Click here to load reader

POLITICI EUROPENE GUVERNAREA CORPORATISTĂ

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of POLITICI EUROPENE GUVERNAREA CORPORATISTĂ

RFPC nr. 10/2011 3
Prerile sunt împrite când vine vorba despre viitor, dar sunt foarte puini cei care susin c experimentul european ar fi luat sfârit. Liderii politici, în ciuda diferenelor, sunt optimiti, fiind de prere c, în timp, vor înva s fac fa provocrilor împreun.
*
* * Ca exponent al intereselor rilor pe care le prezint i purttoare a ideilor i nzuinelor de
progres i prosperitate în lume, Uniunea European se bucur de o larg recunoatere pe plan internaional. Drept urmare, ea a stabilit i întreine relaii diplomatice cu peste 130 de state de pe diverse meridiane ale globului i are statut de observator la ONU, particip la lucrrile Orga- nizaiei de Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) i ale Organizaiei pentru Securitate i Cooperare European (OSCE), care a urmrit sfâritul divizrii continentului i al rzboiului rece.
Stimai cititori,
V aducem la cunotin apariia urmtorului act normativ:
Ordinul ministrului finanelor publice nr. 2.696/24.10.2011 privind aprobarea modelului i coninutului formularisticii necesare pentru solicitarea i comunicarea datelor înscrise
în cazierul fiscal, modul de organizare, gestionare i acces la informaiile din cazierul fiscal
(M.O. nr. 756/27.10.2011) Redacia
1. Noiunea de “guvernare corporatist” (corporate governance) Termenul de guvernare corporatist desemneaz sistemul de administrare i control al
companiilor, ansamblul relaiilor unei companii cu acionarii si, sau, în sens extins cu partenerii si (creditori, furnizori, clieni, angajai, autoriti administrative). Acesta implic un sistem complex de drepturi, obligaii, atribuii i msuri de control instituit cu scopul de a proteja acionarii i investitorii, privii ca o colectivitate i de a se asigura rspunderea administratorilor i managerilor fa de acionari.
Conceptul de ”corporate governance” este definit de Organizaia pentru Cooperare i Dez- voltare Economic (OECD), în ceea ce privete relaiile care exist în cadrul unei societi co- merciale, între manageri, acionari i acionari strategici. Potrivit clasificrilor OECD guvernarea corporatist prevede structura prin care sunt stabilite obiectivele societii i sunt determinate mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective i prin care se poate urmri îndeplinirea lor (principiile OECD privind guvernarea corporatist). În lumina acestor principii, o protecie efici- ent a acionarilor trebuie s aib rolul de a susine i a încuraja consiliul de administraie i ma- nagerii în urmrirea obiectivelor stabilite în interesul societii i al acionarilor.
Guvernarea corporatist are rolul de a preveni eventualele conflicte de interese care pot interveni între persoanele implicate în cadrul unei societi comerciale, în scopul proteciei inte- reselor investitorilor. Guvernarea corporatist constituie sistemul prin care societile comerciale sunt conduse i controlate i incumb un set de reguli i relaii funcionale între conducerea executiv a unei societi, consiliul de administraie, acionarii i alte pri asociate. Sistemul principiilor care se refer la guvernarea corporatist pune la dispoziia managerilor i acionari- lor structura prin care sunt stabilite obiectivele societii, precum i mijloacele de realizare a acestor obiective i de monitorizare a performanelor obinute.
Guvernarea corporatist delimiteaz dou aspecte eseniale: În primul rând, vizeaz raporturile juridice contractuale dintre acionari, precum i dintre
acionari i manageri. Societatea reprezint un contract între acionari, iar managerul îi exerci- t funcia în baza unui mandat, ce instituie drepturi i obligaii în sarcina prilor.
În al doilea rând, se refer la concentrarea puterii într-o corporaie. Corporaiile, având o tendin natural de extindere i acoperire teritorial cât mai vast, concentreaz o for finan- ciar i economic apreciabil, concentrând segmente sociale semnificative din mai multe ri. Aceast situaie este ilustrat semnificativ de corporaiile transnaionale care, de cele mai multe ori, depesc nu doar graniele statelor, ci i fora economic i influena multora dintre acestea. Acest fapt implic riscul ca fora i influena acestor corporaii s devin discreionar i corelat cu concentrarea acesteia în mâinile unui cerc restrâns de manageri s poat fi deturnat de la scopurile sale normale. Din aceleai raiuni valabile pentru puterea politic i puterea eco- nomic este necesar s fie limitat. Experiena a demonstrat faptul c, cu cât acionariatul este mai dispersat, cu atât puterea i influena managerilor sunt mai mari i totodat dispersarea acionariatului reduce controlul i permite managerilor o marj de manevr mai mare. Pe de alt parte, acionarul care deine controlul are puterea de a abuza de acest control.
Asocierea noiunii de ”guvernare” cu cea de ”corporaie” nu este lipsit de o anumit semni- ficaie. A fost constatat o similitudine între marile corporaii i stat, ca form de organizare poli- tic a unei colectiviti: guvernul unui stat, asemenea managementului unei corporaii are meni- rea de a servi în mod onest i responsabil interesele acelora care i-au numit. Aceast similitudi- ne nu se refer numai la acest element. Astfel cum puterea în cadrul unui stat este separat du- p competene (putere legislativ – parlament, putere executiv – guvern, putere judectoreas- c), în acelai mod structura organizatoric i funcional a unei corporaii respect separarea de atribuii i responsabiliti între diferitele organe ale societii (adunarea general a aciona-
management
RFPC nr. 10/2011 2
rilor sau consiliul de administraie, conducerea executiv – managementul, cenzori sau auditori interni). Mecanismele politice democratice au scopul de a preveni i contracara tendinele de abuz de putere politic. În acelai mod, guvernarea corporatist are scopul de a proteja aciona- rii minoritari i ceilali investitori împotriva abuzului de putere al managerilor.
2. Scopul i necesitatea guvernrii corporatiste Bazele conceptului de guvernare corporatist au fost stabilite în rile cu economie de pia-
dezvoltat, a crei finanare se bazeaz pe pieele de capital ajunse la maturitate. În principal este vorba de piaa de capital din Marea Britanie i din Statele Unite ale Americii, care sunt ca- racterizate de un nivel accentuat de disipare a proprietii asupra aciunilor. În contextul specific ultimei jumti a secolului XX, cu precdere în perioada anilor 1970-1980, ca urmare a unor grave i repetate scandaluri financiare, s-a convenit asupra soluiei de echilibru al puterilor între conducerea executiv, administratori i acionari, pentru a se preveni riscul de fraude i abuzuri.
Necesitatea guvernrii corporatiste, ca raporturi între acionari, manageri i diversele cate- gorii de persoane implicate în activitatea unei societi (salariai, investitori, creditori etc.) este demonstrat de unele elemente proprii gestionrii i conducerii unei societi mari. Modalitatea în care sunt utilizate fondurile, modul în care este stimulat managementul societii, raporturile dintre acionarii majoritari i cei minoritari, relaia de eventual subordonare dintre manageri i acionarii majoritari ai societii, pot aduce prosperitate societii i participanilor la viaa aces- teia, sau dimpotriv le pot provoca prejudicii. Din aceast stare de fapt pot rezulta o serie de conflicte între acionari, între acionari i creditori, între acionari i salariai i între manageri i salariai. Exercitarea unui control i limitarea consecinelor negative ale unor astfel de stri de conflict, ar fi practic imposibil de realizat în absena unei guvernri corporative eficiente.
Principala responsabilitate care este stabilit în sarcina managerilor de standardele guver- nrii corporatiste rezid în aplicarea unor proceduri strategice adecvate care s permit societ- ii s reziste presiunilor exercitate în cadrul unui mediu concurenial puternic i s ating o per- forman economic ridicat. Un rezultat vizibil al unei astfel de politici const în facilitarea accesului firmei la pieele de capital i la consolidarea încrederii investitorilor. Pentru a obine un nivel adecvat de guvernare corporatist, managerul trebuie s armonizeze interesele societii în ansamblu cu interesele tuturor acionarilor.
3. Sisteme de administrare în guvernarea corporatist Din punct de vedere al atribuiilor membrilor care le compun, consiliile de administraie se
clasific ca unitare sau dublu etajate. Consiliile unitare grupeaz membri cu funcii executive alturi de cei fr funcii executive.
Societatea îns, în întregul ei, este condus de o singur structur executiv care este respon- sabil cu elaborarea i aplicarea strategiei societii. Acest consiliu concepe obiectivele strate- gice ale societii, desemneaz persoanele cu funcii executive însrcinate cu aplicarea acesto- ra, monitorizeaz i controleaz activitatea persoanelor cu funcii executive, informeaz acio- narii cu privire la modul de administrare a patrimoniului societii. În acest tip de consiliu directo- rul general este reprezentantul acionarilor i nu poate fi asistat de ctre membrii consiliului care nu dein funcii executive.
Consiliul de administraie unitar, structurat conform cerinelor guvernrii corporatiste este specific Statelor Unite ale Americii i Marii Britanii.
În cadrul unui consiliu de administraie dublu etajat, persoanele care ocup funcii exe- cutive dein responsabilitile unui consiliu managerial i includ exclusiv manageri. Funciile fr rol executiv sunt preluate de un consiliu de supervizare, care funcioneaz independent de con- siliul managerial. Funcia de supraveghere a administrrii i conducerii societii este, în acest caz, exercitat independent de administraia firmei.
Diferit fa de sistemul unitar, modelul dublu etajat pornete de la principiul c o societate nu constituie exclusiv un instrument de realizat profit al acionarilor, acetia nefiind singurii inte- resai în activitatea i profitabilitatea societii. Misiunea consiliului de supraveghere este aceea de a armoniza obiective diferite, chiar antagonice i de a stabili o politic a societii care s
MANAGEMENT
îmbine interesele prilor. Rolul consiliului managerial este acela de a aplica politica stabilit. Consiliul managerial elaboreaz politica pe care consiliul de supraveghere o aprob formal.
În situaia în care se nasc situaii de natur conflictual între diferitele interese (adoptarea unor msuri care afecteaz drepturile salariailor, disponibilizri de personal etc.) consiliul de supervizare are un rol important în dezamorsarea i soluionarea acestora.
Sistemul dublu etajat este specific Germaniei, cu toate c la nivel de reglementare este stabilit i în alte state (ex. Frana, dar aplicabilitatea acestuia este mai redus).
Societatea comercial pe aciuni din România poate avea un administrator unic, sau o pluralitate de administratori, organizai într-un consiliu de administraie. Consiliul de adminis- traie poate delega o parte din atribuiile sale unui comitet de direcie, ai crui membri sunt obli- gatoriu i membri în consiliul de administraie, iar punerea în aplicare a deciziilor poate fi încre- dinat unuia sau mai multor directori executivi, angajai în cadrul societii, care îns nu pot fi membri în consiliul de administraie.
Soluia adoptat de legiuitorul român reprezint un sistem hibrid, un mixt între sistemul clasic de inspiraie francez, cu consiliu de administraie i sistemul german, cu consiliu de su- praveghere i directorat. Realitatea practic a scos în eviden o serie de deficiene ale acestui sistem. Astfel, principala critic la funcionarea acestuia const în faptul c îngreuneaz sau poate chiar bloca, în anumite situaii, decizia managerial. 4. Structuri organizatorice ale consiliului de administraie specifice guvernrii corporatiste
Separaia între proprietate i administraie în marile societi cotate pe piaa de capital a ri- dicat problema rolului i responsabilitilor membrilor consiliului de administraie i ale acionari- lor. În vederea asigurrii unei îndepliniri corespunztoare a atribuiilor consiliului de administra- ie, în calitatea sa de interfa între acionari i manageri, precum i între manageri i persoane din afara societii, dar interesate în mod direct de activitatea acesteia, consiliul de administraie este necesar s includ un numr semnificativ de membri independeni i s organizeze în ca- drul structurii proprii, comitete specializate.
Pornind de la necesitatea asigurrii proteciei investitorilor, o structur eficient a consiliu- lui de administraie implic o separaie clar între administratorii cu funcii non-executive i cei cu funcii executive, precum i constituirea de comitete specializate (comitet de audit, de numi- re, de salarizare etc.), precum i alegerea în consiliu a unor administratori independeni, dar i numirea de reprezentani ai salariailor sau ai altor persoane interesate în activitatea societii (stakeholderi).
Conceptul de independen a administratorului presupune capacitatea de a analiza i eva- lua în mod obiectiv activitatea corporaiei i de a nu fi subordonat niciunui interes particular, în special legat de conducere, acionari majoritari sau partide politice.
Aprecierea noiunii de independen ridic dificulti serioase de interpretare. Independen- a este, mai presus de orice, o atitudine mental, subiectiv, care îi permite individului s expri- me judeci de valoare neafectate de considerente de ordin subiectiv, de orice natur ar fi aces- tea i totodat îi permite s evalueze în mod corect i neprtinitor o situaie, împrejurare sau stare de fapt. Independena administratorului implic totodat necesitatea de a fi caracterizat de integritate absolut i în egal msur trie de caracter.
Membrii independeni ai consiliului au aceleai obligaii legale generale ctre companie ca i ceilali membri, cu deosebirea c ei joac un rol specific în asigurarea îndeplinirii de ctre consiliul de administraie a unora dintre funciile sale cheie. În principal, membrii independeni ai consiliului pot fi utili oferind o viziune extern care s contribuie la dezvoltarea strategiei compa- niei, aducând un plus de valoare i o viziune specific. De asemenea, existena unui numr semnificativ de membri independeni în consiliul de administraie este esenial pentru monito- rizarea managementului companiei.
Membrii independeni ai consiliului dein un rol special în evaluarea performanelor mana- gementului i în ceea ce privete decizia legat de aprobarea pachetelor de salarizare ale aces- tora. Totodat, acetia au un rol important în monitorizarea i soluionarea conflictelor de intere- se, permiând consiliului în integralitatea sa s îndeplineasc obligaia de loialitate fa de toi acionarii, i nu doar fa de cei semnificativi. Pe cale de consecin, membrii independeni ai consiliului vor juca un rol important în constituirea comitetelor specializate.
(continuare în numrul urmtor al revistei)
management
RFPC nr. 10/2011 2
rilor sau consiliul de administraie, conducerea executiv – managementul, cenzori sau auditori interni). Mecanismele politice democratice au scopul de a preveni i contracara tendinele de abuz de putere politic. În acelai mod, guvernarea corporatist are scopul de a proteja aciona- rii minoritari i ceilali investitori împotriva abuzului de putere al managerilor.
2. Scopul i necesitatea guvernrii corporatiste Bazele conceptului de guvernare corporatist au fost stabilite în rile cu economie de pia-
dezvoltat, a crei finanare se bazeaz pe pieele de capital ajunse la maturitate. În principal este vorba de piaa de capital din Marea Britanie i din Statele Unite ale Americii, care sunt ca- racterizate de un nivel accentuat de disipare a proprietii asupra aciunilor. În contextul specific ultimei jumti a secolului XX, cu precdere în perioada anilor 1970-1980, ca urmare a unor grave i repetate scandaluri financiare, s-a convenit asupra soluiei de echilibru al puterilor între conducerea executiv, administratori i acionari, pentru a se preveni riscul de fraude i abuzuri.
Necesitatea guvernrii corporatiste, ca raporturi între acionari, manageri i diversele cate- gorii de persoane implicate în activitatea unei societi (salariai, investitori, creditori etc.) este demonstrat de unele elemente proprii gestionrii i conducerii unei societi mari. Modalitatea în care sunt utilizate fondurile, modul în care este stimulat managementul societii, raporturile dintre acionarii majoritari i cei minoritari, relaia de eventual subordonare dintre manageri i acionarii majoritari ai societii, pot aduce prosperitate societii i participanilor la viaa aces- teia, sau dimpotriv le pot provoca prejudicii. Din aceast stare de fapt pot rezulta o serie de conflicte între acionari, între acionari i creditori, între acionari i salariai i între manageri i salariai. Exercitarea unui control i limitarea consecinelor negative ale unor astfel de stri de conflict, ar fi practic imposibil de realizat în absena unei guvernri corporative eficiente.
Principala responsabilitate care este stabilit în sarcina managerilor de standardele guver- nrii corporatiste rezid în aplicarea unor proceduri strategice adecvate care s permit societ- ii s reziste presiunilor exercitate în cadrul unui mediu concurenial puternic i s ating o per- forman economic ridicat. Un rezultat vizibil al unei astfel de politici const în facilitarea accesului firmei la pieele de capital i la consolidarea încrederii investitorilor. Pentru a obine un nivel adecvat de guvernare corporatist, managerul trebuie s armonizeze interesele societii în ansamblu cu interesele tuturor acionarilor.
3. Sisteme de administrare în guvernarea corporatist Din punct de vedere al atribuiilor membrilor care le compun, consiliile de administraie se
clasific ca unitare sau dublu etajate. Consiliile unitare grupeaz membri cu funcii executive alturi de cei fr funcii executive.
Societatea îns, în întregul ei, este condus de o singur structur executiv care este respon- sabil cu elaborarea i aplicarea strategiei societii. Acest consiliu concepe obiectivele strate- gice ale societii, desemneaz persoanele cu funcii executive însrcinate cu aplicarea acesto- ra, monitorizeaz i controleaz activitatea persoanelor cu funcii executive, informeaz acio- narii cu privire la modul de administrare a patrimoniului societii. În acest tip de consiliu directo- rul general este reprezentantul acionarilor i nu poate fi asistat de ctre membrii consiliului care nu dein funcii executive.
Consiliul de administraie unitar, structurat conform cerinelor guvernrii corporatiste este specific Statelor Unite ale Americii i Marii Britanii.
În cadrul unui consiliu de administraie dublu etajat, persoanele care ocup funcii exe- cutive dein responsabilitile unui consiliu managerial i includ exclusiv manageri. Funciile fr rol executiv sunt preluate de un consiliu de supervizare, care funcioneaz independent de con- siliul managerial. Funcia de supraveghere a administrrii i conducerii societii este, în acest caz, exercitat independent de administraia firmei.
Diferit fa de sistemul unitar, modelul dublu etajat pornete de la principiul c o societate nu constituie exclusiv un instrument de realizat profit al acionarilor, acetia nefiind singurii inte- resai în activitatea i profitabilitatea societii. Misiunea consiliului de supraveghere este aceea de a armoniza obiective diferite, chiar antagonice i de a stabili o politic a societii care s
MANAGEMENT
îmbine interesele prilor. Rolul consiliului managerial este acela de a aplica politica stabilit. Consiliul managerial elaboreaz politica pe care consiliul de supraveghere o aprob formal.
În situaia în care se nasc situaii de natur conflictual între diferitele interese (adoptarea unor msuri care afecteaz drepturile salariailor, disponibilizri de personal etc.) consiliul de supervizare are un rol important în dezamorsarea i soluionarea acestora.
Sistemul dublu etajat este specific Germaniei, cu toate c la nivel de reglementare este stabilit i în alte state (ex. Frana, dar aplicabilitatea acestuia este mai redus).
Societatea comercial pe aciuni din România poate avea un administrator unic, sau o pluralitate de administratori, organizai într-un consiliu de administraie. Consiliul de adminis- traie poate delega o parte din atribuiile sale unui comitet de direcie, ai crui membri sunt obli- gatoriu i membri în consiliul de administraie, iar punerea în aplicare a deciziilor poate fi încre- dinat unuia sau mai multor directori executivi, angajai în cadrul societii, care îns nu pot fi membri în consiliul de administraie.
Soluia adoptat de legiuitorul român reprezint un sistem hibrid, un mixt între sistemul clasic de inspiraie francez, cu consiliu de administraie i sistemul german, cu consiliu de su- praveghere i directorat. Realitatea practic a scos în eviden o serie de deficiene ale acestui sistem. Astfel, principala critic la funcionarea acestuia const în faptul c îngreuneaz sau poate chiar bloca, în anumite situaii, decizia managerial. 4. Structuri organizatorice ale consiliului de administraie specifice guvernrii corporatiste
Separaia între proprietate i administraie în marile societi cotate pe piaa de capital a ri- dicat problema rolului i responsabilitilor membrilor consiliului de administraie i ale acionari- lor. În vederea asigurrii unei îndepliniri corespunztoare a atribuiilor consiliului de administra- ie, în calitatea sa de interfa între acionari i manageri, precum i între manageri i persoane din afara societii, dar interesate în mod direct de activitatea acesteia, consiliul de administraie este necesar s includ un numr semnificativ de membri independeni i s organizeze în ca- drul structurii proprii, comitete specializate.
Pornind de la necesitatea asigurrii proteciei investitorilor, o structur eficient a consiliu- lui de administraie implic o separaie clar între administratorii cu funcii non-executive i cei cu funcii executive, precum i constituirea de comitete specializate (comitet de audit, de numi- re, de salarizare etc.), precum i alegerea în consiliu a unor administratori independeni, dar i numirea de reprezentani ai salariailor sau ai altor persoane interesate în activitatea societii (stakeholderi).
Conceptul de independen a administratorului presupune capacitatea de a analiza i eva- lua în mod obiectiv activitatea corporaiei i de a nu fi subordonat niciunui interes particular, în special legat de conducere, acionari majoritari sau partide politice.
Aprecierea noiunii de independen ridic dificulti serioase de interpretare. Independen- a este, mai presus de orice, o atitudine mental, subiectiv, care îi permite individului s expri- me judeci de valoare neafectate de considerente de ordin subiectiv, de orice natur ar fi aces- tea i totodat îi permite s evalueze în mod corect i neprtinitor o situaie, împrejurare sau stare de fapt. Independena administratorului…

Search related