Analiza Mediului de Marketing 1

8/3/2019 Analiza Mediului de Marketing 1

1/15

UNIVERSITATEA ,,George Bacovia Bacau

FACULTATEA de Management Marketing

REFERAT LA DISCIPLINA

Politici si strategii de afaceri

Analiza mediului de marketing la firma

S.C FESTIVAL S.R.L Bacau

Prof. Coordonator Studenti MNA

Cuprins


2/15

1. Notiuni generale privind mediul de marketing3

2. Prezentarea generala a firmei SC Festival SRL .3

3. Macromediul...3

4. Studiu de caz.13

5. Concluzii si propuneri...15

6. Bibliografie....16

1. Notiuni generale privind mediul de marketing

Mediul de marketing a fost definit, conform lui Ph. Kotler, ca fiind ,,ansamblul tuturor

actorilor si fortelor externe intreprinderii susceptibile a afecta maniera in care ea se dezvolta sau

2


3/15

mentine schimburile cu pietele sale. Daca simplificam definitia spre o abordare concreta putem

afirma ca succesul unui produs este dat de cunoasterea mediului de marketing. Insa in mediul de

marketing exista ansambluri de forte si factori asupra carora o firma are un grad diferit de

control. In acest sens se disting doua mari grupe: macromediul si micromediul. Noi vom face

referire la macromediul firmei S.C Festival S.R.L

2. Prezentarea generala a firmei S.C FESTIVAL S.R.L

Societatea pe care dorim sa o prezentam, S.C Festival S.R.L, are ca obiect de activitate

principal, conform codificarii: fabricarea painii, fabricarea produselor proaspete de patiserie, iar

ca activitate secundara fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similar comert cu

amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase.

S.C Festival S.R.L are sediul social n Bucuresti, B-dul. Iuliu Maniu, este inregistrata la

Registrul Comertului sub nr. J40/12926/1998 si are cod unic de inregistrare nr. RO 11355750.

Capitalul social subscris, este de 5000.00 (cinci mii) RON integral vrsat, divizat in 100

parti sociale in valoare fiecare parte sociala de 50.00 RON si este detinut in intregime de unicul

asociat in societate.

Societatea poate angaja salariai de orice fel i pregtire, conform Codului Muncii cu

articolele n vigoare; cu contract de munc pe durat nelimitat sau limitat, precum i zilieri.

Salarizarea acestora, se va face prin negociere, cu respectarea salariului minim pe economie i n

funcie de realizrile efective.

Analiza noastra se refera la punctul de lucru al societatii Festival din Bacau, situat in

Calea Republicii nr. 76.

3. Macromediul

Reprezinta ansamblul tuturor factorilor incorporabili ce constituie climatul general in care

firma isi desfasoara activitatea. Macromediul inglobeaza 4 categorii, cunoscuti in literatura de

specialitate sub acronimul de STEP:

- Factorii socio-culturali se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o

anumita piata;

- Factorii tehnologici fac referire la amplificarea potentialului economic al firmei;

- Factorii economici se concretizeaza intr-un sistem de variabile economice si modalitati

de alocare a resurselor in societate;

3


4/15

- Factorii politico juridici fac referire la mijloacele de control pentru apararea

indivizilor si societatii in ansamblu.

Sa analizam macromediul firmeiSC Festival SRL

:

Mediul socio-cultural

a) Mediul demografic conform datelor statistice atat de la penultimul recensamant din

2002 cat si cateva mai actuale din 2008, principalele date statistice pentru judetul Bacau

arata astfel:

Populatia (mii locuitori) 706623

Densitatea populatiei (loc/kmp) 108.2

Natalitate 10.9

Mortalitate 11.3

Spor natural -0.4

Speranta de viata masculine (ani) 68.81

Speranta de viata feminine (ani) 76.13

Ponderea populatiei din urban (%) 46.2%

b) Mediul cultural 81.43% ortodocsi; 16.93% - romano-catolici; protestanti 1.64%.

Mediul economic

In judetul Bacau, conform Directiei Judetene de Statistica, castigul salarial nominal

mediu net lunar, s-a aliniat trend-ului national inregistrand cresteri de la an la an, ajungand de la

480 RON in 2003 la 1254 RON in 2008 an premergator recesiunii in Romania, iar conform

ultimelor date culese de Institutul National de Statistica, in luna septembrie 2011 castigul salarial

mediu net la nivel national a fost de 1,464 RON. Insa pentru a afirma daca puterea de cumparare

a crescut trebuie luat in calcul si indicatorul inflatiei. La nivelul judetului Bacau primele 5

domenii care domina lista sectoarelor cu venituri salariale mari sunt:

1) intermedieri financiare; 2) industria extractive; 3) Invatamant; 4) Administratie publica si

aparare; 5) energie electrica si termica, gaze si apa.

La polul opus, cele 5 domenii cu cele mai mici castiguri salariale sunt:

1) pescuit si piscicultura; 2) hoteluri si restaurant; 3) agricultura, vanatoare; 4) comert; 5)

industrie prelucratoare.

4


5/15

In privinta datelor macroeconomice publicate la nivel national, conform ,,Raportului

anual asupra inflatiei publicat de Banca Nationala a Romaniei pentru trimestrul al III-lea

observam ca rata anuala a inflatiei s-a inscris pe o traiectorie pronuntat descendenta, astfel ca

valoarea inregistrata la sfarsitul intervalului analizat a fost de 3,45%, ceea ce reprezinta cel mai

scazut nivel de la inceputul anilor 90. Reducerea inflatiei in cel de-al III-lea trimestru, fata de

7,95% cat a fost inregistrat in trimestrul II, este consecinta a doi factori epuizarea in mare parte

a efectului de runda intai al majorarii la 1 iulie 2010 a cotei TVA, iar cel de-al 2-lea factor l-a

reprezentat deflatia din lunile iunie-septembrie pe segmentul produselor alimentare cu preturi

volatile. Din date reiese ca 2011 a fost un an al productiei agricole bogate, ceea ce a generat o

oferta abundenta de produse alimentare suprapuse peste un deficit de cerere.

In privinta marfurilor alimentare majorarea ofertei de produse agroalimentare atat pe

piata autohtona cat si la nivelul producatorilor relevanti pe plan international au dus la

temperarea presiunilor inflationiste. Acest lucru a compensat in mare parte impactul asupra

costurilor de productie ale unor alimente procesate exercitat de majorarea tarifului la gazele

naturale pentru producatorii industriali la 1 iulie 2011.

Rata dobanzii de politica monetara vizeaza asigurarea in continuare a convergentei ratei

inflatiei cu tintele stabilite pe termen mediu. Insa, date fiind perspective sensibil ameliorate a

inflatiei ce comporta mentinerea ratei anuale prognozate de inflatie in interiorul intervalului de

variatie de 3%, Banca nationala a decis in sedinta din noiembrie reducerea cu 0,25% a ratei

5


6/15

dobanzii pana la nivelul de 6%. Chiar daca politica extrem de prudent a BNR a fost criticata

vehement in perioada 2009-2011 se pare ca evolutia lucrurilor nu a confirmat viziunile pesimiste

din randul analistilor. Pentru perioada urmatoare BNR prevede mentinerea ratei anuale a inflatiei

in interiorul intervalului de variatie din jurul tintei centrale: 3% pentru 2011 si 2012 si 2,5%

incepand din 2013.

In privinta cresterii PIB real, economistii bancii centrale previzioneaza o accelerare

modesta in 2012 comparativ cu 2011 pe fondul cresterii cererii interne de consum si investitii, in

timp ce contributia cererii externe este de asteptat a fi mai redusa decat in 2011. Scenariul de

baza plaseaza rata inflatiei la sfarsitul anului 2011 la nivelul de 3,3% iar pentru sfarsitul anului

2012 se prevede o rata a inflatiei situata la nivelul tintei centrale de 3%. Pe termen mediu sursele

potentiale ale balantei generale a riscurilor sunt evolutiile mediului extern, conduita politicii

fiscale si ajustarile preturilor administrate.

Riscurile externe la momentul actual se refera la tensiunile create pe pietele financiare

internationale cu privire la criza datoriilor suverane. Amplificarea nervozitatii si a aversiunii fata

de risc a investitorilor ar putea conduce la cresterea costurilor si reducerea accesului la surse de

finantare inclusiv pentru tara noastra. Manifestarea acestor efecte ar implica dificultati de

finantare a sectorului privat, traduse prin dobanzi mai inalte si presiuni asupra cursului deschimb.

Riscurile interne se refera la un deficit bugetar peste cel stabilit drept tinta, datorita

calendarului electoral din 2012. Astfel, un deficit bugetar mai mare ar insemna dificultati de

finantare asociate cu cresteri de preturi administrate mai mari decat cele din scenariul de baza.

6


7/15

Odata cu inscrierea ratei anuale a inflatiei pe un trend pronuntat descendent, anticipatiile

inflationiste ale consumatorilor si ale operatorilor din industria prelucratoare, comert si servicii

au scazut sub nivelul inregistrat in trimestrul anterior. La nivel agregat insa, anticipatiile

inflationiste au ramas superioare celor formulate anterior modificarii cotei TVA, in rigiditatea

manifestata fiind inclusa si incertitudinea cu privire la contextual economic international.

Evolutiile activitatii economice

In trimestrul II 2011 PIB real s-a majorat cu 1,4%, nivel inferior cu 0,3% celui inregistratin intervalul precedent. La nivelul dinamicii anuale, ecartul dintre rezultatele efective si proiectia

benchmark realizata in luna iunie 2011 a fost semnificativ (+0.9%).

7


8/15

Analiza evolutiei economice din perspectiva cererii releva faptul ca segmentele cu

influenta decisiva asupra dinamicii PIB real atat in termeni anuali, cat si trimestriali au fost

cele cu continut economic minim, respectiv ,,variatia stocurilor si ,,discrepanta statistica.

Practic, avansul anual al PIB in trimestrul II a fost imprimat de dublarea pozitiei ,,variatia

stocurilor. In ceea ce priveste evolutia seriei trimestriale a PIB real, influenta favorabila

exercitata de usoara redresare a consumului final si a investitiilor fata de intervalul anterior a fost

anihilata de inrautatirea situatiei sectorului extern, astfel incat aportul determinant la dinamica

trimestriala a revenit discrepantei statistice.

Pe partea ofertei, temperarea ratei anuale de crestere a PIB real in trimestrul II s-a datorat

industriei, in contextual trenarii cererii atat pe piata interna cat si pe pietele de export. Evolutiile

din perioada curenta indica agricultura drept sectorul a carui performanta a generat cresterea

economica in termeni trimestriali, in timp ce rezultatele inregistrate de restul sectoarelor

economice s-au contrabalansat. (LFO = produse alimentare cu preturi volatile)

Piata muncii

In intervalul iulie-august 2011, conditiile pe piata muncii au consemnat o relativa

stabilizare, situatie anticipata a persista in urmatoarea perioada. Ritmul anual de crestere a

castigului salarial nominal net a ramas relativ constant in sectorul privat, iar accelerarea acestuia

in sectorul bugetar s-a produs exclusiv pe seama unor efecte de baza. In industrie, costurile

unitare cu forta de munca au continuat sa se situeze la niveluri superioare celor din anul

precedent, indeosebi in ramurile producatoare de bunuri de consum, insa persistent acestei

evolutii si potentialele efecte asupra preturilor sunt incerte, in conditiile unei volatilitati ridicate a

8


9/15

productiei. Prin urmare, pe ansamblu, riscurile in sensul majorarii inflatiei avand ca sursa

dezechilibre ale pietei muncii se mentin reduse.

Preturile de import si preturile de productie

In trimestrul II 2011, presiunile inflationiste exercitate de preturile de import si de cele de

productie in industrie s-au diminuat, aportul major revenind evolutiilor de pe pietele externe alemateriilor prime. In cazul preturilor de productie agricola nu s-au consemnat modificari notabile,

atenuarile de ritm de pe segmentul produselor vegetale fiind contracarate de miscari contrare pe

cel al produselor animale. Pentru trimestrul III 2011, decelerari ale ritmului anual de crestere a

preturilor sunt previzibile pe toate cele trei segmente, in asociere cu relaxarea pietelor

principalelor materii prime (in special agricole).

9


10/15

Politica monetara

Rata dobanzii de politica monetara a fost mentinuta la nivelul de 6,25%/an in cadrul celor

doua sedinte de politica monetara ale BNR din 2011. Totodata ratele RMO aplicabile pasivelor

in lei si in valuta ale institutiilor de credit au fost pastrate la nivelul de 15%, respectiv 20%. Ca

efect al adoptarii acestor decizii in contextul reluarii si continuarii dezinflatiei corespunzatorpreviziunilor bancii centrale si al manifestarii unei volatilitati moderate a cursului de schimb al

leului, conditiile monetare reale in sens larg au ramas adecvate din perspectiva asigurarii

convergentei ratei anuale a inflatiei catre tintele pe termen mediu.

Urmand in linii mari evolutia randamentelor interbancare, ratele medii ale dobanzilor

practicate de banci la depozitele noi la termen si la creditele noi au continuat sa scada in

intervalul iunie-iulie 2011, dar s-au majorat in august, nivelurile atinse (5,98%, respectiv

10,14%) fiind totusi inferioare celor consemnate in luna mai 2011, Evolutiile au fost usor diferite

din perspective celor doua categorii de clienti. Per ansamblu, randamentul mediu al depozitelor

noi la termen s-a diminuat pe segmentul populatiei (-0,18% pana la 6,62%). In acelasi timp, rata

medie a dobanzii la creditele noi ale populatiei s-a majorat usor (+0,09% pana la 12,16%).

10


11/15

4. Studiu de caz

Revenind la firma analizata, SC Festival SRL, si domeniul sau de activitate: fabricarea

painii si a produselor de patiserie observam prin prisma datelor macroeconomice, exprimate mai

sus, conditii favorabile la nivelul preturilor produselor agricole si o stabilizare in ultimele

trimestre ale veniturilor populatiei. Consumatorii aflati in targetul firmei sunt cei care dorescachizitionarea de produse specifice la preturile acceptabile ale pietei.

Care este abordarea firmei? Philiph Kotler propune ,,cei patru P in viziunea sa

referitoare la mixul de marketing: Produsul, Plasamentul, Pretul, Promovarea.

Produsul

Produsele firmei SC Festival SRL fac parte din categoria celor de panificatie avand ca

destinatar consumatorul de retail. In functie de cerere si preferintele consumatorilor aceasta isi va

diversifica oferta, optand pentru o ajustare dinamica. Astfel de produse paine si alte produse de

patiserie fac parte din cosul zilnic de consum, fiind produse aciclice. Insa diversificarea paletei

de produse trebuie sa tina cont si de cateva particularitati culturale cum ar fi apartenenta

majoritara (81,43%) la ortodoxism, ceea ce se traduce prin perioade de post in care firma trebuie

sa adauge sau sa schimbe produse de panificatie fara a avea in componenta lapte, oua, branza.

11


12/15

In structua CA ponderea cea mai mare o detin urmatoarele 3 produse: painea alba cca

35%, chifle simple 12% si biscuit 8%, restul produselor fabricate detinand o pondere situate

in intervalul 1,25% - 4,5%.

Plasamentul

Plasamentul sau distributia vizeaza canalele de distributie, acoperire, sortimente, stocuri.

Reteaua de distributie a produselor este reprezentata de magazinul propriu.

Pretul

Acesta reprezinta cantitatea de bani pe care trebuie sa o plateasca un client pentru

obtinerea produsului. Pretul este important pentru client intrucat el este preocupat de valoarea pe

care o obtine in schimbul banilor platiti. De cele mai multe ori este folosit ca un instrument

competitiv.

In privinta dinamicii Cifrei de Afaceri se poate spune ca la nivelul intregii activitati cat sipe produsele fabricate si comercializate s-a inregistrat o evolutie favorabila. In 2008 fata de 2006

a avut loc o crestere de 114% datorata imbunatatirii variabilelor macroeconomice la nivel de

judet si national. Valoarea adaugata indica o crestere a gradului de integrare economica a firmei

in perioada de analiza fata de perioada de baza cu aproximativ 35%, ceea ce sugereaza o mai

buna integrare a firmei in sectorul de producere si desfacere a produselor de panificatie.

12


13/15

Promovarea

Contine activitatile legate de promovarea vanzarilor, publicitate, relatiile publice,

promovare directa si forta de vanzare. Marirea cotei de piata sau patrunderea pe o piata intr-o

zona noua se realizeaza prin avantajele oferite in comparatie cu concurentii, precum: preturi,

disponibilitate (program de 12h) si nu in ultimul rand calitate. Pastrand aceeasi tehnologie se pot

atrage clienti prin descoperirea unor noi utilitati pentru produsul existent.

Dezvoltarea produsului o functie a preferintelor consumatorului, astfel ca se

accentueaza capacitatea de adaptare la cerintele pietei.

Analiza SWOT

Strenghts

- Suficienta resurselor financiare disponibile;

- Existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din planurile: managerial,

organizatoric, cercetare-dezvoltare, calitatii produselor si serviciilor, pregatirii

personalului, costurilor, comerical;

- Posesia unor retete proprii ce confera produselor un avantaj competitiv;

- Existenta unei imagini favorabile despre firma;

- Existenta unei cote de piata de aproximativ 60% datorata amplasamentului central in

cartierul in care isi are punctual de desfacere.

Weaknesses

- Posibilitatea deteriorarii pozitiei competitive si vulnerabilitatea la presiunile concurentei

concretizata prin posibilitatea reducerii cotei de piata;

Opportunities

- Posibilitatea de extindere a gamei de produse;

- Existenta cererii in alte zone sau contractarea pentru a livra produsele in mediul rural in

apropierea scolilor;

- Specularea rigiditatii concurentilor in diversificarea ofertei.

13


14/15

Threats

- Adoptarea unor reglementari la nivel local sau national care sa presupuna noi modificari

conditiilor de producere si livrare a produselor, ceea ce ar insemna un cost ridicat;

-Trebuie adaugate produse din faina de secara, lucru ce necesita modficiarea procesuluitehnologic in functie de tipul de faina de secara folosit;

- Scaderea volumului de finantare oferit de banci, fapt ce ar putea opri o viitoare

dezvoltare;

- Aparitia unor competitori puternici pe piata;

- Lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri.

5. Concluzii si propuneri

Presiunile concurentiale crescande, in special din partea diviziilor de Cash&carry ale

hypermarketurilor, trebuiesc identificate la timp si actionat in scopul de a nu eroda din cota

de piata prin noi investitii. Acest lucru presupune viziune si un plan fezabil prezentat

creditorilor. Pozitia actuala de lider de cartier nu trebuie sa ofere siguranta managementului

firmei ci sa il foloseasca in scopul crearii unor campanii de marketing mai agresive. De

asmenea, un process de rebranding ar pune intr-o lumina noua, atat la propriu catsi la figurat,

firma iar aceasta ar demonstra preocupare in randul consumatorilor pentru imaginea firmei.

14


15/15

Bibliografie

1. Kotler, Philip - ,,Managementul marketingului

2. Banca Nationala a Romaniei ,,Raport asupra inflatiei noiembrie 2011

3. www.firme.info

4. Florea, Ramona Managementul marketingului, Suport de curs

15
http://www.firme.info/http://www.firme.info/

Documents

Analiza Mediului de Marketing 1