Călcaţi pe urmele mele

  • View
    319

  • Download
    32

Embed Size (px)

Text of Călcaţi pe urmele mele

Clcai pe urmele mele Principiile conducerii spirituale ITT Principiile conducerii spirituale J. Oswald Sanders Traducere de Amelia Chi^escu Cluj - 1993 Coperta: Rodica Mocan J. Oswald Sanders 1967. Aceasta edijie a fost tiparita

cu pennisiunea editurii Moody Press, 820 N. Lasalle Drive. Chicago, Illinois, USA. Drepturile in limba romana: Editura Logos, Cluj, 1993. In afara cazurilor specificate, toate citatele blljhce sint luate din verslunea Cornllescu, 1923, cu adaptarea la normele ortograflce actuate. CUPRINS

Prefaa la prima ediie Prefafi la edifia revizuitd 1. O ambijie vrednicS de cinste 2. In cautarea liderilor 3. Principiul de baza al Invajatorului 4. Conducerea ca inzestrare naturala i ca dar spiritual 5. Criterii de evaluare a capacitaii de conducere 6. Perspectiva lui Pavel asupra conducerii 7. Perspectiva lui Petru asupra conducerii

8. Calita|i esen^iale pentru conducere - 1 9. Calitaji esenjiale pentru conducere - 2 10. O cerinja indispensabila 11. Liderul i rugaciunea 12. Liderul si timpul lui 13. Liderul i lectura 14. Dezvoltarea calitajilor de lider 15. Prejul conducerii 16. Responsabilita|ile liderului 17. Teste de validare a liderului

18. Axta delegarii 19. Inlocuirea liderilor 20. Formarea noilor lideri 21. Pericolele specifice conducerii 22. Neemia - un lider exemplar 79 10 16 22 30 40 46 58

64 86 104 112 124 136 148 156 170 178 188 196 202 210 224

PREFATA LA PRIMA EDIIE Aceasta carte s-a nascut ca urmare a doua serii de mesaje rostite inaintea liderilor de la Overseas Missionary Fellowship, in Singapore, in 1964 i 1966. Atunci s-a sugerat ca aceste mesaje sa fie extinse i impartaite unui public mai larg. Autorul a incercat sa raspunda acestei solicitari. Principiile de conducere, atit

in sfera temporala, cit i in cea spirituals, sint prezentate i ilustrate folosind deopotriva Scriptura i biografiile marilor oameni ai lui Dumnezeu. Cititorul obinuit nu va avea acces la toate biografiile, de aceea autorul a ales sa includa exemple din viejile acestor oameni al caror spirit de conducere a fost mai mult decit obinuit. Acolo unde a fost posibil, au fost indicate sursele. In cazul referinjelor

din Scriptura, a fost utilizata traducerea care i s-a parut autorului a fi cea mai corecta s,i mai clara. Materialul este prezentat intr-o forma accesibila cre^tinilor incepatori, cretini in ale caror inimi Duhul Sfint lucreaza pentru a crea dorinja sfinta de a-i pune toate forjele la dispozijia Mintuitorului. Daca exista cut cu tact i diplomajie. O indatorire atit de delicata, in care corup{ia umana i lacomia erau inevitabil implicate, putea genera disensium i conflicte serioase, avind ca rezultat dezbinarea na|iunii. Maniera

plina de tact in care losua a reuit sa rezolve aceasta problema a demonstrat nu doar pricepere omeneasca, ci i o umblare intima cu Dumnezeu. Diploma^ia pe care el a dovedit-o in rezolvarea nein^elegerilor poten^iale, create de triburile lui Ruben i Gad c ^ Calcaji pe ^rmeie dele 98 Caicafi pe urrmk me.U principii ale conducerii

spiritu.aU prin construirea altarului, sa datorat atit inteligenjei sale naturale, cit sj injelepciunii citigate in coala lui Dumnezeu. William Carey era in mod incontient un veritabil diplomat. Unul dintre tovarasji sai a mSrturisit despre el: Avea arta deosebitS de a-i conduce s,i a-i indruma pe aljii, fara" a face uz de autoritate i fSra ca ceilalji sa se simta

subordonaji, aceasta maniera de a conduce nefiind ceva premeditat".15 Tactul i diplomajia ating eficienja maxima atunci cind nu au un caracter contient i studiat. CAPACITATEA DE INCURAJARE Puterea de a-i incuraja pe aljii sa slujeasca i sa se sacrifice este o nota aparte pentru un lider. Incandescenja sa ii aprinde i pe cei din jurul sau.

Charles Cowman care a objinut realizari prodigioase prin munca sa, avea, totodata, talentul de a insufla i colaboratorilor sai dragostea pentru munca. Zelul i entuziasmul lui erau molipsitoare.16 Pastorul Hsi a fost unul dintre marii lideri cretini ai Chinei. i el poseda aceasta capacitate la un inalt nivel. Cineva care a fost foarte legat de el in serviciul Domnului a fost intrebat:

,,Ai observat la el vreo atitudine specials in conducerea i influenjarea celorlalji?" El a raspuns: ,,Puterea lui in aceasta direcjie a fost remarcabila. Fara nici un efort aparent, el parea sa-i stapineasca pe to|i ceilalji. Oamenii il urmau i se incredeau in el in mod instinctiv. De asemenea avea o mare putere de inijiativa, o energie i un spirit intreprinzator extraordinare. Nimeni nu putea fi cu el fara

sa dobindeasca un nou ideal in viaja i lucrarea 15 16 S. P. Carey, William Carey, London: Hodder & Stoughton, 1923, p. 256. Lettie B. Cowman, Charles E. Cowman, Los Angeles: Oriental Missionary Cafttafi esenfiate pentru condtuxre - Z 99 cresdna".17 Neemia a manifestat de

asemenea intr-o mare masura aceasta putere. Cind a ajuns la Ierusalim, poporul era total descurajat s,i abatut. In scurt timp, el a reuit sa-i reuneasca pentru a forma o for$a de munca puternica i eficienta. Capacitatea sa de inspirajie s-a manifestat intr-o asemenea masura, incit citim: ,,poporul lucra cu inima". Este sigur nu numai ca ridicarea zidurilor nu s-ar fi terminat, dar nici nu ar fi

putut incepe fara puterea inspiratoare a lui Neemia. Generalul Mark Clark, adresindu-se clasei sale de studenji, a spus despre Winston Churchill: ,,Ma indoiesc de faptul ca altcineva in istorie, exprimindu-se atit de aspru, ar fi putut da poporului sau un asemenea sens al puterii, al exuberanjei i chiar al bucuriei". Cind Franja a cedat in faja armatei germane i Marea

Britanie a ramas singurS in lupta, edinjele Cabinetului Britanic avedu loc intr-o atmosfera de adinca triste|e, de altfel legitimata. Cind Winston Churchill a intrat i i-a vazut colegii atit de descurajaji, a spus: ,,Domnilor, socotesc ca acesta este mai degraba un lucru insuflejitor". Nu este de mirare ca a reuit sa mobilizeze intreaga napune pentru un contraatac eficient.

CAPACITATEA EXECUTWA Cel care nu are capacitate executiva, oricit de clar ar vedea iucrurile din punct de vedere spiritual, nu va fi in stare s2 traducS viziunea in ac^iune. Este adevarat ca organizarea excesiva este un pericol subtil, pentru ca se poate substitui prezenjei i lucrarii Duhului Sfint, dar organizarea nu conduce in mod obligatoriu la aa ceva. Lipsa de metoda i de

organizare ii are i ea pericolele ei; ea a fost cauza Society, 1928, p. 269. 17 Mis. Hudson Taylor, Pastorul Hsi (Pastor Hsi, London: China Inland Mission, 1949, p. 164, 167). 100 Caicafi pe umteU mete principii afe conducerii spiritual CaBtifi tsenfiate pentru cmdueett - 2 101 e^ecului muitor actiuni

promijatoaie tntreprinse pentru gloria lui Dumnezeu, In scrierea sa Cartea lui Isaia (The Book of Isaiah), Sir George Adams Smith atrage atenjia asupra cuvintului tradus in mod ambiguu .judecata'in versiunea King James i amintete ca el inseamna metoda, ordme, sistematizare, lege, As,a ca atunci cmd isaia spune: ,,Domnul este un Dumr-ezeu al judeca^ii*' (30:18),

aceasta inseamna ca, printre altele, Domnul este un Dumnezeu al metodei. Creajia Lui este perfect ordonata. Deoarece este un Dumnezeu al ordinii, E! cere celor carora le a iacredin^at conducerea ,,ca toate lucrurlle sa fie facufe decent i in ordine." ,,Este un mare adevar - scrie Smith - ca Atotputernicul i Atetcaiauzitorul este de asemenea i Atotnietodicul. Nici o reiigie nu este

completa in crezul sau i sanatoasa in influenza ei, daca nu insista in mod ega! asupra acestor lucruri".18 i noi trebuie sa ne lnsuim ordinea sj metoda lui Dumnezeu in munca noastra pentru El. Dei este adevarat ca oamenii nu pot fi organiza^i in vederea instaurarii Irapara^iei, aceasta nu justifica sbsenja planificarii atente, in dependent de calauzirea Duhului, sau absen|a

execute! iscusite a ceea ce a fost planificat pentru mintuirea lcr. Lordul Macaulay a spus ca Wesley a avut geniu pentru conducere i ca in aceasta privin|a a fost eel pu^in egal cu Richelieu. Spiritul sau de bun organizator se poate veriea inca in biserica pe rare a fondai-o. El a avut o asemenea capacitate executiva i putere de organizare, inch aceasta micare a ramas neclintita,

cbiar atunci cind a fost privatl de prezen|a i calauzirea sa. Cunoa^tersa psihologiei oameniior, capacitatea de a-i folosi in scopurile cele mai nobile, puterea de a-i conduce cu eficien|a 51 de a i-i 18 George Adam Smith, Canea lui Isaia (The Book of Isaiah, London; Hoddei & Stoughton, s.a. p. 229). ataa intr-o supunere loiala

au facut din el un mare conducator spiritual si au salvat mi^carea de cele mai serioase pericole.19 TERAPIA ASCULTARH O ureche sensibila este de mare valoare. Daca liderul vrea sa ajunga la radacina problemei care trebuie solu^ionata, el trebuie sa siipineasca arta de a asculta. Sint prea mulji vorMre^i. ,.Nu sint ascuitat - se plingea un misionar. Mi se iispunde ?nainte sa am

^aasa de a-mi expune problema." Pentru muii ascultarea este adesea a^teptarea plina de nerabdare a momentului in care cineva ii expune puncteie de vedere. Dar ascultarea este un efort autentic de a ir.teiege ce vrea sa spuna o persoana, fara a te lasa condus de prejudecaji. O problema este adesea pe jumatate solu|ionata atunci cind este expiimata. lira misionar se plingea: ,,Macar

daca m-ar fi ascuitat... Aveam atita nevoie de cineva caruia sa-i pot impart?i problema!" Sensibilitatea la nevoile altuia este exprimata mai mult prin a&cultare, decit prin vorbire. Liderii lasa frecvent impresia, deseori incontient, ca sint prea ocupa|i pentru a asculta. Fericit este omul care face impresia ca are suficient timp sa auda problemele ceiorlal^i. Timpul petrecut

ascultindu-i pe aljii este un timp bine investit. Qnd un politician de perspectiva s-a apropiat de Justice Oliver Wendell Holmes, ca sa-I intrebe cum poate cSgtiga

Search related