Bibliografie selectiva• Anghel I. şi colab., 1981 - Ultrastructura celulei

vegetale (atlas). Ed. Acad. Rom., Bucureşti• Ştefan N., Lăcrămioara Ivănescu, 2002 -

Elemente de morfologie şi taxonomie vegetală, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi

• Toma C., Niţă M., 2000 - Celula vegetală, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi

• Toma N., Anghel I., 1985 - Citologie vegetală, Ed. Univ. Bucureşti

Viaţa apare pentru prima dată acum 3,6 miliarde de ani, la începutul Precambrianului

-Cele mai vechi bacterii au apărut acum 3,5 mld. ani, primele eucariote acum 1,5 mld. ani

-Divergenţa : ciuperci, plante, animale a avut loc acum 700 mil – 1 mld. ani.

Celula eucariota

Celula eucariota

Celula procariota

Celula procariota

Microscop electronic cu transmisie

Microscop fotonic (optic)

Microscop electronic cu baleiaj

Celule poliedrice din parenchim

Celule tabulare din suber

Celule stelate din maduva

Celule stomatice reniforme

Celule stomatice halteriforme

Celule de forma neregulata - sclereida

Forme de celule vegetale

Celule de Saccharomyces 4-6 µm

Celule din apexul caulinar si radicular 10-50 µm

Celule (peri) de pe tegumentul semintei de bumbac 1- 4 cm

Fibre de in (celule mecanice) – 10-15 cm

Celule din mezocarpul de portocal – 1- 2 cm

Dimensiunile celulelor vegetale

Talul de la Caulerpa sp. – 1 m

Celule din apexul de la Allium cepa

Celule din epiderma tecii carnoase a bulbului de Allium cepa

Celule din frunza de Elodea canadensis

Celula asimilatoare vazuta la microscopul electronic

Plasmodesme

Aparatul Golgi Reticulul endoplasmic

Celula asimilatoare

Cloroplast

Vacuola

Nucleu

Mitocondrie

Perete celular

NucleuRibozomi

Reticul endoplasmic

Aparat Golgi

Mitocondrie

În celula vegetală vie, conţinutul de apă ajunge la 85-90%.

Exista 5 forme de apă celulară:

• apa în exces, a cărei pierdere nu produce perturbări în celulă;

• apa metabolică, a cărei eliminare nu provoacă moartea celulei, dar perturbă metabolismul;

•apa vitală, a cărei pierdere produce moartea celulei (în general, o pierdere de 25-30% produce acest fenomen; unii muşchi rezistă la o deshidratare de până la 95%);

• apa reziduală, care se poate încă extrage după moartea celulei;

•apa legată (3-4% din apa celulară), care face parte din moleculele proteice şi nu poate fi extrasă.

Formula generala a unui aminoacid Triptofan

Cei noua aminoacizii esentiali sunt: histidina, izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina.

Ceilalti aminoacizi cunoscuti sunt: alanina, arginina, acidul aspartic, ornitina, cisteina, cistina, prolina, acidul glutamic, serina,

glutamina, glicina.

Structura unei peptide

Oligopeptidele sunt alcătuite din două până la zece resturi de aminoacizi. Polipeptidele au mai mult de 10 resturi de aminoacizi, ele aflându–se în cantitate mai mare la plantele inferioare decât la cele superioare.

AND – acidul dezoxiribonucleic

ARN – acidul ribonucleic

Lipidele - reprezintă amestecuri de substanţe lipofile în care predomină esterii naturali ai acizilor graşi cu alcooli (în special glicerolul). În celula vegetală, lipidele se găsesc în structura membranelor biologice, în hialoplasma şi in sucul vacuolar; în cantitate mai mare se găsesc depozitate în unele fructe şi seminţe.

Grăsimile sunt amestecuri de gliceride, care sunt esteri ai glicerinei cu acizii graşi.

Fosfolipid

Grup polar

Fosfat

Glicerol

Lanturi de acizi grasi Pol hidrofob

Pol hidrofil

Bistrat lipidic

Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Se clasifică în: monoglucide (oze), oligoglucide (oligozide), poliglucide omogene (holozide) şi poliglucide neomogene, mixte (poliuronide).

D- glucoza

α - glucoza

β - glucoza

MONOGLUCIDE

α glucoza β fructoza

Zaharoza

DIGLUCIDE

POLIGLUCIDE

Celuloza

Formarea amidonului