Capitolul I

I. Prezentarea particularitatilor ale sistemului administrativ din SuediaI.1. Guvernul Central

Purtatorul de Cuvant al Parlamentului consulta liderii partidelor parlamentare, purtatorii de cuvant ai acestora si seful statului inainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru. Parlamentul voteaza apoi aceasta propunere, care este aprobata daca majoritatea este pentru. Primul ministru numeste apoi ministrii cabinetului.

Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in:

Unitatea de Informare Politica si Consultanta

Departamentul de Legislatie

Departamentul de Legislatie este format din persoane fara orientare politica si se implica in toate procedurile constitutionale si legale, precum si in derularea sedintelor Cabinetului.

Cabinetul in prezent este format din 13 ministri, fara primul ministru. Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului.

In timpul derularii activitatii lor in cadrul birourilor ministeriale, parlamentarii isi mentin locurile lor in Parlament sau sunt reprezentati de persoane desemnate. Incepand din decembrie 1991, Ministerul Finantelor are responsabilitati depline pentru administratia publica.

Agentiile din subordinea acestui minister sunt:

-Agentia pentru Dezvoltare Administrativa si

-Biroul National de Revizie Contabila.

Cele doua au atributii pentru implementarea reformelor in toate domeniile manangementului public la nivelul Agentiilor;

-Doua agentii au responsabilitati pentru managementul resurselor umane si

-Agentiile Suedeze de Statistica.

Ministerul finantelor are un rol important in problema resurselor umane.

Agentia nationala pentru Angajatii Guvernamentali (SAV) din subordinea Ministerului Finantelor este responsabila pentru contractele colective si pentru implementarea noii politici de personal in sectorul public. Agentia a fost reorganizata in 1991.

Institutul National de Pregatire si dezvoltare in Domeniul Serviciilor Civile, din subordinea Ministerului Finantelor promoveaza eficienta, competent si calitatea in sectorul public. In 1992 la 1 iulie acest institute a fost dizolvat si fiecare agentie a devenit responsabila pentru toate problemele care apar in domeniul sau de activitate.

In Suedia, Ministerul Finantelor este organul cu responsabilitate centrala pentru coordonarea procesului de dezvoltare a tehnicii informationale in sectorul public.

I.2. Ministerele

Sunt de regula de dimensiuni mici , unele nu depasesc 200 de persoane. Mnistriii iau decizii si pregatesc propunerile care urmeaza a fi transmise pentru discutie in Parlament.Alte decizii sunt luate de agentiile independente din subordine si din grupurile constituite la nivelul districtelor.

Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de numeroase comisii si comitete care opereaza alaturi de ele. Exista in prezent aproape 200 de astfel de comitete si comisii care au o activitate permanenta.

In prezent exista 13 ministere cu un numar aproximativ de 1700 de angajati , fara Ministerul Afacerilor Externe care reuneste aproximativ 800 de persoane.

I.3. Conducerea centrala si locala

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Adiministrative de District (lansstyrelse) conduse fiecare de catre un Guvernator numit de Guvern pe 6 ani. Ceilalti membri ai Birourilor Administrative de District sunt numiti de Consilierii districtului.

Sarcina principala a acestora este sa reprezinte Guvernul central in special in probleme de planificare regionala, de coordonare si de administrare la nivel de district.

In plus, cateva Agentii Centrale au birouri regionale adesea chiar la nivel de district care sunt conduse de Guvernatorul Districtului.

Consilierii districtului (landsting) si municipalitatile sau comunele (kommun) joaca un rol important in sectorul public. Conducerea la acest nivel reuneste aproape 70.000 de reprezentanti politici.

Exista 23 de consilieri de district fiecare fiind o persoana cu o popularitate deosebita care se ocupa cu aplicarea taxelor pe venit, cu perfectionarea sistemului de ingrijire a sanatatii populatiei, si cu organizarea activitatii de pregatire a cetatenilor in scoli.

Exista 286 de districte municipale conduse de un Consiliu ales. Reprezentantii acestora au dreptul de a percepe taxe pe venit si de a oferi servicii diverse.

I.4. Relatiile interguvernamentale in Suedia

Relatiile interguvernamentale ale sistemului Suediei sunt corespunzatoare cu sistemul politic-administrativ cu caracteristici traditionale centripete.Suedia, ca stat unitar a atins un grad inalt de descentralizare. S-a reusit imbinarea unei oarecare uniformizari a conditiilor de viata a tuturor cetatenilor (ca punct central al politicii social-democrate), cu cea mai mare libertate a comunelor in sprijinul realizarii serviciilor publice prin dereglementarea multor aspecte ale vietii locale. Totodata, se remarca tendinta de descentralizare locala care a persistat asupra autoritatii regionale, datorita puternicei traditii a autonomiei locale de care se bucura comunele.

In distribuirea de competente, cea ma mare greutate a prestarii serviciilor publice cade asupra entitatiilor locale. Astfel ca, responsabil de serviciile comune este guvernul, iar serviciile individuale sunt asigurate de catre comune si landsting-uri. Gestiunea politicii exterioare, liniile de baza ale politicii economice si sociale a tarii, apararea, justitia, educatia superioara, cercetarea, securitatea sociala si politica muncii sunt atribuite administratiei centrale pentru a fi gestionat si elaborate. Landsting-urile se ocupa de o administrare a serviciilor medicale, dar si de sistemul educational si activitati culturale recreative. Comunele gestioneaza majoritatea serviciilor sociale si invatamantul primar si secundar. Tot comunele se ocupa si de planificarea

urbana, furnizarea apei, canalizarea, electricitatea si gazul. Modelul reprezinta o combinare intre modelul britanic (in care corporatiile locale constituie bratul principal al statului bunastarii si sunt principalii prestatori de servicii) si cel francez.Guvernul central este cel care desemneaza un guvernator regional. Acesta poseda rolul de coordonare atat a guvernelor locale, cat si a agentiilor centrale care presteaza servicii pentru acea regiune.

Sistemul local si regional favorizeaza integrarea pe verticala a politicilor regionale in politica nationala, precum si relatiile pe orizontala intre comune. Astfel, referitor la prima chestiune, oamenii politici locali pot reprezenta interesele comunitatii lor deoarece acestia cel mai adesea ocupa un loc in Riksdag. De asemenea, ei reprezinta guvernul local in comisiile nationale constituite in cazul unor probleme de interes major. Totusi, guvernul si Riksdag-ul au la indemana mijloace pentru controlul comunelor (excluzand finantarea). Astfel ca se observa doua modalitati de controlare: functionarii agentiilor trebuie sa supervizeze unele activitati concrete ale comunelor privitoare la legislatia obligatorie de respectat. A doua masura este reprezentata de faptul ca guvernul negociaza uneori cu federatiile de comune si cu landstings-urile pentru obtinerea de acorduri benevole pentru care corporatiile realizeaza o strategie de comun acord.

La integrarea pe verticala se adauga cea pe orizontala, dintre corporatiile locale. Procesul de fuziune a comunelor din anii '60 si '70 a fost urmat de un proces de democratizare, prin care asocierile de vecinatati ar fi trebuit sa aiba mai multa greutate in formularea politicilor locale. Acest proces de fragmentare: politica la nivel local a fost urmat de un proces de fragmentare in domeniul gestionarii. A inceput sa se separe productia de prestarea de servicii. Astfel, multe servicii au fost sub-contractate, iar altele au fost realizate in comun cu alte corporatii locale sub forma consortiilor. Referitor la reglementarea legislativa, si in aceasta a avut loc un process de descentralizare. Daca initial legislatia pentru administrajiile teritoriale "5 continea norme foarte precise referitoare la tipurile de servicii si activitati pe care acestea trebuiau sa le efectueze (in domeniul serviciilor sociale, al educatiei, urbanismului si asistentei sanitare), mai apoi s-a trecut la o etapa in care Riksdag promulga legi cadru, iar administratiile teritoriale se ocupa de detalierea acestora.Privitor la domeniul finantelor, putem distinge doua aspecte referitoare la RIGs: incasarile din impozite si transferurile de credite. In cazul primului, capacitatea corporatiilor locale de a incasa impozite a fost limitata, in unele situatii, de-a lungul anilor '90, de guvernul central. In 1991 si in 1992, guvernul central a interzis comunelor sa mareasca nivelul impozitelor, ceea ce a atras cu sine diminuarea autonomiei locale in favoarea unei solutii de moment pentru a iesi din criza economica! Totodata, s-a trecut la un control mai lejer al administratiei centrale asupra subventiilor.Pentru finantarea de la administratia centrala (aproximativ 25% din veniturile comunelor), s-a realizat trecerea de la un sistem bazat, in principal, pe transferurile conditionate la alt sistem in care predomina transferurile neconditionate. Transferurile conditionate aveau destinatia, in principal, pentru finantarea serviciilor obligatorii prestate de comune si pentru sprijinirea activitatilor pe care guvernul central doreste sa le stimuleze.

Astfel, de exemplu, date fiind conditiile de angajare a profesorilor din invatamantul secundar si primar (conditii care nu au fost reglementate in anul 1991 de guvernul central si, ca urmare, scolile aveau sa depinda in continuare in totalitate de comune), si odata cu anul 1993 s-a stabilit ca transferurile guvernamentale pentru aceasta categorie sa fie trimise direct comunelor pentru a putea utiliza aceste resurse in eel mai convenabil mod. Dupa anul 1980, partea de responsabilitate a cheltuielilor publice pe care o are guvernul central s-a diminuat mult si este mai mica decat cea care a comunelor si landstings. Astfel, guvernul central ar trebui sa-si redefineasca rolul in relatiile cu corporatiile locale.

I. Conceptul de e-Guvernare

II. 1. e-Guvernarea: ntre mod i necesitate

Tradiional, cetenii aveau acces la serviciile guvernamentale numai la un ghieu sau ntr-un birou. Odat cu boomul tehnologic al secolului al XX-lea care s-a mpletit pe plan politic cu afirmarea din ce n ce mai puternic a ideilor liberale despre un stat minimal, paznic de noapte al democraiei, avnd ca atribute furnizarea de servicii ctre cetenii pltitori de taxe i impozite, conceptul de guvernare a suferit mutaii semnificative. Tehnologia informaiei reprezint de cteva decenii noua provocare a economiei mondiale. Progresele rapide n acest domeniu influeneaz din ce n ce mai mult modul n care trim, lucrm, nvm sau ne distrm. Prin impactul profund asupra societii fenomenul este unanim apreciat ca o trstur a noii revoluii industriale societatea informaional.

Conceptul de societate informaional, a devenit cunoscut n anii 1990, fiind de fapt, o extensie natural a ideilor mai vechi cu privire la apariia societii post-industriale, n care economia bazat pe producie este treptat nlocuit de economia bazat pe servicii. n contrast cu societatea industrial, societatea post-industrial se bazeaz pe cunoatere, i nu pe munc. Cunoaterea, ndeosebi cunoaterea tiinific i practic, devine principalul mijloc de producie n societatea post-industrial, aa cum capitalul i munca au constituit resursele strategice i de dezvoltare a societii industriale. Desemneaz elementul central al societii post-industriale: informaia (producerea, utilizarea i diseminarea), sub orice form hrtie, suport magnetic, optic, microfie i microfilme, sau deinut direct de factorul uman. Societatea informaional este bazat pe Internet i n corelaie cu globalizareafenomen specific societii informaionale. Societatea informaional este societatea n care producerea i consumul de informaie este cel mai important tip de activitate, informaia este recunoscut drept resurs principal, tehnologiile informaiei i comunicaiilor sunt tehnologii de baz, iar mediul informaional, mpreun cu cel social i cel ecologic un mediu de existen a omului.

Avansul ctre societatea informaional, bazat pe cunoatere este considerat, la nivel global, ca o evoluie necesar pentru asigurarea dezvoltrii durabile n contextul noii economii, bazat pe produse i activiti intelectual-intensive. Noutatea noii societi este viteza cu care se nnoiesc cunotinele (volumul de cunotine avut la dispoziie se dubleaz la fiecare cinci ani). Pe de alt parte, natura forei motrice ce animeaz schimbrile sociale, economice i culturale, depete lumea tehnologiilor informaionale.

Societatea informaional bazat pe cunoatere nseamn mai mult dect progresul tehnologiei si aplicaiilor informaticii i comunicaiilor, ea integrnd i dimensiunile social (sntate, solidaritate, protecie sociale, munc, educaia i formarea continu, etc.), ambiental (utilizarea resurselor i protecia mediului), culturala (conservarea i dezvoltarea patrimoniului cultural naional i internaional, promovarea pluralismului cultural, protecia minorilor, dezvoltarea industriei multimedia i producia de coninut informaional) i economic (dezvoltarea noilor paradigme ale economiei digitale si ale noii economii bazate pe cunoatere, inovare, cultur antreprenorial i managerial, educaie a ceteanului i a consumatorului).

Un rol important n acest proces l are Guvernul, instituiile guvernamentale i sectorul public care, prin politicile adoptate, asigura cadrul de reglementari specific noului tip de societate, dezvoltarea infrastructurii naionale informaionale i de comunicaii, accesul nediscriminatoriu la informaia public, si ofera un model de utilizare eficient a tehnologiei informaiei i comunicaiilor n propriile instituii i n serviciile publice (sntate, educaie, cultur, transporturi, etc.).

n urma celor analizate, se pot desprinde trsturile societii informaionale:

informaia ca bun economic, o resurs folosit de factorul uman;

resursele informaionale dein ponderea principal n totalitatea resurselor utilizate n societate;

rol de prim rang n economie o are cercetarea tiinific i inovaia tehnologic;

sectorul producerii i difuzrii de bunuri informaionale a nregistrat o dinamic remarcabil;

calculatorul asist cvasi-permanent activitile i deciziile umane;

lucrul interactiv, accesul la distan, video-conferinele, comerul electronic sunt activiti ce au capatat amploare;

infrastructura specific (reelele de calculatoare i de telecomunicaii, staiile de lucru inteligente, pe care ruleaz i sisteme-expert), este folosit pentru asistarea proceselor de cunoatere, concepie, decizie i aciune.

n schimb, oricte beneficii ar aduce societatea informaional, exist i pericole:

prpastia digital excluderea social;

diversificarea i sofisticarea criminalitii:

frauda informatic, falsul informatic, atacuri asupra serverelor, a imaginii i vieii private a persoanelor; promovarea violenei, a urii rasiale i xenofobiei;

difuzarea de informaii avnd impact negativ asupra moralitii publice i a minorilor (pornografia i pedofilia);

transformri ale vieii individului:

depersonalizarea comunicrii, izolare, sedentarism, frica de contacte interumane directe, etc.;

consecine ecologice i infraciuni privind protecia mediului nconjurtor;

reducerea consumului de energie, deeuri electronice, mobilitate (teleworking), consum de hrtie, etc.

Guvernarea electronic reprezint modalitatea de aplicare i utilizare a tehnologiilor informaionale i de comunicaii n scopul de a asigura accesul la informaie i de a presta servicii publice n regim interactiv. Este un instrument ce contribuie la armonizarea relaiilor ntre ceteni i autoritile publice, n baza respectului reciproc i a colaborrii interesate ntre stat i ceteni. Guvernarea electronic se afirm din ce n ce mai mult ca o caracteristic major a noii societi bazate pe informaie i cunotine. Fenomenul este complex i se raporteaz la conexiunile care exist ntre autoriti i persoanele fizice i juridice din societate. Astfel, se urmrete deschiderea unui drum care se va finaliza prin reforma complet a administraiei publice, astfel nct s fie pus real n slujba fiecrui cetean.

Guvernarea electronic este utilizarea de ctre autoritile administraiilor publice n scopul:

mbuntirii accesului la informaiile i serviciile publice ale autoritilor administraiei publice centrale;

eliminrii procedurilor birocratice i simplificrii metodologiilor de lucru;

mbuntirii schimbului de informaii i servicii ntre autoritile administraiei publice centrale;

mbuntirii calitii serviciilor publice la nivelul administraiei publice centrale;

Guvernrea electronice se bazeaz pe principiile:

transparenei i parteneriatului desfurarea activitilor transparent, discutate public, cu luarea n considerare a ideilor i propunerilor tuturor prilor implicate;

accesibilitii informaiei respectarea dreptului ceteanului de a avea acces la informaiile oficiale;

orientrii sociale realizarea msurilor principale n cadrul implementrii guvernrii electronice, cu luarea n considerare a intereselor cetenilor;

armonizrii cadrului juridic cu reglementrile i standardele internaionale;

proteciei i securitii respectarea drepturilor i libertilor constituionale ale cetenilor n procesul de creare, stocare, prelucrare i transmitere a informaiei, protecia datelor personale prin metode i mecanisme de asigurare a securitii informaionale;

prioritii aspectelor politice, economice i sociale asupra celor tehnice i tehnologice;

Conform OCDE, e-Guvernarea reprezint utilizarea tehnologiei informaiei i comunicaiei, n particular a Internetului, ca instrument pentru realizarea unei mai bune administraii. e-Government este definit ca fiind tehnologia utilizrii informaiilor i comunicaiei n administraia public, combinat cu schimbul organizaional i noi modaliti de a mbunti serviciul public i procesele democratice, dar i pentru a fi un suport pentru metodele de aciune n favoarea publicului.

II. 2. Necesitatea informatizrii administraiei publice

Informaia este la ora actual cel mai important lucru oferit de Internet. Astzi, ca i consecin a tehnologiilor dezvoltate pentru acest mediu de comunicare, avem posibilitatea de a percepe informaia n multiplele ei forme de exprimare. De remarcat este faptul ca n sistemul de telecomunicaii mondial s-a ajuns la o densitate de linii telefonice de 17% dup mai mult de 160 ani de evoluie, n timp ce, numai dup 20 ani, densitatea global a utilizatorilor Internet este de peste 7%.

Avantajele utilizrii Internetului nu sunt legate doar de rspndirea acestei tehnologii, ci privesc posibilitile de interaciune cu cetenii prin intermediul acestui mijloc de comunicare. Internetul i tehnologiile digitale ofer un nivel ridicat de interactivitate a sistemelor informatice implementate, comunicarea putndu-se realiza bidirecional.

Lumea se afl ntr-o complex revoluie n domeniul tehnologiei informaiei i comunicaiilor (IT), fapt care transform complet modul n care mediul economic, cetenii i administraia interacioneaz. Rezultatele obinute n IT, n special Internetul, au redus mult costurile de operare, permind firmelor mici s concureze pe aceleai baze ca i firmele mari, n cadrul proceselor de tip Business to Business i e-Commerce. Aceasta a deschis un drum pe care i sectorul public trebuie l-a urmat. Guvernul Suediei adopt guvernarea electronic ca metod de mbuntire a serviciilor oferite mediului de afaceri i cetenilor, promovnd dezvoltarea economic i social, mrindu-i eficacitatea proceselor interne.

Soluiile de e-administraie i propun s rezolve prin instrumente specifice IT modul de comunicare, schimbul de date, activitile din cadrul instituiilor, serviciile ctre ceteni, ctre alte instituii sau ctre mediul de afaceri. II. 3. mbuntirea administraiei publice prin e-Guvernare

n guvernarea electronica informaia este mai important dect tehnologia pentru ca ea devine valoare, din informaie deriv parteneriatele cu sectorul privat i cu alte entiti guvernamentale.

mbuntirile aduse de e-guvernare:

acces direct i instantaneu. Datorit sistemului de mesagerie electronic (e-mail), institutiile publice pot menine un canal direct de comunicare cu cetenii. Domeniul de aplicare al mesageriei electronice este foarte vast (trimitere de sugestii i reclamaii, depunere de cereri, nscrierea la audiene, rezervri i nchirieri, etc.);

reducerea blocajelor. Exista perioade n care este o afluen masiv a cetenilor spre un acelai serviciu public. Aceasta produce cozi i timpi mari de ateptare chiar dac se aloc mai multe ghiee sau personal. De asemenea, aceast avalan de etape care trebuie parcurse poate produce blocaje administrative care ncetinesc alte procese i astfel se ajunge la o ngreunare a activitii, fapt care poate produce suprasolicitarea funcionarilor. Existena lungilor cozi de ateptare degenereaz astfel ntr-o degradare a serviciilor oferite, conducnd n acelai timp la o degradare a imaginii administraiei publice;

scurtarea timpului procedurilor de rutina. Folosind sisteme informatice moderne, timpul de rspuns ntre transmiterea cererii ceteanului i primirea unui rspuns scade considerabil. Astfel, parcurgerea etapelor interne necesare parcurgerii unei proceduri particulare devine mult mai fluent, datorita timpului scurt de circulaie a documentelor. Aceasta permite reducerea numrului de funcionari desemnai s execute activiti repetitive, astfel permind conducerii s realoce personalului sarcini mai utile i cu o mai mare valoare;

rezolvare rapida si interactiva. Etapele procedurale sunt rezolvate n acelai timp, nemaifiind nevoie ca ceteanul s revin n alt zi pentru obinerea documentelor. A fi capabil de a elibera documente oficiale imediat, este posibil s conduc la eliminarea ntrzierilor i reducerea costurilor expedierilor potale tradiionale ctre domiciliul ceteanului;

informaia este ntotdeauna actual. Sistemul informatic permite o actualizare automat a datelor. Imaginea i eficiena administraiei municipale este mbuntit. Printr-un sistem electronic de servire a cetenilor, acetia pot verifica nivelul utilizrii IT. Muli dintre ceteni nu sunt contieni de eforturile inovatoare i noile tehnologii introduse n administraia public, ei percepnd doar partea vizibil a procesului i anume, atenia ndreptata ctre public a administraiei. Pe de alt parte, administraia este capabil ca din informaiile obinute de la ceteni s se adapteze cerinelor i s mbunteasc serviciile oferite. Cu att mai mult, folosind noile tehnologii pentru mbuntirea serviciilor oferite, ceteanul percepe o imagine de modernitate, inovaie i eficien sporit a administraiei;

reducerea real a costurilor interne. Timpul necesar procesrii documentelor scade n medie cu 15-20% i timpul necesar cetenilor de a-i rezolva problemele scade cu pn la 70%. De asemenea, multe resurse umane valoroase au fost eliberate de munci inutile i pot fi redistribuite spre sarcini mai productive.

Pentru ceteni, guvernarea electronica ofer posibilitatea de a trimite cereri i de a primi astfel servicii personalizate. Printre cele mai importante beneficii pentru mediul de afaceri sunt: comerul electronic la nivel municipal i iniiativele de achiziii electronice. Acestea pot conduce la o scdere a costurilor de operare i obinerea unor costuri de tranzacionare mult mai mici pentru majoritatea agenilor.

II. 4. Prevederile eEurope i i2010

Implementarea e-Guvernrii a devenit o preocupare fundamental a multor state, ca rezultat nu numai a conceptului n sine, ci ca necesitate. Iniiativa eEurope 1 a fost lansat de UE n decembrie 1999, avnd obiectivul de a aduce Europa online, de a face trecerea la o societate informaional. Urmare a ecoului pozitiv a statelor membre Parlamentul European a naintat spre aprobare un raport Consiliului Europei din martie 2000 de la Lisabona, care ulterior a luat forma final a planului eEurope 2002. Astfel, sa hotrt transformarea UE n cea mai competitiv economie bazat pe cunoatere pn n anul 2010, capabil s susin creterea economic prin crearea de noi locuri de munc i existena unei coeziuni economice mrite.intele planului eEurope:

accelerarea stabilirii unui mediu legal corespunztor;

finanarea realizrii noii infrastructuri i servicii n Europa;

aplicarea metodei deschise de coordonare i monitorizare;

Atingerea intelor poate fi realizat printrun angajament politic din partea statelor membre ale UE, a Parlamentului European, a Comisiei Europene, prioritare avnd contactele dintre guverne i sectorul privat, astfel nct Europa joac un rol activ n dezvoltarea unei societi informaionale echitabile, care s ofere anse egale tuturor rilor, eliminarea divizrii digitale dintre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare. Comisia European a avut n vedere n special, ca prin obiectivele stabilite s sprijine utilizarea pe scar larg a Internetului, spernduse c e-economia va duce la creterea economic prin demararea de noi activiti i creterea productivitii n cadrul celor existente, determinnd astfel modernizarea economiei europene.

A. Internet mai ieftin, mai rapid i mai sigur:

competitivitate mare n domeniul accesului la reelele locale, accesul la un Internet cu pre redus i vitez mare, piee ale telecomunicaiilor complect integrate i liberalizate;

finanarea public a proiectelor i infrastructurii informaionale, elaborarea propunerilor legislative n domeniul telecomunicaiilor. Internet mai rapid pentru savani i studeni: crearea unei reele trans-Europene cu o vitez foarte nalt pentru comunicaii tiinifice electronice, care ar lega centrele tiinifice, universitile, librriile i colile, finanarea corespunztoare a programelor de cercetare.

Reele i smart-card-uri sigure :

confidenialitatea consumatorului ca factor-cheie n dezvoltarea e-comerului, mbuntirea securitii tranzaciilor on-line, promovarea tehnologiilor de mbuntire a securitii i asigurarea desfacerii lor; dezvoltarea standardelor europene n domeniul cyber-crimelor. B. Investiii n oameni i abiliti tineretul european n era digital: oamenii s poat tri i lucra ntr-o societate informaional; colile din UE s aib acces la Internet; instruirea nvtorilor i folosirea n programul de studii a tehnologiilor digitale;

Lucrul ntr-o economie bazat pe cunotine: mrirea numrului de centre de instruire digital; implementarea tehnologiilor informaionale n procesele de munc; mbogirea cunotinelor a lucrtorilor din nou-creata industrie a tehnologiilor informaional.Participarea tuturor ntr-o economie bazat pe cunotine:

lupta mpotriva info-excluderii; revizuirea legislaiei i standardelor de asigurarea accesului la produsele tehnologiilor informaionale; cetenilor cu capaciti limitate li se va acorda atenie; adoptarea directivei Iniiativa Accesului la Web pentru website-urile publice. C. Stimularea folosirii Internet-ului accelerarea e-Comerului:

adoptarea legislaiei privind e-Comerul; promovarea ncrederii consumatorului n e-Comer; efectuarea achiziiilor publice on-line; adoptarea Directivei privitor la TVA pentru unele servicii electronice.

e-Guvernarea: accesul electronic la serviciile publice:

acces electronic generalizat la serviciile publice de baz; simplificarea procedurilor administrative on-line pentru business; promovarea folosirii semnturii electronice n sectorul public;

tranzaciile de baz cu CE trebuie s fie accesibile on-line. e-medicina:

exploatarea noilor tehnologii pentru a face informaia ct mai accesibil; oferirea serviciilor medicale primare i secundare la distan; crearea unor criterii calitative pentru website-urile medicale; crearea reelelor tehnologiilor medicale.

Coninutul digital European pentru reelele globale:

asigurarea accesibilitii coninutului pentru reelele de vitez mare; promovarea diversitii lingvistice n societatea informaional.

Sistem de transport inteligent:

liberalizarea transportului; crearea unui spaiu european unic; lichidarea suprancrcrii n transporturi; adoptarea specificaiilor, directivelor i reglementrilor pentru fiecare tip de transport n parte. Scopurile finale ale eEurope 2005:

statele membre s-au asigurat c serviciile publice de baz sunt interactive i accesibile tuturor (sfritul anului 2004);

o parte a achiziiilor publice s se deruleze electronic, micornd costurile i crescnd eficiena sectorului public (sfritul anului 2005);

toi cetenii trebuie s aib acces facil la punctele publice de acces la Internet n localitile lor;

administraia public s dispun de acces la Internet prin banda larga (2005)

Obiectivele iniiativei i2010 se concentreaz asupra pieei unice deschise pentru societatea informaional i servicii media la nivel european, asupra creterii investiiilor n cercetarea domeniului TIC cu 80% i pe promovarea societii informaionale europene care si integreze pe toi membrii societii.

Iniiativa i2010 Societatea informaional european n 2010 va asigura o abordare integrata a societii informaionale i a politicilor audio-vizuale europene, acoperind reglementarea, cercetarea, aplicarea i promovarea diversitii culturale. 14