Upload
neculeac-elena
View
201
Download
24
Embed Size (px)
Citation preview
EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SEF LUCRARI DR. LETITIA DUCEAC
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Definitii:
Epidemiologia, in general, este știința medicala care studiază procese la nivel populational.
Termenul de epidemiologie are origine greacă : epi = deasupra, peste + demos = popor, populație + logos = știință.
Unitatea de studiu in epidemiologie este populatia, fie ca termen geografic, fie ca grup de bolnavi/pacienti spitalizati etc.
Epidemiologia (diverse definitii):
- stiința medicală care se ocupă cu studiul distribuției determinanților stărilor sau evenimentelor legate de sănătate în anumite populații, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul problemelor de sănătate (după J. Last 1988);
- epidemiologia bolilor transmisibile studiază legile apariției, existenței și raspândirii bolilor infecțioase în populație și pe această bază stabilește măsurile necesare prevenirii, combaterii și controlului până la eradicarea acestor boli;
- știință fundamentală în medicină care urmărește ameliorarea stării de sănătate a populației deoarece prin mijloacele si scopurile ei, se evidentiaza ca stiinta de baza in medicina preventiva si cea clinica;
- domenii particulare: epidemiologia mediului sau ocupaționala etc.
Epidemiologia este recunoscuta ca stiinta de baza a medicinei preventive.
Scopurile epidemiologiei:
1. Explicarea principiilor cauzale ale îmbolnavirilor;
2. Stimularea aplicării mijloacelor sale în prevenirea bolilor și în promovarea stării de sănătate a populației si a mediului;
3. Pregătirea specialiștilor în profesii conexe cu cea medicală pentru a cunoaște cât mai multe aspecte ale stării de sănătate a populatiei si a mediului;
4. Încurajarea unei activități clinice practice de bună calitate prin introducerea conceptelor de epidemiologie clinică;
5. Stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.
Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:
1. Cercetări asupra etiologiei bolilor transmisibile si netransmisibile;
2. Cercetarea istoriei naturale a bolilor;
3. Studiul stării de sănătate a populației;
4. Epidemiologie clinică - prin aplicarea principiilor și metodelor epidemiologice specifice în practica medicală;
5. Evaluarea eficienței și eficacității serviciilor de sănătate;
6. Elaborarea de algoritmuri diagnostice și terapeutice; 7. Analize si decizii manageriale.
Stiinte colaborative:
Medicina preventiva;
Medicina sociala;
Igiena;
Ecoepidemiologia (studiul noxelor exogene);
Genetica (studiul factorilor endogeni ereditari);
Sociologia medicinei;
Stiinte juridice.
Obiectivele epidemiologiei moderne: cunoașterea și evaluarea stării de sănatate a populației;intervenția profilactică și curativă;promovarea stării de sănătate a populatiei (sanogeneza).
Medicii din toate specialitățile, dar mai ales cei ce lucrează în domeniul Asistenței primare de sănătate au nevoie de mijloace metodologice care sa le asigure cunoasterea obiectiva a sanatatii populatiei de care raspund, precum si evaluarea si programarea unor interventii optime adaptate necesitatilor reale ale populatiei.
S-au conturat doua concepte:
•EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE (B.T.)
(INFECTO-CONTAGIOASE)
•EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE (B.N.T.)
OBSERVATII GENERALE:
Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor (bacterii, virusuri, micoplasme,rickettssi, fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt contagioase, fiind transmisibile de la om la om.
60% din consultatiile ambulatorii reprezinta virozele respiratorii la toate varstele.
60 – 80 % din bolile medicinei interne si pediatrice sunt de cauza infectioasa.
Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului si apararea sanatatii comunitatii.
Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate: 30-40% in septicemie, meningite, tetanos; 60-90% in febrile hemoragice; 100% in rabie. Unele BI sunt incurabile (encefalite prionice, HIV / SIDA, PESS) Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente: poliomielita, meningo-encefalita, hepatitele B, C. Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune reglementarilor legislative nationale si internationale: malaria, holera, poliomielita, hepatite.
OBSERVATII GENERALE
Prima cauza de mortalitate din lume
A 3 a cauza principala de deces in majoritatea tarilor
1996 – din 52 milioane decese de toate cauzele,
peste 17 milioane s-au datorat bolilor infectioase, iar
9 milioane au fost copii
Impactul economic devine considerabil in timpul
unor epidemii (gripa, boli diareice)
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC- DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor,
mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamizator-favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel populaţional.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.):
- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi de transmitere, receptivitate
- Factori dinam-favorizanti: - naturali,
- socio-economici
I. I. SURSA DE AGENŢI PATOGENISURSA DE AGENŢI PATOGENI
- - Definiţie:Definiţie: organism care asigură: organism care asigură:- găzduirea agentului patogen;- găzduirea agentului patogen;- supravieţuirea; - supravieţuirea; - - eventualeventual înmulţirea; înmulţirea;- întotdeauna diseminarea;- întotdeauna diseminarea;- prezintă sau nu semne clinice de boală.- prezintă sau nu semne clinice de boală.
- - CategoriiCategorii: : - omul - omul bolnavbolnav cu forme clinice: tipice sau atipice; cu forme clinice: tipice sau atipice;- omul - omul purtătorpurtător de agent patogen; de agent patogen;
dar dar şşi i - animalele, păsările: idem- animalele, păsările: idem- vectorii biologic activi- vectorii biologic activi
PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI
Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea:
nu prezintă semne clinice de boală
Categorii: preinfecţioşi, sănătoşi, foşti bolnavi. Purtătorii preinfecţioşi:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;- contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei;
Purtătorii sănătoşi:- persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de
imunizare;- primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;- diseminare: zile-săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);
Purtătorii foşti bolnavi: a) convalescenţi: durata variabilă (zile-luni) (foarte multe specii
microbiene) b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa - purtătorii foşti
bolnavi cronici surse cu o deosebită semnificaţie epidemiologică
Alte surse de ag.patogeni:Animalele si pasarile-produc boli numite zooantroponoze/zoonoze (peste 90 la nivel mondial; 15-20 in Europa)
- categorii de surse: animale/pasari salbatice, domestice; bolnave (tipic/atipic) purtatoare de ag.pat. - cele 3 tipuri:
preinfectiosi sanatosi fosti bolnavi- rural/urban -> ocupationale ->populatie generala- migratia pasarilor si animalelor- implicatii: medicale/veterinare- socio-economice Ex.:gripa aviara/porcina; turbarea; febra Q; antrax, tetanos, leptospiroza.
Artropodele (insectele)
-vectori biologic activi (gazde obligatorii):
Păduchii omului: tifosul exantematic, febra recurenta, febra de Wolhinia (5 zile);
Țânțarii: malaria, encefalitele, febra galbena, denga, filarioza:
Căpușele: encefalitele, boala Lyme, tularemia, febra recurenta, febra Q, tifosul american, african, asiatic;
Purecii șobolanilor: pesta (ciuma),tifosul murin, parazitoze.
II. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI
Modul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la receptivi
Modul de transmitere poate fi: direct şi indirect
● modul direct:- limitare spaţială şi temporală;- se poate transmite orice specie microbiană (salmonele, stafilococ, VH etc.);- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambiental (rujeola, rubeola, gripa etc.);
● modul indirect:- dispersie puternică spaţială şi temporală;- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;- mecanisme complexe în care sunt implicate singular sau asociativ căile de transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, mâinile, unele artropode contaminate
Caile de eliminare a ag. pat.de la sursa la receptivi:
- Secretii nasofaringiene (pic.Flugge): inf.respiratorii: virale(viroze,gripa)/bacteriene (inf.streptococice –angine);
- Saliva sau lichidul oral: inf.urliana,HVB,HIV, rabie;
-Sputa/secretiile bronsice: inf. pulmonare- TBC;
-Secretiile cutaneo-mucoase(purulente):erizipel,varicela, pesta bubonica,stafilococii sau streptococii cutanate, scarlatina,inf.otice,oftalmologice,boli venerice (sifilis);
-Lichidele seroase: LCR,peritoneal,pericardic,pleural,
articular(sinovial),exsudate,transudate;
-Sangele infectat cu virusuri,bacterii,ricketsii,protozoare:
HIV,malarie,tifos exantematic,febra Q,encefalite,toxoplasmoza
-Secretiile genitale (vaginale/spermatice): inf.venerice,HIV,HVB;
-Secretia lactata:HIV,VHB,antrax,bruceloza,febra aftoasa,encefalita de capuse;
-Varsaturile: inf.digestive,dizenterie,febra tifoida,TIA;
-Urina: febra tifoida,leptospiroza, inf.urinare,TBC uro-genitala;
-Materiile fecale: inf.digestive,dizenterie,holera,febra tifoida,poliomielita;
-Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC, citomegalovirus etc.
Durata eliminarii agentilor infectiosi=perioada de contagiozitate; este variabila pt.fiecare proces infectios in parte.
III . FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANŢI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
- intervin în: - crearea “momentului critic” → FD
- evoluţiile particulare ale PE
1. Naturali
- cosmici: activitatea solară
- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
- climatici: latitudine, altitudine
- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă...
2. Socio-economici
- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-sanitară, culturală…
- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare…
P.E. este influentat de:
-sezonalitate;
-patologia geografica (zonala);
-meteoropatologia;
-excesul de morbiditate si mortalitate;
-forma de manifestare.
PREVENTIA SI COMBATEREA sunt orientate in functie de sezonalitate.
Sezonul rece:
-rezistenta scazuta la “poarta de intrare”a aparatului respirator
-vasoconstrictie;
-dezechilibre nutritionale/suprasolicitari metabolice;
-insuficienta igienizarii cotidiene/aglomeratia;
-microclimat deficitar/lipsa ventilatia;
-eforturi fizice.
Sezonul cald:
-perturbarea barierelor ap. digestiv/pH acid gastric;
-brasajul populational;
-colectivitati temporare/ igiena deficitara;
-migratia animalelor/ pasarilor/ mustelor;
-aversele de ploaie, inundatii etc.
IV. DEFINIREA NOŢIUNILOR DE RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ, IMUNITATE, FOND
IMUNITAR POPULAŢIONAL
RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie
NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex. vaccinările, educarea populaţiei etc.)
# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau patologice
REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:
- rezistenţa generală nespecifică
- rezistenţa specifică (imunitatea).
REZISTENTA GENERALA NESPECIFICA
Mecanisme:
-integritatea barierelor cutaneo-mucoase;
-hematopoeza;
-reactiile metabolice;
-fagocitoza;
-procesele inflamatorii;
-sistemele secretorii antimicrobiene (Ig A etc.);
-aciditatea gastrica/ vaginala;
-pH-ul cutanat/ sudoratia/ secretia sebacee/ descuamarea;
-aparatul ciliar al aparatului respirator (poarta intrare)
-mucusul nazal;
-tusea/ stranutul;
-hipersecretiile/ voma/ tranzitul intestinal;
-eliminarile digestive;biliare/ urinare/ lacrimale;
-lizozimul din: lapte, mucoasa bucala, nazala, saliva,lacrimi, piele,sange;
-producerea de interferoni;
REZISTENTA GENERALA SPECIFICA (IMUNITATEA)= raspunsul complex adaptativ al organismului la agreasiune, prin homeostazie imunologica
= capacitatea de recunoastere ulterioara pentru neutralizarea agentului patogen.
- umorala- prin anticorpi (Ac)
- celulara- celule cu “memorie”.
IMUNITATEA– NATURALA – de specie
-pasiva (materna - lapte matern
/ transplacentara)
-activa (prin trecerea prin
boala)
- ARTIFICIALA - pasiva –prin seruri/Ig
(DOBANDITA) - activa- prin vaccinuri
FONDUL IMUNITAR POPULATIONAL
-natural si artificial
= consta in proportia de posesori Ac specifici
-Evaluare: prin metode epidemiologice si serologice
Evaluarea este necesara pt. cunoasterea:
-istoriei naturale reale a morbiditatii;
-eficientei vaccinarilor;
-duratei unei stari de imunitate;
-compararea eficientei imunogene a unor vaccinuri din aceeasi clasa .
V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BT
- clasic manifestarea PE poate fi: sporadică endemică epidemică pandemică
- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”
- endemo-sporadică
- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
- endemo-epidemică
1.MANIFESTAREA SPORADICA
-numar redus de cazuri, fara legatura intre ele;
-dispersare mare: spatiala si temporala;
-situatie epidemica buna, ce trebuie mentinuta;
-necesita supraveghere epidemiologica.
B.T. cu manifestare sporadica:
-Rubeola, tusea convulsiva, difteria;
-Dizenteria bacilara, febra tifoida;
-Tetanos.
Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului în România, în perioada 1970-2009
95
21
11
9
1012
8
11
13
24
14
1923
17
22
28
25
30
37
23
33
34
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1970
1980
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
nu
ma
r c
azu
ri/1
00
.00
0 lo
c.
Manifestarea sporadică- număr redus de cazuri- dispersare puternică: spaţială şi temporală- lipsa unor relaţii între cazuri- situaţie epidemică bună, care trebuie menţinută
2.MANIFESTAREA ENDEMICA
-numar redus de cazuri, tendinta de crestere si “concentrare” in timp/ spatiu;
-semnal de “alarma”: risc pt. evolutie epidemica;
-denota deficiente medico-sanitare in supravegherea epidemiologica.
3. MANIFESTAREA EPIDEMICA
-numar mare si relativ mare de imbolnaviri;
-puternica“concentrare” spatiala si temporala;
-acumularea de surse’
-contaminarea unor cai de transmitere;
-cresterea fondului de receptivi;
-prezenta factorilor dinamizatori-favorizanti;
-deficiente majore in activitatea medico-sanitara;
-cataclisme.
Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a rubeolei în România, în perioada 1970-2009
513
2,98,113,716,531,5
218,5
50,8
554,4
22,722,9
191,4
41,7
104,8140
26,537
31,5
255,9
206,8130,2
0
100
200
300
400
500
600
cazu
ri no
i/100
.000
loc.
Manifestarea epidemică- număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri- puternică “concentrare” spaţială şi temporală - acumularea de surse- contaminarea unor căi de transmitere - creşterea fondului de receptivi- prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi- deficienţe grave în activitatea medico-sanitară
4. MANIFESTAREA PANDEMICA
- cumulare de epidemii: spatial/ temporal;
- extindere spatiala deosebita;
-prezenta “in exces” a factorilor dinamizatori-favoriz.
- acumulare intensa de receptivi;
- implicat brasajul populational (“import-export”);
- agenti patogeni noi sau “modificati”;
- contaminarea cailor de transmitere (cataclisme);
- conditii naturale si socio-economice particulare;
- deficiente de supraveghere epidemiologica.
PANDEMIILE necesita SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA CONTINUA, NATIONALA SI INTERNATIONALA (OMS,CDC).
EXEMPLE DE PANDEMII:
-Pandemii “istorice”: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic, febra recurenta de paduche etc;
-Pandemii “ moderne”,“ trenante”: HIV;
-Pandemii cu risc de reemergenta: gripa aviara/ porcina, holera etc;
Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:- extindere spaţială deosebită-prezenţa “în exces” afactorilor PE- cauze deosebite: acumularea intensă de receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453
"Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni
412 D.C412 D.C
Evul MediuEvul Mediu1781 si 1781 si 18301830
19181918
1933193319519577
19619688
19771977
"Asiatică""Hong Kong"
"Rusească"
Prima izolare a virusului gripal uman
Epidemii extinse: din Rusia până în Asia
Numeroase epidemii
Epidemii relatate de Hipocrate
GRIPA: imaginea reala a unei boli GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoaredevastatoare
ALTE FORME DE MANIFESTARE A P.E. :
MANIFESTAREA SEZONIERA
- cresterea incidentei bolii in populatie intr-o anumita perioada de timp, comparativ cu restul anului;
- expresia influentei factorilor de mediu;
-mai evidenta in cazul bolilor cu incidenta crescuta.
Ex.: vara- BDA; iarna-viroze respiratorii, gripa, HVA.
MANIFESTAREA PERIODICA
-specifica in cazul bolilor cu evolutie naturala (neinfluentate de actiunile de vaccinare) sau in contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la Mecca etc);
-aparitia de “valuri epidemice” la un interval de cativa ani.
Ex.: rujeola (la 5 ani);gripa(3-5ani);
inf.streptococice(5-9 ani); inf. meningococice (9-15 ani).
Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în România (1994-1997)
600
500
400
300
200
100
I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O 1994 1995 1996 1997
Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ în ţări din Africa (1966-2000)
SUPRAVEGHEREA BOLILOR TRANSMISIBILE
Elaborarea măsurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic şi evitarea
reapariţiei lui
MĂSURILE DE PREVENTIE
MĂSURILE ANTI-EPIDEMIICE
(de combatere și de control)
PROGRAMUL EPIDEMIOLOGIC PENTRU PREVENTIE
PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE
examen de sanatate prenuptial;examene de sanatate in perioada graviditatii, pentru mama si fat;examene genetice pentru preventia malformatiilor congenitale;
examen de sanatate pentru nou-nascuti, copil 0-1 an, copil 1-5 ani;
triaj epidemiologic la inceperea activitatii in gradinite si scoli;
triaj epidemiologic cu ocazia constituirii unor colectivitati temporare (tabere, santiere, unitati militare etc);
examene de sanatate cu ocazia admiterii in scoli si facultati;
PRESTATII PREVENTIONALE EPIDEMIOLOGICE
examene de sanatate la angajare;
examen de sanatate la recrutare in armata;
examene periodice de sanatate la salariati;
examene de sanatate de tip triaj epidemiologic-screening prin diferite programe;
examen medical preventional al donatorilor de sange;
examene de sanatate pentru angajarea in unitati de alimentatie publica;
examene de sanatate pentru obtinerea permisului de conducere auto si verificarea periodica;
examene in cadrul expertizei de pensionare pe motiv de boala;
examene de sanatate la personalul medico-sanitar;
controlul curent igienico-sanitar si epidemiologic;
intradermoreactii pentru evaluarea receptivitatii in TBC;
investigatii de laborator in colectivitati pentru depistarea purtatorilor de agenti patogeni;
supravegherea contactilor/suspectilor intr-un focar de boala transmisibila;
supravegherea clinico-epidemiologica si de laborator a purtatorilor de agenti patogeni aflati in evidenta;
supravegherea vechilor focare de boli transmisibile;
practicarea vaccinopreventiei / imunoglobulinopreventiei;
practicarea antibiotico- si chimio- preventiei;
decontaminarea, dezinsectia, deratizarea.
Măsurile igienico-sanitare(comune, generale)
-recomandate de legislaţia de profil
-au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienă
individuală, de familie sau de colectivitate, a
mediului ambiental natural sau ocupaţional
Obiective preventionale igienico - sanitare
igiena locuintelor si a anexelor;
imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa potabila;
evitarea poluarii biologice a aerului, a solului si a surselor de apa potabila;
igiena alimentatiei, controlul starii igienico-sanitare a unitatilor alimentare si a alimentelor date in consum;
educatia pentru sanatate privind regulile de igiena ce trebuie sa fie respectate de catre personalul unitatilor medico-sanitare, dar si de populatie;
masuri igienico-sanitare pentru preventia unor boli profesionale.
Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)
a) Măsuri faţă de bolnavi
depistarea activă şi precoce a cazurilor
izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu
declararea nominală sau numerică
b) Măsuri faţă de suspecţi
aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea diagnosticului.
c) Măsuri faţă de contacţi
izolare în familie sau în colectivitate, carantinarea
supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii
examen clinic, termometrizare
examene de laborator
chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino – prevenţie
măsuri de D.D.D.
educaţie pentru sănătate
d) Măsuri faţă de purtători
evidenţa şi dispensarizarea acestora
sterilizarea microbiologică prin diferite metode
supravegherea
educaţie pentru sănătate
excludere temporară sau definitivă din diferite sectoare cu
risc populaţional
e) Măsuri faţă de convalescenţi
dispensarizare (supraveghere)
Alte măsuri
vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau în populaţie
imunoglobulinoprevenţie şi chimioprevenţie
testări în populaţie pentru stabilirea gradului de receptivitate
măsuri speciale prin sistarea temporară a activităţii în unele unităţi de interes public
educaţia pentru sănătate a populaţiei
Verificarea aplicării corecte şi urmărirea eficienţei măsurilor
igienico-sanitare şi anti-epidemice
se controlează modul în care fiecare cadru medico-sanitar execută anumite activităţi (măsurile propuse) – medicul de familie şi personalul mediu
se stabileşte durata supravegherii speciale în focar
→ durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective din momentul depistării ultimului caz
data şi persoana care va realiza declararea
lichidării focarului, odată cu analiza acţiunilor desfăşurate (programe prevenţionale).
Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică
fişa de anchetă epidemiologică (FAE) = documentul metodologic cel mai
important elaborat la apariţia fiecărui caz de boală transmisibilă
utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca act medico-legal
stă la baza sistemului de raportare în cazul bolilor cu declarare obligatorie
EMERGENŢE ŞI…..
AGENŢI PATOGENI EMERGENŢI
HIV tip 1 şi 2 HIV/SIDA
Virusurile gripale H5N1 gripa pandemică
Legionella pnuemophillia legioneloza
Parvovirus B19 parvoviroza
AGENŢI PATOGENI ASOCIAŢI UNOR BOLI NOI
Herpesvirusuri 6 şi 7 SIDA
Filovirusuri (Ebola, Marburg …) febre hemoragice umane
Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift…) febre hemoragice umane
Arenavirusuri (Lassa) febre hemoragice umane
Borrelia burdorferi boala Lyme
Helicobacter pylori boala ulceroasă, ATS
Staphylococcus aureus sindr. toxico septic
Chlamydia pneumoniae pneumonii, ATS
REEMERGENŢE
AGENŢI PATOGENI REEMERGENŢI
Togavirusuri encefalite transmise prin ţânţar
Flavivirusuri denga, febra galbenă, encefalita japoneză
Protozoare malaria
NOI EPIDEMII
Mycobacterium tuberculosis TBC multidrog rezistentă
Vibrio cholerae holera
Yersinia pestis pesta
Escherichia coli O157H7 sindrom hemolitic uremic
CIUMA BUBONICA
Boala contagioasa extrem de virulenta si devastatoare –
sec. XIV – a decimat 30 % din populatia Europei
Agent etiologic: Yersinia pestis
Vectorul: sobolan/ puricii sobolanului
Clinic: febra, cefalee, artralgii, astenie.
Afectare ganglioni cervicali si axilari: tumefactii dureroase
10 cm → hemoragii tisulare → ganglionii devin de culoare
albastru inchis pana la negru (ciuma neagra) → ulceratii cu
continut purulent
VARIOLA
una din cele mai mari catastrofe ale omenirii
sec.XX - au murit 300 – 500 milioane oameni
1967 – au fost afectati 15 milioane oameni
– 2 milioane au decedat
1967 OMS se mobilizeaza si initiaza o campanie intensa de
vaccinare si informare a opiniei publice
1977 – eradicata; niciun caz nu s-a mai inregistrat
singura boala contagioasa a carei germeni au foat total
elimiati din mediul natural
VARIOLA – Manifestari clinice
a desfigurat un numar imens de oameni
afecteaza capilare din piele, gat, gura, ochi
piele: eruptie maculo-papulo-veziculara → cicatrici
Complicatii: - orbire
- deformatii membre - artrita
EMERGENTA SI REEMERGENTA IN PATOLOGIA INFECTIOASA
Motto:
“Se vor naste noi maladii infectioase; unele vor disparea lent; cele ce vor continua sa existe nu se vor mai manifesta sub forma pe care o cunoastem astazi”.
Charles Nicolle, 1933