere al indicatorilor de ouput:

Indicator FA Valoarea planificată Valoare atinsă până

la data de 31.12.2016

Numărul de exploatații care beneficiază de ajutor pentru investiții în exploatațiile agricole (4.1)

2A

3.393,00

263

Totalul cheltuielilor publice pentru investiții în infrastructură (4.3)

2A 135.385.187,00

1.270.409 Lei 279.758,06 Euro

Investiții totale în EUR (publice + private)

2A 1.178.871.244,31

0

Cheltuieli publice totale EUR (4.1) 2A

746.101.132,31 54.704.857 Lei

12.046.609,1 Euro

Cheltuieli publice totale EUR 2A 881.486.319,31 0


2C 100.000.000,00

0

Cheltuieli publice totale EUR 2C

100.000.000,00 3.356.232 Lei

739.079,0347 Euro

Numărul de operațiuni care au

beneficiat de sprijin pentru investiții

(de exemplu, în exploatații agricole,

3A

279,00

12

305


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


la data de 31.12.2016

în prelucrarea și comercializarea

produselor agricole) (4.1 și 4.2)


3A 449.395.745,31

0

Cheltuieli publice totale EUR 3A

221.507.274,72 878.886,8 Lei

193.540,50 Euro

Numărul de operațiuni care au beneficiat de sprijin pentru investiții (4.1, 4.3)

5A

363,00

39

Suprafață (ha) vizată de investiții în

vederea economisirii de apă (de

exemplu, un număr mai mare de

sisteme de irigație eficiente...)

5A

362.745,00

0


5A 435.294.118,00

0


435.294.118,00 3.962.364 Lei

872.556,08 Euro



(de exemplu, stocarea gunoiului de

grajd, tratarea gunoiului de grajd)

(4.1, 4.4 și 4.3)

5D

870,00

17

UVM în cauză prin investiții în gestionarea șeptelului cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și amoniac

5D

21.749,00 11.265,81 Lei 2.480,85 Euro


5D 618.895.951,01

0

Cheltuieli publice totale EUR 5D

442.515.706,61 2.898.334 Lei

638.244,89 Euro

Numărul de beneficiari ai sprijinului pentru investiții (în prelucrarea și comercializarea produselor agricole) (4.2)

6A

413,00

25


6A 667.115.646,46

0


332.260.912,08 5.283.962 Lei

1.163.586,28 Euro

Datele referitoare la valoarile atinse pentru fiecare indicator de output aferent măsurii 4 reprezintă

situația la data de 31.12.2016. Pentru indicatorii referitori la ”cheltuielile publice” au fost raportate

306


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

valori în Lei, iar conversia în Euro s‐a făcut în baza ratei de schimb valutară de la data de 31.12.2016

(1 euro = 4,5411 Lei).

Aspecte calitative:



următoarele aspecte care au contribuit la atingerea obiectivelor Măsurii 04:

Au fost adoptate mecanisme pentru simplificarea implementării programului, precum utilizarea

opțiunilor simplificate în materie de costuri (OCS), cu precădere la nivelul SM 4.1.a (pentru

înființarea și reconversia plantațiilor). Deși implementarea acestei forme de sprijin s‐a dovedit a

fi una eficientă, la început s‐au întâmpinat dificultăți în înțelegerea și aplicarea sa de către

beneficiari și agenția de plăți.

Beneficiarii SM 4.1.a au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește evidența contabilă a cheltuielilor

înregistrate, având în vedere faptul că, în achiziționarea materialului de plantat în cantități mari

prețul putea fi mai redus și astfel cheltuielile efective care erau înregistrate în contabilitate se

dovedeau a fi mai mici comparativ cu valoarea costului standard.

Există submăsuri cu un grad ridicat de accesare, pentru care sesiunile de depunere se închid în

termen foarte scurt și care depășesc finanțarea alocată de 7‐10 ori.(ex. SM 4.1 – componenta

vegetal, SM 4.3a (infrastructura de acces agricolă) Se consideră oportună redefinirea criteriilor de

selecție pentru aceste submăsuri, astfel încât acestea să permită finanțarea proiectelor de calitate

și evitarea situațiilor de supradepunere.

În cazul submăsurii 4.1 au fost identificate următoarele obstacole ce influențează implementarea

acțiunilor planificate:

o lipsa cadastrului pe terenurile agricole influențează în sens negativ implementarea măsurilor

ce presupun investiții agricole;

o fragmentarea excesivă a terenurilor (în special în zona Moldovei);

o tipologia investiţiilor finanţate prin această măsură vizează proceduri complexe şi un volum

investiţional mai mare şi, de asemenea, o evaluare de mediu ce necesită o durată

îndelungată;

o legislația specifică fermelor zootehnice impune condiții specifice privind sistemul de

depozitare a dejecțiilor; parametrii specifici au fost publicați pe website‐ul AFIR însă

îndeplinirea acestora este mai dificil de verificat – pentru aceste verificări a fost semnat un

protocol cu Ministerul Mediului însă verificările pe teren se realizează, conform legislației,

doar pentru unitățile zootehnice cu peste 100 UMV.

SM 4.2 funcționează cu dificultăți, având în vedere rata ridicată de cofinanțare privată de 50% (cu

posibilitatea de a fi majorată până la 70%) și valoarea ridicată a proiectelor (până la 2 milioane de

euro). Instrumentele financiare ar fi putut facilita implementarea sub‐măsurii 4.2., dar la momentul

de față acestea nu sunt operaționale. Dificultăţile întâmpinate în cadrul Măsurii 4.2: dificultăţile

întâmpinate de beneficiari din cauza complexităţii procedurilor implicate (organizarea achiziţiilor,

identificarea şi selecţia furnizorilor de echipamente, construcţii, organizarea de şantier, montaj);

307


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

SM 4.3, componenta irigații, a avut o singură sesiune de depunere în anul 2015. În anul 2016 nu au

fost lansată o altă sesiune de depunere. Având în vedere numeroasele solicitări din partea

beneficiarilor, precum și accesarea scăzută a primei sesiuni, s‐a impus actualizarea Strategiei de

investiții în sectorul irigațiilor și aprobarea Programului National de Reabilitare a Infrastructurii

Principale de Irigații din România care cuprinde o revizuire a suprafețelor viabile din punct de vedere

economic ce ar putea face obiectul modernizării infrastructurii secundare aferente acestora. Aceasta

a făcut subiectul propunerii de modificare a PNDR transmis Comisiei Europene

M06‐DezvoltareafermelorșiaîntreprinderilorAspecte cantitative:

Evoluția măsurii din perspectivă procedurală

În cadrul măsurii 06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor, au fost depuse și implementate

proiecte pe următoarele submăsuri:

Sub‐masura 6.1: Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;

Sub‐măsura 6.2: Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale;

Sub‐măsura 6.3: Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici;

Sub‐măsura 6.4: Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole;

Sub‐măsura 6.5: Sprijin pentru micii fermieri31

Situația proiectelor contractate, finalizate, reziliate și aflate în proces de implementare, la nivelul întregii M06 (luându‐se în considerare atât proiectele noi, cât și proiectele provenite din tranziție), este prezentată în cele ce urmează:





24.635 7986 72 15578



Submasura

Număr

proiecte

contractate



Număr proiecte aflate

în implementare

Număr

proiecte

contractate




în implementare

Număr

proiecte

contractate




în implementare

6.1. 2539 0 4 2535 1196 1028 1 167 3735 1028 5 2702

6.2. 351 0 0 351 0 0 0 0 351 0 0 351

6.3. 666 2 0 664 19395 6859 61 12477 20061 6859 61 13141

6.4. 194 10 3 181 295 89 3 203 489 99 6 384

6.5. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

24636 7986 72 15578

31 Măsura a fost lansată, dar până la 31/12/2016 nu au fost angajate sau efectuate cheltuieli

308


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

După cum se poate observa în cele de mai sus, aproximativ 70% din proiecte contractate în cadrul

măsurii 6 se aflau încă în implementare la finalul anului 2016, cele mai multe dintre acestea fiind

implementate în cadrul sub‐măsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și fiind proiecte

provenite din tranziție. Procentul proiectelor rezilitate din totalul celor contractate este foarte mic

(cca. 0.29%), iar proiectele finalizate reprezintă 30% din totalul de proiecte contractate în cadrul

măsurii 6 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor.


Indicator FA Valoarea planificată


data de 31.12.2016

Numărul de beneficiari (exploatații) care

beneficiază de ajutor la înființare pentru

fermele mici (6.3)

2A

31.093,00 6.859,00

Investiții totale în EUR (publice + private) 2A 366.520.697,00 0,00


366.520.697,00 11.001.000 Lei 2.422.541 Euro

Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor la înființare pentru tinerii agricultori (6.1)

2B

9.367,00 1.028,00

Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor pentru investiții în activități neagricole în zonele rurale (6.4)

2B

0,00 0,00

Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de transferul plată (6.5)

2B 0,00 0,00

Investiții totale în EUR (publice + private) 2B 444.839.556,00 0,00

Cheltuieli publice totale EUR (6.1) 2B

444.839.556,00 13.155.333,09 Lei 2.896.949 Euro

Cheltuieli publice totale EUR 2B 444.839.556,00 0,00


beneficiază de ajutor la înființare/sprijin

pentru investiții în activități neagricole în

zonele rurale (6.2 și 6.4)

5B

9,00 0,00

Investiții totale în EUR (publice + private) 5B 1.958.334,49 0,00

Număr de operațiuni 5B 9,00 0,00

Cheltuieli publice totale EUR 5B 1.763.514,08 0,00


beneficiază de ajutor la înființare/sprijin

pentru investiții în activități neagricole în

zonele rurale (6.2 și 6.4)

6A

2.928,00 91,00

Investiții totale în EUR (publice + private) 6A 311.852.348,88 0,00


292.545.576,45 3.997.933,61 Lei 880.388,8 Euro

309


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Datele referitoare la valoare atinsă pentru fiecare indicator de output aferent măsurii 6 reprezintă



(1 euro = 4,5411 Lei).

Aspecte calitative:





termen scurt și care depășesc finanțarea alocată de 7‐10 ori (ex. SM 6.2). Se consideră oportună

redefinirea criteriilor de selecție pentru aceste submăsuri, astfel încât acestea să permită

finanțarea proiectelor de calitate și evitarea situațiilor de supradepunere.

S‐au înregistrat rate ridicate de accesare în cazul SM 6.1, SM 6.2, SM 6.3 și SM 6.4. În ceea ce

privește SM 6.4, se impune o majorare a alocării pentru investițiile non‐agricole, luând în

considerare numărul însemnat de proiecte tranzitate din programul anterior.

o SM 6.4 vizează nevoile relevante pentru investițiile nonagricole, însă o mare parte a

bugetului a fost deja consumată de proiectele de tranziție încadrate pe DI 6A (M313, M312).

o SM 6.5, ce utilizează buget din Pilonul 1 al PAC, nu a avut un grad ridicat de atractivitate,

existând doar 5 proiecte depuse. Măsura este mai puțin atractivă în comparație cu altele

datorită perioadei de aplicare a măsurii, respectiv până în 2020.

În cazul submăsurilor 6.1, 6.3, 6.5 au fost identificate următoarele obstacole ce influențează

implementarea acțiunilor planificate:

o lipsa cadastrului pe terenurile agricole influențează în sens negativ implementarea măsurilor

agricole datorită caracterului incert al înregistrării și statutului exploatației

o fragmentarea terenurilor (în special în zona Moldovei).

o Referitor submăsurile 6.1 și 6.3: legislația specifică fermelor zootehnice impune condiții

specifice privind sistemul de depozitare a dejecțiilor; parametrii specifici au fost publicați pe

website‐ul AFIR însă îndeplinirea acestora este mai dificil de verificat – pentru aceste

verificări a fost semnat un protocol cu Ministerul Mediului însă verificările pe teren se

realizează, conform legislației, doar pentru unitățile zootehnice cu peste 100 UMV (în cazul

SM 6.1. și SM 6.3. majoritatea beneficiarilor se încadrează sub acest prag).

Prin această submăsură 6.4 se urmăreşte prioritizarea fermierilor care doresc să îşi diversifice

activitatea agricolă către activități non‐agricole. Se impune o majorare a alocării pentru investițiile

non‐agricole, luând în considerare faptul că o parte importantă a alocării submăsurii a fost destinată

proiectelor tranzitate din programul anterior.

310


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M07‐Serviciidebazășireînnoireasatelorînzonelerurale



În cadrul măsurii 07 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, au fost depuse și

implementate proiecte pe următoarele submăsuri:

Sub‐măsura 7.2: Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică;

Sub‐măsura 7.6: Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural;








808 128 2 506



Submasura

Număr

proiecte contractate




în implementar

e

Număr





în implementar

e

Număr





în implementar

e

7.2. 323 0 0 323 313 128 2 183 636 128 2 506

7.6. 172 0 0 172 0 0 0 0 172 0 0 0

808 128 2 506

Pe baza informațiilor furnizate în tabelele anterioare se constată faptul că au fost finalizate

aproximativ 15% din totalul de proiecte contractate în cadrul măsurii 7– Servicii de bază și reînnoirea

satelor în zonele rurale. Mai mult de jumătate din proiectele contractate în cadrul M07 se aflau încă

în implementare la finalul anului 2016 și doar cca. 0,2% din proiectele contractate au fost reziliate,

fapt care conduce la înregistrarea unei rate de succes crescută a procesului de implementare a

contractelor semnate în cadrul acestei măsuri.

311


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020



la data de 31.12.2016

Numărul de operațiuni care au beneficiat de sprijin pentru elaborarea dezvoltării rurale pentru planurile de management N2000/HNV (7.1)

6B

0 0



în infrastructuri de mici dimensiuni,

inclusiv investițiile în energia din

surse regenerabile și economisirea

energiei (7.2)

6B

762,00 96



în servicii de bază la nivel local pentru

populația rurală (7.4)

6B

0 0

Nr. de operațiuni care au beneficiat de sprijin pentru investiții în infrastructura turistică/recreativă (7.5)

6B

0 0


beneficiat de sprijin pentru

studii/investiții în patrimoniul

cultural și natural rural, inclusiv

siturile HNV (7.6)

6B

389,00 0



în transferul de activități pentru

motive de mediu/calitate a vieții

(7.7)

6B

0 0

Numărul de operațiuni Altele (7.8) 6B 0 0

Populație care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (7.1; 7.2; 7.4; 7.5.;7.6; 7.7)

6B

2.559.558,00

0,00

Cheltuieli publice totale EUR 6B

1.297.925.504,00 16.615.892,94 Lei 3.659.002 Euro

Datele referitoare la valoare atinsă pentru fiecare indicator de output aferent măsurii 7 reprezintă


312


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


(1 euro = 4,5411 Lei).

Aspecte calitative:




Se consideră oportună introducerea opțiunilor simplificate în materie de costuri la nivelul SM 7.2

– infrastructura rutieră de interes local.


termen scurt și care depășesc finanțarea alocată (ex. SM 7.2 – infrastructură rutieră de interes

local) Cu toate acestea, în cazul SM 7.2 proiectele au avut un grad ridicat de complexitate, dificil

de elaborat, probleme fiind cauzate de legislația aferentă achizițiilor publice. În ceea ce privește

submăsura 7.6 accesarea a întâmpinat dificultăți, în special cea aferentă alocării specifice pentru

zonă montană, datorită dificultăților în îndeplinirea condiției de eligibilitate a investițiilor în

aglomerări cu peste 2000l.e.

Aplicanții au manifestat un interes crescut în ceea ce privește SM 7.2 și SM 7.6.

Printre problemele legate de implementarea Măsurii 7 au fost identificate: intervalul de timp

înregistrat între faza de selecţie şi momentul prezentării documentaţiei pentru contractare;

condiţiile de eligibilitate, în special pe componenta de apă, apă uzată; schimbarea legislaţiei cu

privire la achiziţiile publice, cu un impact crescut în faza de contractare. Proiectele realizate pe

componenta de infrastructură necesită o perioadă îndelungată de implementare, aspect remarcat

şi pe baza experinţei programului PNDR anterior.

M08‐Investițiiîndezvoltareazonelorîmpăduriteșiînîmbunătățireaviabilitățiipădurilor



În cadrul măsurii 08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității

pădurilor, au fost depuse și implementate proiecte pe Sub‐măsura 8.1: Împăduriri şi crearea de

suprafeţe împădurite.

Situația proiectelor contractate, finalizate, reziliate și aflate în process de implementare, la nivelul

întregii M08 (luându‐se în considerare proiectele provenite din tranziție), este prezentată în cele ce

urmează:

313


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020




Număr proiecte aflate în

implementare

11 0 0 11




la data de 31.12.2016

Suprafață (ha) care urmează să fie

împădurită (stabilire ‐ 8.1)

5E 9.130,00 0

Cheltuieli publice totale EUR (8.1) 5E 124.513.043,00 0

Până la finalul lunii Decembrie 2016 nu au fost înregistrate valori pentru cei doi indicatori de realizare

aferenți măsurii 8 ‐ Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor.

Aspecte calitative:

Întârzierea în ceea ce priveşte lansarea măsurii a fost provocată de aprobarea cu întârziere a

schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite”,

care a dus la imposibilitatea lansării sesiunii înainte precum și de elaborarea cu întârziere a

modulelor informatice (Sistemul Informativ de Administrare şi Control). Astfel, măsura a fost

lansată măsurii la sfârșitul anului 2016 și se urmărește relansarea măsurii în anii următori de

implementare.

M09 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură șisilvicultură


Evoluția măsurii din perspectivă procedurală;

În cadrul măsurii 09 – Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură,

au fost depuse și implementate proiecte pe Sub‐măsura 9.1: Înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de

producători în agricultură şi silvicultură.

Situația proiectelor contractate, finalizate, reziliate și aflate în process de implementare, la nivelul

întregii M09 (luându‐se în considerare proiectele provenite din tranziție), este prezentată în cele ce

urmează:

314


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020





implementare

33 12 0 21




la data de 31.12.2016

Numărul de operațiuni care au beneficiat de sprijin (grupurile de producători înființate)

3A

62,00 0

Numărul de exploatații care participă la grupurile de producători care beneficiază de sprijin

3A

620,00 0


Până la finalul lunii Decembrie 2016 nu au fost înregistrate valori pentru cei trei indicatori de realizare

aferenți măsurii 9 ‐ Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură .

Aspecte calitative:

În cazul M 9.1/9.1a Înființarea de grupuri de grupuri și organizații de producători în

agricultură/sector pomicol ‐ s‐a constatat o accesare slabă, motivul principal fiind existența unui

număr mic de grupuri de producători recunoscute după data de 01.01.2014. Astfel, lansarea primei

sesiuni aferente acestei submăsuri în anul 2016 a reprezentat un dezavantaj pentru grupurile de

producători recunoscute in anul 2014 deoarece aceștia nu beneficiază de sprijinul public

nerambursabil acordat pentru anii 1 si 2 de la recunoaștere. Necesitatea modificării legislației

naționale și alinierea acesteia cu legislația europeană a impus ajustări ale condițiilor existente

pentru grupurile de producători: de exemplu, diminuarea cantității minime a producției vândute

reglementate prin 2 acte legislative.

Pentru înființărea grupurilor de producători s‐a propus introducerea unui criteriu de selecție în

cadrul submăsurii 4.1a prin care se prioritizează proiectele care realizează lanț alimentar integrat

prin intermediul grupurilor de producători.

315


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M10‐Agro‐mediuşiclimă



În cadrul măsurii 10 ‐ Agro‐mediu şi climă, au fost depuse și implementate angajamente multianuale

pe Sub‐măsura 10.1: Plăți pentru angajamente privind agromediul și clima.

Situația angajamentelor semnate, finalizate, reziliate și aflate în proces de implementare, la nivelul

M10 (luându‐se în considerare atât proiectele noi, cât și proiectele provenite din tranziție), este

prezentată în cele ce urmează:

Număr beneficiari Număr angajamente finalizate32

Număr angajamente reziliate

Număr angajamente aflate în

implementare

69.612 0 0 69.612



la data de 31.12.2016

Suprafața (ha) inclusă în măsuri de agromediu și climă (10.1)

4A, 4C 1.351.100,00 401.960,99

Cheltuieli publice totale EUR 4A, 4C 1.052.545.356,00 52.884.675,75

Suprafață (ha) (de exemplu, reducerea terenurilor irigate)

5A 30.000,00 0


Aspecte calitative:

Pachetele 1‐8 din cadrul Măsurii 10 sunt gestionate prin Cererea unică de plată aferentă Pilonului I.

Depunerea cererii trebuie să se încadreze în perioada prevăzută de R (CE) nr. 809/2013.

Măsura a fost lansată în anul 2015, însă în 2016 se remarcă o scădere a numărului de beneficiari și a

suprafeței angajate pe măsura 10 în general, comparativ cu perioada anterioară de programare. În

urma constatării scăderii numărului de beneficiari și a suprafeței angajate, MADR a făcut o analiză

pentru identificarea cauzelor ce au condus la această scădere.

A fost elaborat un Plan de acțiune în vederea creșterii gradului de accesare și îmbunătățire a calității

implementării acestei măsuri, cu o serie de activități desfășurate la nivel AFIR și APIA. Astfel, a fost

32 În cadrul M10 sunt implementate angajamente multianuale.

316


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

stabilit un calendar privind: cadrul legislativ și procedural (întocmire și aprobare Ghiduri pentru

beneficiari, Manuale de procedură, Ordin de aprobare a sistemului de sancțiuni), întocmirea unui

plan anual de instruire a personalului, elaborarea unui plan anual de informare, promovare și

comunicare a măsurii, raportări periodice, analiza activității de informare a fermierilor la nivelul

structurilor teritoriale ale APIA și a procesului de depunere a Cererii unice de plată, etc.

O altă măsură de remediere a vizat propunerea de creștere a plăților compensatorii pentru anumite

pachete precum și eliminarea anumitor cerințe de bază și schimbarea modului de aplicare a

acestora.

M11‐Agriculturăecologică


Evoluția măsurii din perspectivă proceduralî:

În cadrul măsurii 11 – Agricultură ecologică, au fost depuse și implementate angajamente

multinanuale pe următoarele submăsuri:

Sub‐măsura 11.1: Sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologică;

Sub‐măsura 11.2: Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică;

Situația angajamentelor semnate, finalizate, reziliate și aflate în proces de implementare, la nivelul



Număr beneficiari Număr angajamente finalizate



implementare

3.642 3.642 0 0

La nivelul fiecărei submăsuri, situația angajamentelor se prezintă astfel:


Submasura

Număr proiect

e contractate

Număr

proiecte finalizate



Număr proiect

e contractate

Număr

proiecte finalizate



Număr proiect

e contractate

Număr

proiecte finalizate



11.1 1.546

1.546

0 0 0 0 0 0 1.546

1.546 0 0

11.2 2.096

2.096

0 0 0 0 0 2.096

2.096 0 0

3.642 3.64

2 0 0

317


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020



la data de 31.12.2016

Suprafață (ha) ‐ conversie la agricultura ecologică (11.1)

4B 136.550,00 14.614,10

Suprafață (ha) ‐ menținerea agriculturii ecologice (11.2)

4B 89.400,00 41.566,48

Cheltuieli publice totale EUR 4B 236.416.168,00

12.891.863,11

Aspecte calitative:

Un element de neatractivitate al măsurii reclamat de fermieri este reprezentat de nivelul redus

al plății (pentru pachetul 6 – pajiști permanente aflate în conversia la agricultura ecologică).

Astfel, în urma aplicării anagajamentelor voluntare pentru agricultura ecologică, fermierii

consideră că nu le sunt compensate în termeni reali costurile.

M13‐Plățipentruzonecareseconfruntăcuconstrângerinaturalesaucualteconstrângerispecifice



Situația angajamentelor aferente M13– Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale

sau cu alte constrângeri specifice, este prezentată în cele ce urmează:

Număr beneficiari Număr angajamente finalizate



implementare

414.305 414.305 N.A N.A



la data de 31.12.2016

Zona (ha) ‐ zona montană (13.1) 4C 1.370.000,00 1.228.034,54

Suprafață (ha) ‐ alte zone cu constrângeri naturale semnificative (13.2)

4C

3.150.000,00 3.577.598,47

Suprafață (ha) ‐ zone cu constrângeri specifice (13.3)

4C 180.000,00 137.737,87

Cheltuieli publice totale EUR (13.1) 4C

1.354.892.645,00

110.356.222,42

Cheltuieli publice totale EUR (13.2) 131.720.446,29

Cheltuieli publice totale EUR (13.3) 5.833.810,22

318


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M14‐Bunăstareaanimalelor





la data de 31.12.2016

Număr de beneficiari 3A 497,00 495,00

Cheltuieli publice totale EUR 3A 516.533.373,00 87.149.191,84

Aspecte calitative:

În cadrul Măsurii 14 există doar angajamente transferate din programul anterior, iar majoritatea

angajamentelor transferate se încheie în anul 2017.

Pentru următoarea propunere de modificare a programului, se ia în calcul posibilitatea de a include

această măsură și în noul program. În acest sens, angajamentele vor fi similare. Având în vedere

cadrul legal, nu se va mai putea aplica un pachet pentru condiții superioare de bunăstare pe perioada

transportului dar se va încerca includerea unui nou pachet pentru standarde superioare de densitate

în spațiile de creștere a animalelor.

M15‐Serviciidesilvomediu,serviciiclimaticeșiconservareapădurilor


Măsura nu a fost lansată în anul 2016 și nu s‐au angajat cheltuieli.

Aspecte calitative:

Proiectele depuse vor fi gestionate de Sistemul Informatic de Administrare și Control. Până în

prezent nu au fost depuse multe cereri.

Pentru primirea compensației, beneficiarii trebuie să respecte anumite cerințe (de exemplu, nu

le este permisă exploatarea anumitor zone).

319


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M16–CooperareAspecte cantitative:



la data de 31.12.2016

Numărul de grupuri operaționale PEI care urmează să fie sprijinite (înființare și funcționare) (16.1)

1B

24,00 0

Numărul de alte forme de operațiuni de cooperare (grupări, rețele/grupuri, proiecte‐pilot...) (16.2‐16.9)

1B

187,00 0

Măsura 16.1 – Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de noi

proiecte pilot, produse și procese și 16.1.a. Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor

operaționale, dezvoltarea de noi proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol, nu a fost

lansată până la finalul anului 2016 și nu au fost înregistrate valori pentru indicatorii de realizare.

Aspecte calitative:

În cadrul Măsurii 16 au fost depuse: 96 proiecte în cadrul SM 16.4 și 24 proiecte în cadrul SM 16.4.a.

Sub‐măsura 16.1 Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale (GO), pentru

dezvoltarea de proiecte‐pilot, produse si procese nu a fost lansată, având în vedere specificul

sectorului vizat (sectorul de cercetare) și gradul sporit de dificultate în ceea ce privește stabilirea

procedurilor de implementare. De asemenea a fost necesară procedura de achiziție publică

referitoare la selectarea evaluatorilor externi care nu a fost derulată pe parcursul anului 2016.

Din cadrul M16 Cooperare, sub‐măsura 16.4 Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și vertical

între actorii din lanțul de aprovizionare – a derulat pe parcursul anului 2016 două sesiuni de

depunere, dintre care prima sesiune nu a înregistrat gradul de accesare scontat. După experiența

primului apel, pentru îmbunătățirea implementării submăsurii au fost operate clarificări la nivelul

ghidului solicitantului (încadrarea cheltuielilor eligibile în liniile bugetare ale proiectului, tipuri de

cheltuieli eligibile, etc.) luând în considerare dificultățile înregistrate în derularea primei sesiuni

de depunere de proiecte și răspunsurile la chestionarul online destinat potențialilor beneficiari.

320


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

M17‐Gestionareariscurilor


Măsura a fost lansată și nu s‐au angajat cheltuieli.

Aspecte calitative:

Principalul motiv pentru care s‐a decis introducerea acestei măsuri în program a fost faptul că

companiile private de asigurări nu acopereau riscul asimilat tuturor dezastrelor naturale, cum ar fi

seceta, fenomen important care afectează agricultura.

Ținta indicatorului de output a fost stabilită la o valoare minimă, luând în considerare legislația

națională.

Submăsura 17.2 nu a fost lansată. Sub‐măsura are rolul de a sprijini fermierii să‐și stabilizeze

activitatea și producția prin primirea de compensații financiare pentru pierderile economice cauzate

de fenomene nefavorabile, în baza aderării la un fond mutual pentru agricultură. Principalele

dificultăți întâmpinate în lansarea sub‐măsurii 17.2 sunt asociate cu reticența fermierilor în ceea ce

privește aderarea la formele asociative și plata contribuțiilor la un fond mutual. Din aceste

considerente, deși a fost elaborată și aprobată legislația care reglementează constituirea și

funcționarea fondurilor mutuale, în consultare cu partenerii economici și sociali, există opinii diferite

referitoare la modalitatea de funcționare a fondurilor mutuale, astfel încât până la acest moment nu

există nicio formă asociativă acreditată în acest sens.

M19‐SprijinpentrudezvoltarealocalăLEADER(DLRC‐Dezvoltarealocalăplasatăsubresponsabilitateacomunității)



În cadrul măsurii 19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC ‐ Dezvoltarea locală plasată sub

responsabilitatea comunității), au fost depuse și implementate proiecte pe următoarele submăsuri:

Sub‐măsura 19.1. Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală;

Sub‐măsura 19.2. Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare

locală;








implementare

2482 1010 63 1409

321


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020



Submasura

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



în implementare

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



în implementare

Număr

proiecte

contractate

Număr

proiecte finalizate



în implementare

19.1. 173 139 9 25 0 0 0 0 173 139 9 25

19.2. 0 0 0 0 2309 871 54 1384 2309 871 54 1384

2482 1010 63 1409



la data de 31.12.2016

Număr de GAL‐uri selectate 6B 120,00 0

Populația vizată de GAL 6B 9.610.132,00 0

Cheltuieli publice totale (EUR) ‐ asistență pregătitoare (19.1)

6B 2.400.000,00 0

Cheltuieli publice totale (EUR) ‐ sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei DLRC (19.2)

6B

493.599.606,00 0

Cheltuielile publice totale (EUR) ‐ pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare ale Grupului de acțiune locală (19.3)

6B

16.561.238,00 0

Cheltuieli publice totale (EUR) ‐ sprijin pentru costurile de funcționare și animare (19.4)

6B

123.399.902,00 0

Până la finalul lunii Decembrie 2016 nu au fost înregistrate valori pentru indicatorii de realizare

aferenți măsurii 19 ‐ Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC ‐ Dezvoltarea locală plasată sub

responsabilitatea comunității).

Aspecte calitative:

GAL‐urile au fost încurajate să aplice la cât mai multe măsuri, cum ar fi cele pentru dezvoltarea

capacităţii proprii sau susţinerea unor proiecte din teritoriu, datorită faptului că acestea vor aduce o

valoare adăugată teritoriului pe care îl gestionează.

322


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

Perspectivele viitoare sunt optimiste în ceea ce priveşte populaţia rurală care beneficiază de servicii

de infrastructură îmbunătăţite prin intermediul măsurii, populaţia rurală vizată de strategiile de

dezvoltare locală şi locurile de muncă create prin LEADER.

M20‐Asistențătehnicăpentrustatelemembre


În cadrul măsurii 20 ‐ Asistență tehnică pentru statele membre, nu au fost depuse proiecte până la

finalul anului 2016 și nu au fost înregistrate valori pentru indicatorii de realizare.

Aspecte calitative:

Principalele problemele întâmpinate au fost următoarele: legislaţia privind achiziţiile publice, care a

condus la întârzierea lansării anumite proiecte; numărul insuficient de resurse umane de la nivel

administrativ; modificările frecvente ale documentelor terţiare din legislaţie.

În prezent sunt pregătite o serie de proiecte pentru perioada curentă, unul dintre cele mai

importante fiind acela de îmbuntăţire a capacităţii administrative pentru personalul AM, proiectele

de evaluare a PNDR, precum şi proiectele aferente RNDR.

9.ConcluziisirecomandariConcluziile și recomandările rezultate din procesul de evaluare au fost delimitate la nivelul fiecărei

întrebări de evaluare comună și specifică, fiind regăsite în fișele completate la nivelul subcapitolului

6.4. De asemenea, acestea sunt agregate și prezentate într‐un format unitar în secțiunile 1.2. și 1.3 din

prezentul studiu.

323


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

IndextabeleTABEL NR. 1 MATRICE DE CORESPONDENȚĂ ÎNTRE ÎNTREBĂRILE DE EVALUARE, CRITERIILE DE

EVALUARE/ANALIZĂ ȘI SETUL DE INDICATORI COMUNI ȘI ADIȚIONALI DE REALIZARE ȘI DE REZULTAT

................................................................................................................................................................... 48

TABEL NR. 2. METODE ȘI ÎNTREBĂRI SPECIFICE DE EVALUARE………………………………………………………60

TABEL NR. 3 CENTRALIZAREA NUMĂRULUI DE RĂSPUNSURI COLECTATE PRIN INTERMEDIUL

CERCETĂRII PE BAZĂ DE CHESTIONAR .................................................................................................... 64

TABEL NR. 4 CENTRALIZAREA NUMĂRULUI DE RĂSPUNSURI COLECTATE PRIN INTERMEDIUL

CERCETĂRII PE BAZĂ DE CHESTIONAR .................................................................................................... 66

TABEL NR. 5 METODE ȘI ÎNTREBĂRI COMUNE DE EVALUARE…………………………………………………………70

TABEL NR. 6. METODE ŞI ÎNTREBĂRI SPECIFICE DE EVALUARE………………………………………………………71

TABEL NR. 7 LIMITĂRI REFERITOARE LA DIFERITELE METODOLOGII UTILIZATE ÎN EVALUAREA ON‐

GOING A PNDR ........................................................................................................................................ 72

TABEL NR. 8 VALOAREA BRUTĂ A R2 LA NIVELUL EȘANTIONULUI DE PROIECTE INCLUSE ÎN ANALIZĂ,

ÎN ANUL 2016 ......................................................................................................................................... 103

TABEL NR. 9 VALOAREA BRUTĂ GLOBALĂ A R2 LA NIVEL DE PROGRAM, ÎN ANUL 2016…………………104

TABEL NR. 10 VALOAREA BRUTĂ GLOBALĂ A R2 LA NIVEL DE PROGRAM PE TIPURI DE CONTRIBUȚIE,

ÎN ANUL 2016 ......................................................................................................................................... 105

TABEL NR. 11 VALOAREA BRUTĂ GLOBALĂ A PRODUCȚIEI AGRICOLE LA NIVEL DE PROGRAM PE

TIPURI DE CONTRIBUȚIE, ÎN ANUL 2016 ............................................................................................... 105

TABEL NR. 12VALOAREA BRUTĂ GLOBALĂ A NUMĂRULUI DE UAM LA NIVEL DE PROGRAM PE TIPURI

DE CONTRIBUȚIE, ÎN ANUL 2016 ........................................................................................................... 106

TABEL NR. 13 VALORIILE MEDII CALCULATE DUPĂ APLICAREA DID……………………………………………..108

TABEL NR. 14 EFECTUL NET AL PNDR LA NIVELUL INDICATORULUI R2 ȘI COMPONENTELOR SALE, ÎN

ANUL 2015 .............................................................................................................................................. 109

TABEL NR. 15 VALOAREA BRUTĂ GLOBALĂ ȘI MEDIE A INDICATORULUI R2 ȘI COMPONENTELOR

SALE, ÎN ANII 2016 ȘI 2014 .................................................................................................................... 110

TABEL NR. 16 VALOAREA NETĂ A INDICATORULUI R2 ȘI COMPONENTELOR SALE, ÎN ANUL

2016 ......................................................................................................................................................... 110

TABEL NR. 17 VALOAREA NETĂ GLOBALĂ A R2 LA NIVEL DE PROGRAM PE TIPURI DE CONTRIBUȚIE,

ÎN ANUL 2016 ......................................................................................................................................... 111

TABEL NR. 18 VALOAREA INDICATORULUI COMPLEMENTAR DE REZULTAT R13 CALCULATĂ LA

NIVELUL ANULUI 2016 ........................................................................................................................... 113

324


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020


NIVELUL ANULUI 2016 ........................................................................................................................... 114


NIVELUL ANULUI 2016 ........................................................................................................................... 116


NIVELUL ANULUI 2016 ........................................................................................................................... 118

IndexfiguriFIGURA NR. 1 FAZELE METODOLOGIEI DE EVALUARE ON‐GOING…………………………………………………………………41

FIGURA NR. 2 MACHETA A UNUI CHESTIONAR ONLINE – EXEMPLU CU TIPURI PREDEFINITE DE RĂSPUNS,

VALORI PERMISE ȘI CÂMPURI OBLIGATORII ................................................................................................ 68

FIGURA NR. 3 RATA MEDIE DE REALIZARE A INDICATORILOR ȚINTĂ RELEVANȚI LA NIVELUL PNDR ȘI LA NIVELUL

FIECĂRUI DOMENIU DE INTERVENȚIE ........................................................................................................ 287

FIGURA NR. 4 LANȚUL LOGIC ANALIZAT PRIN LOGICA DE INTERVENȚIE……………………………………………………….291

325


2014‐2020 ÎN PERIOADA 2017‐2020

AnexeAnexa 1 – Evoluția indicatorilor de context

Anexa 2 – Analiza informațiilor calitative colectate prin cercetarea pe teren

Anexa 3 ‐ Analiza răspunsurilor la chestionare aplicate în cadrul DI 2A

Anexa 4 ‐ Etapele detaliate de calcul ale analizei contrafactuale

Anexa 5 ‐ Valorile indicatorilor comuni și adiționali țintă/rezultat și de realizare

Anexa 6 ‐ Baze de date cu răspunsuri colectate în cadrul cercetării pe bază de chestionar

Documents

EVALUAREA ON-GOING A PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE … · evaluarea on‐going a pndr 2014‐2020 În perioada 2017‐2020 evaluarea on-going a programului naȚional de dezvoltare