Andreea Tabacu - Caile de Atac

7/21/2019 Andreea Tabacu - Caile de Atac

1/49

Cnptrol-ulVICANT DEATAC

Sec[iuneo Ifuezentare generald, clasificare gi principii

$1. NoTIUNI INTRODUCTME203. GeneralitiifiSistemul cdilor de atac a fost conceput (LeS, Tratat de drept procesual civil, 2010,

pp. 681-683) pentru a se asigura identitatea inte dispozitivul hotdrdrii judecdtoreqti 9iadevdrul atit de necesar gi de dorit de p6rfile in litigiu. Rolul pe care il indeplinesc ciile deatac este acela de a inldtura din cuprinsul hotiit'arii gregelile shecurate datoritl lipsei dediligenlE a pdrfilor in prezentarea situafiei reale citre instanla dejudecatS, sau datoritll uneiinterpret[ri gregite a legii sau neexercitdrii rolului judecitorilor tn procesul civil (Ciobanu,Tratat..., vol. I[ 1997, p.321). Ca atare, c6ile de alac sunt menite si asigure indeplinireaprincipiilor procesului civil, in special a dreptului la apdrare gi sb determine pronunlareaunor solufii temeinice de citre judecStorii instanfelor inferioare. Nu intotdeauna instanlasuperioara solulioneazd mai corect decdt cea inferioarS, ins[ prin modul ?n care a fostorganizat2i judecata in fa{a instanlei superioare gi in raport de experienfa cerutd judec[torilorde la aceste instanle, potivit limitelor de vechime qi calificativelor pentru a putea promovala o instan 6 superioard. impreun[ cu promovarea unui examen penfu demonstrareacunogtinlelor qi a performanlelor gtiinlifice ale candidatului, se poate ajunge la concluzia cdhotiirdrea instanlei superioare preztntlgarunlii mai mari in a exprima adevdrul.in ceea ce privegte dreptul intem al statelor care au aderat la Convenlia Europeani aDrepturilor Omului, prin care qi Romdni4 se reline c[ sunt recunoscute gi consacrate c6ilede atac gi ca o reflexie a art. 13 gi art. 6 din CEDO (cauzaGolder c. Regatului Unit, 1975,citatd 9i in decizia Curlii Constitufionale rr. 522 din 11 octombrie 2005, publicat6 inMonitorul Oficial nr.993 din 9 noiembrie 2005).

Instanlele judec[toreqti interne verific6 legalitatea hotirflrilor judecltoreqti pronun]atede instantele inferioare, dar gi a altor hotir6ri date de organe cu sau fHr6 activitatejurisdiclionalb, datoritd faptului cdart.2l din Constitulie consacri accesul liber lajustifie'Ca atare, se impune rcalizarea distinctiei tntre nofiunile de control judioiar, respectiv deconfol judecitoresc, deoarece c[ile de atac reglementate de Codul de procedur[ civil[ tinde institulia controlului judiciar.Prn control judicrar se intelege posibilitatea instantelor judecdtoregti superioare de averifica legalitatea gi temeinicia hotdrdrilor pronuntate de instanlele judecitoreqti inferioareiat dacd glsesc necesar, de a le cas4 anula, respectiv modifica pe cale pe care le considerinelegale gi netemeinice. ln fiteratura de specialitate este explicatti notiunea de controljudiciar ca fiind pe de o parte dreptul, iar pe de altd parte obligatia instanfelorjudec[toregti,de a verifica legalitatea qi temeinicia hot6r6rilor instanlelor judec6toregti inferioare(Ciobanu, Tratat..., vol. II, 1997, p. 323).


2/49

Partea I. Partea generald 321Controlul judecdtoresc desemneazd posibilitatea instanfelor judecdtoregti db a verificalegalitatea gi temeinicia unor acte cu sau frrd caracter jurisdiclional, emise de organe din

afara sistemului judiciar.

$2. CLASIFICAREA CAILOR DEATAC204.PrezentareAvdnd in vedere dreptul pozitiv, trebuie rcalizatd distinclia intre clile de atacreglementate de Codul de procedur[ civil[ qi c6ile de atac speciale, prevdzute in alte actenormative, tntre ciile ordinare gi cele extraordinare de atas, intre ciile de atac de reformare

gi cele de retractare, intre ciile de atac devolutive qi cele nedevolutive.Ciile de atac prevdztte de Cod reprezrnth dreptul comun in materie in raport cu oricealte dispozilii speciale, derogatorii. tn reglementdri cu caracter special sunt consacrate cdide atac caxe pot fi exercitate impotriva anumitor hotdriri, provenind de la un anumit organor activitate jurisdiclionalA (O.U.G. nr. 3 4 1 2006).

205. Ciile de atac ordinare gi cii de atac extraordinarein sistemul ciilor de atac prevdzut de Codul de proceduri civili, o clasificareimportantd a cdilor de atac este aceea care le imparte tn cdi de atac ordinare gi cii de atacqtraordinare.Cdile de atac ordinare sunt acelea care se pot exercita de c6he partea interesatti firi a firevoie s6 se incadreze in anumite motive strict previzute de lege. Face parte din aceasticategorie, apelul.Ciile extraordinare de atac sunt acelea care pot fi exercitate de citre partea interesatiinumai in cazurile qi conditiile reglementate expres de normele procesuale. Se tncadreazSaici: recursul, contestafia in anulare, revizuirea,Raportul dintre cdile de atac ordinare gi cele extraordinare consti in aceea cd atdtatreme cdt pxtea arc deschisi o cale de atas ordinarb ea nu poate exercita o caleerrtraordinari de atac. Astfel, dac6 apelul nu este exercitat degi este prevlzut de lege,recursul este inadmisibil, afard de canl/- in care parlile consimt expres, prin inscris autentic

sau prin declaralie verbal6" dat6 in fala instantei a cdrei hotdrdre se atacL gi consemnat2iintr-un proces-verbal, c5 se exercitil direct recursul.206. Ctile de atac de reformare gi cli de atac de retractareCdite de atac se mai clasifici gi in raport de instanla care este competent6 s[ lesolufioneze, distingdndu-se intre cdi de atac de reforrnare, prin care se realiz-eazA controluljndiciar qi care sunt solulionate de instanfele superioare Si cdi de atac de retractare, care seadreseazi chiar instantelor care au pronunfat hotiirdrea respectiv6 gi care izeaze, retragereapropriei hotirdri gi pronunlarea alteia legale. in prima categorie se incadreazd apelul girecursul, iar in cea de-a doua categorie se incadreazE contestalia ?n anulare gi revizuirea.207. Ciiile de atac devolutive gi c5i de atac nedevolutive 'CSile de atac se mai clasifici in devolutive Si nedevolutive,' dufi,ecum provoaci o noudjrdecati in fond a cauzei sau nu.


3/49

328 DREPT PROCESUAL CIVILApelul este calea devolutivl de atac reglementatii de Cod iar revizuire4 sub anumite

aspecte poate primi aceeagi calificare.Recursul sau contestafia ln anulare nu presupun o nouijudecatd in fond, judecata ciiiextraordinare de atas reprezentdnd numai o proceduri speciall i:n care se verificlindeplinirea cerinlelor legale, dar indirect dupd admiterea cdii extraordinare de atac seajunge la rejudecarea in fond a caaz-ei.$3. PRINCIPII iN MATERIA CAILOR DEATAC

20E. Principiul tegalitlfiiDup6 ce enumerfl ciile de atac recunoscute in sistemul procesual rom6n, noul Cod deprocedur[ civild prevede expres cd hotlrdrea judec6toreasci este supusd numai ciilor deatac prevdzlte de lege, ?n condiliile gi termenele stabilite de aceast4 indiferent demenliunile din dispozitivul ei.Ca atarc, calea de atac, cu toate trdsiturile acestei4 este dat6 de lege, indiferent demenliunile f6cute in hotlrdrea atacatd, fie ca o consecint[ a unor texte susceptibile demultiple interpretiri fie chiar din eroare. Astfel, legea prevede c[ nu produce niciun efect omenliune inexactd din hot5r6re, prin care se aratii clpartea are deschisd o anumitii cale deatac impofiva acesteiq deqi legea nu o prevede. Chiar dacd partea, cu nerespectareamenliunilor din dispozitivul hotirdrii, dar cu respectarea prevederilor legii, exercit[ o alticale de atac (cea legal[), se va soluliona aceasta deoarece instan{a superioard este obligatis6 aplice legea nu si solulioneze o cale de atac neprevdzuth de normele in vigoare (naltaCurte de Casalie gi Justifie, Seclia civili gi de proprietate intelectuald, deciziam. 532 drn27ianuarie 2005, in Buletinul Casa{iei nr. 412005,p. 42 - in sensul ci indicarea gregit2i de cifejudec[torie asupra c6ii de atac nu poate atrage tnfrAngerea principiului legalitafii cu privirela ciile de atas prevdzute de lege in diferite materii; tnalta Curte de Casafie gi Justifie,Seclia I civilS, decizia nr. 8039 din 1l noiembrie 2011).Prin urmme, instanfa superioar[ nu poatg respinge calea de atac ca inadmisibilS, decitatunci cdnd ea nu mai e posibili, potrivit legii.Tocmai ln aplicarea principiului legalit5lii, qi pentru a proteja parte4- conserv6ndu-i-secalea de atac, noul Cod de procedurd civilb reglemerfieazi obligativitatea instanfei carerespinge ca inadmisibilL calea de atac neprev6zuti de lege, exercitatii de partea interesat2ldeoarece a avut in vedere menliunea din didpozitivul hotdr6rii atacate, de a comunicahotirArea tuturor pdrlilor caf,e au luat parte la judecata in care s-a pronunlat hotiirdreaatacatl,.Aceastii comunicare se face din oficiu qi este menitii s[ permiti pfulii si exercite caleade atac prcvdz.,ttd de lege, de vreme ce calea de atac solufionatS, prin respingere cainadmisibil4 nu a atras solufionarea acestei4 ln privinfa analiznrii aspectelor contestate, inraport de hotdr6rea atac,atd.Cu alte cuvinte, daci dispozitivul unei hot[rdri prevede ci ea este susceptibili derecurs, partea exercit6 aceastil cale de atac gi instanfa de confol o respinge ca'inadmisibila,deoarece hot6r6rea era supusi apelului, de la comunicarca deciziei date asupra;,recursului",va curge termenul pentru exercitarea apelului. Practic, exercitarea recursului a declanqat oprocedurd ineficientii care va fi automat urmat6 de alta, in care se solufioneazE calea de atacprevdzuti de lege, evident dacd aceasta este exercitatE. ,Insa, fa 6 de formularea art. 457 alin. (3) NCPC, care permite gi o altd solufie, esteposibild calificarea cdii de atac, potrivit prevederilor legale, instanta investitd cu

scJhptdnde-Upp

dIpd


4/49

Partea I. Partea generald 329soluflonarea c[ii de atac exercitatl conform menflunii greqite din dispozitiv, put6nd calificacorect calea de alac, potrivit legii, urmend sd o solulioneze linaL Curte'de Casagie giJustifie, Secfial civil5, decizianr.3l din l0 ianuarie ZOl2).- In materia apelului, rroul Cod de procedur[ civill aratii ci sunt supuse apelului gihotiirdrile date in ultime instanta dac5, potrivit legii, instanfa nu putea ra 3ua""" dec6t inprimi instanfE- Prin urmare, chiar daci instanta a solufionat in ultima instanf4 gregit, degihebuia s[ soMoneze prinh-o hotdrdre susceptibill de apel, acesta va putea fi oLr"it"t,deoarece este prevdzut de lege.De asemene4 noul Cod de proceduri civild arati cd hotirdrile date in ultimd instanfariman neapelabile, chiar daci in hotiir6re s-a aritat cd au fost pronunpte in prim6 instant4deoarece calea de atac rezulti din lege iar nu din dispozitivul hotiirdrii, astfel ca apeiuiexercitat pohivit menfiunii din hotiirdre va fi respins ca inadmisibil.- Fatr de aceste prevederi, rcanlt5 cd,aparcnfanu va prima legalitigii, astfel cE tn ipotezain care judecebrul, fir[ respectarea prevederilor legale, menlioneazi-pe hotiirare gr"iit, ,uprivire la calea de atac care poate fi exercitatS, va putea fi exercitata numai calea di atacprevizuti de lege.

Spre exemplq in materia sffimutErii, hotiirdrea este definitivi, pohivit noului Cod deprocedurl civil6, in sensul c[ nu poate fi ataaatd,nici ou apel nici ou r"curs. Dacd instanf4solufiondnd cererea de studmutare, menfioneazi in hotnrnre cI aceasta este supus6 apeluiuisau recursului qi aceastii cale de atac se exerciti, se va respinge ca inadmisibil6, deoarecelegea nu perrrite niciuna dintre aceste cdi de atucimpotiva hofirdrii de sfrdmutare.De asemene4 in materia cererilor cu valoare redrxE" dac6 instanta pronunp sentinla cumenflunea cd este datii in ultim[ i*tur,ta, dar partea interesati exercitii apeiul impotivao{:in acesta se va judec4 deoarece noul Cod de procedurd civil[ prevede ca7a" de atas aapelului, impofiva acestei hotir6ri.209. Unicitatea ctrii de atacO cale de atac poate fi exercitatii numai o singur[ dat5, impofiva unei hotirfiri.Cerinfa textului noului Cod de procedurl civild este calegeasi prevadi acelagi termende exercitare pentru toate motivele existente la data dechrarii acetei cai de aiac, dac1termenele sunt diferite fiind exercitate ciile de atac in termenul aferent fiec5reia (sentin{nprin care se dispune suspendarea execut6rii actului administrativ - 5 nle de la comunicml,dar totodati gi anularea acestuia - 15 zile de la corpunicare).- CaJd prin aceeaqi hotiirfire au fost solufionate qi cereri accesorii, hotiir6rea este supus6in integuf ei ceii de atac previzute de lege pentru cererea principal5, in virtutea reguliioccesorium sequitur principalem, temrenul de apel saq dup6 caz, de recurs fiind cel de

drept comun, chiar dac[ prin legi speciale se prevede altfel.- DacE ins6 prin aceeagi hotirdre au fost solulionate mai multe cereri principale sauincidentale, dinte care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotiirArea ?nintregulei este supusi ciii de atac ordinare, respectiv apelului, iar decizia din apel va fi supusarecursului.CAnd hotiir6rea prin care se rezolvi mai multe cereri principale sau incidentale estedatii in apel, hotiirdrea este supudi recursului.Dacd hotlrdrea cu privire la o cerere principal[ sau incidentali nu este supus6 niciapelului gi nici recursului, solulia cu privire la celelalte cereri rimAne supusi ciilor de atacin condifiile legii.


5/49

330 DREPT PROCESUAL.CIVILScopul urm[rit de legiuitor-. a fost acela de a asigura pirlii interesate posibilitateaexercitiirii cdii de atac prevdztte de lege, in fiecare caz. frrd a fi afectatl sau lipsitii de caleade atas prevdzltd de lege penfiu cererea formulata prin jocul regulilor aare statueazl

raportul dintre cererile principale gi cele incidentale. Caatarc, se acordd pirlti o cale de atacsuplimentar6 penffu capetele de cerere penffu care aceasta nu este prevdnttl (cerereaprincipald - hotiir&e susceptibild de apel; cerere reconvenfional[ a cdrei valoare determihlo solutie in primi qi ultimd instan 6).Totodata, dac6 nu este posibil si se exercite calea de atac pentru cererea principalS,deoarece aceastz nu este susceptibilS de nicio cale de atac, se va exercita calea de atacprevdzttti de lege pentru cererea incidental5"

210. Ordinea exercitirii ciilor de atactnainte de a se exercita ciile extraordinare de atac trebuie exercitat apelul, dasd aseastd

cale de atac este prevdzttti de lege, impotriva respectivei hotdrdri, 1n caz contar, recursulfiind inadmisibil.Principiul a fost recunoscut gi anterior, degi in Cod nu avea o reglementare expresii,fiind insd binevenitii consacrarea sa in text pentru evitarea oricdror conhadicfii. Rafiuneanormei este datl de faptul cI apelul este calea de atac de drept comun, devolutiv5,necondilionatd de anumite motive, astfel cd orice criticd adusi sentinlei se poate face peaceasti cale.

Fa 6 de principiul disponibilitnlii pdt$ri in procesul civil, noul Cod de procedurd civildpermite pfulilor ca, dacil toate consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaralieverbal4 dati in fala instanlei a cdrei hot5r^are se ataci gi consemnatil intr-un proces-verbal,impohiva hotdrdrii susceptibile de apel si fie exercitat direct recursul, cu respectareatermenului de apel.Recursul se poate exercita la instanfa care ar fi fost competenti sE judece recursulimpotriva hotiirdrii date tn apel iar nu la instanla de apekFald de caracterul special al acestei convenlii a pdrfilor, noul Cod de proceduri civildlimiteazimotivele de recurs doar la cele privind incilcarea sau aplicarea greqitii a normelorde drept material, eventualele deficiente procedurale fiind acoperite de convenlia pdr,tilor,care astfel derogd de la prevederile de proceduri aplicabile in mod normal.

DupS exercitarea apelului, c6ile extraordinare de atac pot fi exercitate qi concomitent,tnsi dintre acestea, recursul se va soluliona cu prioritate.

Sec{iunea a II-aApelul$1. REGULI GENERALE PRMNDAPELUL

211. DefinifieApelul este o cale de atac ordinarE, de reformare, devolutivi qi suspensivi deexecutare, prin care partea interesatii poate invoca oriOe nemultumid fati de hotir6reapronunfati de c6tre prima instanfi de judecati.


6/49

Partea L Partea generald 331212. Obiectul apelului :'In general orice hotlr6re poate fi atacath cu apel, iar acolo unde legiuitorul a consideratci se impune suprimarea lui a aritat-o expres. .Noul Cod de procedurb civili arati c6 obiectul apelului este reprezentat de hotiir'arilepronun{ate in primd instan 6.Daci legea prevede expres c5 hotirdrea nu este supus[ apelului, fie ea va fi supusirecursului fie nu va fi supusd niciunei cdi de atac, ddoafece legea aruti ci este pronunptii tnultimi instan 6 sau c6 este definitivi (incheierea de reexaminare in procedura deregularizare a cererii de chemare in judecat2i - afi. 200 NCPC, incheierea de autorizare aexecutorului in sensul continuirii aplicdrii sechestrului - art. 732 NCPC, incheiereainstanlei de executare de incuviinlare a administratorului-sechestru sd ?ncheie contracte deinchiriere sau de arendare - ar:t.8OZ NCPC, incheierea prin care se so$oneazS cererea desuspendare a urmiririi imobiliare la cererea debitorului - afi.823 NCPC)'Ca atate, in regulS generald nu sunt supuse apelului sentinlele pronunlate in ultima

instanta cu exceplia cazlJ:ui cdnd potrivit legii, instan{a nu putea si judece decdt in primdinstant4 dar a menflonat totuqi cd hotir6rea este pronunlatii ?n ultimd instanta"Similar, hotlrdrile date in ultimA instan 6 nu sunt supuse apelului, chiar daci inhotardre s-a ardtat c[ au fost pronun]ate in primd instan][ gi ar putea fi exercitatl aceast2icale $e atac, parteanecunoscdnd dispozifia legali. lincheierile premergdtoare. hotErdrii se pot ataca numai odati cu fondul cauzei, cuexcepfia acelora penffu care legea prevede expres o alti solufie lart. 64 alin. (4) NCPC].Orice apel fbcut impotriva hotiir6rii se socotegte ftcut qi impotriva incheierilor premer-gifioare, astfel cI partea nemu$umiti poate si atace orice chestiune procedural5, care,cuprinsi intr-o asemenea incheiere a determinat solulia ftnald a procesului, fhr[ insd arespecta procedura legal6.

Nu sunt supuse apelului gi nici recursului, mdsurile de adminishare judiciar4 cum suntrezolutiile puse de instanfi pe cererile formulate de persoane interesate (eliberarea defotocopii de pe actele dosarului potrivit art.128 din Hotirdrea CSM rtr.38712005).Nu existii apel in materia contenciosului administrativ, hotiirdrea tribunalului sau acu4ii de apel fiind susceptibild numai de recurs (-egea m. 55412004 a contenciosuluiadminishativ).in concluzie, in reguli generali hotiirdrile pot fi atacate cu apel, cu exceplia cazurilor incare legea arathclele nu sunt susceptibile de a fi atasale cu aceastil cale de atac sau atuncic6nd legea le declar[ definitive sau susceptibile numai de recurs.Acolo unde legea nu spune nimic in legituri cu calea de atas ce se poate exercita se vaputea exercita apelul, aceasta fiind regula generald fafa de afi- 466 alin. (l) NCPC.Obiectgl apelului il constituie, in principal, dispozitivul hotirdrii judecitoregti,deoarece in cazul in care dispozitivul este favorabil pirfii, aceasta nu are interes s[ exercitecalea de atac. Sunt insl qi situafii in care dispozitivul nu este sus{inut in considerentelehotifuexii gi acestea sunt de natur[ sd afectezn partea care a cdStigat procesul (Ciobanu,Tratat..., vol. II, p. 370; inatta Curte de Casalie qi Justifie, Seclia civill 9i de proprietateintelectuata deciaa nr.2758 dn 24 martie 2011, in RRDJ nr. 4l20ll, comentariuo *ii"*#;'rllr?^regea procesuali arati cd se poate exercita calea de atac ai numaiimpotriva considerentelor hotirdrii, dar circumstanfiazi posibilitatea exercitirii apelului desituqtia in care respectiva motivare cuprinde dezlegdi ale unor probleme de drept ce nu au


7/49

332 DREPT PROCESUAL CIVILlegdturi cu judecata acelui proces sau care este gregit6 sau cuprinde constatiri de fapt ceprejtfiiciazdparta.Dac5, spre exemplu in considerentele deciziei se refine ci o. parto este titularul unuidrept, nesupus acelei judecafi, aspect care nu corespunde realitSlii, partea interesatii vaputea critica aceastii refinere in calea de atac, degi dispozitivul sentinlei li este favorabil.De asemenea" dacl solufla a fost de respingere a cererii de respectare a servitulii detrecere, motivat de faptul cd nu existd opunere din partea p6rdtului, acesta va putea qxercitaapelul penfu a se reline cI motiwl respingerii cererii este dat de faptul cE dreptul deservitute de trecere nu a fost constituit.in asemenea situalii, anterior adoptdrii noului Cod de proceduri civili s-a propussolulia respingerii c6ii de atac, ins6 cu schimbarea motivelor pentru care s-a pronunlat atareso@e. De asemene4 in ipoteza aderdrii la apel, reglementati de disp. axt. 293 C. pr. civ.anterior, exista posibilitatea schimbirii hotdrdrii (in sursul de considerente) fhrd a se maiexercita de cdtre partea interesati calea de atac respectivi @eleanq Consideralii cu privirela apel in ambian{a proiectului Codului de procedwd civild, in Pandectele Romdnenr. 1212009, pp. 1 5-40).in prezent, instanfa superioard apreciind dac6 este cazul sd se admiti sau sd se respingicalea de atac exercitatl, pentru schimbarea considerentelor va trebui si admitii calea deatac, cu consecinla inliturdrii acelor considerente gi a inlocuirii lor cu propriileconsiderente, menlindnd solulia cuprins6ln dispozitivul hotirdrii atasate laxt. 461 alin. (2)NCPCI.Chiar dacd potrivit legii hotirdrea este susceptibili de apel, acesta nu se poate exercitac6nd partea a renunlat expres la apel cu privire la o hotdr6re. In aceeagi situalie se afl6pafieacare a executat in parte sentin 4 care nu era susceptibili de executare provizorie dedrept sau judecitoreascE, acesta neputfnd si exercite apel impotriva dispoziliilor dinhotdrdre pe care le-a executat deja.

213. Subiectele apeluluiChiar dacd legea procesualdta aruti cine poate exercita apelul este cert cd aceasti calede atac nu poate fi formulatd de c6tre o persoand care nu a participat la judecatd in prim6instan 5. Astfel, in reguld general[ apelul poate fi exercitat numai de citre pdr,tileprocesului, sau de succesorii lor in drepturi, ori de cei care rcprezintd drepturile persoanelor

incapabile. Apelul se exerciti qi de c6ile cei care au devenit pe4r in proces pe parcursulderullrii acestuia &e$, op. cit., p.552'5, cum sunt: intervenienfii, chemalii in judecatii sau ingaranfie, cei mdtali ca titulari ai dreptului etc.Ca gi in cazul cererii de chemare in judecati nu trebuie confundat titularul apelului cu

mandatarul convenlional al acestui4 care poate exercita qi el apel, dar numai in numele gipe seama celui care l-a imputernicit. Spre deosebire de mandatarul convenlional de dreptcomun, avocatul are indatorirea profesionald de a declara apelul pentru partea pe care oreprezinti, chiar in lipsa unei imputemiciri, dacl considerd ci aceasta se impune in raportcu imprejurdrile cauzei [axt. 87 alin. (2) NCPC]. Este un aspect care ]ine de natura obligafieiavocatului, de diligent4 de prudenf5, partea trebuind sd fie asigurati ci drepturile sale suntbine protejate avdnd in vedere faptul ci are apdrarea calificatilChiar dac6 noul Cod de proceduri civili cere expres ca cel ce exercit6 apelul sdjustifice un interes, atare condifie se aplic6 datoritii regulilor generale, astfel cd dacl parteanu a fost dezavantajallprin hotiirdrea pronunfati, apelul se va respinge ca lipsit de interes.


8/49

Pstea L Partea generald 333in afard de pdrfile procesului, in unele situafii expres prevAzute de lege gi alte persoane$.u organe pot declara apel. Este cazul: succesorului cu titlu particular al unui drept&bdnditor dupi pronunlarea sentinfei in prima insiaqa 6i anterior scurgerii termenului de

Ael; creditorului chirografar care exerciti agtiunea oblici in numele debitorului sAu, inondiliile axt. 1560 C. civ.; procurorului, care chiar daci nu a luat parte lajudecarea priciniipoate si exercite calea de atac impotriva hotirdrii, in condifiile legii'in apel pddile se numesc apelant gi intimat, iar dacd fiecare parte declard apel, fiecarera purta ambele calitiili de apelant gi de intimat, ln ordinea in care au avut calitatea derclaman respectiv pfltdt in fafa]rrimei instanle'214. Termenul de apelTermenul de apel este de 30 de zile qi curge de la comunicarea hotiir6rii primeiirstanle, afard de cazt1rle in care legea dispune altfel. Aceastii dispozilie normativicorespunde conlinutului principiului echipolentei, conform cu care comunicarea hotnr"arii

cste reprezentathde alte momente, cu alte cuvinte alte situalii sunt asimilate comunic6riiherdrii. Sunt astfel de cazuri: curgerea termenului de la data la care partea a cerutcomunicarea hotiir6rii c[tre partea potrivnicl sau a primit numai o copie a hotrrdrii sub$rnnetur4 spre exemplu ca unnare a cererii fbcute la arhiva instanlei (art. 184 NCPC);curgerea termenului de la momenhrl primirii incheietii de incuviin{are a executirii silite,fuarece odati cu aoeasta se comunic[ qi o copie de pe hot[rire (aft. 666 NCPC); cnrgereatermenului de apel de la data la care partea a declarat apel chiar anterior comunicitiihotiririi, deoarece se presupune c6 de la acest moment cunogtea conflnutul ho6rAriiatacate, astfel cf, t o *ii este nevoie de comunicare (nalta Curte de Casatre Ei Justifie,Secfia comercial[. decizia nr. 353 d:rl,26 ianuarie 2005, pp. 53 qi 5a).Procuronrl poate exercita apel impotriva oricirei hotit'ari iar Codul distinge dup[ cumacesta a luat sau nu parte la judecata in primd instan 6. Dac[ procurorul a fost parte lajudecat6 termenul de apel curge penfu el de la comunicare, ca pentru orice parte.DimpotrivS, dacd nu a luat parte la judecat[ termenul de apel curge de la pronuntare,&rit6 faptului c6 parchetului nu i se face nicio comunicare de weme ce nu a participat lafuti-Termenul de apel se intrerupe prin moartea pirfii care are interes s[ fac6 apel qi prinEtea mandatarului c[ruia i s-a ficut comunicarea hotnr6rii. in caanl decesului pa4ii,mtewenit in tetmenul de apel, se va etectua o noui. comrxricare a hotfufuii la ce\ din urmEdomici\iu al defrxrctului, pe numele moqtenini qi frr6, a se artrtarirumele qi calitatea ftec6tulmoqtenitor, iar termenul de apel va curge de la data acestei din urm[ comunic[ri. Pentru1noqtenitorii incapabili, cu capacitatea de exercifiu restdnsi sau a dispdrulilor, ori 1n caz demoqtenire vacantS, termenul de apel va curge din ziua in care se va numi un tutore, curatorsau administrator provizoriu.Dac[ termenul de apel se ?ntrerupe prin moartea mandatarului cdruia i s-a ficutcomunicare4 se va face o noui comunicare la domiciliul pdrtii reprezenbte, termenul deapel incepdnd s6 curg6 din nou de la data acestei din urmS comunicari.Dac6 nu se exercitii apel in termenul prev6zut de lege hotiir6rea se definitiveazi 9ipoate fi pus[ in executare, iar dacd se declari aceasti cale de atas, pdnd la solutionarea sa"ilogmrea primei instanle nu va putea fi pusd in executare, cu exceplia cazurilor deexecutare wemelnici de drept sau judecitoreascd, c6nd exercitarea clii de atac nu va atragesuspendarea executiirii.


9/49

334 DREPT PROCESUAL CIVILEfectul neexercitiirii apelului in termenul prevdn$ de lege este reprezentat de

deciderea din dreptul de a mai exercita aceastd cale de atac, cu exceplia situafiei in care sedemonsfueazd o cauzd tntemeiatii pentru intSrziere gi se obtine repunerea in termenul de apel(inalta Curte de Casalie gi Justifie, Seclia civil4 decaia w. 3790 din 20 rnai 2004, inBuletinul Casaliei nr. l/2005, p. 61; inalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia civild gi deproprietate intelectual5" decizianr. 339 din 20 ianuarie 2005, Kogu, Fanu-Moca, Repunereain termenul de apel, in Dreptul nt. 312009, pp. I l7-118; lnalta Curte de Casafie gi Justdie,Secfia I civilfl decizia nr. 2662 din 6 aprilie 20L2). Cererea de repunere in termen este unincident procedural asupra cdruia se pronunfi instanfa competentl s[ solulioneze calea deatac, astfel cd cererea de repunere in termenul de declarare a apelului se adreseazd instanleide apel, care este competenti si o solufioneze,iar nu instanlei a cirei hotiirdre se atacd sauinstanlei de recurs.

215. Apelul incident gi apelul provocatIn unele situafii, expres prevdzute de lege, apelul ajunge sd fie declarat eficient pestetermenul de apel legal reglementat datoriti particularitdfii situa,tiilor respective.Este cazul apelului incident gi a celui provocat.Astfel, in primul cazn dasd o parte cdqtig[ procesul la prima instanf4 ea nu va putea

declara apel impotriva hotilr6rii, degi ar putea fi interesat2i de aceast4 datoritii faptului cdhotiirdrea respectivi nu solulioneazi cauza sub toate aspectele, recunosc6ndu-i dreptateaintemeiat numai pe unul sau unele dintre motivele invocate. In aceastii ipotezi, dacd parteaadversi declari apel, intimatul va putea s[ declare apel incident (s6 adere la apelul f[cut deaceasta), prinh-o cerere proprie, cate s[ tindi la schimbarea hotiirdrii primei instan]e(aderarea la apel in Codul anterior). Aceastfl cerere poate fi ficutii dup6 scurgereatermenului de apel pentru toate pdrfile, depunerea urmdnd si se faci odatii cu intAmpinareala apelul principal (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civilaprin ordonanla de urgenfd a Guvernului nr. 138/200Q in Dreptul nr.212001, p. I1).DacI pe fondul acestei ipoteze apelantul principal igi retrage apelul sau daci acesta esterespins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care exclud cercetarea fonduluiprocesului, apelul incident va r6mdne fdrd efect (art. 472 - Apelul incident).O alti situafie in care apelul este valabil degi este declarat peste termenul previzut delege este aceea in care, pe fondul unei coparticipdri procesuale sau al unei extinderi acadrului procesual prin intervenirea terfilor in proces, cel care a cdqtigat procesul la primai^t o,ta, devenit infimat in apelul principal, declar[ apel impotriva altui intimat sau al uneipersoane, care a figurat la prima instant6'5i care' nu este parte in apelul principal. Aceastddeclarare a apelului se poate face gi peste.termenul de apel, dar cel maitArziu odatii cuintdmpinarea la apelul principal, daca- jtdecata carc urmeazf sd se efectueze este de naturdsl schimbe situa{ia juridici a autorului apelului (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduseCodului de proceduid civild prin Ordonanla de urgergd a Guvernului nr. Ii8/2000, in

ln aceste ipoteze, schimbarea hotiir"arii primei instanfe trebuie si lind cont de principiulnon reformatio in pejus, situa{ia cfeath prin hotiirdrea primei instanfe, in favoarea p6r,tii careface astfel apel neputlind fi schimbatii.Apelantului nu i se poate inriutlfi situafia prin hotirdrea instanfei de apel nici in cazulcoparticipirii procesuale sau al extinderii oadrului procesual la prima instanti cu altepersoane (intervenienfi, chemali in garanfle etc.), dacd intimatr.rl declar[ apel, dupi

uG-IIaGG

danan

rIIIi


10/49

Partea I. Partea generald s35implinirea termenului de apel, qi impotriva altui intimat sau al unei persoane care a figuratapage la prima instanfflqi care nu este parte in apelut principal, in acestd cazuri intimatulin apelutunei pfufi din raportul cu pluralitate procesuald, avind qi calitatea de apelant inapelul formulat impotriva unui coparticipant'Astfel, conform noului Cod de procedu;i civili apelantului nu i se poate creain propriacale de atac o situalie mai grea decdt cea stabiliti prin hotdrdrea primei instanfe, cu excep]iacazurilor in care el consimte expres la aceasta sau in cazurile prevdzute de lege.Noul Cod de proceduri civild nu mai face deosebire intre motivele de ordine public6 dedrept material sau procesual, niciunele dinfie acestea neput6nd trage imiuti{irea situafieiapelantului afari de prevedere expres6'Astfel, daci se invoci motive de ordine public6 de drept material tn' apelulreclamantului cdruia i-a fost admis[ in parte cererea qi care criticd sentinla pentru ceea ce nua primit, instan{a de apel poate constata ci actul pe utre s:a intemeiat cererea este afectat denulitate absolutS, fhri insd a respinge integral acliunea fart. 1247 alin. Q) C. civ']'De asemene4 excepliile procesuale care pot fi invocate Ei de instanla de apel dinoficiu, deoarece se pot ridica in orice stadiu al pricinii, nu vor putea atrage penfu parteaapelantii o situalie defavorabilS fa 6 de solutia din sentinfS, afarS de cazul in care legeapievede contrariul. Astfel, in ipoteza de mai sus, in apel se poate constata lipsa calitiiliiprocesuale pasive a intimatului, insl cererea nu va fi respinsd pentru acest considerent.

Dac6 insi tn apel se constati incidenla autorit5lii de lucrujudecat, pdrfii apelante i sepoatecreainpropriacaledeatacositualiemaigr"]adecitaceeadinhottir6reaalacath,deoarece art.432 NCPC prevede expres acest lucru. In acest cazrtaliunea pentu care s-arecunoscut autoritatea de lucru judecat a hotiirArii definitive este mai putemic[ decdtprincipiul non reformatio in pejus, nefiind de acceptat ca o noui judecati si se desfrSoareintre aceleagi pdr.ti, pentru acelaqi obiect qi aceeaqi cavzil.

216. Cererea de apel. Con$inutCererea de apel, ci orice cerere prin care se sesizpazA instanfa de judecati va cuprindenumele, domiciliul sau regedinla pirgilor, iar pentru persoanele juridice, denumirea qi sediullor, iar dup1 caz. numirul de inmahiculare in registrul comertului sau in registrul deinscriere a[ persoanelor juridice, Codul fiscal qi contul bancar. In cazul ?n care apelantul

locuieqte in str[indtate el va fi obligat sd arate domiciliul ales in Rom6nia, unde urmeaz6 sii se faci toate comunicdrile privind procesul.Pe l6ng[ aceste aspectegenerale ale cererii de chemare injudecat[, cererea de apel vatebui s6 "rpri"ae sub iancliunea nulitdfli ar[tarea hotirdrii care se ataci qi semnitura pdrfii,trebuind s6 fie insofit6 de dovada taxei de timbru aferentE. Hotiirdrea se va identifica prinnum5r, dat5, instanfn care a pronunlat-o, numirul de dosar in care a fost pronun{at6, iar inplus elementele saie se ,oi completa cu acelea referitoare la pdr,tile din proces gi laiispozitivul hotiirdrii. in ciuda nutita{ii prevlzute expres de lege, potrivit noului Cod deprocedur6 civild, lipsa semn[turii se va putea completa oricdnd pe parcursul judeciriiapelului iar taxa de timbru se vaputea depune pAn[ la prirnul de judecati la carepmtea a fost legal citatd in apel. in acest context, dac[ se'constatii lipsa taxei la depunerea

cererii de apel, instanla de apel va pune in vedere timbrajul la primirea dosarului, pentru capartea s[ poat6 achita pdnn b primul temen de judeqatii.De asemene4 cererea de apel va mai cuprinde gi motivele de fapt qi de drept pe care seintemeiaz[ precum qi dovezili pe care acestea se sprijin4 care pot s[ fie dovezi deja


11/49

336 DREPTPROCESUAL CIVILadminisfrate de c6ke prima instanp sau dovezi care se propun prin cererea de apel gi careau fost respinse la prima instanfi sau dovezi noi, a cfuor necesitate in adminisfrare areanltatdupi momentul in care se mai puteau propune dovezi la prima instanfn Daci acesteelemente nu sunt aritate prin cererea de apel, sancfiunea care intervine este decdderea dindreptul de a le mai invoc4 insd instanfa nu va respinge apelul ca ataxe, ci va judeca p e bazamotivelor alilate la prima instanld, reanalizf;nd prObele administrate in dosarul cauzei -art. 476 alin. (2) NCPC (LeS, Tratat ..., op. cit., p. 559, asupra opiniilor Piduraru,Stoenescu, Protopopescu)Apelul se va putea motiva a$adax qi pen[ h primul termen in apel, atunci cdnd el s-adeclarat inainte de comunicarea hotiirdrii, deoarece in acest caz pxtea nu cunoaqtemotivarea adusi de instanfa de judecati pentru solutia pronunfat5, astfel c5 penffumotivarea apelului este nevoie de motivele hotirdrii, de care partea poate lua cunoqtinJd qidup[ momentul declardrii apelului.Dac6 se propun probe noi apelantul va arbta in cererea de apel numele qi domiciliulmartorilor, respectiv va depune in num6d necesar inscrisurile pe care se intemeiazi.Cererea de apel se depune in atdtea copii cili intimafi sunt, dar dacd, mai multi dintreacegtia au un singur teptezefitant, acestora li se va comunica o singuri cerere gi un singurrdnd din actele pe care se sprijinn apelul.Noul Cod de proceduri civilS obligi la depunerea cererii, sub sancfiunea nulitdlii, lainstanfa a clrei hotdr6re se atac6, care vainainta instantei de apel dosarul cauzei, impreunicu toate apelurile ftcute impotriva hotir6rii dupi ce se implinegte termenul de apel pentrutoate pdrfile. Sub Codul anterior, textul similar a fost declarat neconstitufional, in ceea cepriveste sanctiunea instituitSr, dupd modelul deciziei de neconstituflonalitate din materiarecursului, insi noul Cod de procedurd civild a pdstrat solulia anterioarE, menlindnd solulianulitilii cererii, pe de o parte, fald de interprekrea corectd a sancliunii prevlzute (nulitatedependentd de vdt5mare, dar care se prezumi datorit6 prevederii exprese a nulitiilii),distincti de cea relinuti in decizia de neconstitulionalitate (asupra confuziei intre nulitateaabsolutd cu cea expres[ Leq, Tratat ..., 2070, pp. 750 gi 751), iar pe de akd parte, deoareceraliunile care impun depunerea apelului la aceeaqi instan 6 lin in primul rdnd de securitateacircuitului civil gi a raporturilor juridice, descoperirea unui apel depus la o instanli terf5"dupS un interval considerabil de timp afagdnd consecinle asupra executiirii hotirdrii,nemaivorbind despre considerentele de ordine qi rigoare care se impun tn materia declardriicdilor de atac [Deleanu, Observalii generale Si speciale cu privire la Noului Cod deprocedurd civild $-egeanr. 13412010), in Dreptul w. lll20l0, p. 331.Atunci cdnd, la primirea cererii de apel impreuni cu dosarul, instanfa de apel constaticd acexta nu indeplinegte condifiile prevdzttte de lege, pregedintele instanlei trebuie sd

' Deciaa nr.303 din 3 martie 20A9 refeitoare la excnplia de neconstitufio nalitate a dispozifiilor art. 288a 1, (z) . nr. 9iv., publicati in M. Of. nr. 239 din lO apritie 2009. Infra - oererea ae recurs. Cu aceea5imotivare ln care nu se are in vedere ipoteza trimiterii cererilor prin pogtn - ,,Sancliunea este cu at6t mainejustificati cu c6t eroarea depunerii ricursului la tnsfui instanp compeienta saJudece recursul ori la alteinstan{a decAt aceea a cdrei hotSrflre se ataci este imputabili o, oontai.".u."rtoioi, ci gi magistratului saufunclignqrului lare primelte cererea de recurs gregit tnAreptata, deqi are posibilitatea sa-i inArime pe cel incauzi in sensul previzut de lege,'.Decizia Cu(ii Constitulionale nr. 139 drn 2l februarie 2006 referitoare la excepfia de neconstitufio-nalitate a dispozifilol art. 2 pct. 3 C. pr. giv. E al9 art. 5 aln (l) tezalntfui din tiAul )otr-;l Legii nr. 247/2d05privind reforrna ln domeniile proprietb{ii 9i justifiei, precum pi unele mlsuri adiacente publ'icata tu M. Oflnr. 258 din 22martie2006.

Ptstitr(dentmjuincelnminceinprdadedecatttriCiCi

co;ice

NCSU

]r[tsuexhcCCsu

prl


12/49

Partea I. Partea generald 337stabileasci lipsurile qi s[ procedeze ,in cazde nevoie la regularizarea cererii' in acest sens eltebuie sa ceia apeiantui,ri s[ completeze sau.s6 modifice cerereA in interiorul termenuluide apel iar atunci cdnd se apreciazd c[ intervalul rimas p6nd la expirarea termenului de apelnu este suficient, preqedintile acord[ un termen scurt, de cel mult 5 zile de la comunicareainqtiinprii in crreia se depunl completarea sau modificarea cererii'

Procedura care se urmeaza in fala primei instanfe, anterior stabilirii termenului dejudecat4 se va unna qi JupA primirea ceierii, respectiv a motivelor. de apel, pregedintelein t*,t"i care primeqte cerela'dispundnd comunicarea lor intimatului, impreuni cu copiile"Jirrrut de ie inscrisurile al[turate qi care nu au fost infi]iqate la prima instan 6 qi pundndin vedere obligafia d" aJepuo" la dosar intAmpinme ?n termen de cel mult 15 nle de la datacomunicdrii.- i"ta*pi"*"a se comunica de indatii apelantului, de c[tre aceeaqi instan{i, care va punein vedere apelantului outigutia de a depune la dosar rSspunsul la intSmpinare in termen-decel mult 10 zile de la data-comunicdrii, urmand ca intimatul si ia cunoqtinli de rdspunsul laintflmpinare de la dosarul cauze\.Dupl aceastii proceduri,sau dac[ intimatul nu a depus intampinare in termenulpr"rarot de lege ,uo du"a apelantul nu a comunicat rdspuns la intampinare in termeru laLta expirarii tJrmenului corespunzetor, dosarul primegk tenlen, in aceste condifi1--1ffi,1u,;, e";;hi iu i"rt*t, de apel oo r. uu realizadacdaufost formulate gi cereride indreptare, lamurire sau completare u hore.ii, cazuri in care dosarul se trimite instanfeide apel ,ru-ui dup[ implinirea termenului de apel privind hotiirfuile date asupra acestorcereri.Dac6 odatS cu apelul s-a solicitat 9i suspendarea executarii-hotSrarii primei instanle,atmci c6nd aceasta este cu executare provizorie, de drept saujudecitoreasqa, cererea va fitrimisa de indat6 i"s;, ""-p"t."ti s5 judece cererea de suspendare (lnalta Curte

d9Casalie qi Justilie, Sdi" ";;;iaft, dec}ia nr. 682 din 4 februarie 2005, in BuletinulCasaliei w. 3D005,P. 66).

217. Efectele aPeluluiCererea de apei investeqte instanta de apel cu judecarea acestuiq ceea ce t2Vteznlb .onou[ judecatA ?n'fond (efecLt devolutiv alipelului) iar termenul de apel produce efecte

suspensive asupra executSrii hotirdrii atacale'Aceste doui efecte esenliale ale apelului sunt reglementate de cod in mod expre-s'consacraf,ea acestora frinA justifrcaA de ixistenla unor institutii precum execulia vremclnicigi principiului conform chruia in apel nu se poate schimba calitateaparfilor, cauzq obiectulcererii qi ni"i t o se pot formula cereri noi'Efectul suspensiv de executare al termenului de apel decurge din textul aft' 468NCpEi-di" i".,irt tiu execufiei wemelnice care contureaziideea c[ o hotiirdre caxe estesusceptfuiU de apei nu este'inca executorie qi din art. 633 NCPC, care prevede c[ suntexecutorii hot6r6rile J"n"itir", hotSrarile date in apel, dac6 prin lege nu se prevede a{fel $ihotir6rile date in pri*a i*t-1a frrd drept de apil, 91 cele in leg[tur[ cu care pirfile auconvenit s5 exercite Air""t tl"*tul, rezultind astfel c[ nu sunt executorii sentin]elesusceptibile de aPel.fficutarea hotiir6rii de prim[ cu excep]ia cazurilor anumepr"ra^i.-i"i-.il. i" #i.rsi con6i1ii, executarea se zuspend6 daci apelul a fost exercitat ln termen'


13/49

338 D,REPT PROCESUAL CIVILCaalare, o sentinfi neapelat5 incl sau care este atacafj. cu apel nu poate fi pusd ?n

exeoutare inainte de solulionarea apelului, afar6 de caanrlle previzute de lege. Tocmai deaceea qi incuviinfarea execufiei provizorii se poate da numai in anumite cazuri gi cu plataunei cauliuni dup[ aprecierea instanfei dejudecatS-in ceea ." p.ir"$. efectul devolutiv al apelului, in temeiul siu instanla de apel va maijudeca odata piocesul in fond ins[ cu respectarea limiteloe determinate ae glilctqiufiisponibiliqii, anume: limitele cererii de apel (tantum devolutum quantum apellatum) qirespectiv limitele cererii de chemare lnjudecat[ (tantum devolutum quantum judicatum).

Cu alte cuvinte instanla de apel va putea judeca numai tn limita ariltatil prin cererea deapel, anume numai pentru motivele preznntale in cuprinsul acesteia" frr6-a mai extinde.uO*t procesual la limitele, mai largi, ale cererii de chemare in judecati fnAta Curte deCasafie gi Justi{ie, Seclia comerciald, decizra rv. 769 dn 22 ,februarie 2011). Deci ceea ceo, ,-u atacat prin apel va inta in puterea de lucru judecat provizorie, instanta de apelnemaifiind chematii sd se aplece ztsupra acestor aspecte.Dac6 ins6 din cererea de apel rezultil c[ apelantul se referi la toate aspectele judecatede c6tre prima instan 6 de judecatSo atunci instanla de apel va soluliona tn limitele cererii dechemare in judecati care iunt in acela,qi timp, in aceastl situafie, gi limitele cererii de apel.Aceeaqi situalie se intdlnegte gi atunci c6nd apelul nu este motivat sau motivarea lui nucuprinde mijloace de apdrare sau dovezi noi, astfel cd instanla de apel se va pronunla numaiasupra celor invocate la prima instanfd.

De asemenea daca prin cererea de apel nu se solicit[judecata in fond sau rejudecare4ci anularea hot6rdrii de primi instanfi qi respingerea ori anularea cererii de chemare injudecat6 ca lnnare a invocirii unei excepfii ori se solicitE trimiterea dosarului la instanlacompetent4 instanla de apel nu se Ya pronunla ln fon4 ci va dezlega numai problemeleinvocate.C6nd obiectul litigiului este indivizibil, instanla de apel nu poate si se pronunle numaiasupra fondului ..r"rii determinat de limitele cererii de apel, de vreme ce susf,nerileapelantului afectsazAtoate p[r,tile in dosar. Astfel, in cazti partajului, daci apelantul criticdmasa de impar[it gi apelul este gisit ca intemeiat, intteaga lotizare, dispusd qi in raport cualte parfi va suferi modificlri.

Agadar, instanla de apel va fi linuti de limitele cererii de apel, daci in aceasta se aratimotivele pentru care se critic6 sentinfa, rezultdnd implicit, c[ nu se ataci gi alte mdsuri sausolu,tii date de prima instan 4 de vreme ce apelul nu le menfioneazi.'tn fipsa di critici, instanla de apel este finuti de limitele cererii de la prima instanld,neput6nd depaqi cadrul procesual stabilit in fala primului judecitor, respectiv ftri a seadmite schimbarea calitatii p6rfilor, catze\sau obiectului acesteia gi frrd a admite cereri noi(Teb6rca, Codul de proceilurd civild, Comentat gi adnotat cu legislalie, jurisprudenld Sidoctrind, p.326, Curtea Constituf;onall s-a pronuntat asupra textului similar anterior, prindecizia ni. tZStl aprilie 2003 publicatii in Monitorul Oficial nr. 393 din data de 6 iunie2003).Noul Cod de procedur[ civill prevede expres ci prin cererea de apel nu se poateschimba cadrul procesual stabilit in fala primei instante, atit sub aspect obiectiv cdt Eisubiectiv, insa pa4ile au dreptul s[ expliciteze preten]iile care au fost cuprinse implicit incererile ,* upereril" adresati primei instanfe. Astfel, dac[ la prima instan]E in cererea departaj reclamanful a ziritat cE un anume bun este propriu, ftr6lnsd aarilta c[ infelege si i se


14/49

Portea I. Partea generald 339recunoascl expres aseasth calitate, nu va putea cere acest lucru direct in apel, insl dacd acelhm a fost cuprins in masa partajabili va trebui eliminat din aceasta" in apel ardtdndu-se c6testa nu putea fi implr[it.

Calitatea pirfilor cererii de chemare in judecati nu se poate schimba in apel, astfel cinu se poate ca in primi instanfa bunul si fie solicitat in calitate de creditor, dint-un raportobligalional iar in apel in calitate de titular al unui drept real.Obiectul cererii de chemare in judecat[ frebuie menlinut qi in fata instantei de apel,astfel c6 daci in primi instanfe s-a solicitat evacuaxea din locuinB pentru refuzul de aincheia contract de inchiriere in apel nu se poate cere revendicarea bunului, cu consecinfaldsirii bunului la dispozilia proprietarului loqator (Curtea de Apel Bucureqti, Se{ia a III-acivilS, decizia w. 227612000, in Culegere de practicd judiciard tn materie civild pe anul2000, Ed. Rosetti, Bucuregti, 2004, p. 263).Nu este vorba despre schimbarea obiectului cererii daci in apel se solicitii dob6nn,rate, venituri ajunse la termen qi alte despagubiri ivite dupi darea hotirdrii primei instanfe,sau dacd se cere compensafia legald [art. 1617 alin. (1) C, civ.], nu pi ceajudiciari. in acestecazuri, cererea de apel se raporteazd la accesoriile creanfei care formeazl obiectul principalal cererii, in condiliile in care aplicarea lor a fost solicitatil in cererea initialq dar cele scursedupi darea sentinlei nu puteau fi previzute in aceast4 astfel c[ pentru a nu se ajunge laexercitarea separatd a unei alte cereri, aceste despagubiri sunt acordate in apel.Catzacererii de chemare in judecatd se schimbi dacd in apel se solicitii transformareaacliunii in constatare in acliune in rcalizare, astfel c5, ea nu va putea fi primitd de cifeinstanla de apel (Tribunalul Bucureqti, Seclia a IV-a civila deciz;ra w. 73011998, inCulegere de practicd pe anul 1998, p. 147). Dac[ s-ar admite o asemenea cerere instanfa nuar mai putea exercita controlul asupra hot2irdrii primei instanfe, pentru cd ea ar fi investitiicu solulionare a cauzni inbaza altui temei de drept, constituind ca atare o cerere nouS-

$2. JUDECAREAAPELULUI218. Procedura anterioari judeclrii apeluluiDupi fixarea termenului, preqedintele dispune citarca pirfilor. C&rd intimatul locuiegtein sh[indtate, se poate stabili un termen mai indelungat, urmdnd ca citarea pentru apel si se

realizpzn in condiliile noului Cod de proceduri civild, inqtiintarea prin citalie ci areobliga{ia de a-gi alege un domiciliu in Rom6nia unde urmeazi si i se fac6 toatecomunicdrile privind procesul, trebuind sd fre realbati la prima instanf5. Daci ataremenfiune nu s-a realizat la prima instanp ea se va acoperi in apel.in cazul apelului incident qi al celui provoca cum acestea se depun de c6tre intimatodatd cu intflmpinmea la apelul principal, acestea se comunici de instanfa de apel pentu ase formula intdmpinare.in fala instanfei de apel, apelurile principale, incidente gi provocate ftcute impotrivaaceleiaqi hotirdri se repafiiz.eazi la acelagi complet de judecatd, iar dacd au fost rcpafiizalela complete diferite, ultimul complet tnvestit dispune, administrativ, himiterea apelului laprimul complet investit.


15/49

340 DREPT PROCESUAL CIVIL219. int6mpinarea in apelfn apel, ca qi la prima instan15, intlimpinmea este obligatorie, rolul acesteia ca qi cel alcererii de apel fiind de a determina limitele judecilii in apel, deoarece conform noului Cod

de procedur6 oivilfl pdrfile nu se vor putea folosi ?naintea instantei de apel de alte motive,mijloace de apdrare qi dovezi in afari de cele invocate la prima instan 6 sau aritate inmotivarea apelului ori in intdmpinare, cu excepfia cazului in care necesitatea dovezii reiesedin dezbateri gi instan{a incuvinleazA aAministrarea acestoral

220. JudecataApelul se judecl tn comflet format din doi judecitori, dar amdnirile care se poart[ ftrdnicio disculie se vor putea incuviinla qi de c[tre un singurjudecitor. Procedura este aceeaEicu cea prevLzutide lege pentru judecata in primd instan 5, datorit2i faptului ci qi apelul estein realitatea tot o judecat[ in fond.

A.ga cum ar1 ardtat in virtutea efectului devolutiv al apelului (inatta Curte de Casalie 9iJustifie, Seclia civila gi de proprietate intelectuald, deciaa w. 2652 din 23 martie 2OO7)1,instanla de judecatii va soluliona apelul numai in limitele cererii de apel sau ale cererii dechemare in judecatd, in apel nefiind posibild schimbarea cavzei, obiectului cererii, a pdrfilorsau a calitiilii acestora, pi""u* nici formularea unor cereri noi (inatta Curte de Casalie 9ii*titi., Seclia civila gid^e proprietate intelectual6, decizianr.625l dn 1l noiembrie 2OO4)2,caf,e nu au mai fost frcute infalaprimei instanfe'Conlinutul concret al acestei dispozilii normative a fost l6sat multii vreme la aprecierealiteraturii de specialitate qi a practicii judecitoreqti, care l-a interprdtat diferit. Astfel, ar fidac[ in apel o parte invoci o altii calitate care-i justifici pretenfiq se intemeiazi pe un alttitft:, pretinde altceva decdt la prima instanfi, atribuie adversarului s6u o alti calitate etc. Deasemene4 este considerati cerere noui orice cerere caf,e nu a mai fost formulati inainteaprimei instanle cgm ax fi: chemarea in judecati a altor persoane, chemarea in garantie,arillareatitularului dreptului, intervenfia principala, cu exceplia cazului in care ambele pdrfi?n apel sunt de acord cu primirea cererii.in materie de desfacere a clsdtoriei Codul ingiduie pdrdtului si facfl cererereconvenlionald direct tn apel pentru motivele de desfacere a cdsitoriei ivite dupi incepereadezbaterilor asupra fondului in prima instanp (art' 916 NCPC)'Codul admite formularea direct in apel a motivelor de ordine publicS, care nu suntconsiderate cereri noi. Este cert cd este vorba despre excepfiile de ordine publicl, caf,e sepot invocain orice stare a pricinii, chiar qi in recurs, deoarece excepliile relative, care nu auiost invocate la prima instantn nu vor mai putea forma obiectul cererii de apel, viciul pecare trebuia s6-l invoce partea pe calea excepliei respective fiind acoperit la urmdtorul

I ,,Efeotul devolutiv al apelului constf, in reeditareajudeci{ii de citre instan{a de control judiciar. Pirtileau posibilitatea de a supune rejudec6rii litigiul in ansamblul slrg situafie ln care opereazi o devolufiune totalEsau numai o parte, situa{ie in care devoluliunea este pargiald. lnvocmea ln apel a normelor europene carereglementeazi dreptul la iibera circulalie reprezint6 o aperare juridicA nouE gi fiind de ordine publici, po.ate fiiniocat6 oricdnd potrivit 35;t.2g4 pct. I teza a tr-a C. pr, civ, neconstituind o cerere noui ln accepliunealegii."- 2 ,,Cererea de chemare in judecati stabileqte cadrul procesual in limitele ciruia se va desfrgura judecata,atnt din punctul de vedere A par$tor cdt qi din punchil:de'vedere al obiectului cererii. Stabilfuea cadruluip-""soui este specific procedurii parcurse de instanla de fond, deoarece, potrivit art. 294 alin' (l) C. pr. civ.,ln apel nu se poate schimba cauzasau obiectul cererii de chemare ln judecatL"

:tetNUSA

drSOrgut

ATSEdt

$lSCceJu

diSZ

divid,SIa

pittih

eTr


16/49

Partea I. Partea generald 341termen de judecati la care trebuia invocatii excepfia. Aceste excepfii relative vor putea finumai reiterate in apel dacd au fost invocate infala primei instanle qi aceasta le-a respinssau nu le-a soMonat

Prin mijloace de apdrme se inleleg orice sus{ineri ale pdrfilor careviznazd aspecte dedrept material sau de drept procesual, de nafurd aatxage sau a contribui la pronun{area uneisolulii favorabile pe fondul cantzsi, pentru partea care le invoc6. Sunt asemenea: dreptul deretenfie, acordarea unui termen de gra]ie, reducerea pretenliilor reclamantului prin stabilireaunor despdgubiri ce sunt in sarcina acestuia (Ciobanu, Tratat..., vol, II, op. cit', p. 358).

De asemene4 in apel sunt admise cereri de dob6nzi, rate sau venituri ajunse la termengi de orice alte despagubiri care s-au ivit dupd dmea hotirArii primei instanfe. Astfel, ln apelse poate acorda apfr;mllizarea sumei in raport cu indicele de inflalie, aceasta neconstituind ocerere noui (Curtea SupremS de Justifie, Sec{ia civild, decizia nr. 3809/1999, in BuletinulJurisprudenlei/ 1999, p. I 34).

Totodatil in apel se va putea invoca pentru prima datd compensafia legal5, in condifiileafi.1617 alin. (l) C. civ., deoarece pentru a opera compensafia judiciarS, practic, intre p5rfise poart[ un nou proces, care aduce in discuf;e gi creanla fala de care se ridic[ posibilitateade compensare.

Instanfa de apel va putea sd judece pebazaprobelor administrate la prima instantd saudimpotriv6, dac[ considerd necesar, va putea administra alte dovezi noi, cerute de cdtre pdrfisau chiar dispuse din oficiu pebaza principiului rolului judecbtorului in procesul civil.

Necesitatea administrdrii acestor probe noi va putea rczultaat6t din cererea de apel saudin intdmpinare, cdt gi din dezbaterile care se poartdln fala instantei de apel. Astfel, instan{ava putea incuviinla probe noi at6t in baza cererii introductive de instan 6 cdt gi daci dindezbaterile purtate in fala sa se desprinde concluzia c[ probele deja adminisfate nu suntsuficiente, ipoteziincare, situafia juridicd creatd este identici cu aplicarea la prima instantda prevederilor art.254 alin. (2) NCPC.

221 . Solufii in apelDupi judecarea apelului instan{a va pronunla solulia, care poate fi de admitere aapelului sau dimpohiv[ de respingere a acestui4 in fiecare cazclu nuanldri.Astfel, instanfa admi 6nd apelul va putea schimba in tot sau in parte hotErirea atacat6,frrb a se putea crea apelantului in propria cale de atac o situatie mai grea'Soluliile date de instanta de apel sunt diferite in raport de cum prima instan 6 a judecatsau nu fondul procesului, apelul fiind o cale de atac devolutivd.Dac6 prima instan{a a respins acliunea pe baq unei excepfii peremptorii (excep]iaprematurit[fii acliunii, exceplia de prescripfie, excepfla autoriti{ii de lucrujudecat), fdri aint.a deci tn judecarea fondului, sau daci a anulat acfiunea (ca netimbrati sau insuficienttimbratd), fird a cerceta fondul cantzei, instanla de apel, gisind apelul intemeiat,va desfiinfahotiirdrea alacatrqi va judeca procesul, evocdnd fondul.Trimiterea catzei spre rejudecare la aceeaqi instan 6 sau la altii instanfa egal6 ln gradeste posibili , in cazul ?n care procesul a fost so@onat fafi a se intra ln judecata fondului,numai o singuri dat5 qi numai dacd pir;ile au solicitat in mod expres luarea acestei misuriprin cererea de apel ori prin int6mpinare.

Cdnd judecata la prima instanln s-a ficut in lipsa pdrfii, care nu a fost legal cita6instanfa de apel anuleazihotirArea atasalbgi timite cauzt spre rejudecare, o singuri dat5,


17/49

342 DREPT PROCESUAL CIVILprimei instante sau altei instanfe egale in grad cu aceasta din aceeagi circumscripfie, dac6partea a soticitat in mod expres luarea acestei mdsuri prin cererea de apel.Dezlegarca datd problemelor de drept de cltre instanta de apel, ca gi necesitateaadministr5di" unor probe sunt obligatorii pentru judec6torii fondului, ins6 nerespectareaacestei dispozifii nu constituie motiv pentru o a doua desfiinfare cu trimitere.Astfel, noul Cod de procedur[ civilE urmdregte solufionarea mai rapida a cauzelor,evitind trimiterea dosarului de la o instanta la altzinorice situafie in care prima instanli nua solulionat cantzain fond (Inalta Curte de Casalie gi Justifle, Secfia comerciald, de,ciaant.2027 drr.25 mai20l1; tnafta.Curte de Casafie qi lustilie, Seclia a II-a civild, deciziaw.4082 din 13 decembrie 20111). Mai mult, deqi textul trece peste o judecat6 in fond,impotriva hotiir6rii din apel putdnd fi exercitat numai recursul, se me in vedere faptul ciprin sentinla pronunfatii se solulioneazA catza in lumina propriei inlelegeri u pri-"iinstanfe, astfel cd partea a beneficiat de un grad de jurisdiclie (Curtea Constitulional5,deciaa nr. 116 din 11 aprilie 2002, publicatd in Monitorul Oficial nr. 317 din data de 14mai20o2, T[bdrca, op. cit., p.333, gi Tdbaxca Principiul dreptului la un proces echitabil,tn termen optim Si previzibil, in lumina Noului Cod de procedurd civitd, in Dreptulnr. 1212010, pp. 4345).In consecinfi, instanta de apel nu va himite spre rejudecare dacd judecata la primainstanli s-a frcut in lipsa pirfii, care nu a fost legal citath qi cAnd prima instanla nu alntratln cercetarea fondului, decdt dac[ partea interesati solicitd expres trimiterea. Fractic, dac6partea nu solicitd expres trimiterea spre rejudecate, face un act de dispozilie asupradreptului sdu de a beneficia de toate gradele dejurisdiclie prevdzute de lege, deo-ece "aurae trimite spre rejudecare numai dacd se va solicita expres luarea acestei masuri,Daclla prima instanf6 s-a solufionat fondul cauzei gi instanla de apel giseqte o cauzbde nulitate a hotiirArii ea va anula in tot sau in parte procedura u.-uta gi hotar6rru

pronunfati qi va evoca fondul catz,ei (inalta Curte de Casalii qi Justifie, Sectia a II-a civila,decizia nr. 861 din22 februarie 2012). Nu este vorba despre nulitatia determinatii de lipsacitdrii, situalie care va atrage himiterca cauzei spre rejudecare, numai in condiflile susmenlionate, chiar dac6 prima instantd a evocat fondul cavzei.Alte asemenea cauzo de nulitate vor putea viza nepronunfarea hotdrdrii in gedinfapublicS, pronunfarea hotirdrii de cdtre alt judecdtor decdt de cel in fa{a cIruia s-a des-faguratdezbaterea in fond a cauzei, lipsa motivirii hotdrdrii @iaman Lunceaq Beligrddeanu,Efectele admiterii recursului civil dacd hotdrdrea recuratd este nemotivatd si/sai nu s-aupronunlat asuprafondului cauzei. Refleclii asupra Deciziei nr. .W/2006 q inaha Curte deCasalie si Justifie - Seclii (Jnite,in Dreptul nr. 6/2007, pp. 83-94), ipoteze carc afecteaziprincipiile fundamentale ale procesului civil gi care vor atrage nulitateJhotarerii etc.Cdnd instanla de apel constatii cI prima instanfi s-a declarat competentii degi eranecompetentfi analeazA hotir6rea primei instan]e gi trimite cauza spre judecare instanleicompetente sau'altui organ cu activitate jurisdic{ional[ competent, cu excepfia cazului incare constatii propria competenli in prim[ instan 5, cdnd va re[ine cauza spre solulionareI ,,lnstanla cotclvzroribazlctr nahrra real6 a obligafiilor asumate de reclamanti este aceea de obligafii de

{itie_9nt1 gi nu de rezul:tzi situa{ie ln care apreciind cI sunt incidente prevederile att. 2g7 alin. (l) C. ir.'civ.,desfiinlSnd sentin{4 a dispT kimiterea cauzei spre rejudecare in vederea examinirii *port riri titifior oi,afas 1 fgrspectivd. hocedAnd ln acest mod, prin decizia recurati au fost aplicate greqit prevederite;t. ZSIdin- (l) C' pr. civ', deoarece, contrar celor re{inute de instanla de apel, tribunalul a soiulionat litigiul 111 fondastfel inc6t se impunea analizarea apelului in funcSe de toate criticili formulate, qi nu doar a primjui motiv,,.


18/49

Pwtea I. Partea generald 343{Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civild prin ordonanla devgenld a Guvernului nr. 138/2000, in Dreptul rc.212001, p. 14). Este cert cd necompetentauebuie si fi fost invocatii la prima instanfi in condifiile legii; numai competenfa generaliputand sd fie ridicatii pentru prima dat[ direct in calea de atas. Ca atare, trimiterca cauzpi lantstanta competentii este posibil[ dac6 necompetenla a fost invocatE, dar a fost greqitsolufionat5, respectiv dac[ a fost invocatii gi nu a fost discutatii sau analizati de cdte primakstantd.

CAnd instanfa de apel gdseqte apelul ca neintemeiat ea va respinge apelul, cazin carem ldsa neschimbat[ hotiirdrea primei instanfe. Respingerea apelului poate si se tntemeieze5i pe chestiuni care nu arfiameazd o judecati in fond, de exemplu dac[ apelul este netimbratsau tardiv, ins[ indiferent de situalie, prin respingerea apelului hotdr6rea primei instanfedevine executorie gi poate fi pusd in executare, daci este susceptibili de executare silitii.

Spe[eI. A. formuleazi apel impotriva sentinlei pronunlate de judecitoria P., solicitAnd admiterearestuia, schimbarea in parte a sentingei cu consecinga obligirii pArfuului B. 9i la plata lipsei defolosrngn a bunului de care a fost lipsit prin atitudinea plrltului gi pentru care instanla l-a obligatF B. la recunoatterea dreptului siu gi Ia restituire.B., formuleazi intAmpinare la apelul formulat de A. gi soliciti ca in cazul in care se admiterpelul lui A. si fie obligat chematul siu in garanEie C. la plata acestei sume, precum gi la platasrmei reprezentind prelul evicaiunii determinate de admiterea cererii lui A. impotriva sa, avAad inredere actr:l de vinzare-cumpirare prin care br:nul i-a fost transmis de citre C.in rlspunsul la imAmpinare A. arati ci nu se pot dispune misurile solicitate deoarece B. nu adeclarat apel, rezultAnd ci este de acord cu solugia primei instanle.

Instanga, relinlnd apfuarea din intAmpinare gi temeinicia apelului formulat de A. il admite giil obligi pe pirit 9i la plata sumei reprezentlnd lipsa de folosinli a bunului.Analizali susginerile pi4ilor qi solulia din apel.

2, in cererea de apel formulati & A., acesta critici solugia dati de prima instanli atAt in ceeace privegte admiterea in totalitate a cererii de intervengie formulati de B. cit gi azupraconsiderentelor hotlrArii, fagi de solugia din cererea princrpali, in care ra reginut ci A. nu este$ccesor al lui D., indicat de acesta in cerere, deoarece nu s-a dovedit acceptarea zuccesiunii lui D.in termenul legal.Totodati soliciti sI se analizeze calitatea sa de proprietar asupra bunului revendicat,determinat de fapnrl cI anterior deschiderii succesiunii lui D., respectiv cu 15 ani inainte de acestrloment, a dobAndit de la acesta, prin act sub semnituri privati gospodiria revendicati in cerere,astfel ci nu i se poate contesta calitatea de proprietar.Soliciti proba cu inscrisul invocat in cererea de apel.

Anahzagifiecare zuEinere in raport cu efectele apelului'


19/49

344 DREPT PROCESUAL CIVILSec[iunea a III-a

Cdile extraotdlnare de atac - recureul$1. REGULI GET{ERALE PRMND RECURSUL

222.Defini[ie -Recursul este o cale extraordinari de atac, de reformare, nedevolutivd 5i ?n reguldgenerald nesuspensivl de executare, prin care parte] nemulgumita de hotIrdrea instanfeiLf..io*", invocdnd anumite motive ci treb,rie s[ se incadrezeinipotez-ele reglementate delese. tinde la modificarea sau casarea acesteia." inainte de modificarea Codului de proceduri civili anterior prin O.U.G. nr. 138/2000recursul era declarat de Cod ca o cale de atan ordinarS, datoritii faptului cd ea eta laindem6na oricdreia dintre pdrlile procesului, deqi numai pentru anumite motive qi nu erasuspensiv de executare. Aceasta se justifica pe situalia existentii anterior reintoduceriiupirrt i (in anul 1993) cdnd recursul era singUra cale de atac -ce putea fi exercitatiimpotriva hot6rdrii date in prima instanln (deci cale de atac ordinari), astfel c[ dup6."irt odo".r"a apelului s-a o*is qi actualizarea dispozi{iilor relative la recurs in privinlanaturii acestei chi de atac.in prezent noul Cod de proceduri civili reglementeazi recursul ln rdndul cSilorextraordinare de atac,al[turi de contestalia la executare gi de revizuire.

223. Subiectele recursului ^Recursul poate fi exercitat de citre orice parte in proces (Inalta Curte de Casalie qiJustifie, Seclia de contensios administrativ gi fiscal, deciaa nr. 1369 din 8 martie 20Ll),inclusiv de c6tre procuror, clnr daslnu a participat lajudecata ca:uzei in primi instanfi sauin apel.pirfile in recurs poartii denumirea de recurent qi intimat, iar dac6 fiecare parte exercitdrecursul, calitatea de iecurent, respectiv intimat se vor reuni in aceeagi persoand in ordineain care padile au avut calltate de reclamant respectiv p6rdt (apelant, respectiv intimat) lainstanla inferioari.

22 4. Obiecfil recursuluipot fi atacate cu recurs: hotflrfirile date in apel, cele date, potivit legii, ftri drept deapel, precum qi alte hotiiriri in cazurile expres prevdzute de lege (Irylta Curte de Casalie 9ifurtitie, Secfia civila qi de proprietate intelictua^la decizianr. Z5O: Ain 22 matfie 2OOTI .Ca alarc,in regul6 generalS, recursul se exercitd impotriva hotiirdrilor de primd instan 6dacd ele nu sunt supuse apelului, respectiv impotriva deciziilor pronuntate in apel'Nu sunt susciptibile de a fi atacate mdsurile de administrare judiciar6, prin careinsta{a ia misuri pentru buna organizare a procesului.

I ,,impotriva hotii6rii judecitoregti se pot exercita ciile de atac prevazute de lege prin dispozitiiimperative,-de la care nu se poate deroga. Fate de aceste dispozilii, recursul declarat irnpotriva unei deci"iiirevocabile a rmei instanfe di recurs "rte ioua-ititil, o asemenea hot6rdre nefiind susceptibilI de a mai liatacat6 cu recurs. Aceast6 concluzie derivl din regula unicitifii dreptului de a folosi o cale de atac. Cum unasemenea drept este unic, epuizardu-se chiar prin exercifiul lui, o persoaninu se poatejudeca de mai multeori ln aceeagi cale de atac."

pr(artocarlpopr(?SIzt;idep0coinAS

l.ldCESASU

Po,

atsul

leatre

redrrclzf(r(

aldtm

S(piritir


20/49

Partea I. Partea generald 345Recursul se declar6 gi impotriva incheierilor premergitoare, dar numai odatii cufrasarca hotirdrii de fond, cu exceplia cazurilor in care legea prevede cd anumite incheierisunt susceptibile de recurs separat.Noul Cod de procedurd civil[ exclude expres recursul in cazul cererilor privitoare la:procedurile date de Codul civil in competenla instantei de tuteli gi de familii, definit6 deart' 107 C. civ. ca fiind instanfa competenti asupra procedurilor prevdzute de Cod privindocrotirea persoanei fizice (at. 40, axt. 41, art. 92, art.l08, art. l 18 gi urm., art. l2s,art. l3g,afi. 145, art. 148, axt. 150, art. 151 C. civ. etc.); inregisffirile in registuele de stare civil6,potrivit legii; adminisfrarea clidirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spafii aflate inproprietatea exclusivd a unor persoane diferite, precum gi raporturile juridice stabilite deasocialiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupd caz; evacuare;zi


21/49

346 DREPT PROCESUAL CTVILtn ceea ce privegte hotdr6rile instanlei de apel, prin c4re s-a admis apelul, dar s-a timis

cauza spre judecare instanlei pe care instanfa de apel a gdsit-o competenti, recursul se vaexercita pentru a se desfiinla hotdrdrea instantei de apel qi a se finaliza procesul mai rapid,evitlindu-se fimiterea cauzei la o. alth insrtanta gi reluarea procesul-ui in fond, dacn instanlade apel a solulionat gregit chestiunealegatlde competenta instanlei de fond.

Sub imperiul legii anterioare, instanla suprem6 s-a pronunJat in recurs in interesul legiilDecnia nr. XXXII din 16 aprilie 2007 publicatd ?n Monitorul Oficial nr.772 din 14noiembrie 2007 asupra interpret[rii art. 299 alin. ( I ) rgportat la afi. 297 alin. (2) teza finalddin Codul de procedurd civil6], statuflnd cd recursul declarat impotriva hotirdrilorjudecdtoreqti pronunlate de instanlele de apel, prin care s-au anulat in tot sau in parteprocedura urmatS, precum pi hotdrdrea apelat[, cu relinerea cauzei spre judecare, cuexcepfia cazului in cme instanfa de apel a constatat propria sa competenlI (in prim[ instanfn-n.n.), este inadmisibil (tn acelaqi sens, inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comercial5,deciziar:r.. 1934 din 31 mai 2006)1. Aceste hotir6ri puteau fi atacate cu recurs numai odat[cu deciziile pronunlate asupra fondului, dupijudecarea cauzelor in apel.Solulia era aplicabilI atunci cdnd instanla de apel pronunfa o decizie asupra apelului gio decizie de rejudecare a fondului, ceea ce este posibil gi sub Codul actual. insd in prezenfaB de prevederile noului Cod de proceduri civlld, carc arlall cd decina in interesul legii igiinceteazd aplicabilitatea la data modificdrii, abrogdrii sau constatiirii neconstituf,onalitiliidispoziliei legale care a fEcut obiectul interpretdrii, rezilti c5 art. 297 qi 299 C. pr. civ.anterior fiind abrogate, interpretarea de mai sus nu mai poate fi primita, degi conlinutul art.297 ahn. (2) din Codul anterior se regdsegte in prezent in art. 480 NCPC.incheierile pot fi atacate cu recurs odatd cu fondul, ins[ in anumite situalii expresprevdztte de lege, ele se pot ataca 6i separat cu recurs, uneorijustificat de faptul cd prin elese intrerupe sau se suspendd cursuljudecdlii, astfel cb dacS nu s-ar putea ataca separat s-arajunge li paralizarea procesului pe rolul instanlei respective. in acest caz, iL lipsa uneiprevederi exprese in lege, va mai trebui urmdritI gi regula conform cireia incheierea poatefi atapatb cu aceleagi c5i de atac cu care poate fi atasalh gi hotirireajudecbtoreascd pe careo pregitegte sau din care face parte (accesorium sequitur principalem).ln ceea ce priveqte incheierea G"Atu Curte de Casatie qi Justilie, Sec{ia civil[ 9i deproprietate intelectualS, decina civili nr. 3205 dn 20 mai 2008)2 prin care se respingecererea de sesizare a Curfii Constitulionale, in conditiile art.29 din Legea w. 4711992,indiferent cL asexta este pronuntatil de cite o instan [ de recurs, ea este susceptibil[ de

t,,Decizia prin care a fost anulati hotlrdrea apelati qi a fost refinuti cauza de cihe instanp de apel,pentru judecarea in fond a catzei, are caracterul unei hotirdri intermediare, 9i nu este susceptibili de a fiatacatii separat cu recurs, ci doar odati cu hotir6rea prin care se fndtzsazd judecata in apel, numai aceastlultimi hotErdre av6nd caracter defuritiv."' ,4 admite ci, incheierea prin care a fost respinsf, cererea de sesizare a Cur{ii Constituflonale, nu poatefi atacatd cu recurs pentru faptul ce acasta lncheiere este practicaua unei hotiiriri irevocabile, insearnni aconhaveni ra{iunii pentru care a fost reglementatI posibilitatea exercitirii ciii de atac impotriva unei astfel deincheieri".Or, in condifiile in care, conforrr art.29 dtrt Legea nr. 4711992, o persoani ou poate sesiza directCurtea Constitu{ionall cu o excrpfie de neconstitu{ionalitate, ci doar prin intennediul instantei de judecat.ii infala cireia a fost riilicata" rafiunea pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin. (6) a fost tocmai aceeade a suptine conholuluijudicim incheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curfii Constitufionale,indiferent de momenfirl la carr aceste lncheieri sunt pronuntate gi independent de nahra litigiului, ca ogaranlie zuplimentari a liberului acces la justifle."

nn)

cart

AU


22/49

Partea I. Partea generald 347recurs, conform dezleg5rii date de instanfa supreml in recurs ln interesul legii @ecizianr. XXXVI din 11 decembrie 2006, publicati in Monitorul Oficial nr. 368 din 30 mai2007).

in alte cazuri incheierile se atac[ cu recurs deoarece cererea se solufioneazi prinfi-ofoicheiere, cum este cazul renunfirii lajudecati sau la dreptul pretins, afranzaslieijudiciare.Sunt ins6 gi incheieri executorii qi definitive, care nu pot fi atacate cu recurs niciodatacum este cazul: incheierii prin care se admite recl'rzare1 lncheierii prin care se dispuneasupra reexamin5rii taxei de timbrur, incheierii prin care se solufioneazd cercrea dereeiaminare fati de respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciaf, incheieriiprin care instanla admite cererea de incuviinfare a executiirii silite etc.225. Termenul de recursTermenul de recurs este de 30 zale gi curge de la comunicarea hotiirdrii atacate, dac5-

legea nu dispune altfel.Legea poate si prevadd derogdri atiit in ceea ce prive$e durata termenului de recurs cdl 9iin raport cu momentul de la care incepe si curgd acesta" Sunt astfel de dispozifii speciale: inmaterie de perimare, care aratb cE termenul de recurs este de cinci zile gi curge de lapronunfare; recursul impotriva regulatorului de competenp se poate exercita recurs in cincizile de la comunicare; recursul in materia ordonanfei pregedinfiale, care este de clrl,ci zile de lapronuntare dacl s-a dat cu citarea phrlilor gi de la comunicare daci s-a dat faril citarea lor etc.$i in materie de recurs funclioneaz5, in temeiul unei norme de trimitere teoriaechipolentei, care echivaleazi anumite momente cu comunicarea hot?ir6rii care se atac6,precgm qi posibilitatea repunerii in termen (inalta-Curte de Casafie gi Justifie, Secfia

comercial6, decizianr. Z5O-O din 21 septembrie 2006)3. Astfel, termenul de recurs curge: dela momentul la cxe partea a cerut si i se comunice hotiirdrea p[rfii adverse, de cdnd parteaa primit somalia de executare insofitii de hotirdrea judec6toreascd pusi in executare, de lamomentul la care paftea adeclarat recurs chiar inainte de comunicarea hotirArii.

Termenul de recurs se lntrerupe in aceleaqi condifii in care se intrerupe 9i termenul deapel, dispoziliile care reglementeaz{ apelul aplicdndu-se qi recursului in mlsura in care nusunt incompatibile cu prevederile sale speciale.

Dac6 recursul nu este exercitat deloc sau nu este exercitat in termen hotirdrea atasalhdevine definitiva, cenzurarea sa de clte instanla de recurs nemaifiind posibild.Conferind efecte disponibilititii pa4ii in procesul civil noul Cod de procedurd civilSpermite par,tilor sd convin[ asupra c6ii de atac ce se va exercitq atunci cdnd sentinfa este

' Art. 18 atin. (3) din Legea nr. 14611997 gi art' 211 din acelagi act normativ-2 Art. 15 din O.U.G. nr. StlZOOg aratd cd asupra cererii de ajutor public judiciar instanla se pronun{5,firi citarea pirtilor, prin incheiere motival5 datil tn camera de consiliu. Impohiva lncheierii prin care serespinge ."..r"u a" "*rdare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, int"*re, d" 5 zile de la data comunicirii tncheierii. Cererea de reexaminare se solulioneazi tn camera deconsiliu de un alt complet, instan{a pronun{indu-se prin incheiere definitivi'3 ,,Reclamanta no u toOrpii"it in termen achrl procedwal al deolarfii recursului 9i a suslinut oi lamomentul comunicfii deciziei instanlei de apel, administratorul qi asociatul unic, mandatara acestuia 9isineurii cei doi salariati s-au aflat in concediu de odihnn" neput6nd lua cunogtinp de comunicarea actelor dep.LO*a- intrucat nu a ftcut dovada cE ar fi menfionat la ORC suspendarea activitifii sale pentu perioadamenlionatA (18 decembrie - 16 ianuarie 2005) qi pdrlsirea sediului social, a rezrultat ci absenfa societdliireclamante de h sediu nu putea fi calificati ca determinattr de o lmprejurare m?l -prsus de voinfa sa, astfel oIcererea de repunere ln tennenul de recurs a fost respinsi, fiind incidente dispozifiile art. 103 C. pr. civ."


23/49

DREPT PROCESUAL CIVILsusceptibil6 de apel. Astfel, ea poate fi atacaE direct cu recurs, la instanp care ax fi fostcompetentii si judece recursul impotriva hotirdrii date in apel, dac[ plrttle consimt expres,prin inscris autentic sau prin declaralie vgrbalS, datii in fafa instanlei a cErei hotiirdre seutaca qi consemnatii int-un proces-verbal. in acest caz se va aplica termenul de apel iar nucel de recurs, deoarece legea aratil expres c6 declararea recursului se face in termenul deapel.- in ceea ce privegte tardivitatea recursului, Codul cuprinde o dispozifie specialb fa { denormele reglementdnd apelul, degi situalia concreti va fi in ambele cazuri aceeaEi. Astfel,noul Cod de proceduri civil[ arati cd dacdnu s-a invocat in intimpinare sau din dosar nureiese cd recursul a fost depus peste termeq recursul se va socoti fdcut in termen. Astfel,recursul se vajudeca chiar daci a fost depus tardiv, ins[ nu se poate proba acest aspect.Totodatii nu se poate refine ci numai prin intimpinare se poate ridica exceplia detardivitate a formuldrii recursului, de weme ce noul Cod de procedur6 civilS prevedeconjunclia sauin art. 485 aln. (2) NCPC, astfel cd instanla verificdnd actele dosanrlui vaputea ridica din oficiu acest aspect, termenul de recurs fiind unul legal imperativ. DacS ins6iipsegte dovada de comunicare a hotir6rii atacate, nu se poate considera recursul ca tardiv,astfel c[ se va trece peste acest aspect.in materie de apel, chiar dacl nu exist5 o asemenea dispozilie, se va aplica aceeaqiregula, devreme ce decdderea din dreptul de a mai exercita calea de atap va opera numaidaci exist[ dovada cE termenul de apel a fost depaqit.Dispoziliile privitoare la termenul de recurs nu determini aceleaqi consecinle in cazulrecursului incident gi acelui provocat, caf,e se pot exercita in aceleaSi condilii ca qi apelulincident gi cel provocat, respectiv odatii cu intimpinxea la recursul principal, care sesitueaz6 in afara termenului de recurs (pentru criticile acestor reglementiri Roqr:,Fanu-Moc4 Recursul incident Si recursul provocat reglernentate de Noul Cod de procedurdcivild prin preluarea instituliilor omonime din procedwa cdii ordinare de atqc a opelului,in Dreptul nr. 1112010, pp. a5-48).

226. Cererea de recursCererea de recurs trebuie si cuprindS aceleaqi menliuni ca Ei cererea de apel, noul Cod

de procedurb civila frcdnd vorbire despre identificarea intimatului, deoarece este posibil sEse critice numai aspecte care afecteaz.d" raportul procesual cu una dintre pdrfi, firi a fiafectate toate de recursul exercitat.

Cererea tebuie sd cuprindi inclusiv motivele, mai pulin in cazul in care recursul a fostdeclarat inainte de cunoagterea motivirii hotirdrii atacate, cind se vor deprme dupScomunicarea hotir6rii (nalta Curte de Casafie gi Justifie, Seclia comercial\ decizianr. 1604 din 9 martie 2005 in Buletinul Casaliei m.412005, p. 49).Codul reglementeazi qi situalia motivelor de ordine publica, care derogi de la regulacuprinderii loi obligatorii in cererea de recurs gi care pot fi menfionate qi oral in fatainstantei, sub forma excep,tiilor, dacd nu este nevoie de o verificare in fapt in afara dosarului(Curtea de Casalie, decina civi16 nr. ll2 din 25 ianuaie 1937, JGll937, p. 818).De asemenea, aceste motive pot fi puse de cdtre instanli in discufia p5rfilor din oficiu.

Sanctiunea necgprinderii motivelor in cererea de recurs sau nedepunerii memoriuluiseparat,.in termenul de recurs sau a termenului de motivare, este nulitatea recursului (InaltaCurte de Casalie qi Justifie, Seclia civili qi de proprietate intelectuala, decinacivil6 nr. 8239din 6 decembie2007),legea avizAnd pe aceastii cale pdrlile si arate motivele in cererea de

ftIIp.II


24/49

Pwtea L Partea generald 349iscurs, deoarece instanfd nu va mai putea, ca ln cazul apelului, s[ solufioneze cauzaptazanotivelor tnv ocats la pnma instanp.C6nd motivele de recurs sunt gregit indicate gi nu se lncadrazi,in motivele de casarepevizute, recursul se va anul4 dar* dezrroltarera motivelor nu face posibild lncadrarea lorh motivele prevdzute de lege.Cererea ilebuie si fie inso{it6 de dovada achitdrii ta:rei de timbru, conform legii,Fecum gi de imputernicirea avocatiali sau delegafia consilierului juridic.Cererea de recurs se depune la'tnstan[aacfirei hotirdre se atac6, in condi]ii similare cuoele previzute penilu cererea de apel. Dup6 primirea cererii, respectiv a motivelor de recursf inaintmea cererii cdfe instanB competentS, preqedintele instanfei de recurs (respectivpeEedintele instanfei care a pronunfat hotir6rea atacatt numai dupE I ianuarie 2016)dspune comunicarea lor intimatului, impreund cu copiile oertificate de pe inscrisurileehurate qi care nu au fost inftiligate la prima instantq pun6ndu-i-se in vedere obligafia de adepune la dosm intlimpinare tn termen de cel mult 30 zile de la data comunic6rii.

Deoarece in recurs apfuarea calificatii este obligaiorie, art. 13 NCPC arit6nd c[ cererilef concluziile plrfilor nu pot fi formulate gi susfinute dec6t prin avocat sau, dupi caz,msilier juridic, cu excepfia situa{iei in care partea sau mandatarul acesteia, sof ori rudEpton h gradul al doilea inclusiv, este Iicenfiatl in drept lnt&npinarea trebuie redactatii giiEmnatii de avocatul sau consilierul juridic at intimatului qi la fel rispunsul la lnt6mpinare,& avooatul sau consilierul juridio al recurentului, afard de cazul ln care partea saunandalarul siu, pot fomrula aceste cereri [Deleanu, Observayii generale gi speciale cupiire la Noului Cod de procedwd civild (Legea nr. 134/2010), in Dreptul nr. Lll20l0,P- 2s1.Noul Cod de proceduri civilI oblig[ ca prin aceste acte de proceduri recurenhrl,respectiv intimatul sd arate daci sunt de acord ca recursul, atunci c6nd este admisibil inpincipirr, sd fie solutionat de c[tre completul de fiIfiu.in regulE general5, recursul se judec[ de inalta Curte de Casa]ie gi Justi]ie, chema6 s[cxamineze conformitatea hotir6rii alacate cu regulile de drept aplicabile.Prin excepfie, in cazurile anume prevhzute de lege, recursul se solulioneazi de citreinstanla ierarhic superioari celei care a pronunpt hotiir6rea atacat5,

2lT.Efiecfulnesuspensiv de executare aI cererii de recureCererea de recurs investegte instanp cu judecarea acestui4 insi spre deosebire de

Gererea de apel ea nu are efect suspensiv de executare in prlvinta hotdr6rii atrcale, decit incazurile anume ardtate de lege (i*tt" C\rte de Casatie gi Justifie, Seclia comercialtr, deciziam. 1819 din 15 martie 2005, tn Buletinul Casatiei w.412005, p. 5l).Noul Cod de procedur6 civill prevede c[ recusul suspendii de drept executareahotirdrii tn cauzele privitoare la stdmutarea de hotare, desfiintmea de construcfii, plantatiisaq a oric[ror lucrlri avtnd o aqezare fixe" pecrmr gi in cazrxite ammre ptevhante de tege.Av&rd in vedere c[ recursul nu produce efecte suspensive in executarea hotirdrii,suspendarea poate fi solicitat6 instanti de recurs, de citre recurent prin cerere forqrulafiprin ap5retoicalificat, deoarece noul Cod de proceduri civilI prevede ci la redactareacereriisi a motivelor de recurs, precum gi ln exercitarea 5i susfinerea recursului, persoanelefizice vor fi asistate gi, dup[ ca4 tryezentata, sub sanc,tirmea nulit2ltii, numai de cite unavocat sau consilier juridic, ln oondifiile legii, respectiv prin sof sau rudi p&r6 la gmdul aldoilea, licenfiai in drept.


25/49

350 DREPT PROCESUAL CrvILcererea de suspendare a execut5rii se depune direct la instanfa de recurs, fiind insolitia. o "opi" certificata de pe cererea de recurs 9i de dovada depunerii caufiunii obligatorii, iardacl cererea se face ioai"ie ca dosarul si ajungE la instanfa de recurs, se depune gi o copie

legalizatl de pe dispozitivul hotdririi atacate' cu recurs'-" C"r"r.u se judeca in camera de consiliu, cu citarea pirfilor prin agent procedural a-linstanfei in terrien de 10 de la primire, de,,n complet anumE conslituit, format din 3jrd#tr.t, in condiliile legii, in cazul-in lare cererea s-a depus .iry1nte de ajun*e5ldosarului la instanla aL r.""*r, respectiv de completul de filtru, dup6 pe ap.esta a fostd";";; sau de completul care'judeca recursul pe fond, in cazul in care s-a fqat termen inqedinl[ publicS-Instanfa de recurs poate admite cererea, motivandu-qi solulia printr-o tncheieredefinitivS, asupra masurii instanla de recurs putand reveni oricflnd ins6 numai pentru mgt]veiemeinicq ln sensul cA execuiarea se impune nefiind incidente caztrile care justificdsuspendarea.

$2. MOTTVELE DE RECURS $I JUDECATA RECURSULUI228. Motivele de recursFiind o cale de atac extraordinarS, recursul se poate exercita de regul6 numai pentru

anumite motive, de nelegalitate,ptevdzute expres de lege'--Corfo* noului Co"a ae piocedurd civila hotar6rea judecitoreasc[ poate fi atacath crtrecurs:a)cdndinstanlanuafostalc[tuitipotrivitdispozi}iilorlegale;bj daca hot#area a fost pronunlatii {e altludecator-decdtcel care a luat parte ladezbiterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecatii dec6t cel stabilit aleatoriupentru rolqiion*"u civzeiori a cdrui compunere a fost schimbat6, cu incilcarea legii;c) c6nd hotiirareu u ro.t dat2i cu io"el"*"u competenlei de ordine publica a alteiinstanle, invocatii in condiliile legii;Ai caoa instanfa a depaqit atribufiile puteriijudecdtoreqti; -.-ej c6nd, priri ftotaiarla datia instanla a inc6lcat regulile de procedur[ a cdrornerespectare atrage sancliunea nulit64ii;

D cand hotarfuea nu cuprinde motivele pe caxe se lntemeiaz[ sau c6nd cuprinde motivecontradictorii ori numai motive sffiine de natura catuei;g) cdnd s-a incdlcat autoritatea de lucru judecat;[i cana hottudrea a fost dat5 cu incilJarea sau aplicarea greqitS a normelor de dreptmaterial."^*"-fn-Lglementarea anterioara, lntr-o formd necesar[ perioadei in care recursul erasingura "Jrc a" atac, motivele de recurs erau mai largi decit cele-prevlzute de noul

Cod det"Z;; civild, deoarece se permite a atacxeahotiirdrii gi atunci cdnd instanfa de judeoatiI i"t"rpr"t"t greqit dovezile administrate sau cdnd instanta nu s-a pronunJat asupra unui,rtji;;'d";pt r"'rn, asupra unei dovezi administrate. Illterior, s-a produs restringerea,il*i a" upii"*"u u'."Cor.titri pe de o parte deoarece a fost oalificat drept cale de atac".r*rair*a, iar pe de b1i5 parte deoarece s-a resimlit nevoia-de a se suprima posibilitatea;44il* de" utu"u noArat* pentru rnotive interpretabile, cu sferl largi de aplicme, care aIh transformat aproape tn toate cazurile instanfa de recurs intr-o instanp de fond'

F

df

FT$

Cjatai(


26/49

Potea I. Partea generald 351fut. 488 alin Q)NCPC prevede c6 motivele enumerate in text nu pot fi primite dec6t&cI ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecnrii apelului ori, deqi auhst invocate intermen, au fost respinse sau instanfa a omis si se pronunfe asupra lor.Dispozilia este menitii s6 asigure evitarea discutfuii unui aspect cate avizatiudecata lnpime instanfa direct in recurs, degi partea a avut la indem6nd apelul'tn acelaqi timp, prevederea tebuie aplicatd prin raportare qi h arl 489 NCPC, carepcrurite ridicarea motivelor de ordine public[ gi din oficiu de c5fe instanl4 dar qi cupevederile Nt.247 alin. (3) NCPC, care obligd parlile s6 invoce toate mliloacele de apirare

d toate excepfiile procesuale de indat6 ce le sunt cunoscute.nimele doua motive de rccurs vizmzisituafia in care nu au fost respectate normele deaganizarcjudecitoreasS, privitoare la compunerea completului de judecatii in num6rul de;r*cetori ieglementat de lege sau fdrd respectarea normelor privind incompatibilitatea,*finerea gi recuzarea, respectiv a principiului continuitiilii conform cu caf,e hotiirlmeatebuie sd se dea de ace

Documents

Andreea Tabacu - Caile de Atac