Click here to load reader

Cernea Flavia Diana Clasa a VII-a A

  • View
    33

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cometele. Cernea Flavia Diana Clasa a VII-a A. - PowerPoint PPT Presentation

Text of Cernea Flavia Diana Clasa a VII-a A

  • Cernea Flavia Diana Clasa a VII-a A

  • Cometele (latina: stella cometa, greaca: kom, steaua cu par) sunt corpuri ceresti mici, de aparent nebuloasa, care se rotesc n jurul unui Soare. n mod normal este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar. Simbolul astronomic pentru comete const dintr-un disc cu o coada formata din trei linii.

    Multe comete trec prin zonele marginale ale Sistemului Solar. Uneori, unele din ele ajung totusi si n apropierea Soarelui, unde capetele lor luminoase si cozile lor lungi si stralucitoare constitue o imagine spectaculoasa. Majoritatea cometelor se apropie de Soare doar pentru o scurta perioada de timp.

  • Caracteristici fizice:Majoritatea cometelor sunt formate din trei prti:un nucleu central, solid.o coam rotund sau cap care nconjoar nucleul.o coad lung de gaze si praf n prelungirea capului.

  • Nucleul:Partea solida a cometele este format dintr-un nucleu mic, ntunecat, construit din compusi organici si gaz nghetat (avnd o temperatur de -270C). Printre compusii organici se pot numr monoxid de carbon, metanol, etanol, cianura de hidrogen si etan. Diametrul nucleului la intrarea cometei in sistemul solar poate fi de la 100m pn la 40km, avand o mas de ordinul 10^-9 mase terestre. Atunci cnd cometa se afl la distant mare fat de Soare, nucleul are temperaturi foarte sczute, gazele pstrndu-se n stare solid n interiorul nucleului. n aceste cazuri, cometele mai sunt numite si "bulgri de zpad murdar", deoarece mai bine de jumatate din compozitia lor este gheat. n apropierea Soarelui, ntreaga materie gazoass este volatilizat, dar o parte din nucleu, protejat de un strat de pulbere ru conductor, rmne solid. Nucleele cometelor se numr printre cele mai ntunecate obiecte cunoscute din sistemul solar. Sonda Giotto a constatat c nucleul cometei Halley reflecta 4% din lumina care cade pe el, pe cnd asfaltul reflecta 7%.

  • Coama:n jurul nucleului se formeaz un nor imens de gaz, numit coama. Coama se mreste pe msur ce cometa sa apropie de Soare. Cldura Soarelui forteaz nucleul de gheat s se topeasc; astfel apar jeturi de gaz si praf, lungi de zeci de mii de kilometri.Coama mpreun cu nucleul constituie capul cometei.

  • Coada:Cozile cometelor pot fi formate din gaz si din praf, reprezentnd alungirea coamei cometei n directia opus Soarelui datorat presiunii luminii si vntului solar (format din particule ncrcate electric). Coada poate fi dreapt sau curb, unic sau multipl. De multe ori cometele prezint dou cozi: una alctuit din praf, iar alta format din gaze. Coada format din praf devine vizibil deoarece reflect lumina solar, pe cnd coada gazoas este vizibil datorit gazul ionizat din care este alctuit. Particulele de praf dau aureolei o culoare alb-glbuie, iar gazele ionizate confer cozii o nuant albstruie sau verde. Coada unei comete poate atinge dimensiuni impersionante, uneori mai mult de o Unitate Astronomic. Lungimea cozii este direct proportional cu distanta dintre comet si Soare (cu ct cometa este mai aproape de Soare cu att coada sa devine mai lunga).

  • Tipuri de comete: Dup modul n care se rotesc n jurul Soarelui avem mai multe tipuri de comete:

    Comete scurt periodice - sunt comete ce au orbite mai mult sau mai putin eliptice, asemntoare cu a planetelor sau a asteroizilor. Aceste comete si au originea n centura lui Kuiper si au perioade orbitale mai mici de 200 de ani. Sunt formate din resturile de materie dintre orbitele planetelor Neptun si Pluto. Cometele scurt periodice sunt mprtite la rndul lor n familia lui Jupiter (comete cu perioade orbitale mai mici de 20 de ani) si n familia Halley (cu perioade orbitale ntre 20 si 200 de ani). Comete lung periodice - au orbite excentrice, care le poart mult dincolo de orbita planetei Pluto. Perioadele orbitale sunt cuprinse ntre 200 de ani si mii sau chiar milioane de ani. Comete neperiodice - vin din norul lui Oort, trec pe langa Soare si nu se mai ntorc vreodata. Atunci cnd se afl n interiorul Sistemului Solar se comport similar cu cometele lung periodice, cu diferenta c au traiectorii parabolice sau usor-hiperbolice.

  • Soarta cometelor:Evolutia obisnuit a unei comete presupune pierderea treptat a gazelor, n final rmnnd numai nucleul de roc: cometa se transform in asteroid. Dup 100-200 de treceri la periheliu cometa pierde gazale si elementele usoare volatile, devenind o comet btrn. Nucleul cometelor se poate fragmenta, n special cnd acestea trec n apropierea Soarelui sau a unei planete. Astfel, din nucleu se pot desprinde fragmente foarte mici de material (meteoroizi). Cnd dezintegrarea survine brusc, cometa, devenit asteroid, se prabuseste pe o planet sau pe Soare. De asemenea este posibil ca o comet s fie aruncat n afara sistemului solar datorit interactiunii cu un alt corp ceresc, de pild cu o planet (n special cu Jupiter).

  • Numele cometelor:Numele date cometelor au urmat mai multe conventii diferite n ultimele dou secole. nainte ca orice conventie sistematic de denumire s fi fost adoptat, cometele erau denumite ntr-o varietate de moduri. nainte de nceputul secolului al XX-lea, referinta la cele mai multe dintre comete s-a fcut pur si simplu mentionnd anul n care acestea au aprut, uneori cu adjective suplimentare pentru cometele deosebit de strlucitoare. Dup ce astronomul Edmund Halley a prezis, pe baza legilor miscrii formulate de Newton, c acea comet identificat n anii 1531, 1607 si 1682 va reveni n 1758, a devenit cunoscut sub numele de cometa Cometa Halley. n mod similar, Cometa Encke si Cometa Biela au fost numite dup astronomii care le-au calculat orbitele. Mai trziu, cometele periodice au fost denumite dup descoperitorii lor, pe cnd cometele care au aprut o singur dat au continuat s fie mentionate dup anii de aparitie a acestora.Exist o regula de a se da maxim trei nume unei comete, n cazul n care exist mai multi descoperitori ai acesteia.

  • Cresterea numrului de comete descoperite a dus n 1994 la aprobarea de ctre Uniunea Astronomic International a unui nou sistem de denumire. Cometele sunt acum desemnate de anul descoperirii lor, o liter ce indic luna n care s-a descoperit si o cifr ce se d n cazul n care s-au descoperit mai multe comete n acea lun. Se adaug si un prefix, pentru a indica natura cometei: "P"/ indic o comet periodic "C"/ indic o comet care nu este periodic "X"/ indic faptul c orbita cometei nu este cunoscut cu precizie D"/ indic o comet care s-a fragmentat sau s-a pierdut A"/ n cazul n care cometa a fost confundat cu un asteroid.

    Dupa ce se observ o a doua trecere la periheliu, cometa primeste o cifr initial. Dou comete poart un nume romnesc, si anume cometele 1943C Daimaca si cometa 1943 W1 Van Gent-Peltier-Daimaca. Descoperitorul lor a fost un profesor de matematic din Trgu Jiu: Victor Daimaca (1892-1969).

  • In cultura populara:Cometele au fost vzute, superstitios, mult timp ca aductoare de calamitti sau evenimente importante. Girolamo Cardano afirma c atunci cnd o comet cade n apropiere de Saturn ar anunta cium, secet si trdri; cnd ar cadea pe lng Jupiter ar prevesti revolutii; aproape de Marte ar semnifica rzboaie; aproape de Soare, calamitti pe tot globul; aproape de lun, inundatii; aproape de Venus, moartea nobililor; aproape de Mercur, un numr mare de nenorociri. Aparitia cometei a ridicat si frica c ar putea una s loveasc Pmntul. Coliziunea cu un nucleu ar putea avea efecte catastrofice n lumea ntreag, dar probabilitatea acestui eveniment s se ntmple este foarte mic. n science fiction, impactul cometei a fost descris ca o amenintare depsit prin tehnologie si eroismul (Deep Impact, 1998), sau ca un declansator a apocalipsei(Hammer lui Lucifer, 1979) sau de valurile de zombi (Night of the Comet, 1984).

  • Observarea cometelor:n cazul cometelor observatiile vizuale sunt mai putin importante, n timp ce observarea pe cale fotografic d uneori rezultate spectaculoase. Pentru observarea cometelor sunt necesare instrumente ct mai luminoase si cu putere mic de mrire: un bun binoclu de cmp (7x50) fiind mai bun dect o lunet de 45 de mm care ar mrii de 30 de ori, deoarece binoclul are o luminozitate cu mult superioar. Cutarea cometelor nu este complicat, dar necesit mult perseverent si mai ales un cer curat. Ele pot fi gsite mai ales n zona vestic a cerului la 2-3 ore dup apusul Soarelui si n zona estic cu 2-3 ore nainte de rsritul acestuia. Cometele se mai pot observa si de pe sonde spatiale. Astfel, cometa Churyumov-Gerasimenko va fi vizitat n anul 2014 de ctre sonda spatial Rosetta a organizatiei europene ESA.

  • Comete celebre:

    Nume Data descoperirii CicluUltima aparitieHalley 239 .Cr. 76 ani 1986 Encke 1786 3,3 ani 2002 Swift Tuttle 1872 125 ani 1996 Hale-Bopp 1995 18.000 ani 1997 Hyakutake 1996 14.000 ani 1996 Shoemaker-Levy 9 1993 A czut pe Jupiter 1994

  • Orbita unei comete.

  • Orbitele cometelor: 1P/Halley(elipsa portocalie), 9P/Tempel 1(elipsa verde), 17P/Holmes (elipsa portocalie) si 103P/Hartley 2 (elipsa rosie). Sunt afisate si orbita lui Jupiter(cerc albastru), orbita sondei spatiale Deep Impact(elipsa punctat galben) si orbita navei spatiale n timp ce ndeplineste misiunea Epoxi(cerc alb).

  • Nucleul cometei Tempel 1 fotografiat de sonda spatiala Deep Impact. Nucleul masoara aproximativ 5-7 km n diametru.

  • Coama cometei Holmes

  • Coada cometei NEAT (Q4).Este vizibila att coada albastra ionizat a cometei, ct si coada de praf (rosie) mai scurta.

  • Cometa Hyakutake

  • Cometa Halley reprezentata pe Tapiseria de la Bayeux. Regele Harold I afla de Cometa Halley nainte de Batalia de la Hastings, n 1066.