METALO-CERAMICA-curs Anul 4 [Compatibility Mode]

8/19/2019 METALO-CERAMICA-curs Anul 4 [Compatibility Mode]

1/97

1/18/20

PROBA SI ADAPTAREA

CERAMICI DE PLACARE

ALIAJE METALICEAMBALAREMACHETA

MODELUL

AMPRENTA

CORP DE PUNTE

CONECTORI

PARTICULARITATI DE PREPARARE

AVANTAJE/DEZAVANTAJE

INDICATII/CONTRAINDICATII

DEFINITIE


2/97

1/18/20

DEFINITIE

RESTAURARI PROTETICE REZISTENTE MECANIC SI FIZIONOMICE,

FORMATE DINTR-O SUBSTRUCTURA METALICA (COPING) SI O

STRUCTURA CERAMICA, IMBINATE PRIN LEGATURI CHIMICE SI

MECANICE.

-NECONSERVATOARE

-FRACTURA CERAMICII

-DIFICIL DE ADAPTAT

-modificarii de culoare a parodontiului,

- SCUMPE

-ESTETICA

-RETENTIE

-REZISTENTA

-ADAPTARE CERVICALA


3/97

1/18/20

• ocluzia adanca acoperitarestaurari pe dinti cu afectare

parodontala

INDICATII

element de agregare in punti de

mari dimensiuni

CONTRAINDICATII


4/97

1/18/20

tipuri

de

restaurari

protetice

coroane solo

elemente de agregare,

conectori, corpuri de

punte in cadrul puntilor

metalo‐ceramice

elemente de agregare in

cadrul protezarilor

combinate

structura

a

carei

morfologie o

refac

dinti naturali

implanturi

gradul de fizionomie

total fizionomice

partial fizionomice

TIPURI DE RESTAURARI METALO-CERAMICE


5/97

1/18/20

CARE ESTE SPATIUL NECESAR UNEI RESTAURARI CU

CALITATI DE REZISTENTA SI FIZIONOMIE OPTIME?

>0,2 mm

1,2 mm

1,5 mm>0,5 mm

>1mm

Min 0,5 mmMin 0,7mm

SPATIUL NECESAR UNEI COROANE METALO-

CERAMICE SEMIFIZIONOMICE(WEISER)


6/97

1/18/20

Muchiaincizala/

fata ocluzala

•1,5-2 mm•1,5-2 mm

Fatavestibulara

•1,2-1,5 mm•1,2-1,5 mm

Fatapalatinala

•0,6-1 mm metalica

•> 1,5mm daca e metalo-ceramica

•0,6-1 mm metalica

•> 1,5mm daca e metalo-ceramica

Limitacervicala

•1,2 mm metalo-ceramica

•0,6 mm metalica

•1,2 mm metalo-ceramica

•0,6 mm metalica

IN CONCLUZIE!

PrincipulBIOLOGIC

PrincipiulMECANIC

PrincipiulFIZIONOMIC

CE URMARESC IN PREPARATIA SUBSTRATULUI

DENTAR?


7/97

1/18/20

CE SPATIU AM LA DISPOZITIE ?

ANALIZA DATELOR SPATIALE OFERITE DE

CAMPUL PROTETIC- DSD


8/97

1/18/20

ANALIZA DATELOR SPATIALE OFERITE DE

CAMPUL PROTETIC- MODELE MONTATE INARTICULATOR


9/97

1/18/20

TRANSPUNEREA DATELOR DIN DSD IN WAX-UP

TESTAREA DATELOR WAX-UPULUI INTRAORAL-

MOCK-UP


10/97

1/18/20

1.Previzualizarea formei finale a viitoarei

restaurari preparatie conservatoare

Mock-up

wax-up Dsd

2. PLANIFICAREA PREPARATIEI-

CONDITII DE DESIGN

Extinderea

suprafetei

de placare

fizionomica

Punctele de

contact

ocluzal/pan

tele de

ghidaj

Punctele de

contact

proximale

Limita

cervicala a

preparatiei

Axul de

preparare


11/97

1/18/20

EXTINDEREA SUPRAFETEI DE CERAMICA-

NEVOIA DE FIZIONOMIE VS VITALITATE/FORMA

DE RETENTIE

• COROANA MIXTA

PARTIAL FIZIONOMICA

WEISER

• COROANA MIXTA TOTAL

FIZIONOMICA

EVITAREA INDICATIEI ABUZIVE DE EXTINDERE A

PLACAJULUI CERAMIC PE TOATE FETELE

PREPARATIEI

PUNCTELE DE CONTACT OCLUZAL/PANTELE DE

GHIDAJ

• Jonctiunea metalo-ceramica la

1,5 mm de contactul ocluzal

• Preferabil contact ocluzal pe

metal

• Jonctiunea metalo-ceramica

inafara pantelor de ghidaj

oridecate ori este posibil


12/97

1/18/20

Greşit


13/97

1/18/20

GRESIT

PUNCTELE DE CONTACT PROXIMALE


14/97

1/18/20

CONFORMAREA CELOR DOUA COMPONENTE LA

NIVEL PROXIMAL PENTRU O FIZIONOMIE OPTIMA

LIMITA CERVICALA A PREPARATIEI-

CARACTERISTICI

In zonele acoperite cu metal si ceramica

•1, 2 mm

•In unghi drept (modificat) sau obtuz

•subgingival

In zonele acoperite cu metal

•0,6 mm

•In unghi rotunjit

•sub/ supragingival


15/97

1/18/20

LIMITA CERVICALA:

- DEEP CHAMFREIN

- SHOULDER

- BEVELED SHOULDER

- KNIFE-EDGE


16/97

1/18/20

LIMITA CERVICALA INTEGRAL CERAMICA

Dac

ă

se poate apela

la un tehnician:

talentat conştiincios cu dotare

materialacorespunzatoare

ap

AXUL DE PREPARARE

• Dinti malpozitionati

• Punti metalo-ceramice intinse pe doua cadrane

• Punti mobilizabile

• Elemente de agregare in protezarea combinata


17/97

1/18/20

3. ALEGEREA INSTRUMENTARULUI

OBIECTIVE:

prag drept cu unghi intern rotunjit

(rounded shoulder) 1,2 mm

conicitate de 6-10º

lungime de min.3,5 mm

reducere incizala de 2 mm

concavitate linguala bine definita

inclinare adecvata a planuluiincizal vestibular


18/97

1/18/20

PREPARAREA DINTILOR FRONTALI MAXILARI

Pasul 1

Piatra diamantata cu varf drept

(modificat)

santurilor de ghidaj vestib.1.2 mm

santuri de ghidaj incizale de 2mm

adancime


COROANA METALO CERAMICA TOTAL FIZIONOMICA


19/97

1/18/20

IN DOUA PLANURI

.


COROANA METALO CERAMICA TOTAL FIZIONOMICA

REDUCEREA FETEI VESTIBULARE

PREPARAREA DINTILOR FRONTALI


20/97

1/18/20

Prepararea intr-un singur plan

( CERVICAL

)

COROANA SUBTIRE SUPRACONTURARE


Prepararea intr-un singur plan

( INCIZAL )

,

preparatie conica

RETENTIE VITALITATE


21/97

1/18/20

Pasul 2

Reducerea incizala

Piatra in unghi drept (modificat)

Inclinare catre palatinal de 45º


COROANA METALO CERAMICA TOTAL

FIZIONOMICA

REDUCEREA MUCHIEI INCIZALE


22/97

1/18/20

Pasul 3

Reducerea planului incizal

al fetei vestibulare



FIZIONOMICA



23/97

1/18/20

Pasul 4

Reducerea portiunii

cervicale a fetei vestibulare

Piatra cu varful drept

(modificat)

Se urmareste conturul

parodontiului marginal



FIZIONOMICA

Pasul 5

Separarea initiala la nivelul

punctului de contact proximal-

piatra efilata

Crearea spatiului necesar

coroanei -piatra clinidrica cu

varful drept modificat sau rotunjit-

in functie de intinderea placajului

ceramic la acest nivel.



FIZIONOMICA


24/97

1/18/20

SEPARAREA LA PUNCTUL DE CONTACT

Pasul 6

Reducerea planului cervicalpalatinal cu 1.0 mm.

Piatra diamantata cu varfulrotunjit

Paralel cu axul dintelui si

planul cervical vestibular



FIZIONOMICA


25/97

1/18/20

Pasul 7

Reducerea planului lingual

biconcav cu 1-2 mm

Piatra «minge de ruiby»

Jonctiunea dintre cingulum

si peretii axiali nu se reduce

excesiv rol in retentie



FIZIONOMICA


26/97

1/18/20

VERIFICAREA PREPARATIEI


27/97

1/18/20

FINISAREA PREPARATIEI

Pasul 8

Finisare axiala si marginala

Pietre si freze de finisare

REVERSE TECHNIQUE


28/97


29/97

1/18/20

PREPARAREA DINTILOR LATERALI

COROANA MIXTA METALO-CERAMICA TOTAL FIZIONOMICA

PREPARAREA FETEI OCLUZALE- INSTRUMENTE CALIBRATE



Pasul 1:

Santuri de ghidaj


30/97

1/18/20

PREPARAREA FETEI VESTIBULAREPREPARAREA DINTILOR LATERALI




Pasul 2:

separatia la punctul de

contact


31/97

1/18/20






32/97

1/18/20

LIMITA CERVICALA


33/97

1/18/20

PREPARATIA PENTRU COROANA MIXTA

SEMIFIZIONOMICA WEISER


34/97

1/18/20

PREPARAREA DINTILOR LATERALI- COROANA

METALO-CERAMICA SEMIFIZIONOMICA WEISER


35/97

1/18/20

MODIFICARI DATE DE O ASIMETRIE A

CONVERGENTEI FETELOR AXIALE

MODIFICARI DATE DE NECESITATEA GAZDUIRII

UNOR ELEMENTE DE SPRIJIN SI STABILIZARE A

PROTEZEI SCHELETATE


36/97

1/18/20

MODIFICARI DATE DE NECESITATEA GAZDUIRII

UNOR ELEMENTE DE SPRIJIN SI STABILIZARE A

PROTEZEI SCHELETATE

MODIFICARI DATE DE AFECTAREA

PARODONTALA A DINTELUI


37/97

1/18/20

MODIFICARI LEGATE DE ADAUGAREA UNOR MIJLOACE SUPLIMENTARE

DE RETENTIE


38/97

1/18/20

OBIECTIVE BIOLOGICE:

Contact pasiv, tesut keratinizat-”T”

Facilitarea igienei orale -jonctiunea metalo-ceramica situatalingual!

Materiale biocompatibile si cu grad de lustruire superior-ceramica glazurata si aurul


39/97

1/18/20

intra-alveolar,intra-mucos

şa

semi-

a – cel

mai frecvent

utilizat

tangent (la

versantul

vestibular)

tangent, cu

prelungire

vestibular

ă

tangent lamijlocul crestei

edentate

punctiform(conic, ovoidal, în formă deinimă, etc.)

RAPORT CU CREASTA EDENTATĂ A CORPULUI DEPUNTE METALO-CERAMIC

OBIECTIVE MECANICE:

•grosime uniformă a ceramicii

(aprox. 1.2mm)

•joncţiunea metalo-ceramică la

aprox 1.5 mm de

contactele ocluzale


40/97

1/18/20

EVITAREA CORPURILOR DE PUNTE METALO-

CERAMICE IN EDENTATII LUNGI

OBIECTIVE ESTETICE:

Zona cervicală vestibulară

Lungimea cervico-incizală

Lăţimea mezio-distală


41/97

1/18/20

CONSIDERAŢII ESTETICE:




LUNGIMEA CERVICO-INCIZALA A CORPULUI

DE PUNTE METALO-CERAMIC

Spatiu proteticvertical marit-ceramica roz caresimuleaza tesutulgingival


42/97

1/18/20

CONSIDERA

Ţ

II ESTETICE:

ap




DIMENSIUNEA MEZIO-DISTALA A

CORPULUI DE PUNTE METALO-CERAMIC

IN ZONA LATERALA

Modificari ale spatiului

mezio-distal-

se corecteaza pe seama

jumatatii distale a corpului

de punte la dintii posteriori


43/97

1/18/20

DESIGNUL CONECTORILOR

Marimea

POZITIA

Forma

SUCCESUL

RESTAURARII


44/97

1/18/20

MECANIC-

conectori cat mai voluminosi

ESTETIC

- conectori pozitionati cat mailingual

BIOLOGIC-

conectori cat mai putinvoluminosi si cat mai departe

de parodontiul marginal

Pentru a creste rezistenta conectorilor

1. Inaltimea

conectorilor cel

putin 4 mm-

dificultati la molari

cu coroana clinica

scurta!

2. Aria minima

recomandata estede 12-16 mm²-

interfera cu

principiul biologic

si estetic!.


45/97

1/18/20

•Usor de curatat- suprafata gingivala

convexa

•Rezistenti- diametrul mai mare

paralel cu directia fortelor ocluzale-

COMPROMIS!!!!! LA METALO-

CERAMICA

• Estetici

3-4mm

Conector intins

in suprafata

spre spatiul

papilar

Conectorul

metalic este

o solutie

acceptabilain zonele fara

pretentii

estetice


46/97

1/18/20

CONECTORI RIGIZI


47/97

1/18/20

CONECTORII CU BUCLA

indicati in mentinerea unei

diasteme la o proteza fixa

-designul meticulos este

important pentru a facilita

controlul placii.

CONECTORI NONRIGIZI

3-4mm


48/97

1/18/20


49/97

1/18/20

TRIMITERE CATRE LABORATOR


50/97

1/18/20

GRAVAREA ORIZONTALA A

BONTULUI


51/97

1/18/20


52/97

1/18/20

PREGATIREA PENTRU MACHETARE:


53/97

1/18/20

M TERI LE SI INSTRUMENTE NECES RE

arzator Bunsen

-ceara pentru inlay

-ceara adeziva(ceara de lipit)

-intrumente pentru modelat ceara

-material din bumbac pentru curatat

-lichid pentru separare Die-wax

-Stearat de Zn(sapun de Zn care respinge apa)

-pensule cu 2 capete

-bulete de vata

-fine mesh nylon hose

TEHNICA CONVENTIONALA PRIN ADITIE DE

CEARA


54/97

1/18/20

SECVENTA DE MACHETARE A DINTILOR

POSTERIORI:

Suprafata interna

Dezinserarea si evaluarea

Suprafetele proximale

Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala

Suprafata interna



Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala


POSTERIORI:


55/97

1/18/20


POSTERIORI:

Suprafata interna



Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala


POSTERIORI:

Suprafata interna



Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala


56/97

1/18/20

REDAREA MORFOLOGIEI OCLUZALE

PRIN TEHNICA PICURARII

Suprafata interna



Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala

Suprafata interna



Suprafetele axiale

Suprafata ocluzala

Finisarea marginala

Retopire 1mm!


57/97

1/18/20

MACHETA PENTRU CONECTORI RIGIZI TURNATI

IMPORTANT

• SE REALIZEAZA IN CEARA

INAINTEA READAPTARII

MARGINALE A MACHETEI

• DIFICIL ACCESUL PROXIMAL-

dificil de ambalat

MACHETA PENTRU CONECTORI RIGIZI

SOLIDARIZATIIMPORTANT!!!!!!

• spatiu de 0,25 mm intre elemente

• suprafete plane de solidarizare

• spatiu de latime uniforma in zona viitorului

conector


58/97

1/18/20

MACHETA PENTRU CONECTORI NONRIGIZI

EV LU RE

0,5 mm ingrosare a marginii cervicale a machetei-

asigura rezistenta la deformare in timpul turnarii.


59/97

1/18/20

TEHNICA CUT-BACK

MODELAREA CU CEARA A CONTURULUI ANATOMIC

Pentru :

• rezistenta si estetica

• o grosime controlată a spatiului pentru

ceramica

• o pozitionare optima a jonctiunii metalo-

ceramice in raport cu contactele proximale si

ocluzale

Materiale si instrumente necesare

-arzator Bunsen

-intrumente pentru modelat ceara

-intrumente pentru cut-back

-lama subtire de bisturiu sau ata de

cusut

-sonda

TEHNICA CUT-BACK

MODELAREA CU CEARA A CONTURULUI

ANATOMIC


60/97

1/18/20

TEHNICA CUT-BACKPAS CU PAS

TEHNICA CUT-BACK


61/97

1/18/20

TEHNICA MACHETELOR PRINTATE

• CEARA

•MATERIALE FOTOPOLIMERIZABILE


62/97

1/18/20

TEHNICA MACHETELOR FREZATE

TEHNICA MACHETELOR PRIN SISTEMUL

PROBOND (REINFERT)

sistemul asigura o economie de

aliaje nobile între 40 i 60% .


63/97

1/18/20

material de

ambalare pe baza

de fosfati


64/97

1/18/20


65/97


66/97

1/18/20

MECANISME DE REALIZARE A LEGATURII

METAL-CERAMICA

Legatura

chimica

•Legatura ionicaintre stratulde oxizimetalici si statulde opac

Legatura

mecanica

•Infiltrareaceramicii inneregularitatilecapei de metal.

Forte

compresive

coeficient dedilatare termica

mai marepentru capa

metalica

Forte Van der

Waals

Atractieintermoleculara

Porcelain

Irregularities

RETETA SUCCESULUI- COMPATIBILITATE ALIAJ-

CERAMICA!

Compatibilitateintre

coeficientii deexpansiune

termica

CERAMICAALIAJ


67/97

1/18/20

PRINCIPII DE DESIGN PENTRU COMPONENTA

METALICA IN RESTAURARILE METALO-

CERAMICESa asigure o grosime

de min.0,5mm-

max.2mm pentru

ceramica

Sa asigure o grosimeuniforma pentru

ceramica

Sa asigure o limitaneta la interfatametal-ceramica

Sa fie foarte binefinisata, unghiuri

rotunjite

Interfata metal-ceramica la

min.1,5mm de

stopurile ocluzale si

contactele proximale

Colereta cervicala de0,2-0,3mm


68/97

1/18/20

Metode de

obţinere a

p r ii

metalice

ELECTROEROZIUNE

AMBUTISARE +SINTERIZARE

FOLIE DE PD

FOLIE DE AU

CAPTEK SISTEM

SINTERIZARE

FREZARECOMPUTERIZATA

CAD/CAM

TURNARE

TI PUR

ALIAJE NOBILE PE BAZA DE AU

ALIAJE AU-PD

ALIAJE PD-AG

ALIAJE NOBILE PE BAZA DE PD

ALIAJE NI-CR

ELECTROFORMARE(GALVANIZARE)

Cape turnate

rigiditatea la grosimi mici

capa turnată permite obţinerea şi aunei suprafeţe ocluzale metalice (cândse urmăreşte acest lucru), facilitateabsentă sau mult mai greu dematerializat în cazul altor sisteme (folie

de Pt, cape metalice compozite)


69/97

1/18/20

ALIAJE FOLOSITE PENTRU TURNARE

1600-

1750º

•Aliaje din titan

1350-

1450º

•Aliaje crom-cobalt

1250-

1350º

•Aliaje nichel-crom

1150-

1250º •Aliaje nobile


70/97

1/18/20

Capa modelată din folie de

platina

folia a devenit aderenta pentru portelan

prin electrodepunerea unui strat de

staniu si oxidarea ulterioara(stratul de

oxizi).

se folosesc două folii telescopate –

prima folie, cea care vine în contact cu

modelul, se îndepărtează dup ă arderea

por ţ elanului

s-au mai încercat folii de paladiu, de

aur, de platină acoperit ă cu aur

au o rezistenţă la compresiune

neconvenabilă pentru dinţii laterali

Cape metalice compozite-sistemulCaptek(sinterizare)

INDICATII: inlay, onlay,scheletul metallic in

tehnologia metalo-ceramica

cape compoZite din: Au 88%, Pt 4%, Pd

4%

grosimea capei obtinute: 0,25 mm pentru

frontali şi 0,35 mm pentru laterali

grosimea marginior: pot fi subtiate pana la

0,05 mm sau redusa pentru obtinerea unei

periferii cervicale butt fit

contactele ocluzale sunt de obicei

realizate in ceramica

rezistenta coroanelor si adaptarea

marginala foarte buna


71/97

1/18/20

Cape electroformate

Gold Electroforming System (GES)

o capa cu grosimea 0,3 mm din aur pur

CAPE SINTERIZATE PRIN SISTEM CAD-

CAM(PULBERE)

T E H N I C A D E T U R N A R E

1. FABRICAREA MODELULUI,

ARTICULAREA

2. PREGATIREA MODELULUI

3. MACHETARE

4. TIJE DE TURNARE

5. AMBALARE

6. PREINCALZIRE SI TURNARE

7. DEZAMABALARE SI

SANDBLASTING

8. TAIEREA TIJELOR DE

TURNARE

9. PRELUCRARE

10. FINISARE, PREGATIRE

PENTRU APLICAREA

CERAMICII

T E H N I C A S I N T E R I Z A R E

C A D - C A M

1. FABRICAREA MODELULUI,

ARTICULAREA

2. SCANAREA MODELULUI

3. CAD DESIGN

4. CAM (FREZAREA SCHELETULUI

DE CR-CO)

5. SEPARAREA SI PRELUCRARE

6. SINTERIZARE

7. FINISARE, PREPARARE PENTRU

APLICAREA CERAMICII


72/97

1/18/20

aliaj Co-Cr sinterizat laser

Imagine virtuala scanata . Descriere digitala 3-D parte a unui f isier CAD

Laserul fuzioneaza selectiv pulberea de metal

conform descrierii 3-D a unui fisier CAD sau aPulbere Co-Cr

Aliaj Co-Cr sinterizat

EOSINT M 270 EOS GmbH Munich Germany


73/97

1/18/20

PX Dental et le monde du cad-cam, avec imes-icore - 240i, 4 axes, or 5 axes

Cape frezate

Proces de frezare a aliajului

de CoCr dintr-un disc de

metal

-imersie in baie de ultrasunete pentru5 minute

-in abur sub presiune

-sablare cu particule de corindon250µm (in cazul din urmă marginilecapei trebuie protejate cu cearapentru a nu fi alterate)

-pentru metalele inalt nobilecurățarea se face mai dificil-sefoloseste acidul hidrofluoric pentru15 min. urmata de imersie in apadistilata la 100º pentru 5minute

CURATAREA CAPEI METALICE:


74/97

1/18/20

OXIDAREA CAPEI METALICE:

Regimul de oxidare variaza in functie de aliajul utilizat, fiind in general

de :

• 8-10 minute / 960-980ºC in cazul aliajelor nobile

• 30 sec. /1035ºC in cazul aliajelor nenobile.

Rolul oxidarii consta in:

-realizarea unui strat superficial de oxizi metalici (In, Fe, Sn, Zn) ce vor

interactiona si vor lega fizico-chimic masa de ceramica supraiacenta

-eliminarea gazelor din structura aliajelor prin omogenizarea acestora

-anularea tensiunilor interne

-evidentierea impuritatilor din aliaj ce migreaza la suprafata putatnd fi

usor indepartate in aceasta faza

-într-o singură direcție cu presiune scăzută,

-cu pietre speciale pentru ceramică- deoarece

lianții organici din componența instrumentaruluirotativ uzual pot contamina suprafața. Se maipot folosi freze de carbid.

-se supune din nou microabraziunii cu oxid de

aluminiu- ii conferă un luciu satin care este ușorumectabil pentru porțelan

FINISAREA CAPEI METALICE


75/97

1/18/20

PRELUCRAREA COMPONENTEI

METALICE

ap

• contactele proximale,

• integritatea marginala

• stabilitate

• adaptarea interna

• contururile externe

• ocluzia

• finisarea suprafetelor.


76/97

1/18/20

ETAPELE EVALUARII INTRAORALE A

COMPONENTEI METALICE

1.Contactele proximale: ata dentara,

benzi metalice (film Mylar subtire)

2.Integritatea marginala

3.Stabilitatea

4.Ocluzia

Contact proximal

prea strans

Contact proximal deficitar


77/97

1/18/20

VERIFICAREA ADAPTARII INTERNE

VERIFICAREA ADAPTARII MARGINALE


78/97

1/18/20

VERIFICAREA STABILITATII

VERIFICAREA OCLUZIEI


79/97

1/18/20

Ceramica de placare densitate: 2,2 - 2,4 g/cm3 (smalt: 3g/cm 3)

Sunt ceramici cu temperatura scazuta de sinterizare -950-1020 ºc

componente principale: feldspat, cuart, caolin

oxizi metalici: Fe – roşu; In – negru; Cu – verde: Ag – portocaliu; Sn – alb; Ti –galben; Mn - violet

K si Na din feldspat- scad temperatura de topire a ceramicii si cresc coeficientul

de expansiune

lichid – apă distilat ă, alcool; cu amidon, zaharoză, glucoză = lian ţ i; coloranţ iorganici – pentru diferenţ ierea straturilor ceramice în etapa modelării

amestec a doua tipuri de materiale sticloase

• unul cu temperatura joasa de sinterizare

• unul cu un modul de expasiune ridicat din

leucita cristalina cu o simetrie tetragonala.


80/97

1/18/20

Prezentarea ceramicii

pulbere şi lichid separate

pulbere şi lichid premixate

spray

Arderea ceramicii

STRATULINTERMEDIAR

ADEZIV(AGENŢI DECUPLARE)

GRUNDUL(OPAC) – 0,1-

0,3 MM

STRATUL DEBAZĂ

(DENTINĂ ŞISMALŢ)

ARDEREA DECORECŢIE GLAZURAREA


81/97

1/18/20

OPACUL

mascheazaculoarea

aliajului metalic

realizeaza leg ăturachimică între

porțelan și metal

-grosimea nu trebuie să

depășească 0,1 mm

-cu rol de opacifiere

-formă de pulbere sau pastă

-nu se folosesc instrumente

de metal la amestecarea

pulberii cu lichidul pt. a nu

risca contaminarea

-dupa ardere aspect de

”coaja de ou”

APLICAREA OPACULUI


82/97

1/18/20

-prin arderea masei ceramice se produce o

scădere volumetrică curpinsă între 27% și

45% la prima ardere

-Masa ceramică se modelează ușor

supraconturat- tipic masa scade cu 0,6mm

incizal și cu 0,5 mm în zona medie

vestibulară

-Se lasă la uscat între 6-10 minute- altfel

vaporii de apa la temperatura din cuptor fac

masa ceramica sa ”explodeze”

--după ardere se prelucrează cu discuri

abrazive în special în zona ambrazurilor

MASA CERAMICA


83/97

1/18/20


84/97

1/18/20

Arderea ceramicii

Corecturile


85/97

1/18/20

-adăugarea de pigmenți se poate

realiza la nivelul opacului, masei

ceramice sau incizale,

--presupune frezarea in interiorul

masei ceramice deja obtinute

---dezavantajul consta in arderile

multiple care sunt necesare

definitivarii coroanei

PIGMENTAREA INTERNA

-are ca scop obținerea uneisuprafețe lucioase la fel cu adintelui natural-flux piroplastic

de suprafata

- autoglazurare

- supraglazurare

- devitrificarea porțelanului,

GLAZURAREA


86/97

1/18/20

- suntparticule de

glanz intens

colorate care

se amesteca

cu apa si

glicerina

-in timpul

glazurarii

sunt

incorporați în

pelicula

vitroasă

PIGMENTAREA EXTERNA


87/97

1/18/20

TEHNICA DE PRESARE A CERAMICII PE

STRUCTURA METALICA

TEHNICA DE PRESARE A CERAMICII PE

STRUCTURA METALICA

ingot


88/97

1/18/20

-

MARGINI INTEGRAL CERAMICE IN RESTAURARI

METALO-CERAMICE

ESTETICA

IGIENIZARE

TEHNICAADAPTAREMARGINALA

FRITE CERAMICE CERVICALE (mase

ceramice aluminoase) care

sinterizeaza la temperaturi înalte

(1200-1400°C).

1.TEHNICA FOLIEI DE

PLATIN

2.TEHNICA CU CEAR

3.TEHNICA

LEGATURILOR

FOTOPOLIMERIZABILE

4.TEHNICA CU R ȘINICIANOACRILICE

5.TEHNICA LEVY


89/97


90/97

1/18/20

Clinica de Protetică Dentară Fixă i Ocluzologie - 2007

ap


91/97

1/18/20

Clinica de Protetic

ă

Dentar

ă

Fix

ă

i Ocluzologie - 2007

ap

Clinica de Protetică Dentară Fixă i Ocluzologie - 2007

ap


92/97

1/18/20

Clinica de Protetic

ă

Dentar

ă

Fix

ă

i Ocluzologie - 2007

ap

VERIFICAREA INTRAORALA IN “FAZA DE

BISCUIT”- PUNCTE DE CONTACT PROXIMALE


93/97


94/97

1/18/20


BISCUIT”- PUNCTE DE CONTACT OCLUZALE


BISCUIT- ASPECTUL SI POZITIA MARGINII

INCIZALE


95/97

1/18/20


BISCUIT-AMBRAZURI INCIZALE


BISCUIT-IMPARTIREA SPATIULUI


96/97

1/18/20

CARACTERIZARE EXTERNA

DUPA CIMENTARE- VERIFICAREA OCLUZALA!!!!

SHOFU


97/97

1/18/20

“THE FUTURE CAN NOT BE PREDICTED,

BUT IT CAN BE MADE

Documents

METALO-CERAMICA-curs Anul 4 [Compatibility Mode]