Curs 6 ian.

Caile descendente:

-piramidale

-extrapiramidale

Cortexul motor primar

Tracturile piramidale

Caileextrapiramidale

Tractulvestibulo-spinal

La nivelul capsulei mai avem fibre:

a) In bratul anterior: - fibre fronto-pontine;

- fibre caudo-putameniale;

- fibre caudato-palidale.

b) In genunchi: - fibre cortico-nucleare.

c) In bratul posterior: - fibre cortico-spinale(piramidale);

- fibre parieto-talamice;

- fibre talamo-parietale;

- fibre cortico-rubrice;

- fibre cortico-nigrice;

- fibre subtalamice.

d) Partea lenticulara a capsulei: - fibre parieto-occipito-pontine;

- radiatii optice.

e) Partea sublenticulara : - fibre temporo-pontine;

- radiatii acustice.

Fibrele corticospinale, dupa ce trec prin capsula interna,ajung la mezencefal. Aici se strang toate fibrele intr-un manunchi ce ajunge la pedunculul cerebral, fiind situat in treimea medie a pedunculului. Aici exista o somatotopie dinspre medial spre lateral:

- fibre pentru muschii membrului superior; - fibre pentru trunchi; - fibre pentru muschii membrului inferior.La nivelul puntii, fibrele sunt disparate in fascicule laterale mai mici. Exista nuclei

pontini si fibre transverse pontine ce se indreapta spre bulb. La intrarea in acesta se regrupeaza intr-un manunchi unic formand piramida bulbara.

Pana la acest nivel, fibrele cortico-nucleare se epuizeaza( la marginea inferioara a piramideor bulbare nu mai exista).

Fibrele cortico-spinale se decuseaza in proportie de 70-90%, formand decusatia motorie. Ordinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare, trunchi, membre inferioare.

Dupa decusatie ajung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral.In acesta, fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (50 % din fibrele cordonului), intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic( 20% din fibrele cordonului), iar lateral se gasesc fibre pt. segmentul lombar( 30% din fibrele cordonului).

Fibrele cortico-spinale se gasesc in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular,unde se grupeaza in 2 compartimente:

- 1- dorsomedial- cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva si care se termina pe interneuronii lamelor 4 si 5 si partea laterala a lamei 6 Rexed;

- 2- ventromedial- cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuronii lamelor 7 si 8 si restul lamei Rexed 6;

Fibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe:-a) Cel mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior.

Se termina in nucleii din cornul anterior, ce inerveaza muschii parietali si ai jgheaburilor vertebrale.

b) Cel mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct, ce ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte, ale carui fibre ajung dispersate printre fibrele corticospinale laterale. Se terminal in baza cornului posterior in zona intermediara si in partea centrala a cornului anterior.

Cea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni:1) Neuronul cortical superior, central sau de comanda. Lezarea lui duce la

paralizie spastica, exagerarea reflexelor tendinoase, semn Babinski pozitiv si paralizie:

- de aceeasi parte a membrului sup. si inf. (hemiplegie); - a unui singur membru (monoplegie); - a 2 membre sup sau inf (diplegie); - la toate membrele ( tetraplegie).

2) Neuronul motor inf.(periferic) se afla in maduva sau in nc.motori ai n.cranieni. Se numeste calea motorie finala comuna pt ca in el ajung toate caile descendente.Lezarea lui det.paralizie totala, flasca.

Fibrele corticonucleare se termina in nc.trunchiului cerebral, in nc.motori ai n.cranieni si in nc. F.R.

MOTILITATEA VOLUNTARĂ

• DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat, rezultată de obicei în urma unui proces de învăţare

• MANIFESTĂRI: - elementare → ortostatismul şi mersul - majore → praxiile (deprinderile) → exprimarea limbajului → conceperea corticală a actului motor

• ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC. VOLUNTARE:− prospectarea senzorială, în special vizuală, în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării− prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma− transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale− controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare

• SISTEME PARTICIPANTE:− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi controleaza răspunsul− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare - integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigură - fondul tonic postural şi de echilibru - mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar

• →

CONTROLUL MOTOR CORTICAL

• ARIILE CORTICALE implicate în programarea, desfăşurarea şi controlul actului motor: Ariile somatosenzitive din lobul parietal:

aria somestezică I (ariile 3,1 şi 2)

cortexul parietal posterior (ariile 5 şi 7)

aria somestezică IIAriile motorii din lobul frontal sunt:

−aria motorie principală (aria 4)−aria premotorie−aria motorie suplimentară (aria 6)−aria optică frontală (aria 8)

Controlul motor cortical

• ARIA MOTORIE PRIMARĂ (aria 4) − situată la nivelul girusului precentral − considerată aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal

încrucişat), cortico-bulbar şi cortico-nuclear− la acest nivel se găseşte HOMUNCULUS MOTOR:

− reprezentare corticală a fiecărui segment al organismului ce poate participa la un act motor, dependentă de importanţa funcţională şi de complexitatea mişcărilor la nivelul segmentul comandat

− cea mai mare reprezentare o au faţa, mâna şi policele− la nivelul unei emisfere există o predominanţă a părţii contralaterale a

corpului şi membrelor, cu excepţia zonei cefalice care are o proiecţie homolaterală extinsă

− are rol în - controlul mişcărilor fine, voluntare ale extremităţii distale a membr. - integrarea complexă a informaţiilor somato-senzoriale care permit învăţarea actelor motorii până la crearea unor stereotipuri dinamice - optimizarea permanentă a acestora, adecvat situaţiei • ARIA PREMOTORIE

– situată anterior de aria 4, la baza girusului precentral– este aria de origine a tractului cortico-spinal medial – participă la pregătirea şi iniţierea răspunsului motor realizat de aria 4

• →

Cortexul motor

• ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ (aria 6) − situată anterior de aria 4, în dreptul porţiunii superioare a girusului

precentral – este considerată aria de origine a fibrelor corticale cu destinaţie

structuri extrapiramidale subcorticale: tractul cortico-striat şi cortico-palidal pentru nucleii bazalitractul cortico-nigral pentru substanţa neagrătractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superioricortico-reticular pentru substanţa reticulată a trunchiului cerebral

– intervine în: - controlul mişcărilor elementare comandate de aria 4 - controlul mişcărilor automate asociate cu vorbirea - controlul mişcărilor posturale complexe

• ARIA OPTICĂ FRONTALĂ (aria 8) – este situată anterior de aria 4, în dreptul regiunii de proiecţie a

capului– intervine în realizarea mişcărilor conjugate ale globilor oculari, pe

baza informaţiilor primite de la aria 19 occipitală

CORTEXUL MOTOR

• SCOARŢA PRECENTRALĂ

– este motorie

– cuprinde ariile 4, 6, 8, 44, 45 şi 46 ariile 4, 8 şi 6 cortexul motor aria 44 - din emisferul dominant este centrul limbajului articulat aria 45 - din emisferul dominant este centrul de exprimare muzicală aria 46 - din emisferul dominant este centrul scrisului

• SCOARŢA PREFRONTALĂ – de asociaţie – reprezentată de restul lobului frontal – cuprinde ariile 9, 10, 11, 12, 32 şi 24– funcţiile sunt asigurate de conexiunile pe care le stabileşte cu:

aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe care o inhibă– realizează analiza discriminativă a impulsurilor senzoriale– le corelează cu impresiile stocate – în final adaptează răspunsul elaborat de aria ideomotorie– în absenţa scoarţei prefrontale aria ideomotoare ar induce răspunsuri motorii pentru

fiecare impuls senzorial recepţionat alte arii corticale de asociaţie - participând la activităţi complexe corticale de tip judecată,

rezolvarea problemelor matematice hipotalamusul şi trunchiul cerebral - realizând asocierea reacţiilor vegetative cu

activitatea intelectuală

Lobul frontal

− poziţia corpului şi a diverselor sale segmente se asigură pe baza repartiţiei optime a tonusului muscular - postural în raport cu solicitarea

− modularea tonusului muscular este necesară pentru desfăşurarea optimă a oricărei mişcări (voluntară sau automată)

• TONUSUL MUSCULAR – este întreţinut la nivel medular prin componenta tonică sau statică a reflexului

miotatic– se supune principiului inervaţiei reciproce– suferă adaptări în raport cu situaţia sub acţ. zonelor de integraţie sup. care stabilesc

sinapse cu motoneuronii alfa şi gama statici, şi care se grupează în două sisteme: Sistemul facilitator - de mărire a tonusului muscular - constituit din: - substanţa reticulată dorso-laterală a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent activator) - nucleii vestibulari Sistemul inhibitor - de scădere a tonusului muscular - constituit din substanţa reticulată ventro-mediană a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent inhibitor) → generează stimuli inhibitori sub acţiunea formaţiunilor supresoare din scoarţa cerebrală, nucleii bazali, nucleul roşu şi cerebel - este calea finală, comună a tuturor sistemelor inhibit. - acţ. asupra motoneuronilor prin celulele RENSHAW

• →

Controlul integrat al tonusului muscular

• CEREBELUL - acţionează - facilitator prin corticocerebel - inhibitor prin spinocerebel

• TALAMUSUL - acţionează - facilitator prin nucleul ventro-medial conectat cu

corticocerebelul - inhibitor prin - nucleul ventro-lateral - nucleul ventro-anterior conectat cu nucl. bazali- prin nucleul dorso-median care recepţionează informaţii hipotalamice

transmit spre scoarţă influenţe facilitatoare ale tonusului muscular

• NUCLEII BAZALI - au efect inhibitor - central - cu participarea scoarţei cerebrale - periferic - cu participarea form. reticulate ventro-med.- paleostriatul are ca funcţie specifică – determ. unui tonus musc. de fond - repartiţia tonusului musc. neparticipante în mişc. voluntară

• SCOARŢA MOTORIE

– acţionează - facilitator pe baza interelaţiilor vestibulo-reticulare - inhibitor pe baza interrelaţiilor cu nucleii bazali (paleostriatul)

Controlul integrat al tonusului muscular

Meningele

Dura matercerebrala

Cisternele subarahnoidiene

1.Posterior horn of lateral ventricle

2.Anterior horn of lateral ventricle

3.Thalamus 4.Head of caudate nucleus 5.Genu of corpus callosum

6.Choroid plexus 7.Tela choroidea

8.Septum pellucidum 9.Vermis of cerebellum

Tela choroidea

Plexurile coroidiene

Poligonul Willis

Artera cerebrala anterioara

Artera cerebrala medie

Artera coroidiana anterioara

1.anterior cerebral artery 2.internal carotid artery

3.posterior communicating artery 4.posterior cerebral artery

5.basilar artery 6.middle cerebral artery

7.anterior communicating artery (minute connection between the left and right

anterior cerebral arteries)

Artera comunicanta post.

1. Posterior cerebral artery2. Superior cerebellar artery3. Pontine branches of the basilar artery4. Anterior inferior cerebellar artery5. Internal auditory artery6. Vertebral artery7. Posterior inferior cerebellar artery8. Anterior spinal artery9. Basilar artery

Artera cerebrala posterioara

Dural Venous Sinuses:

A. Superior Sagittal Sinus

B. Great Cerebral Vein

C. Ophthalmic Veins

D. Facial Vein

E. Cavernous Sinus

F. Inferior Petrosal Sinus

G. Jugular Vein

H. Sigmoid Sinus

I. Superior Petrosal Sinus

J. Transverse Sinus

K. Straight Sinus

L. Inferior Sagittal Sinus