Tema I l . Cdi le legale de atacO b iective op e ra( io nu leLa f inele studieri i acestei teme, studenfi i vor putea:

01 - sr defineascfl nofiunea qi s[ clasif ice c[ i le legale de atac02 - sd identif ice part icularitnf i le apeluluiO3 - si analizeze temeiurile recursului04 - si analizeze esenfa revizuirii

I .Caile de atac sunt mijloacele sau remediile.iuridice procesuale prin intermediul cdrora sepoate solicita verifrcarea legalit[1ii gi temeiniciei hotaririlor judecatoiegti qi in final inldturarea

erorilor sdvirqite' Ele sunt indispensabile, in orice sistem procesual, pentru remediereaeventualelor greqeli de judecata sau de ordin strict procedural. De aceea, legiuitorul a acordatimportan{a cuvenitd reglementdrii detaliate a modului de exercitare a cdilor legale de atac.

O caracteristicd comund a cdilor legale de atac rezidl, in aceea ca ele se adreseazd, deregula, instanlelor ierarhic superioare. in acest lel se realiz3azd un control judiciar eficientasupra hotiririlor judecatoreqti pronr-rn{atc de

.iudecatorii de la instanlele inferioare. Numai inanumite circumstan{e exceplionale i 'se permite

.judecatorului sd revind asupra propriei salesolulii 9i s6 pronunle o hotarire noud. Este cazul cailor de atac de retractare. De aceea, se spunein doctrina ca in drcptul modern controlul judiciar se intemeiazd pe principiul organizFrii

, ierarhice a instartlelor judecatoregti. el neavind caracterul unui .,recur, .ir.uiur,'.

Sistemul ci i lor de alac reglementat in R.M.. Coclul de procedura civi la insti tuie o caleordinard de atac sub forma apeluluio precum gi doua modalitali extraordinare de atac: recursulimpotriva decizi i lor date de instan{ele de aper qi revizuirea.

In doctrina au fost folosite mai multe criterii pentru clasificarea cailor de atac^ Le vomprezenta in continuare pe cele semnificative.Cdi ordinare Si cdi exrraordinare de atacCriteriul distinctiv al acestei clasificari vizeazd, condiliile de exercitare a cdilor legale de

atac' Aceasta distinc{ie este consideratb de catre unii autori ca fiind fundamentala, fapipentrucare unii doctrinari nici nu se referd la alte clasificari. Caile ordinare de atac sunt acelea care potfi exercitate de oricare dintre parli gi pentru orice motiv. Drept urmare, ideea de cale ordinard deatac evoca ideea unci liberta{i depline de exercitare a accsteia. fbra nici un fel de conditiirestr i ct i ve.

in aceasla privinla este cle observat ca Tit lul I I I al Clodului de procedurd civi la esteconsacrat. in prezent. unei singure cai ordinare de atac, apelr,rlui. dai include qi doua caiextraordinare de atac. recursul qi revizuirea. Punctul de iegdtura dintre cdile extraordinare deatac i l reprezintd condil i i le restr ict ive in care ele po1 f ' i exercitate. in principiu, aceste condil i i sereferd la motil'ele limitativ prevazute cle lege pentru care pot fi exercitat. .aii. extraordinare deatac.

Cai de atac de re/ormare ;i cai de atac de retractareAceastd clasificare este importanta gi ea sub multiple aspecte. Doctrina foloseqte caprincipal criteriu de distinclie instanla competentd a se pronunla asupra cdilor de atac. C6ile de

atac de reformare sunt considerate acelea care se solulion eazd, de o instanla superioard spre adeclanqa controlul judiciar. Sunt consiclerate cai de aiac de reformare apelul'qi ,".furruf . inschimb. caile de retractare sunt de competenta instanfei care a pronuntat hotdrirea atacat6" Faceparte din aceastd din urmd categorie revizuirea.

Cai de utuc tlet'olutive Si ccii de utuc nedet,olutit,eCriteriul dist inctiv al acestei clasif lcari este: int inderea atr ibul i i lor instanlelor competente

sd se pronllnle asupra cailor de atac exercitate gi asupra procesului. Caile de atac devolutive suntacelea care pot rcedita judecata in tbnd. Aceasta se realizeaza insa numai in l imita a ceea ce s-asolicitat prin acl iLrne gi in l imita a ceea ce fbrmeazd obiectul cdi i de atac. Calea de atac

6 1

devolutiva tipica este apelul. El permite o judecare a cauzei atit sub aspectul problemelor de faptstabilite de prima instan{f,, cit qi asupra dezlegarii date problemelor de drept. belelalte cai de atacau un caracter nedevolutiv. caci ele nu pot determina, in principiu, o noua judecatd in fond.

Cai de atac comune Si cdi de atac .s:pecialeCriteriul acestei distinclii vizeazd. dreptul dc a exercita cAile de atac, Cind acest drept

apa(ine pa4ilor sau procurorului ne afl6m in prezenta unei cdi de atac comune" Cind un ataiedrept este recLll loscut numai unui subiect de drept ne afldm in prezenfa unei c6i de atac speciale.

Ccti de atuc .ruspenSive +'i cai de atoc nef;uspensive de executareAceastd distinclie se fbce in funclie de efectele pe care le produce declararea cdii de atac

asupra posibi l i tal i lor de declangare imediata a executdri i si l i te. in sistemul procesual in vigoarenumai apelul se infbligeazA ga o cale suspensiva de executare.

Recursul 9i revizuirea sunt cai de atac nesuspensive de executare. Prin exceptrie de laaceastd regula recursul se infbligeazdcao cale de atac suspensiva de executare atunci cind are caobiect pricini privitoare la: strdmutarea de hotare, desfiin{area de construc{ii, plantalii sau lucr6riavind o alezarc fixa. in asemenea situalii efectul suspensiv de executar. r. proOuce de drept,adicd in temeiul legii, fhra sd fie necesard o cerere formala, in acest sens, din partea recurentului.Instanla poate dispune motivat, cu sau fbrd acorclarea unei cau{iuni, suspendarea executdrii siliteqi in alte cazuri decit cele ardLare anterior. Suspendarea executdrii siliie se poate dispune si incazul promovdrii unei cereri de revizuire, dar numai sub condiliua luarii unei cauliuni.

I I .Apelul este o cale ordinard de atac prin intermediul c[reia oricare dintre pa(i poate solicita

uneijurisdicf i i superioare re{brmarea holarir i i pronun}ate de instan{a de fond.Apclul cstc o calc dc atac:ordinard. dcvolr-rt iva. suspensiva. restr ict iva gi de reformare.Condiliile pe care trebuie sd le intruneascd aceasta cale de atac pot fi divizate in: condilii

de fond qi condilii de forma.Printre condiliile de fond ale apelului. avind in vedere gi ordinea in care ele sint

determinate in Codul de procedura civila, pot fi enumerate cerinlele care Jin de:. Obiectul apelului;. Subiectele apelului;. Termenul de declarare a apelului.Obiectul apelului.. Obiect al apelului, dupd cum rezulta din art. 357 CpC il constituie

hotaririle judecatoreEti susceptibile de apel. Deci, nu pretenlia pa4ilor dedusa judecalii constituieobiectul apelului, degi ea intereseazd totugi instanla de apel, ci hotdririli .ur. sint expresdeterminate prin legd ca llind susceptibile de apel. Astfel. porrivit art. 358 CpC pot fi atacate cuapel urmitoarele categorii de hotariri:

l . I ' lot[r ir i le pronuntare in prima instanld de.judec[tori i ;2. Hotarir i le pronunlate in prima instanfa de Judecdtoria Comerciala de Circumscripl ie;3. Hotarir i lc pronLlntate ir-r primd instan{a dupd reexantinarea pricini i .Nu pot fi atacate cu apel hotaririle pronuntate in primd instanlade cu4ile de apel;i anume.

hotarir i le care se pronunfd in urma declanpari i procecluri i de insolvabil i tate.subiectele opelului. cu privire la subicctele apeluiui, codul cje

menlioneaza prin an. 360 ca: " Sint in drept sd declare apei:1. Parl i le gi al l i part icipanli la proces;

procedurd civi la

.

2. Reprezentantul in interesul apelantului, dacd este imputernicit in modul stabilit delege;

3. Martorul, expertul, specialistul gi interpretul, reprezentantul cu privire la compensareacheltuiel i lor de judecata ce l i se cuvine."

Termenul apelului. in conformitate cu arr,362 al. I CPC al RM ,,termenul de declarare aapelului este de 30 zile de la data pronun{arii dispozitivului hotdririi dacd legea nu dispunealtfel".

Prin condil i i le de formd ale apelului se au in vedere elementele pe care trebuie sd lecuprindd o cerere de apel. I-egiuitorul la acest sr.rbiect cl ispune expres prin ait. 365 CpC.

62

Dezbaterea pricinii in instanla de apelIn instan{a de apel. judecata are loc dupa regulile prevdzute de lege pentru judecata in

primd instan{a. la care se adauga dispoziliile speciale din materia apelului (art" 376 al. I CpC).La termenul fixat gedinla incepe cu strigarea pricinilor in ordinea stabilita pe rol care se

aftqeazd, pina la ora inceperii qedinlii, Confbrm arr.377 CPC "pregedintele gedinlei de judecatadeschide gedinla qi anun{d pricina. numele apelantului, instanla a cdrei hotdrire este atacata,constatA prezenla participanlilor la proces gi reprezentanlilor, determind identitatea celorprezen{i. verifica imputernicirile persoanelor cu func{ie de raspundere gi ale reprezentanlilor". incazul in care. din motive intemeiate. nu s-a prezentat in proces una din pd(i, reprezentanliiacestora sau un alt part icipant la proces. instan[a este in drept sa amine qedinfa" Dacdneprezentarca este nemotivata" gedinla poate derula ; i in l ipsa lor.

tJlterior verif lcari i prezenlei. pregedintele gedin{ei anuntd completul de judecata giinformeazd participanlii la proces ca au dreptul 'sa faca propuneri de recuzare, procedura desolu{ionare a recuzdrii este aceea$i ca in prima instan{a (arr. 378 cpc).

Dacd n-au fost inaintate propuneri de recuzare instanla intreaba participantii daca nu aucereri 9i demersuri. Acestea din urmd se solufioneazdnumai dupa ce se asculta opiniile celorlalliparticipan{i" insa instanla de apel nu estc in drept sa le respinga" doar din motivul respingerii lorin prima instan![ (arr. 380 CPC). De asemenea. conform an. 378 al. 3 CPC < preqidinteleqedinlei de judecata explica participanlilor la proces drepturile gi obligaliile lor procedurale >.

Dezbaterile in fond" conform art. 381 CPC incep cu un raport asupra pricinii prezentat depregedintele gedin{ei de judecatl sau de alt judecator ce face parte din complet, raport careinclude: circumstanlele pricini i , cuprinsul hotdrir i i primei instanle, motivele inaintari i apelului,sumarul referinlelor depuse impotriva lui. conlinutul noilor probe prezentate instanlei de apel,alte date necesare verificarii legalitalii gi tenteiniciei hotdririi. Semnificalia raportului se rezumdla faptul c6 pentru examinarea apelului este necesar" in primul r ind. de a inlelege clar qi corectesenla hotaririi primei instan{e. Aceasta va reuEi doar in cazul cind problema va fi expusd decdtre un subiect imparl ial gi nu de cdtre una din p64i. care se va strddui sd expund con{inutulhotdrir i i , preculn qi circuntstan{ele pricini i din punctui sdu cle vedere. aparindu-gi propri i leinterese.

Ca gi in prima instanfd, urmeazd explical i i le part icipanfi lor la proces. Dacd ambele pa(i audepus apel, primul ia cuvint reclamantul (art. 382 CPC). Dupd explical i i le part icipanli lor"instanla verifica probele din dosar gi cele prezentate supiimentar de parfi. Instanla de apel este indrept sa dea citire explicaliilor celor care sint absen{i, precum qi depoziliilor martorilor care nuau fost citali in instanfa de apel (art. 383 CPC). Pot fi citali in instan{a de apel marrorii audiali inprima instanla daca in cererea de apel se contesti depozil i i le lor (arr.372 at. i CeC;.

Potrivit arr. 372 al. I CPC ,,p64ile gi alli parricipanli la proces au dreptul sd prezinte noiprobe dacd au fbst in imposibilitatea sd o lacd la examinarea pricinii in prima insian1a.". Dintextul menlionat se desprind citeva reguli privitoare la posibilitatea folosirii probelor in falainstan{ei de apel. O primd reguld vizeazdposibilitatea folosirii in apel a probeloiinvocate in faiaprimei instanle. Pentru a putea fi folosite in apel probele trebuiau sd fi fost invocate gi in falaprimei instanlc. Drcpt urmare nu estc neccsar ca dovczile sa fi fbst gi incuviinlate gi administratede instan{a de fbnd. Aceeagi solLrl ie este aplicabila gi in cazul i1 care patlea a invocat un mij locde dovada dar a renunlat ulterior la el ori nu a depus di l igenlele necesare in vederea administrari isa le.

O a doua regulS, care se desprinde din art. 372 al. 1 CPC se referd la posibilitateaadministrarii probelor noi ardtate in motivarea apelului sau in rel'erin!a. Asemenea probe suntadmisibi le daca indeplinesc cerinlele legale gi sunt uti le cauzci. cu cleosebire in scopul susl ineri imotivelor de apel. dar qi pentrll combaterea acestora. Esenlial este faptul ca aceste probe s6 nu fifost posibil de prezentat in primd instan{a. Instanla de apel nu are dreptul sa adminiitreze probelecare au putut fi prezentate de participanlii la proces in prima instan{a (art.372 al.l,CpC). Deasemenea. in cazul in care p64ile gi alli participanli la proces invocd necesitatea administr6rii denoi probe. acegtia trebr.r ie sa indice probele respective. mii loacele prin care ele pot f i

63

admrnrstrate" precLlnl;; i ntotir, 'ele care au inrpiedicat prezentarea lor in prima instantd. (ar1.272a l . l ' ? C P C )

Dupd cercetarea probelor gi solu{ionarea demersurilor urmeazd suslinerile orale, care sedesfbgoara dupa regulile previzute pentru instanla intii (art. 384 CPC). $edinp finalizeazd. curetragerea completului de judecatd in camera de deliberare pentru adoptarea deciziei.

O ultimd precizare la aceastd etapd o constituie faptul ca apelul se examine azE, intr-untermen rezonabil (art.371 CPC). Anterior modif icari lor aduse CPC acest termen se l imita la celmult 30 de zile. in pricini complicate gi in cazul necesitalii de a reclama probe suplimentare,preqedintele instan{ei de apel putea prelungi cu cel mult 30 de zile termenul de examinare aapelului' Este regretabil laptul cd termenul fix de 30 de zile a fost inlaturat, cdci termenulrezonabil nu inseamnd altceva decit deschiderea unei cai spre arbitrariul judecatoresc qi ininstanla de apel. dupa cum este in instan{a de fond. examinarea pricinilor, tergiversindu-se luni in$i r.

Men{ionind ce solulii poate adopta instanla de apel trebuie sd spunem cd acestea ar fiurmdtoarele

' sd respinga apelul gi sa men{ina hotarirea primei instan{e: altfel spus, daca instanla deapel apreciazdcd hotdrirea atacatd estc legala gi temeinica" atunci o va menllne. confirmindu-i inacest sens justelea. Instanla de apel este insd obligata, in prealabil . sd analizeze toate motiveleinvocate de parli. l)ecizia de respingere a apelului cletermind definitivarea hotdririi pronuntate deprima instan{d:

' sd admitd apelul qi sd caseze pa4ial sau integral hotdrirea primei instan{e, emilind onoud hotf,rire; casarea la fel, ca gi modificarea poate opera in baza temeiurilor previzute de art.386 al" 1 CPC' Cit priveqte motivul de casare specificat la punctul d), legiuitorul incearcd odetaliere a acestuia explicind in ar1. 387-388 CPC ce se inleiege prin inc[lcarea sau aplicareaeronatd a normelor de drept material sau procedural (nu s-a aplicat legea care trebuia sd fieaplicat[. s-a interpretat eronat legea" pricina a fbst judecata de un complet de judecata compusilegal, etc.);

' sd admita apelul q; i sd caseze parl ial sau integral hotarirea primei instanle. resti tuindpricina spre rcjudecare itt prima instanla doar in cazul in care s-au incalcat temeiurile previzutela art. 388 al in. (1) l i t . d) qi i) . ; i anume: instanla a solul ionat problema drepturi lor unoip.rroun.neantrenate in proces; pricina a fost examinatd cu incdlcarea competentei jurisdiclionale. Lasolicitarea participan{ilor la proccs. instan{a de apel poate trimite pricina spie rejudecaie in primainstan!6 in cazul prevdzut Iaarr.388 al in. (1) l i t . b) ; i anume: pricina a fost judecata de initanlain

,absentl unui participant la proces cdruia nu i s-a comunitat locul, data gi ora gedinlei dejudecata. In cazul in care pricina este trimisd spre rejudecare. cu acordul tuturor participanlilor laproces, instan{a de apel indica actele procesuale rdmase valabile, celelalte nina Aeshinlate dedrept.

' sd admita apelul qi sd caseze integral sau par{ial hotarirea primei instanfe, dispunindincetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. Flotarirea primli instante este casatd deinstanla de apel care dispune prin decizie incetarea procesului ori scoatereu

"...iii de pe rol. dacd

exista temeiuri lc consemnat e la art.265 si 267 CpC.

. sd admita apelul gi sd modifice hotarirea primei instan{e;poate ajunge ca urmare a unei noi evaludri a probelor sau in cazulstarea de fapt stabilita de instanta;

I I I .Recursul estc o calc dc atac ca ; i apclul" care implica

civil. Aceasta in sensul ca se efectueazd intr-un termen scllrratacald, sd devirra irevocabila pi executorie.

la o asemenea solulie seaplicarii greqite a legii la

o desfbEr,rrare normald a procesuluigi impiedicS, totodatd, ca hot[rirea

cit privegte sediul materiei, recursul este reglementat prin afi.42g-445 C.p.C.Carac I e rc le re cursu lu i

64

a) Recursul declarat impotriva deciziilor instanfei de apel este o cale de atacextraordinara. el fiind inrrocat doar pentru temeiurile prevdzute expres de lege (art.432 C.p.C.),temeiuri care presupun doar veriflcarea legalitalii deciziei atacate nu gi a temelniciei ei.

b) Este o cale de atac de reformare. deoarece prin interrnediul s6u se realizeazii controluljudiciar al hotaririi judecatoreq;ti de cdtre o instanfa ierarhic superioard celei care a pronuntatdecizia atacata.c) Recursul irnpotriva decizi i lor instanfei de apel nu este suspensiv de executare, cu

excep{ia cazuri lor prevazll te de art.435 al.1 C.P,C. confbrm caruia,.recuisul suspendd executareahotaririi in cazul stramutdrii de hotare. distrugerii de plantalii qi semandturi, demolari deconstructii sau de orice bun imobil, in alte cazuri prevdzute de lege',.'

d) Recursul impotriva deciziilor instan{ei de apei este nedevolutiv, intrucit nu determinf, orejudecare in fond a cauzei gi administrarea de noi dovezi. Caracterul ii .f..trl nedevolutiv alrecursului declarat impotriva decizi i lor instan{ei de apel este consacrat prin art.442al. l conformcdruia: .,Judecind iecuisul declarat impotriva deciziei date in apel, instanla verificf,, in limiteleinvocate in recurs qi in baza referinlei depuse de cdtre intimat. legalitatea hotdririi atacate, fdrEL aadministra noi dovezi".

Obiectul recursului impotriva actelor de dispozilie ale curlilor de apel il constituie potrivitarr '429 al '1 C.P.C. decizi i le pronuntatede cu4ile de apel in cal i tatea lor de instanle de apel, cit qihotarir i le pronunlate de curl i le de aper in procedura de insolvabil i tate.

Ref-eritor la ternlenul de declarare a recursului impotriva decizi i lor instanlei de apel.art '434 al. l C'P.C. prevede ca: ..Recursul se cleclara in termen de 2 luni de la data comunicari ihotarir i i sau a deciziei integrale".

Te me iuriI e re cu r,sulu iPotrivit art.432 C.P.C' ,.Pdr{ile gi alli participan{i la proces sint in drepr sa declare recurs in

cazul in care se invocd incdlcarea esenliala sau aplicarea eronatd a normelor de drept materialsau a normelor de drept procedural"" Sensul accstei dispozilii il dezvaluie insugi legiuitorul prinart'432 aI'2-3 C.P.C. Astf'el. se considerd cd normele de drept material sint incdicatJsau aplicateeronat in cazul in care instanlajudecdtoreascd:

nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicata, Aceasta se intimpla in cazurile cindinstanfa nu numai ca nu indica in hotdrire norma de drept materiai .. u.nl.uri a fi aplicatd, dar gisolufioneaza pricina contrar normelor in vigoare.

- a aplicat o lege care nu trebuia sa fle aplicata, Esenla acestei incalcari se rezumd lafaptul ca solu{ionind pricina, instanJa nu aplica norma care reglem enreaz6. raportul juridiclitigios, ci o altd dispozilie legald care nu poate fi aplicata circumstanlelor constate in litigiul dat;- a interpretat eronat legea. Interpretarea eronatd are loc atunci cind, degi se aplica legea

care necesitd a f l apl icatS. totugi. conlinutul gi sensul acesteia sint in{elese gregit. Drept ,rn1i.. ,instanla in hotdrire lbrrnuleazii concluzi i gregite relbritoare la drepturi le gi obl igal i i le parl i lor.Altfel spus" se realizeazd fie o interpretare prea larga. fic prea restrinsa:- a aplicat eronat analogia legi i sau analogia dreptului.cit privepte normele de drept procedural se ionsiderd cd acestea

eronat in cazul in care:- pricina a fost judecatd de un judecator care nu era in drept sd participe la examinarea

ei' lpoteza in cauzd, vizeazd' situalia in care la solulionarea pricinii a participat gi un judecdtorincompatibil. adica n-au fost respectate dispoziliile art.49 c,p.c. .u piiuir. ia inadmisibilitateaparticiparii repetate a judecatorului la solulionarea aceleiaqi pricini. in u..rt motiv de casare seinte gr eaz\, q i nerespectarea d i spozili i r or r egal e pri v itoare la' r ecuzar e ;- pricina a fost judecata in absenla unui parlicipant la proces cdruia nu i s-a comunicatlocul, data 9i ora gedinlei de judecatd. Acest temei de recurs se referd la situalia in care judecata a

avut loc in l ipsa tolald a citari i parl i i pentru ziua cincj s-a.juclecat cau7,a:- in judccarea pricini i au fost incalcate reguli le cu privirc la l imba procesului.- instan{a a solu{ionat problema drepturilor ,,'r,r, plrroane care nu u, fost implicate inproces.

sint incalcate sau aplicate

65

- in dosar lipsegte procesul-verbal al gedinlei de judecata.- hotarArea a fost pronun{atd cu incilcarea competenlei jurisdic{ionale,Procedura de solulionare a recur.sului impotriva actelor de dispozitrie ale curlilor cle apel.Referitor la competen{a de a examina recursul impotriva deciziilor instanlei de apel,

aceastarevine Cu4ii Supreme de Justilie (art..431 al.1 C.P,C.)" care dupa intentareaprocedurii inrecurs solicita, in cel"mult 10 zile, dosarul de la instan{a a cdrei hotdrire se atacd (art.439 al.lc.P.c.) .

Spre deosebire ?nsa de apel. recursul reglementat prin art.429-445 C.P.C. presupune oetapd prealabila solufiondri i sale nemij locite. care poarta denumirea de procedura examinf,r i iadmisibi l i tAl i i recursului. a cdrei esen[a se rezumd la f laptul v'eri f icari i cereri i de recurs, in sensulnedepaqiri i ' termenului. incadrari i in temeiuri le stabil i te de legislal ie. cal i tal i i procesuale apersoanei ce-l inainteazd. q.a. Pentru a examina admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului,dupd parvenirea dosarului pregedintele sau, dupa eaz, vicepregedintele Colegiului civil,comercial Ei de contencios administrativ al Curfii Supreme de Justilie desemneazd un completdin 3 judecitori. inclusiv un judecator rapoftor. care decide asupra admisibilitalii recursului,dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu inqtiinlarea despre necesitatea depuneriiobligatorii a ref'erin{ei timp de o luna de la data primirii acesteia. in cazul neprezentdrii referinleiin termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide in lipsa acesteia (art.439 al.2 CpC).Judecdtorul raportor verifica incadrarea in prevederile legii a temeiurilor invocate in recurs qiface un raporl verbal in fa{a completului de judecatA instituit.

Cornpletul se va pronuntra asupra inadmisibilitAlii recursului. dupa cum prevede art.433CPC in urmdtoarele situalii:

a) recursul nu se incadreaz'ain temeiurile prevf,zute la aft. 432alin. (2), (3) li (4);b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevdzut |a art.434:c) persoana care a inaintat recursul nu este in drept sa-l declare:9) rccursul se depune in mod repetat dupa ce a fbst cxaminat"In cazul in care se constatd existen{a unuia din temeir,rrile prevazute la art.433. completul

din 3 judecatori decide in mod unanim, printr-o incheiere motivata irevocabila. uiupruinadmisibi l i tal i i recursului. incheierea se emite confbrm prevederi lor art.270 qi nu conline nici oreferire cu privire la fondul recursului (art.440 al. l C.p.C.),

Incheierea privind inadmisibilitatea recursului se plaseazd pe pagina web a Curfii Supremede Justilie la data emiterii gi se transmite tuturor participanlilor la proces qi reprezentanliloracestora, Asupra admisibilitdlii recursului se decide fbrd prezenta parlicipan{ilor la proces sau areprezentanlilor acestora. prin emiterea unei incheieri nemotivate despre care se lace o menliunepe pagina web a Cu4ii Supreme de Justilie (art.440 al.lt-2 CpC).

Recursul considerat admisibil se examineazd intr-un complet din 5 judecatori de laColegiul civi l , comercial gi de contencios administrativ al Cu(i i Supreme de Justi l ie (art.431al.3 C.P.C.). Judecatori i care au examinat admisibi l i tatea recursului pot part icipa gi Iaexaminarea recursului ?n cauzd.

Recursul se examineazd l}ra ingti inlarea part icipanli lor la proces. Completul din 5judecatori poatc dccidc invitarea unor participanli sall reprezentanli ai acestora pentru a sepronunla asl lpra problemelor de legali tate invocate in cererea de recurs (an.444 CPC).

IVRevizuirea este calea de atac, care se poate exercita numai impotriva hotaririlor,

incheieri lor gi decizi i lor irevocabile, in cazuri le gi in condil i i le expres stabil i te de lege.Comparativ cu celelalte c[i de atac" prin care se criticd hotarirea atacatd in raport cu

materialul dosarului existent la data pronunldrii acelei hotdriri, prin intermediul revizuirii,hotdrirea atacald, este contestatd, de reguld, in temeiul unor imprejurdri noi, necunoscute deinstanfa Ia data pronunlarii hotaririi,

In sistemul ciilor legale de atac. dupd cum plltern observa. revizuirea ocupd un loc aparte,fapt care rezulld qi din caractereie ei luridice, pi anume:

66

a) revizllirea este o cale extraordinara de atac. caracter ce se evidenliazd, prin motivelecare stau labaza ci. dar gi prin faptul cA aceasta are ca obiect numai hotir ir i , incheieri gi decizi ii revocabile;

b) este o cale de atac de retractare, adresindu-se instan{ei care a solu{ionat pricina (deexemplu, dac[ hotarirea a devenit irevocabila prin neatacare, revizuirea va fi solutionata deinstan{a care a pronuntat hotdrirea in fond), existd insd gi unele situalii cind, cererea de revizuirese inainteaza doar Cu(i i Supreme de Justi l ie (art.449li t . g) Ei h) din C.P.C.);

c) este o cale de atac nesuspensiva de executare" trdsdturd care deriva din naturaextraordinard a revizuirii. Cu toate acestea. Codul de procedr"rra civild prin art.451 a1.5 prevedecd instanla poate suspenda executarea hotdririi a carei revizuire se cere, sub condilia depuneriiunei cauliuni;

d) este o cale de atac speciala. aflindu-se la dispozilia nu doar a acelora care au fost eiingigi parli in proces sau care. degi nu au participat 1a proces sint lezali in drepturi prin hotarireasau decizia cmisd. dar Ei a unui subiect special cLrm este Agentul Guvernamental.

Legea are in vedere urrndtoarele categori i de dispozil i i ce pot constitui obiect al revizuir i i :- hotarir i le emise in prima instanld gi devenite irevocabile prin neatacare;- decizia ernisd de instanla de apel qi devenita irevocabild prin neatacare in recurs care a

modificat hotdrirea primei instanle sau prin care s-a emis o hotdrire nou6;- decizia data in recurs pentru care nu este prevdzutd calea apelului (procedura

insolvabilitalii). prin care s-a modificat hotarirea primei instan{e sau s-a dat o hotdrire noud;- decizia instan{ei de apel examinatd in recurs prin care s-a dat o hotarire noua;- deciziile curlilor de apel in privinfa cf,rora Curtea Suprema de Justilie s-a pronunlat

printr-o decizie asupra inadmisibilitalii;- incheierea prin care s-a dispus incetarea procesului sau scoaterea cererii de pe ro1.Cit privegte subiectele revizuirii, potrivit art.447 C.P.C. sint in drept sd depuna cerere de

revizuire:a) partr i le qi al l i part icipanli la proces:b) persoanele care nu au parlicipat la proces. dar care sint lez.ate in drepturi prin

hotirdrea. incheierea sau decizia j urdecatoreasci;c) Agentul guvernamental. in cazuri le prer.dzute la art. 449li t . g) gi h) CPC.Dreptul de a inlenta procedura in revizuire aparline gi succesorilor participanlilor la proces

(atunci cind raporlurile de drept matcrial nu au un caractcr strict personal).In cadnrl revizuirii parlile poafiA denumirea de revizuent - persoana care inainteaz[ cererea

de revizuire gi intimat - partea adversa.Confbrm art.449 Cl.P,C. terneiurile revizuirii sint:a) s-a constatat, prin sentinfd penald irevocabila, comiterea unei infracliuni in legdturd cu

pricina care se judeca. In Hotirirea Plenului CSJ se men{ioneazd cd acest temei se referd lacazurile in care un jr"rdecator, grefier, mafior. traducdtor sau unul dintre alli participanli laprocesenumerali in art. 55. 59 CPC. care au luat parte la judecarea unei pricini civile, au fostcondamnali printr-o sentinla penala irevocabil6 pentru infracliune in legatura cu judecareapricinii civile. anterior examinate .

b) au devenit cunoscute unele circumstante sau f-apte esenJiale ale pricinii care nu au fostqi nu au putut fi cunoscute revizuientului. dacd acesta dovedeqte cd a intreprins toate misurilepentru a afla circumstanlele gi faptclc csenlialc in t inrpul judecari i anterioare a pricini i .

c) instanla a ertr is o hotdrire cu privire la drepturi le persoanelor care nu au fost implicatein proces. Acest motiv. poate f i invocat doar cu condil ia ca prin hotdrirea sau decizia emisd.instanta s-a explls in privinla drepturilor unor persoane carc nu au fbst atrase in proces, altf'elspus, nu se are in vedere ca litigiul s-a examinat in lipsa acestor persoane deoarece ele nu s-auprezentat nefiind legal citate, dar din n"rotivul cd instan{a. in genere" nici nu a intreprins vreoacliune pentru a informa aceste persoane desprc derularea procesului.

e) s-a anulat ori s-a modificat hotdrirea, sentin{a sau decizia instan{ei judec[toregti care auservit drept temei pentru emiterea hotaririi sau deciziei a cdror revizuire se cere"

67

g) Curtea Europeand a Drepturi lor Omului sau Guvernul Republici i Moldova a ini l iat oprocedurd de reglementare pe cale anriabila intr-o cauzd, pendinte impotriva Republicii Moldova.Este vorba de acele eauze unde figureazd ca parte in proces Guvernul Republicii Moldova si incare se considerd ca prin hotarirea instantrei s-a incdlcat grav un drept prevdzut de Convenliaeuropeand pentru Apararea Dreptr.rriior Omului Ei a Libertalilor Fundamentale.

h) Curtea Europeani a Drepturilor Omulr"ri a constatat. printr-o hotarire" fie GuvernulRepublicii Moldova a recunoscut, printr-o declaralie, o incdlcare a drepturilor sau libertdlilorfundamentale care poate fi remediatd, cel pulin parfial, prin anularea hotaririi pronun{ate de oinstanla de judecatd nalionala. Consacrarea acestui motiv a fost necesard pentru a se creaposibilitatea repardrii prejudiciilor cauzate cetSlenilor prin incdlcarea drepturilor gi libertalilorlor, atunci cind acest lucru se constata printr-o decizie a Cu4ii Europene a Drepturilor Omului.

Determinind care sint temeiurile revizuirii putem analiza qi termenele de depunere a cereriide revizuire, precum gi calcularea lor. Astfel, conform art.450 C.P.C. cererea de revizuire sedepune:

a) in termen de 3 luni din ziua in care sentin{a penald a devenit irevocabild -in cazulprevdzut la art. 449 lit. a);

b) in termen de 3 luni din ziua in care persoana interesatd a luat cunogtinla decircumstanlele sau faptele esen{iale a'le pricinii care nu i-au fost gi nu puteau sa-i fie cunoscuteanterior. dar nu mai tirziu de 5 ani de la data rf,minerii irevocabile a hotaririi. incheierii saudeciziei - in cazul prevdzut la afi.-449 lit. b);

c) in ten.nen de 3 luni din ziua in care persoana interesatd a luat cunogtinld decircumstan{ele respective - in cazul prev6zutlaarl.449li t . c);

d) in termen de 3 luni din ziuain care persoana interesata a luat cunoEtin{[ de hotarirea.sentin{a sau decizia anulatd sau modificatd care a servit drept temei pentru emiterea hotaririi saudeciziei a cdror revizuire se cere - in cazul prevdzut la art. 449 lit. e);

e) in interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabila lacurtea Europeani a Drepturilor omului - in cazul previzut la ar1. 449lit, g);

l) in termen de 6 luni de la pronunlarea hotaririi sau deciziei Cu4ii Europene a DrepturilorOmului - in cazui previzut la ar1. 449 lit. h)"

Judecata revizuirii. Instanla solulioneazd cererea de revizuire in aceeagi compunere(participa aceeaqi judecdtori) ca gi in pricina in care s-a pronun{at hotarireaatacatd. Judecatoriicare au participat la pronunlarea hotiririi ce se atacd nu sint incompatibili" deoarece motivele deincompatibi l i tate sint str ict prevAzute de lege (an.49 C.P.C.). Nu esre insd absolut obligatoriu sdpart ici^pe la rer, ' izuirb aceiagi. judecatori care au pronun[at hotdrirea atacat6.

Insagi proccclura de solulionarc a cererii de rcvizuirc se va desfhq;ura in conformitate cunormele de examinare a cereri i de chemare iniudecatd (an.452 al,1 C.P.C.), ins6 se va {ine contde laptul cd dezbaterile sint limitate la admisibilitatea revizuirii gi la faptele pe care se intemeiaza(art"452 al"2 C.P.C.), Cea din urma dispozil ie este una binevenita. ea aducind mai multa preciziein legdtura cu limitele revizuirii. soh-rlie ce este in concordantA cu caracterul extraordinar alacestei cai de atac de retractare.

$edinla de judecata in cadrul cdreia se va decide asupra admisibilita{ii revizuirii are uncaracter public. iar parlicipanlii la proces vor fi informali despre locul, data gi ora gedinlei.neprezentarea lor insd nu va impiedica examinarea cererii de revizuire (ar1.452 al.3 C.P.C.)"

In conformitate cu afi."453 al.1 C.P.C. dupa ce examineazd cererea de revizuire, instanlaemite unul din urmatoarele acte de dispozilie:

a) incheierea de respingere a cereri i de revizuire ca f i ind inadmisibi la;b) incheirea de admitere a cererii de revizuire Ei de casare a hotaririi sau deciziei supuse

revizuir i i .

68