BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE Biodegradarea materialelor
plasticeAcum un secol, n Statele Unite, belgianul Leo Baekeland
punea la punct un material care avea s revoluioneze piaa de consum:
banalul material plastic, care a nceput s fie folosit pentru
producerea celor mai diverse obiecte. Astzi, dup ce s-a constatat c
Pmntul nu mai poate respira din cauza deeurilor din plastic, acesta
a nceput s fie nlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul
nconjurtor, adic biodegradabile.
Fiindc materialul plastic reprezint un sfert din gunoiul aruncat
zilnic, Irlanda a fost prima ar care a luat atitudine: din 2002,
pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine dorete
pung, pltete 15 euroceni.
Dar ce nseamn un ambalaj biodegradabil? Acesta este format din
molecule care pot fi transformate n molecule mai mici i mai puin
poluante, transformare care are loc datorit micro-organismelor care
triesc n mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul
acestui proces de transformare trebuie s fie apa, dioxidul de
carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum
lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar i materialele
plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetic sau pe
baz de resurse vegetale.
Exist diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
biopolimeri rezultai din plante (amidon, celuloz etc);
biopolimeri produi prin polimerizarea chimic care asociaz
utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de
polimerizare; biopolimeri produi de micro-organisme modificate
genetic; polimeri sintetici. Deeurile de ambalaje biodegradabile
trebuie s permit descompunerea fizic, chimic, termic sau biologic
pentru ca cea mai mare parte a materialului s se transforme in
biomas i ap.
n Uniunea European s-a pus problema ca pn n 2010 s se renune la
fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil.
Materiale biodegradabileBiodegradarea este fenomenul prin care o
substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme,
din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive.In
contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare
speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite
biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit
biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se
elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele
de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea
biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu
sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor
chimici, ele formeaza depozite dupa urare.
Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode
de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse
noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la
fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru
asfaltarea drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt
arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca
realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se
descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.
Masele plastice devin materiale biodegradabile
Masele plastice devin materiale biodegradabile. Pe parcursul mai
multor ani cutrile unor alternative la materiale plastice pe baz de
petrol au condus oamenii de tiin pe ci diferite, multe din care
s-au ncheiat cu un impas. Henry Ford, constructorul auto i showman,
n 1941 a realizat un prototip al unei maini din plastic obinut din
boabe de soia, ns plasticul din plante a disprut ca atare dup ce
produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut
pentru rezerve limitate de oel n timpul celui de-al doilea rzboi
mondial.Din 1970, cnd ngrijorarea privind impactul materialului de
plastic asupra mediului nconjurtor a crescut simultan cu creterea
utilizrii, un rnd de inovatori din cadrul companiilor mari i mici
au ncercat s creeze nite alternative mai ecologice. Cu toate
acestea, practic nimeni nu a reuit s ndeplineasc cerinele de pre i
cele tehnice ale productorilor actuali. n ultimele decenii,
plasticul a cucerit lumea i a ptruns n toate sferele vieii noastre
de la industrie i pn la via de zi cu zi: ferestre din materialul
plastic, vesela, mobilier, ambalaje, orice ce putem atinge este
fabricat din plastic sau conine materialul plastic. i acum, deodat,
masele plastice biodegradabile din plante i materiale agricole s-au
nmulit la fel ca i buruienile ...
Producerea maselor plastice biodegradabile i a mrfurilor din ele
a atins apogeul n 2010, atunci cnd mai multe companii importante
productoare de bioplastic, fabricau produse dintr-un set mare de
materii prime. Productorul buturii Odvalla, o filial a Coca-Cola, a
declarat c toate poriunile individuale ale buturii vor fi
mbuteliate n plastic provenit aproape n ntregime din melas i suc
din trestie de zahr. (n 2009, Coca-Cola a anunat lansarea unei
sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru butura sa
emblematic - cola.)
n anul urmtor pe rafturi vor aprea ampoane i machiaj de la
compania Procter & Gamble ntr-un nou ambalaj din trestie de
zahr. Unele produse, cum ar fi Pantene Pro-V, Covergirl i Max
Factor, vor fi ambalate n bioplastic obinut din etanol provenit din
prelucrarea trestiei de zahr braziliene.Trestia de zahr este doar
nceputul. Compania de electronice NEC a anunat despre dezvoltarea
unui bioplastic din extractul de coaj de nuci cajou i celuloza
vegetal, totodat acesta este de dou ori mai trainic dect bioplastic
din amidon de porumb. Compania explic faptul c acest material nu
este doar de dou ori mai puternic, dar, de asemenea, de dou ori mai
rezistent la foc i se toarn mai repede, dect bioplastic din
gudronul acizilor polilactici, care de obicei este derivat din
amidon de porumb sau din trestie de zahr.
Productorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat
la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe baz de cereale i
va finana cultivarea plantelor corespunztoare fr organisme
modificate genetic pe o suprafa suficient pentru fabricarea
ambalajului nou. Compania a reuit s compenseze costurile
suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice, deoarece
acestea sunt mai rezistente, dect ambalaje convenionale din plastic
pe baz de petrol, i posed alte caracteristici tehnice. De exemplu,
un nou ambalaj reduce deteriorarea n timpul transportrii i creaz un
contact mai strns cu capac. Plasticul este mai rezistent dect
polistiren, prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie
prim, ceea ce reduce greutatea pachetului. Datorit creterii
eficienei i reducerii pierderilor, trecerea la plastic pe baza de
plante nu a cerut sporirea costurilor de producie.
Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia n
loc de produse petroliere i a declarat c extinde utilizarea
peliculei din biomateriale la aproape toate mainile i n viitor
despre utilizarea plasticului biodegradabil. Compania britanic de
producere a gustrilor Walkers intenioneaz s transforme coji de
cartofi n pungi pentru chips-uri.
Dou companii din SUA i-au unit forele pentru a transforma 50
milioane de nuci de cocos care n fiecare an cad de pe copaci n
ambalaje reutilizabile. Exist, de asemenea, materiale pentru
ambalare din rdcini de ciuperci i deeuri agricole. Compania
Ecovative Design produce ambalaj, crescnd fibre de ciuperci pe
deeuri, cum ar fi semine de bumbac, fibre de lemn i coji de hric.
Tehnologia EcoCradle consum o zecime din energia necesar pentru
producerea ambalajelor convenionale din spum, ns noua versiune a
tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro, ulei
de cimbru, ulei de oregano i ulei de lemongrass reduce consumul
energiei necesare pentru producerea materialelor din spum.
ns ambalaje inovatoare pot avea, uneori, i dezavantaje, de
exemplu, soarta ambalajului pentru gustri SunChips de la Frito-Lay,
o filial a Pepsico. n 2010, ea i-a prezentat pachetul mult-ateptat
din polimeri bazai pe materiale vegetale.
Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos, astfel nct acesta a
provocat numeroase plngeri din partea cumprtorilor. Pe Facebook a
fost creat un grup, denumit mi pare ru, eu nu v pot auzi din cauza
pachetului SunChips, care a adunat mai mult de 50 de mii de fani.)
Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru
chips-uri.
Se pare c consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde", ci un
ambalaj verde deschis.
De ce s reciclm plasticul?Descompunerea natural a plasticului n
mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani din cauza materialelor
care l alctuiescCu fiecare ton de plastic reciclat se economisesc
ntre 700 i 800 kg de petrol brut Din 10 PET-uri reciclate se poate
fabrica un tricou sau un metru ptrat de covor Din 50 PET-uri se
poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje)
Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei
substante, prin fenomene chimice.Un ambalaj biodegradabil este
format din molecule care pot fi transformate n molecule mai mici i
mai puin poluante, transformare care are loc datorit
micro-organismelor care triesc n mediul natural: bacterii,
ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare
trebuie s fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale
rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt
biodegradabile. Chiar i materialele plastice pot fi biodegradabile.
Originea lor este sintetic sau pe baz de resurse vegetale.
Exist diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
biopolimeri rezultai din plante (amidon, celuloz etc);
biopolimeri produi prin polimerizarea chimic care asociaz
utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de
polimerizare; biopolimeri produi de micro-organisme modificate
genetic; polimeri sinteticiDeeurile de ambalaje biodegradabile
trebuie s permit descompunerea fizic, chimic, termic sau biologic
pentru ca cea mai mare parte a materialului s se transforme in
biomas i ap. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita
o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante,
numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este
numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se
elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele
de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea
biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu
sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor
chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale
artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea
este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale
plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a
materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor.
Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la
incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea
materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata
de natural ca hartia si lemnul.
Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei
substante, prin fenomene chimice.Un ambalaj biodegradabil este
format din molecule care pot fi transformate n molecule mai mici i
mai puin poluante, transformare care are loc datorit
micro-organismelor care triesc n mediul natural: bacterii,
ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare
trebuie s fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale
rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt
biodegradabile. Chiar i materialele plastice pot fi biodegradabile.
Originea lor este sintetic sau pe baz de resurse vegetale.
Exist diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
biopolimeri rezultai din plante (amidon, celuloz etc);
biopolimeri produi prin polimerizarea chimic care asociaz
utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de
polimerizare; biopolimeri produi de micro-organisme modificate
genetic; polimeri sinteticiDeeurile de ambalaje biodegradabile
trebuie s permit descompunerea fizic, chimic, termic sau biologic
pentru ca cea mai mare parte a materialului s se transforme in
biomas i ap. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita
o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante,
numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este
numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se
elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele
de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea
biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu
sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor
chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale
artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea
este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale
plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a
materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor.
Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la
incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea
materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata
de natural ca hartia si lemnul.
Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei
substante, prin fenomene chimice.Un ambalaj biodegradabil este
format din molecule care pot fi transformate n molecule mai mici i
mai puin poluante, transformare care are loc datorit
micro-organismelor care triesc n mediul natural: bacterii,
ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare
trebuie s fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale
rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt
biodegradabile. Chiar i materialele plastice pot fi biodegradabile.
Originea lor este sintetic sau pe baz de resurse vegetale.
Exist diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
biopolimeri rezultai din plante (amidon, celuloz etc);
biopolimeri produi prin polimerizarea chimic care asociaz
utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de
polimerizare; biopolimeri produi de micro-organisme modificate
genetic; polimeri sinteticiDeeurile de ambalaje biodegradabile
trebuie s permit descompunerea fizic, chimic, termic sau biologic
pentru ca cea mai mare parte a materialului s se transforme in
biomas i ap. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita
o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante,
numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este
numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se
elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele
de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea
biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu
sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor
chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale
artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea
este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale
plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a
materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor.
Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la
incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea
materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata
de natural ca hartia si lemnul.
n urma unor studii efectuate , s-a demonstrat c fiecare cetean
genereaz zilnic aproximativ 1,5 2 kg de gunoi , din care cel puin
jumtate este reciclabil . n trecut oamenii obinuiau s repare i s
refoloseasc tot ce puteau . Populaia era mai mic i oamenii triau n
grupuri mai puin concentrate . Pe lng toate acestea , ambalajele
folosite erau din materiale care se descompun uor i n acest fel
rentoarcerea materiilor prime n natur era mult mai rapid i mai
simpl . Revoluia industrial a permis fabricarea pe scar industrial
a ambalajelor uoare , rezistente , care menin diversele produse
alimentare n condiii adecvate pentru mai mult timp . n acest fel
confortul i accesul la produse din ce n ce mai variate este automat
mult mai mare . Evoluia este n folosul omenirii dar care este
tributul pe care trebuie s-l pltim ? Populaia Globului a crescut
foarte mult i este n continu cretere , n timp ce resursele sunt din
ce n ce mai puin accesibile . n acest fel n scurt timp riscm s nu
mai avem materiile prime din care s ne realizm produsele necesare
vieii de zi cu zi . Ce putem face pentru ca i generaiile viitoare s
aib parte de aceleai resurse ca i noi ? Cei trei R pot reprezenta
un rspuns ! Reducerea utilizrii resurselor n fabricarea produselor
necesare n viaa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puin
ambalate , n locul celor supraambalate ) .Refolosirea obiectelor ,
fie pentru acelai scop pentru care au fost realizate ( ex . o sticl
de suc folosit la udatul florilor ) , sau pentru alte ntrebuinri (
ex. o sticl de plastic folosit pe post de ghiveci de flori ) .
Reciclarea deeurilor ( prin deeu se nelege orice obiect care nu mai
este folosit i este aruncat sau risipit ) . Efectele reciclrii : -
reducerea cantitii de energie i de materii prime necesare fabricrii
de noi produse ; - red circuitului economic importante cantiti de
materie prim ; - reduce cantitile depozitate la rampele de gunoaie
sau la incineratoare ; - reduce riscurile asupra sntii noastre i a
mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deeuri
periculoase ; - reduce poluarea aerului i a apei . Durata de
degradare natural a diferitelor categorii de deeuri se prezint
astfel:- cotor mr 3 luni - deeuri de hrtie 3 luni - ziare 3-12 luni
- chibrituri 6 luni - filtru de igar 1-2 ani - guma de mestecat 5
ani - cutii de aluminiu 10-100 ani - sticle din plastic 100-1000
ani - pungi din plastic 100-1000 ani - cri de credit 1000 ani -
recipiente din sticl 4000 ani Ce nu se poate recicla : - materiale
ceramice ; - spray-uri ; - ambalajele materialelor toxice ; -
abibildurile , erveelele , hrtia cerat , hrtia de fax ; - prile
metalice ataate magneilor . RECICLAREA PLASTICULUI Dup anul 1950 ,
materialele plastice au devenit de mare interes , n mai puin de
zece ani producia maselor plastice crescnd foarte mult .Consumul
anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase . n
prezent , exist aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o
compoziie chimic i proprieti diferite , care le fac potrivite
pentru o anumit utilizare . Plasticul este fabricat din petrol ,
benzin i crbune .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru
fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinrii petrolului ,
care altfel ar fi arse sau irosite . Putem spune c prin fabricarea
plasticului nu facem altceva dect s utilizm nite resurse pe care n
mod normal le-am risipi . Reciclarea materialelor plastice s-a
dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n multe ri . n loc
s polueze apa rurilor sau suprafee mari de sol prin acumularea lor,
PET-urile pot fi foarte uor colectate i reciclate , acest lucru se
poate face foarte uor cu ajutorul containerelor speciale amplasate
n multe zone ale oraului . Recuperarea ambalajelor de plastic
reprezint o mare provocare , datorat n primul rnd numrului mare de
PET-uri ( polietilen tereftalat este un material sofisticat de o
rezisten mare ) folosit cu foarte mare eficien ca recipient pentru
buturi . Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm , dat fiind
numrul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost
acceptabil .Materiale plastice:AVANTAJE DEZAVANTAJE greutate mic
mare varietate de proprieti proprieti care nu pot fi atenuate cu
ale altor materiale longevitate mod de fabricare uor consum redus
de energie pentru fabricarea lor pre redus volum mare la descrcare
rzboi biodegradabil un grad mare de poluare la incinerarea lor
numeroi aditivi care polueaz mediul mod dificil de reciclare
(diversitate mare, proces de descompunere dificil) substantele de
baz sunt in parte cancerigene sau toxice (ex.PVC) Ce se ntmpl cu
plasticul dup ce este folosit ? Dei nu exist date concrete n acest
sens , estimrile spun c descompunerea plasticului poate dura sute i
chiar mii de ani , astfel c , dac aruncm o sticl de plastic la
ntmplare i nimeni nu o va ridica n urma noastr , putem fi siguri c
va fi gsit acolo i de multe generaii dup noi .IDENTIFICAREA
DIFERITELOR MATERII PLASTICEMaterial / Simbol reciclare Proprieti
material Aplicaiile produsului Produse cu coninut de material
reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalatClaritate
(transparen), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz i
umiditate, reine carbonatarea, rezistent la cldur . Butelii
(sticle) plastic buturi nealcoolice, ap, suc, bere, sifon (ap
carbogazoas), sos picant (ketchup) i ulei. Borcane unt de arahide,
murturi, jeleu i gem (dulceat). Film (folie) i tvi pentru alimente
preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de legat i containere
alimentare sau nealimentare. Fibre, saci pentru pstrare i transport
mbrcminte, folie i plci, containere pentru alimente i buturi,
covoare, curele (benzi, chingi) de legat, lna tocit, butelii
(sticle, flacoane), jachete scmoate, folie pentru retenia solului,
filtre. Observaii: Pentru reciclarea containerelor din PET: - splai
i aplatizai; putei lsa etichetele, nu ns capacele (sigiliile de la
capace); - nu punei sticle de produse petroliere (ex.: ulei de
motor), de pesticide sau ierbicide. HDPEPolietilen de mare (nalt)
densitateProprieti bune de barier pentru umiditate, rigiditate,
rezisten, durabilitate, rezisten la chimicale, permeabil la gaz,
uor de procesat i uor de format (prelucrat). Butelii (sticle) de
lapte, ap, suc, cosmetice, ampon, detergent lichid pentru vesel i
lenjerie, nlbitor, recipiente iaurt i margarin, cutii cereale,
carne, navete, pungi, saci i sacoe. Butelii (sticle, flacoane)
colorate de detergent lichid pentru vesel i lenjerie, balsam de
rufe, ampon, ulei de motor i butelii (sticle, flacoane)
transparente de lapte i ap; evi, couri, navete, ghivece de flori,
margini (borduri) de grdin, folie i plci, lzi de gunoi (reciclare),
mobilier din plastic (scaune, bnci), csue pentru cini, produse
lumber (compozit plastic+lemn),dale, mas picnic, cutie postal,
garduri, containere, lzi pentru compost, granule. Observaii:
Rezistenta chimica face s fie bun pentru ambalaje casnice i produse
chimice industriale ca detergeni i nlbitori. Butelia (sticla) cu
pigment (colorant) are o mai bun rezisten la crapare dect sticlele
fr pigment (colorant).
