CUMP1$$3(/25

&XPSQDDSHORUVHJVHte pe suprafaa unui interfluviu LXUPUHte creasta sau culmile muntoase ale sectorului de teren FHOPDLvQDOWFDUHGHVSDUWHGRXED]LQHde scurgere.6HGLVWLQJGRXFDWHJRULLGHFXPSHQHDOHapelor:&XPSQDDSHORUGHVXSUDID0, care este OLQLDGHFXPSQVDXOLPLWFDUHVHSDUED]LQHYHFLQH3HQWUXDFHDVWFDWHJRULHFXPSQDDSHORUVHGHWHUPLQFXDMXWRUXOplanurilor topografice. [

&XPSQDDSHORUVXEWHUDQH, care este linia suprafe ei apei subterane sau a suprafeei piezometrice de la care scurgerea VXEWHUDQHVWHGLYHUJHQWGHRSDUWHi de FHDODOW]QDFHVWFD]FXPSQDDSHORUHVWHmai greu de precizat

7UDVDUHDSHKDUWDFXPSHQHLDSHORUVHIDFHSHOLQLDFHORUPDLPDULvQOimi ce GHOLPLWHD]GRXED]LQHKLGURJUDILFHvecine, traversnd perpendicular curbele GHQLYHOOLQLDSXQFWDWURLH

Principalele cumpene ale apelor (liniile URLLLED]LQHOHGLYHUVHORUIOXYLLJULdin Europa

7,385,(9,

Un chei este o porLXQHGHYDOHVWUkPWFXversani nal LVSDi n roci dure

Un canion este o poriune de vale foarte vQJXVWFXYHUVDQii nal i i abrup i i cu fundul ocupat n ntregime de albia rului.

Un sodol sau sohodol este o albie sau o vale VHDFDEUXSWIRUPDWvQXUPDSLHUGHULLDSHLvQDGkQFSULQILVXULSRQRDUHVDXDOWHPRGDOLWi .

/LQLDGHIURQWLHUVWDELOLWpe un ru meandrat

ntotdeauna firul apei este mai apropiat de malul concav dec t este axul rului . )RU&Dcentrifug &determin &migrarea apei spre exterior, spre malul concav. Presiunea asupra lui genereaz&regimul eroziv .

Albiile rurilor sunt supuse unor WUDQVIRUPULcare se pot producelent sau rapid Lcare pot fi temporare sau permanente .n IXQFLHde SDUWLFXODULWLOHWUDQVIRUPULORUse disting :- Albii stabile care sunt de UHJXOalbii vechi, cu profilul longitudinalformat n care, n decursul anilor au loc WUDQVIRUPULreversibile iarschimbul de aluviuni dintre curent Lalbie e echilibrat .- Albii instabile - VXIHUWUDQIRUPULcu caracter permanent, care seHYLGHQLD]GXStrecerea anului hidrologic prin FROPDWULsau eroziunipe anumite sectoare . DF instabilitatea e PRGHUDWWUDQVIRUPULOHireversibile DIHFWHD]mai ales, adncimile IUca malurile albiei Vse modifice prea mult iar n cazul LQVWDELOLWLLmari se producVFKLPEULimportante ale traseului n plan, acesta tinznd spremeandrare .- Albiile divagate se FDUDFWHUL]HD]prin procese de meandrareexcesive , traseul n plan al albiei minore, schimbndu -se foarte multchiar de mai multe ori pe an .

Cele mai importante cauze ale WUDQVIRUPULLDOELLORUVXQW- Rota 0LDSPkQWXOXL- For DFHQWULIXJvQFXUEH- Circula 0LDWUDQVYHUVDODcuren0ilor interiori- Varia 0iile n timp a debitelor OLFKLGLVROLG

Rota LDSPkQWXOXL

,QIOXHQ DURWD LHLHOLSVRLGXOXLWHUHVWUXDVXSUDPLFULLDSHLvQUkXULHVWHH[SULPDWSULQIRU DCoriolis

n care: Fc IRU DGHLQHU LH&RULROLV kgf /m m masa apei in miscare kgf -viteza medie a curentului , m/s + viteza unghiulara de rotatie a pamantului unghiul verticalei locului cu planul ecuatorial (latitudinea geografica a locului ) in

grade

)RUDCoriolis este o IRUDSDUHQW, de LQHULH, care DFLRQHD]asupra unui corp cnd acesta estesituat ntr -un sistem de UHIHULQaflat n PLFDUHde URWDLH.

TYQ sin2 mFc

Un caz particular este dat de URWDLD3PkQWXOXL. Din FDX]F VXSUDIDD3PkQWXOXLse URWHWHcu o YLWH]mai mare n apropierea Ecuatorului dectla poli , IRUDCoriolis care ia QDWHUHeste mai VODEla Ecuator LFUHWHsprepoli .

ntr-un sistem de UHIHULQ LQHU LDOobiectul negru(imaginea de sus) se PLFrectiliniu . DFsistemul de UHIHULQse DIOn URWDLH(imagineade jos), observatorul (punctul URXpercepeobiectul ca fiind n deplasare curbilinie .

Un efect vizibil al acestei for Heste dat de apele FXUJWRDUH, la care se produce eroziunea malurilor drepte (n emisfera QRUGLF), respectiv stngi (n emisferaVXGLF). n emisfera QRUGLFmalul abrupt al rurilor este cel drept n timp ce nemisfera VXGLFmalul abrupt este cel stng .

)RU DFHQWULIXJvQFXUEH

)RU DFHQWULIXJVHPDQLIHVWvQFXUEHLSURGXFHVXSUDkQO DUHDPDOXOXLFRQFDY

vQFXUEHFXUHQ LLGHODVXSUDID DPDVHLGHDSGLQDOELHVHvQGUHDSWVSUHPDOXOFRQFDYerodndu -OLDUFXUHQ LLGLQYHFLQWDWHDIXQGXOXLFLUFXOVSUHPDOXOFRQYH[XQGHVHGHVFDUFSDU LDOGHDOXYLXQLLGHIRUPHD]WUHSWDWVHF LXQHD

0&ULPHDHLYDULD]&vQIXQF LHGH0&ULPHDHLYDULD]&vQIXQF LHGH--raza raza de curbura a cotului (m)de curbura a cotului (m)--viteza de deplasare a viteza de deplasare a curentuluicurentului (m(m/s/s))

rv

aFcentrifug2

ntotdeauna firul apei este mai apropiat de malul concav GHFWHVWHD[XOUXOXL. )RU DFHQWULIXJ&determin &migrarea apei spre exterior, spre malul concav. Presiunea asupra lui genereaz &regimul eroziv .

&LUFXOD@LDWUDQVYHUVDODFXUHQ@LORULQWHULRUL

QPDVDDSHLFDUHVHGHSODVHD]vQDOELHDUHORFFLUFXOD LDWUDQVYHUVDODFXUHQ LORUFDUHDVRFLDWvQDLQWULLORQJLWXGLQDOHDFXUHQWXOXLGHDQVDPEOXSURYRDFRPLFDUHJHQHUDOHOLFRLGDO

&LUFXOD LDWUDQVYHUVDOHFDX]DWvQFXUEHGHIRU Dcentrifuga iar pe trasee rectilinii de forta Coriolis. La circulatia transversala a curentilor mai contribuie:

IUHFULOHGHFRQWXUDOHFXUHQWXOXL Incarcarea diferita a curentului cu aluviuni regimul turbulent al curgerii

9DULD@LLOHvQWLPSDGHELWHORUOLFKLGLVROLG

&UHWHULOHLGHVFUHWHULOHGHGHELWLQLYHOUHSUH]LQWFHD

PDLLPSRUWDQWFDX]DWUDQVIRUPULORUFDUHDXORFvQ

albii.

9DULD LDvQWLPSDGHELWXOXLOLFKLGLVROLGDIHFWHD]WRDWH

FDUDFWHULVWLFLOHPRUIRPHWULFHDOHDOELHLVHF LXQHD

WUDQVYHUVDOSURILOXOORQJLWXGLQDOLWUDVHXOvQSODQ

Cel mai mult contribuie la modificarea albiei debitul de formare el UHSUH]LQWGHELWXOPD[LPPHGLXPXOWLDQXDOFXDF LXQHGHHURGDUHsau de depunere a aluviunilor.

/DPXQWHLQIOXHQ DYDULD LHLGHELWXOXLDVXSUDWUDQVIRUPULLDOELHLHPDLUHGXVFRPSDUDWLYFX]RQDGHFkPSLHXQGHSDQWDGHFXUJHUHdepinde mult de debit.

Aluviunile sunt particule solide de diverse dimensiuni, forme, purtate de curentii de apa si provenite din erodarea bazinului hidrografic si a albiei

Dupa modul cum sunt deplasate de curentul de apa avem:

- aluviuni de fund SXUWDWHSULQWkUkUHLrostogolire

aluviuni n suspensie-purtate prin plutire n PDVDGHDS

$OXYLXQLOHPDULLPLMORFLL- au forme rotunjite GDWRULWX]XULLSURYRFDWHGHFLRFQLULOHLIUHFULOHGLQWLPSXOGHSODVULLORUGDWRULWDEUD]LXQLLHOHvLPLFRUHD]GLPHQVLXQHDvQSURFHVXOGHdeplasare

$OXYLXQLOHILQHDUJLOPkO au forme variate ca QLWHVRO]L

Marimea corpurilor solide transportabile de un raudepinde de viteza curentului . Daca viteza atinge 30km/h, atunci poate chiar rostogoli stanci mai marepe fundul albiei .

Raul care are viteza de 10 km/h poate transportadoar pietrele mai mici, iar la5 km/h numai nisip sialte materiale fine, ca namolul . Fluviile transporta sisubstante dizolvate in apa, cum este calcarul . Candfluviul ajunge in regiuni mai plate, nu mai areputerea sa transporte materialul si le depunetreptat in matca .La inceput depune pietrele maimari si apoi particulele mai mici .

Caracteristicile aluviunilor sunt: 1.Greutatea specifica (Jal) are valori cuprinse in intervalul 2550-2650-2850daN/m3. LDPHWUXOPHGLXDODOXYLXQLORUVHVWDELOHWHSH

ED]DFHUQHULLSUREHLGHDOXYLXQLLDJUDILFXOXLdiametrelor granulelor(fig)

3. Gradul de neuniformitate este dat de:

d60 diam aluviunilor FRUHVSXQ]WRDUHODGLQ

greutatea probei, mm

d10 diam aluviunilor FRUHVSXQ]WRDUHODGLQJUHXWDWHD

probei, mm

4. 9LWH]DILQDODGHFDGHUHXQLIRUPDXQHLSDUWLFXOHsolide (aflata in suspensie) intr -un lichid aflat in repaus. (DGHSLQGHGHPDULPHDLIRUPDSDUWLFXOHL

4

Pentru un bazin hidrografic mic , SDULDOimpadurit sepoate aplica cu rezultate bune , metoda elaborata deR. Gaspar LAl. Apostol, prin aceasta metoda seprognozeaza separate volumul de aluviuni antrenat descurgerea dispersa de pe YHUVDQLLseparat volumulde aluviuni antrenat de scurgerea concentrata din albiiLmalurile aferente.

Pentru o durata lunga, metoda Gaspar- Apostol permiteevaluarea orientativa a volumului mediu anual dealuviuni care trece printr-o VHFLXQHde calcul data aunui bazin hidrografic WRUHQLDOprin intermediulformulei:

Wa = Wav + Waa, unde:

Wav - YROXPXOPHGLXDQXDOGHDOXYLXQLUH]XOWDWGLQHURGDUHDYHUVDQLORUWaa - volumul mediu anual rezultat din erodarea albiilor

TransportulTransportul dede aluviunialuviuni mediumediu anualanual pepe versantiversanti ..Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni

mediu anual provenit din erodarea YHUVDQLORUse utilizeazaUHODLD:

Wav = a x b x ,Y6 x qvi ,unde : a - coeficient adimensional ( a = 1,17 ) b - coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenat de pe

YHUVDQL, in cazul cand DFHWLDsunt FRQVWLWXLLdintr -osuccesiune de terase sau au partea inferioara in panta XRDUDFRQGLLHin care sedimentarea L consolidarea locala aaluviunilor este posibila ( b = 0,77986 )

Iv - panta medie a YHUVDQLORUasimilata cu panta medie abazinului ( Ib )

qvi - indicele specific de eroziune S VXSUDID Dbazinului hidrografic

Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.In scopul evaluarii volumului mediu anual de aluviuni provenite dinerodarea albiilor La malurilor aferente , se IRORVHWHformula :

Waa = b x /Lx qai x LDL/ ii), unde : b - coeficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni

antrenate de pe albii . El are DFHHLDLvaloare cu coeficientul b de lapunctul precedent : 0,77986

Li - lungimea sectorului de albie "i" avand DFHLDLcaracteristica petoata lungimea sa

qai - indicele de eroziune in adancime pe sectorul "i" determinat graficin IXQFLHde ODLPHDalbiei Lgranulometria predominanta a aluviunilor

iai - panta medie a sectorului "i" calculata conform planului de VLWXDLH ii - valoarea etalon a pantei albiilor de o anumita ODLPHavuta in vedere

de determinare indicelui specific de eroziune determinata tot pe calegrafica .

Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.Pentru evaluarea orientativa a transportului de aluviuniprovocat de o ploaie WRUHQLDODse recomanda aplicarea formulei:

WalWalnn == 1010 xx bb xx cc xx FF xx HHnn,, unde : b - coeficient care depinde de procentul VXSUDIHHLdegradate

din totalul VXSUDIHHLbazinului L de panta medie a albieiprincipale ( b = 16,89 )

c - coeficient de scurgere mediu pe bazin ( 0,50 ) F - VXSUDIDDbazinului in km2 Hn% - LQDOLPHDstratului de SUHFLSLWDLLcu asigurarea n%

Debitul solid este cantitatea de aluviuni transportateprin sectiunea transversala a unui rau in unitatea detimp (daN/s sau kgf/s, etc .).

Stoc de aluviuni sese numestenumeste cantitateacantitatea dede materialmaterialtransportatatransportata intrintr --oo anumitaanumita perioadaperioada (de(de exex.. intrintr --ununan)an)..

Turbiditatea este cantitatea de particule solide insuspensie in unitatea de volum de apa se noteaza Usise masoara in : daN/m3, kgf /m3,

Capacitatea de transport a curentului esteeste egalaegala cucudebituldebitul solidsolid maximmaxim pepe carecare ilil poatepoate ridicaridica sisitransportatransporta neintreruptneintrerupt unun curentcurent dede apaapa..

Umplerea sau vQODUHDalbiei unui curs de DSafundului unui lac sau rezervor, prin depunereaaluviunilor transportate de apele FXUJWRDUHseQXPHWHcolmatare .

Un curent incarcat la maxim cu aluviuni nu mai poateprovoca eroziune pe cand un curent de apa limpedeare o mare forta de eroziune si transport .

Pentru a determina aluviunile transportate de ruri VHIRORVHWHXQaparat denumit batometru.

Batometrul FRQVWdintr -un un tub cilindric deschis laambele capete, prin care apa FLUFXOliber n timpulVFXIXQGULLinstrumentului . La adncimea GRULWpentru luarea probei de DScapetele tubului pot finchise ermetic cu capace, nmagazinndu -se ninterior o cantitate de DS, care este apoi VFRDVlaVXSUDIDIUV se amestece cu apa din straturilesuperioare . Majoritatea batometrelor moderne suntSUHY]XWHcu un termometru special, reversibil, carePVRDUL PHPRUHD]temperatura apei laadncimea de la care se UHFROWHD]proba de DS

QIXQF LHGHVWDELOLWDWHDDOELHLVHFWRDUHOHGHUkXSRWILQIXQF LHGHVWDELOLWDWHDDOELHLVHFWRDUHOHGHUkXSRWIL VHFWRDUHGHUkXFXDOELDIRDUWHVWDELOVHFWRDUHGHUkXFXDOELDIRDUWHVWDELO HYROX LDHYROX LD

DOELHLGHODXQDQODDOWXOHVWHLQVHVL]DELODOELHLGHODXQDQODDOWXOHVWHLQVHVL]DELO 2. sectoare de ru cu albia de stabilitate mijlocie2. sectoare de ru cu albia de stabilitate mijlocie --

IRUPDDOELHLUPkQHQHVFKLPEDWFKLDUGDFIRUPDDOELHLUPkQHQHVFKLPEDWFKLDUGDFWUDQVSRUWXODOXYLRQDUGHIXQGSRDWHILPDUHLVHWUDQVSRUWXODOXYLRQDUGHIXQGSRDWHILPDUHLVHSURGXFPRGLILFULSHULRGLFHDOHFRWHLWDOYHJXOXLSURGXFPRGLILFULSHULRGLFHDOHFRWHLWDOYHJXOXLlinia FDUHXUPHD]SDUWHDFHDPDLMRDVDDOELHLXQXLFXUVGHDS))

VHFWRDUHGHUkXFXDOELDLQVWDELOVHFWRDUHGHUkXFXDOELDLQVWDELO-- IRU DGHDQWUHQDUHIRU DGHDQWUHQDUHDFXUHQWXOXLGHSHWHUH]LVWHQ DODHUR]LXQHDSDWXOXLDFXUHQWXOXLGHSHWHUH]LVWHQ DODHUR]LXQHDSDWXOXLalbieialbiei

VHFWRDUHGHUkXFXDOELDIRDUWHLQVWDELOVHFWRDUHGHUkXFXDOELDIRDUWHLQVWDELO vLvLVFKLPEXRUGHODRYLLWXUODDOWDOLQLDPDOXULORUVFKLPEXRUGHODRYLLWXUODDOWDOLQLDPDOXULORUWUDVHXOLQXPUXOEUD HORUWUDVHXOLQXPUXOEUD HORU

In 1897, Lohtin a studiat deplasareaparticulelor de pe fundul albiilor si a aratat caexista doua categorii principale de forte careintervin in acest fenomen:

forte rezistente care se opun deplasarii(functie de greutatea particulelor de aluviunisub apa G0), Fr

fortele active (de izbire frontala a particulei) care tind sa deplaseze particulele, Ff

f f = d / = d / ii

f f coeficientul lui Lohtin (sau coeficientul de coeficientul lui Lohtin (sau coeficientul de stabilitate al profilului longitudinal) stabilitate al profilului longitudinal)

d d diametrul mediu al particulei [mm]diametrul mediu al particulei [mm] i i panta medie a sectorului de rau [%]panta medie a sectorului de rau [%]

Dupa criteriul Lohtin, albiile se clasifica astfel :Dupa criteriul Lohtin, albiile se clasifica astfel : albii stabile albii stabile f = 30f = 30--8080 albii nestabile albii nestabile f =3f =3--1212 albii divagante albii divagante f =1f =1--22

1. Traseul de regularizare Prin regularizare, albia FDSWIRUPLdimensiuni

noi, FRUHVSXQ]WRDUHscopului regularizarii Lestemai VWDELO.

Traseul de regularizare este IkLDde albie SURLHFWDWpentru a corespunde FHULQ HORUimpuse deregularizare .

Se traseaza axa traseului de regularizare prin liniamijlocie a traseului .

2SHUD LLOHde proiectare au XUPWRDUHOHfaze :- determinarea sectiunii de regularizare (B, H).- trasarea pe planul de situatie a pozitiei noului traseu,- cercetarea profilului longitudinal si a profilelor

transversale si amplasarea lucrarilor de regularizare .- Toate cele trei faze se executa n FRUHOD LH

2. Debitele de formare si nivele de calcul O caracteristica a cursurilor de apa este

neregularitatea regimului hidrologic . Fiecare debit,mare sau mic, participa la formarea (modelarea)albiei . Toate sunt debite de formare . In calcule nu sepot lua in considerare toate valorile debitelor si deaceea se determina un debit de formare echivalent,care are aceeasi actiune modelatoare cu succesiuneade debite reale .

Debitul de formare este debitul constant care poatecrea in albie aceleasi transformari cu sens mic demanifestare ca si succesiunea debitelor naturaleneuniforme .

Debitul de formare se determina separat pentrufiecare sens de manifestare a proceselor de albie infunctie de scopul urmarit .

Pentru stabilitatea albiei ne intereseaza debitul dinperioada cu cea mai intensa miscare a aluviunilor defund .

In calcule se pot avea in vedere doua debite : debitulde dimensionare si debitul de exploatare .

Nivelul de calcul al lucrarilor de regularizare este cotapana la care se va ridica coronamentul lucrarilor deregularizare pentru a obtine in albie nivelul de apadorit .

La regularizarea apelor mari, nivelul de calcul sealege deasupra nivelului maxim al apelor cu oanumita rezerva (0,5-1m).

La regularizarea exclusiva a albiei medii si minorelucrarile de regularizare vor fi submersibile la apemari .

Nivelul proiectat al apei este nivelul fata de caretrebuie asigurata adancimea proiectata sau inaltimeaproiectata

Fig. 2

Sectiunea de regularizare se caracterizeaza prinlatimea la oglinda apei (B) si adancimea medie (H). Eatrebuie sa asigure gabaritul necesar pentru navigatie,nivelul pentru desecarea unor terenuri agricolevecine si nivelele necesare la prizele de apa.

Sectiunea transversala se poate face unica, cu un etajsau cu doua etaje .

Sectiunea unica poate fi sub forma de trapez sauparabolica .

Pe cursul mijlociu si de ses al raurilor, in zone cu variatii mari de nivel, se adopta sectiunea cu un etaj. In acest caz executarea unei sectiuni unice ar duce la impotmoliri la ape mici.

Se regularizeaza separat albia medie (Qm) si separat albia majora (QM).

6HF LXQHDGHUHJXODUL]DUH6HF LXQHDGHUHJXODUL]DUH

4. Axa traseului de regularizare Se recomanda ca axa traseului regularizat sa

aiba raze continuu variabile (intre Rmin siRmax) ; se pot obtine trasee sub forma desinusoida, trasee formate din arce de cercsau din arce de elipsa .

In urma observatiilor din teren s-aconcluzionat ca raurile curg cel mai aproapede traseul sinusoidal dar fiind greu detranspus pe teren, acest traseu se substituiecu o succesiune de arce de cerc sialiniamente scurte

Pentru alcatuirea si proiectarea traseelor regularizate trebuie avute in vedere urmatoarele indicatii:

se determina: B (latimea medie a albiei), H se determina: B (latimea medie a albiei), H (adancimea medie a albiei) si razele de curbura,(adancimea medie a albiei) si razele de curbura,Se traseaza pe planul de situatie traseul regularizat, Se traseaza pe planul de situatie traseul regularizat, cu respectarea urmatoarelor recomandari:cu respectarea urmatoarelor recomandari:

lungimea traseului se va alege astfel incat panta ce lungimea traseului se va alege astfel incat panta ce rezulta sa fie panta stabila din calcule,rezulta sa fie panta stabila din calcule,

se va face o regularizare conservativa, urmarinduse va face o regularizare conservativa, urmarindu --se se in primul rand malurile concave,in primul rand malurile concave,

traseul se stabileste pornind de la studiere sensului, traseul se stabileste pornind de la studiere sensului, directiei si cauzelor proceselor de albiedirectiei si cauzelor proceselor de albie

se vor respecta tendintele naturale de curgere ale se vor respecta tendintele naturale de curgere ale raului,raului,

se vor evita strapungerile abuzive de coturi,se vor evita strapungerile abuzive de coturi, se vor evita malurile permeabile, cu terenuri se vor evita malurile permeabile, cu terenuri

curgatoare,curgatoare, capetele sectorului regularizat se vor prelungi pana la capetele sectorului regularizat se vor prelungi pana la

sectoare stabile si cu cote fixe,sectoare stabile si cu cote fixe, la raurile cu variatii mari de nivel, traseul regularizat la raurile cu variatii mari de nivel, traseul regularizat

se va inscrie cat mai aproape de directia de curgere a se va inscrie cat mai aproape de directia de curgere a apelor mari de viitura,apelor mari de viitura,

includerea bratelor secundare se face pentru ape includerea bratelor secundare se face pentru ape medii, lasand posibilitatea de evacuare a apelor de medii, lasand posibilitatea de evacuare a apelor de viitura,viitura,

lucrarile de pe sectoarele de rau se vor inscrie in lucrarile de pe sectoarele de rau se vor inscrie in planul general de amenajare a bazinului,planul general de amenajare a bazinului,

lucrarile vor fi estetice.lucrarile vor fi estetice.

Pentru regularizarea unui sector de albie se folosesc GLIHULWHOXFUULLFRQVWUXFLLFDUHWUHEXLHVDVLJXUH

- &RQVROLGDUHDLDSUDUHDPDOXULORUvQVFRSXOSURWHMULLRELHFWLYHORUGLQYHFLQWDWH

- 6SRULUHDFDSDFLWLLGHWUDQVSRUWDDOELHLSHQWUXHYLWDUHDLQXQGDLLORUFRERUkUHDQLYHOXOXLIUHDWLFvQOXQFvQOWXUDUHDSHULFROXOXLGHIRUPDUHD]SRDUHORUDvQJUPGLULORUVORLXULORUGHJKHDLasigurarea curgerii salubre la debite mici

- -$SUDUHDFRQVWUXFLLORUGHWUDYHUVDUHDFXUVXOXLGHDSvPEXQWLUHDFRQGLLLORUGHWUDQVSRUW