Click here to load reader

Capitolul 4. Sănătatea electronică, eSănă · PDF fileCap. 4. Sănătatea electronică, eSănătate. ´Guvernarea electronică. O introducere´, 2007 Pagina 2 din 38 dr.ing. Dan

  • View
    237

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Capitolul 4. Sănătatea electronică, eSănă · PDF fileCap. 4. Sănătatea electronică,...

  • Cap. 4. Sntatea electronic, eSntate.

    Guvernarea electronic. O introducere, 2007 Pagina 1 din 38 dr.ing. Dan Vasilache

    Capitolul 4.

    Sntatea electronic, eSntate

    4.1. Sntatea electronic, eSntate

    4.2. O imagine a eSntii - eServicii posibile ntr-un viitor apropiat

    4.2.1. Scenariul 1 - Tratament de caz acut prin acces la informaii clinice

    4.2.2. Scenariul 2 - Tratament de caz normal prin utilizarea de comunicaii eficiente

    4.2.3. Scenariul 3 - Tratament de caz cronic printr-o colaborare eficient

    4.2.4. Scenariul 4 - Utilizarea sistemelor de suport al deciziei clinice n medicaie i tratament ntr-un

    caz de cancer mamar

    4.2.5. Scenariul 5 - Utilizarea serviciilor electronice din sntate n scopul asigurrii mobilitii

    cetenilor europeni

    4.3. Actorii eSntii

    4.4. eServiciile eSntii

    a) Informaii medicale online i reele de sntate

    b) Continuitatea ngrijirii medicale

    c) Confidenialitatea datelor medicale

    d) nregistrrile electronice de sntate (EHR, EPR/EMR, EPS, EDS, PACS, ..)

    e) Identitatea electronic n actul medical

    f) Interoperabilitatea sistemelor i soluiilor de eSntate

    g) Sisteme de suport al deciziei clinice

    h) ePrescriere, eTrimitere, eProgramare, eRambursare

    i) Telemedicin, telengrijire i teleconsultaii, sisteme de monitorizare portabile i purtabile

    j) Omul fiziologic virtual - un model instrument

    k) Sisteme informatice - de spital, de cabinet medical, de farmacie, de laborator

    l) Produse de informatic medical comerciale i libere

    4.5. nregistrri electronice de sntate

    4.6. Interoperabilitatea sistemelor din eSntate

    4.7. Sisteme naionale publice de sntate cu eServicii

    4.7.1. Sistemul naional de sntate britanic, NHS

    4.7.2. Sistemul naional de sntate danez i reeaua MedCom

    4.7.3. Sistemul naional de sntate olandez

    Note i Bibiliografie

  • Cap. 4. Sntatea electronic, eSntate.

    Guvernarea electronic. O introducere, 2007 Pagina 2 din 38 dr.ing. Dan Vasilache

    Sntatea este un domeniu vast i complex n care informatizarea a ptruns

    mai puin dect ar fi posibil, de dorit i chiar necesar, att n zona public ct i n

    cea privat. Serviciul central al domeniului este ngrijirea sntii un serviciu ce

    nu poate fi electronizat, iar mulimea instrumentelor de tehnologie a informaiei i

    comunicaiilor este destinat numai scopului de a acorda un sprijin puternic acestui

    serviciu central, sub forma unei largi varieti de soluii, sisteme i servicii

    electronice. Rezultatul final dorit al introducerii serviciilor electronice n sntate

    const n creterea calitii serviciilor i scderea costurilor acestor servicii, pentru

    toi cei din domeniu ceteni, pacieni, cadre medicale, instituii medicale, companii

    de asigurri, etc.

    4.1. Sntatea electronic, eSntate Serviciile electronice din domeniul ngrijirii sntii, denumite generic

    eSntate (eHealth), reprezint rezultatul aplicrii tehnologiei informaiei i

    comunicaiilor n ntreaga gam de funcii legate de sectorul sntii (1). Aceste

    servicii sunt menite a satisface cerine ale cetenilor, pacienilor, cadrelor medicale

    (medici, dentiti, farmaciti, biologi, asisteni, infirmiere, manageri, etc.) i

    organizaiilor furnizoare de asisten medical (spitale, policlinici, dispensare,

    cabinete medicale, farmacii, laboratoare, companii de asigurri, etc.), publice i

    private, precum i autoritilor i factorilor de decizie politic implicai n domeniu.

    Introducerea serviciilor electronice n domeniul ngrijirii sntii reprezint un

    proces ce poate fi complex i de durat, dar beneficiile servicii mai bune la costuri

    mai mici justific eforturile, fie c acestea sunt depuse de guvern cu referire la

    sectorul public fie c sunt depuse de sectorul privat al sntii.

    Un studiu recent al Uniunii Europene analizeaz impactul economic al

    introducerii serviciilor electronice n sntate, alegnd zece cazuri din toat Europa

    (inclusiv un caz din Romnia Staia de Salvare DISPEC din Bucureti) (2).

    Rezultatele arat mbuntirea serviciilor oferite i creterea productivitii, precum

    i faptul c, dup ce etapele de proiectare i implementare a serviciilor sunt

    realizate, costurile anuale sunt stabile, n vreme ce beneficiile depesc costurile i

    au tendina de cretere, an de an.

  • Cap. 4. Sntatea electronic, eSntate.

    Guvernarea electronic. O introducere, 2007 Pagina 3 din 38 dr.ing. Dan Vasilache

    Latura uman a impactului introducerii eServiciilor n sntate este ns,

    desigur, cea care intereseaz n cel mai nalt grad, iar mbuntirea siguranei

    pacienilor de-a lungul ntregului proces de ngrijire este o prioritate dominant.

    Reducerea numrului de decese evitabile datorate interveniilor medicale incorecte

    sau tardive, efectelor adverse ale medicaiei, i altor efecte negative prevenibile ale

    actului medical, devine o urgen.

    Un studiu american din 2006 arat c, n fiecare an n Statele Unite, au loc

    peste 1,5 milioane de erori de medicaie prevenibile (adverse drug events), iar costul

    acestora depete suma de 3,5 miliarde de dolari anual. Una din recomandrile

    principale ale studiului privind evitarea erorilor de medicaie fiind aceea de a se

    prescrie reete electronice, ePrescriere (ePrescripting) (3).

    Un alt studiu din Marea Britanie sugereaz c n Europa sute de mii de ceteni

    pot fi afectai de erori medicale prevenibile i c circa zece la sut din pacienii din

    spitalele Sistemului Naional de Sntate britanic pot fi afectai negativ

    neintenionat, costul erorilor medicale depind 3 miliarde de lire anual (4).

    Deja celebrul raport din 2000 asupra erorilor medicale al Institutului american

    de Medicin, arat c, n SUA, peste un milion de pacieni sufer anual datorit unor

    accidente n procesul medical i n sistemele aferente; au loc 44.000 pn la 98.000

    de decese anual datorate erorilor medicale; erorile medicale produc 33 de milioane

    de spitalizri pe an; ntre 17 i 29 miliarde de dolari anual sunt cheltuieli

    suplimentare datorate erorilor medicale; numai circa jumtate din pacieni primesc

    cel mai bun tratament recomandat de specialiti, i mai puin de jumtate din

    cabinetele medicale utilizeaz tratamentele recomandate; circa 30%-40% din

    cheltuielile de sntate (peste jumtate de trilion de dolari anual) sunt legate de

    costuri datorate greelilor de medicaie (overuse, underuse, missuse - prea mult,

    prea puin, greit), duplicrilor, erorilor sistemelor, repetrilor ne-necesare,

    comunicaiei defectuoase, i ineficienei (5). Raportul conchide c trecerea de la un

    sistem de documente (nregistrri) de sntate bazat pe pix i hrtie, la un sistem

    electronic de nregistrri de sntate (fia medical electronic, dosar de sntate

    electronic) reprezint cel mai important pas ctre creterea siguranei pacienilor.

    Un alt studiu american, din 2005, arat c erorile medicale conduc la un

    numr de decese anual mai mare dect numrul de decese datorat cancerului de

    sn, SIDA, i accidentelor de circulaie, luate la un loc (6).

    Situaia descris mai sus pare ns general valabil, i pentru toate rile

    avansate (dac nu cumva cifrele nu sunt nc i mai defavorabile).

  • Cap. 4. Sntatea electronic, eSntate.

    Guvernarea electronic. O introducere, 2007 Pagina 4 din 38 dr.ing. Dan Vasilache

    Introducerea mijloacelor electronice - calculatoare, aplicaii i telecomunicaii -

    poate reduce semnificativ incidena efectelor adverse, neintenionate i evitabile, ale

    actului medical. n acelai timp se obine o cretere important a calitii vieii

    cetenilor i a serviciilor medicale oferite pacienilor, cadrele medicale dispun de o

    gam mai larg de instrumente ajuttoare, iar toate organizaiile implicate n actul

    medical pot ajunge la reduceri de costuri.

    Una din cile electronice principale de obinere a obiectivului dorit - servicii

    mai bune i costuri mai mici este aceea de a trece toate informaiile despre

    pacieni, aflate pe suport de hrtie, n baze de date care pot fi conectate ntre ele,

    astfel nct orice medic s poat accesa toat informaia de care are nevoie pentru

    ngrijirea oricrui pacient, n orice moment i n oricare loc. S-au obinut deja

    rezultate bune n efortul de atingere a acestei situaii ideale i un mare volum de

    munc se desfoar n continuare, n mai multe ri ale lumii, pentru atingerea

    acestui obiectiv. ri ca Marea Britanie i Danemarca sunt printre cele mai anvansate

    n aceast privin, bazndu-se pe reele de telecomunicaii naionale dedicate

    eSntii. Medicii ar trebui s dispun de calculatoare, sau s aib acces la ele, n

    spitale, policlinici, cabinete medicale, farmacii, laboratoare, etc., s aib cunotinele

    necesare operrii aplicaiilor specifice din aceste calculatoare, dar situaia este foarte

    diferit de la ar la ar - n Marea Britanie, de exemplu, 98% din medicii generaliti

    din cabinetele medicale dispun de calculator (30% dintre acetia declar c nu mai

    lucreaz cu hrtie), n timp ce n Statele Unite 95% din micile cabinete medicale

    (small practices) utilizeaz numai pix i hrtie (7).

    n Uniunea European, ca n toate rile dezvoltate, se desfoar o inten