of 23 /23
Proiect tematic UNIVERSUL Tema : Cum este/a fost si va fi aici pe pământ? Obiective Dezvoltarea capacitătii copiilor de a inţelege şi percepe ce se intămplă cu noi cei mici intr-un Univers gigantic. Stimularea curiozităţii pentru investigarea şi descoperirea unor fenomene din univers in vederea formării unor premise ale concepţiei despre lumină şi viaţa. Exemple de comportament Să-şi imbogaţească cunoştinţele despre sitemul nostru solar Să inteleagă că Pământul nu este singura planetă din Univers. Să-şi imbogaţească cunoştinţele lor despre planete, soare şi lună. Să-şi imbogaţească cunoştinţele despre lumină şi intuneric. Să enumere unele acţiuni pe durata unei zile şi nopţi. Să cunoască rolul luminii şi intunericului Să cunoască cine şi ce produce lumina. Să menţioneze anumite fenomene specifice anotimpurilor, durata zilei şi a nopţii Să cunoască efectele rotirii Pământului in Univers (alternaţa anotimpuri, zi-noapte). Să ia parte la discuţii informale, să intrebe şi să răspundă la intrebari. Resurse materiale Enciclopedii – Memo, globul pământesc, ilustrate, binoclu, imagini pe internet, aparat foto, video proiector, hârtie, foarfece, aracet, lumânare, ochelari fumurii, diferite materiale Metode Explozia stelară, Brainstorming-ul, observarea spontană şi dirijată, discuţii, explicaţia, demonstraţia, invâţarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, jocul de rol, studiu de caz, metoda mozaic.

99347928 Proiect Tematic UNIVERSUL

Embed Size (px)

Text of 99347928 Proiect Tematic UNIVERSUL

  • Proiect tematic UNIVERSUL

    Tema : Cum este/a fost si va fi aici pe pmnt?Obiective

    Dezvoltarea capacittii copiilor de a inelege i percepe ce se intmpl cu noi cei mici intr-un Univers gigantic.Stimularea curiozitii pentru investigarea i descoperirea unor fenomene din univers in vederea formrii unor premise ale concepiei despre lumin i viaa.

    Exemple de comportament S-i imbogaeasc cunotinele despre sitemul nostru solar S inteleag c Pmntul nu este singura planet din Univers. S-i imbogaeasc cunotinele lor despre planete, soare i lun. S-i imbogaeasc cunotinele despre lumin i intuneric. S enumere unele aciuni pe durata unei zile i nopi. S cunoasc rolul luminii i intunericului S cunoasc cine i ce produce lumina. S menioneze anumite fenomene specifice anotimpurilor, durata zilei i a nopii S cunoasc efectele rotirii Pmntului in Univers (alternaa anotimpuri, zi-noapte). S ia parte la discuii informale, s intrebe i s rspund la intrebari.

    Resurse materialeEnciclopedii Memo, globul pmntesc, ilustrate, binoclu, imagini pe internet, aparat foto, video proiector, hrtie, foarfece, aracet, lumnare, ochelari

    fumurii, diferite materiale

    MetodeExplozia stelar, Brainstorming-ul, observarea spontan i dirijat, discuii, explicaia, demonstraia, invarea prin descoperire, problematizarea,

    experimentul, jocul de rol, studiu de caz, metoda mozaic.

  • Eveniment de deschidereCnd fceam ordine impreun cu copiii la materialele de la centrul tematic mi-a czut jos o imagine cu sistemul solar. Copiii au fost impresionai de

    imagine, nu mai vzuse pn atunci reprezentarea planetelor in sistemul solar. Prin metoda brainstorming-ului am incercat s obin de la ei ceea ce vd. Unii au zis mingi, alii inele, alii bilue mari i mici i un singur copil a spus planete.Sursa alegerii subiectului

    Atunci mi-a venit ideea de a concepe un proiect tematic despre Univers. Ideea a fost imbriat cu bucurie de ambele pari.

    Centru tematic

    Centrul tematic va fi afiat pe un loc vizibil, pe un panou, msu, rafturi unde materialele vor fi expuse astfel inct copiii s le poat privi, manuii, s se joace cu ele sau s adauge altele noi. Pentru inceput se vor aseza plane, tablouri, enciclopedii, globul pmntesc, cari, reviste, pliante, video proiector, diapozitive, etc. Pe parcursul sptmnii in timpul derulrii proiectului centrul tematic se va imbogi cu lucrri ale copiilor i diverse materiale aduse de ctre parini sau achiziionate in urma vizitei la Planetariu.

    Inventar de probleme

    Ce tiu copiii ? Soarele i luna sunt singuri pe cer i nu se intlnesc niciodat; Cnd e soare pe cer este zi, cand sunt lun i stele este noapte; Cnd e zi lucrm, mncm, ne jucm; Noaptea dormim ca s cretem mari, ne odihnim; Cunosc cteva planete; Ce obiecte produc lumin; Impactul luminii asupra plantelor i animalelor; Impactul intunericului asupra plantelor i animalelor.

    Ce pot afla copiii ? Care este micarea pmntului, alternana zi-noapte, anotimpuri? Ce este Sistemul Solar? De ce este posibil viaa pe Pmnt ? Ce se observ pe cer noaptea? De ce nu cad stelele? Ce apare pe cer noaptea i ii modific forma ? (Luna) De ce cnd la noi este zi in America este noapte ? (experiment cum se intampl acest lucru ?) Cine ne d lumin noaptea ? (becul, luna, lumnarea, alte surse) Evoluia luminii artificiale din cele mai vechi timpuri (cremene, opai, tore, fclii, lumnare, lamp, felinar, lantern, bec, etc.)

    In jurul axei sale Zi Noapte

    In jurul soarelui Anotimpurile(primavara, vara, toamna, iarna)

    Forme de reliefmunti, ape, dealuri, campii

    Factori nocivi de poluaregaze, defrisare excesiva, braconaj, aruncare de deseuri, razboi

  • Ar fi bine s fie numai lumin sau intuneric? Dac putem trai fr lumin? Corpurile care ne dau lumin i caldur ? Stelele dau lumin ? Cum circul mijloacele de transport, pe ap, pe uscat, prin aer, pe intuneric ? (orientarea) De ce alterneaz zi-noapte? De ce alterneaz lumin-intuneric? Care este starea plantelor pe lumin? Care este starea animalelor pe lumin? Ce activitai se pot desfsura noaptea-ziua? Despre continentul Europa.

    .

    SCRISOARE CTRE PRINTIDragi prini,

    Zilele acestea am hotart mpreun cu doamna educatoare s ne mbogim cunotinele despre COSMOS.n sptmna care va urma vom afla multe informaii despre planeta pe care trim, despre celelalte planete ale universului, despre celelalte astre din Galaxie,

    iar tema proiectului este: Universul .Pentru ca activitile noastre s fie ct mai plcute i interesante v rugm s ne ajutai i s aducei la grdini : imagini i poveti cu i despre acesta sau

    informaii despre planetele Sistemului Solar etc.

    V mulumim !Copiii din grupa Mijlocie si doamna educatoare

    Bibliografie Aplicaii ale metodei proiectelor 2007, Editura CD PRESS, MMO Enciclopedie pentru cei mici Editura AQUILA E.T. extraterestrul descoper Sistemul solar Editura RAO, 2002 Misterele Universului i frmntrile Pmntului VCD din revista DOXI Carol Varley , Lisa Miles Enciclopedia geografic pentru copii Ed. Aquila 93, 1998 Educaia ecologic la vrsta precolar- mic ndrumtor pentru educatoare, supliment al revistei nvmntul Precolar; Revista nvmntul precolar nr. 4/2007 Cltorie spre Uniunea European

    Animale, plantedin diferite zone geografice, diferite medii (uscat, apa)

    OmulRase (galbena) si culoarea pielii (negrii si albi)

    Primele animale (dinozaurii)

    In jurul axei sale Zi Noapte

    In jurul soarelui Anotimpurile(primavara, vara, toamna, iarna)

    Forme de reliefmunti, ape, dealuri, campii

    Factori nocivi de poluaregaze, defrisare excesiva, braconaj, aruncare de deseuri, razboi

  • Animale, plantedin diferite zone geografice, diferite medii (uscat, apa)

    OmulRase (galbena) si culoarea pielii (negrii si albi)

    Primele animale (dinozaurii)

    In jurul axei sale Zi Noapte

    In jurul soarelui Anotimpurile(primavara, vara, toamna, iarna)

    Forme de reliefmunti, ape, dealuri, campii

    Factori nocivi de poluaregaze, defrisare excesiva, braconaj, aruncare de deseuri, razboi

  • Pamant forma (glob pamantesc)marimeculoare (planeta albastra)satelit-Luna

    Animale, plantedin diferite zone geografice, diferite medii (uscat, apa)

    Viata

    OmulRase (galbena) si culoarea pielii (negrii si albi)

    Primele animale (dinozaurii)

    In jurul axei sale Zi Noapte

    In jurul soarelui Anotimpurile(primavara, vara, toamna, iarna)

    Miscare de rotatie a pamantului

    Pamant

    Forme de reliefmunti, ape, dealuri, campii

    Factori nocivi de poluaregaze, defrisare excesiva, braconaj, aruncare de deseuri, razboi

    Ocrotire

    HARTA PROIECTULUI TEMATIC UNIVERSUL

    Vehicule cosmicerachete,navete spatiale,roboti

    PlaneteleMercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranius, Neptun, Pluto

    Corpuri ceresti comete asteroizi meteoriti luna, soarele stele(forma, marime, asezare)

    Instrumente ce exploreaza universulTelescopSateliti artificialiSonde spatialeluneta

    Exploratorii UniversuluiAstronomiCosmonauti

    In literature pentru copii

  • Proiectul tematic Universul Tema sptmnii : SISTEMUL SOLARSptmna : 9-13. II. 2009 Inst. Ghircu Adriana

    Programul zilei LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

    8. 00 / 9,30

    A.D.P.(rutina si tranzitie )

    Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).Tranzitie 1 : ,,1,2,1,2- F gimnastic cu noi

    A.D.P.- Rutina 2: ntlnirea de diminea

    Ce este Universul?-discu ii libere

    Sistemul solar-prezentare pe laptop

    Soarele- convorbire dup imagini

    Comete, asteroizi, meteori i conv .

    tia i c?- despre Sistemul solar

    A.L.A.(jocuri i activit i alese)

    a)Joc de rol:Zburmb)Bibliotec S

    alegem imagini ce reprezint Sistemul

    Solarc)tiin: Fi a

    Colorm planetele

    a)Construcii:Astre cereti - lego

    b)tiin:Mic de tot ntr-un Univers

    gigantic (Mmo)c)Arta: desen

    Sistemul Solar

    a)Joc de rol: De-a cosmonauii

    b) Bibliotec:Citim imagini despre Cosmosc) Constructii - Joc de mas: Stelue pe cer

    (mozaic)

    a) Construc i i -Joc de mas:Bolta cu stele

    b)Stiin : Fi a n caietul special

    c) Joc de rol Comete, meteori i i asteroizi

    a)Joc de rol: De-a navele spaiale

    b)tiin: Vreau s tiu! (Mmo)

    c) Bibliotec: Desparte-mi cuvntul n silabe!

    9,30/ 10,00

    A.D.P.(Rutina 3) Rutina 3 : Gustarea :-,Mnnc singur, sunt mare(Deprinderi specifice)

    10. 30 /12. 30

    A.D.P.Tranzitie 2

    Vizionarea unor filme despre Cosmos(laptop)

    Joc distractiv : Cosmonauii

    joc de micare Labirintul

    Joc distractiv Planetele i soarele

    Joc de rol Soarele i luna

    A.D.E.(Activit i pe domenii

    experen iale)

    D.S. Cunoa terea mediului:

    Lectura dup imagini:

    Sistemul solar

    D.L.C.- Educarea limbajului Joc didactic: Ce

    propoziii frumoase!

    D.S. Activitate matematica Joc didactic (limita 1-8) Primul, al doilea , al optulea

    D.L.C.- Educarea limbajului Legenda popular

    Soarele i Luna

    lectur dup imagini

    D.S. Activitate matematica Joc logic (Comp. i

    descomp. )Opt planete pentru dou sisteme solare

    A.D.P.Tranzi ie 3

    Joc de miscare Pasa-rica muta-ti cuibul,

    Joc sportiv-distractiv Atinge clopo elul

    Joc din folclorul copiilor Luna

    Joc de mi care Codi a cometei

    Joc cu text i cant Albastru e cerul

    A.D.E.(Activit i pe domenii

    experen iale)

    D.E.C. Activitate artistico-plastic Cer nstelat

    -pictur

    D.E.C.Activitate muzicala predare Una este luna.

    Joc muzical Rspunde cntnd

    D.P.M. Educatie fizica Repetare: Variante de

    srituriJoc: Cine face ca mine?

    D.O.C.Educatie pentru societate Darul Mamei

    Natur proiectare cu videoproiectorul

    D.O.C. Activitate practica Sistemul solar decupare,

    lipire

    J.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Joc la alegerea copiilor --------------------------

    A.D.P

    ACTIVITATI OPTIONALE ---------------------------------

    Grafisme Viitori colari Bucle nchise

    n sus Firul telefonului

    Ed. Ecologic convorbire Vreau s

    tiu!-------------------- -----------------

    Tranzitie 4 Audiie muzical -Vangelis

    Jocuri libere la alegerea copiilor

    Joc distractiv Cltorie n Univers

    Ed. sanitar Soarele izvor de sntate

    Ploaia stelu elor- cntecele copilriei

    12,30-13,00

    A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

    ACTIVITATEA METODIC ZI METODIC

    Proiectarea i pregtirea activitilor pentru sptmna viitoare; Pregtirea activit ilor din ziua urmtoare; Studiu individual din reviste si carti de specialitate; Crearea unor fi e de munc independent; Confecionare de material didactic; Pavazarea slii; Pregtirea i aranjarea materialelor didactice la centre etc.

  • SEMNATURA

    Proiectul tematic Universul Tema sptmnii : PMNTULSptmna : 16-20. II. 2009 Inst. Ghircu Adriana

    Programul zilei LUNI MAR I MIERCURI JOI VINERI

    8. 00 / 9,30

    A.D.P.(rutina si tranzitie )

    Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).Tranzitie 1 : ,,Ppu a face gimnastic

    A.D.P.- Rutina 2: ntlnirea de diminea

    Pmntul- planeta noastr

    Terra-prezentare pe laptop

    Omul sfin e te locul- dezbatere

    De ce e important Luna? conv.

    ,,Cum ar trebui s fie un prieten al naturii?

    A.L.A.(jocuri i activit i

    alese)

    a)Construc ii Satul meub)Bibliotec Pmntul-

    sortare de imaginic)tiin: observare Globul Pamntesc

    a)Joc de rol:De-a astronomii

    b)tiin:Ce e un planetarium? c)Arta: pictur

    Extratere trii-oare exist ?

    a)Joc de rol: De-a anotimpurile

    b) Bibliotec:Ziua i noaptea (Larousse)

    c) Constructii - Joc de mas: Jocul umbrelor

    a) Construc i i -Joc de mas:Cine tie c tig b)Stiin : Fi a n caietul

    special matec) Art Pmntul-zi,

    noapte -desen

    a)Joc de rol: Ecologi tiib)tiin: Ce form are

    Pmntul?c) Bibliotec: Alege

    elementele care men in via a pe Pmnt

    9,30/ 10,00

    A.D.P.(Rutina 3)

    Rutina 3 : Gustarea :-,Mnnc singur, sunt mare(Deprinderi specifice)

    10. 30 /12. 30

    A.D.P.Tranzitie 2

    Vizionarea unor filme despre Pmnt(laptop)

    Joc distractiv: Scule ul fermecat

    Joc de micare Veveri ele i vntorul

    Joc distractiv Inelu ul Joc sportiv Voinicii

    A.D.E.(Activit i pe

    domenii experen iale)

    D.S. Cunoa terea mediului:

    Observare:Pmntul planeta

    vie

    D.L.C.- Educarea limbajului Povestire cu nceput dat: i eu

    sunt prietenul Pmntului!

    D.S. Activitate matematica Ex. cu mat. Indiv. Numrul i

    cifra 9 - predare

    D.L.C.- Educarea limbajului

    memorizare Zi i noapte de Lidia Constantinescu

    D.S. Activitate matematica Joc

    logic Ne jucm cu cifra 9 numera ia

    1-9

    A.D.P.Tranzi ie 3

    Joc distractiv Rece, cald, frige!

    Joc de mi care Lupul i oile

    Joc distractive Baloane colorate

    Joc distractive Turnul cuburilor

    Joc distractiv Cine urc scara mai repede?

    A.D.E.(Activit i pe

    domenii experen iale)

    D.E.C. Activitate artistico-plastic

    Pmntul e casa mea desen

    D.E.C.Activitate muzicala Predare Luci, soare! de N.Ionescu repetare

    Una este luna.

    D.P.M. Educatie fizica Predarea mersului n echilibru pe un plan

    ridicat. Joc Acrobatul

    D.O.C.Educatie pentru societate

    Convorbire:Ce este poluarea?

    - despre poluare

    D.O.C. Activitate practica Mototolire,

    lipire:Harta planetei albastre

    -lucrare colectivJ.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Joc cu text i cnt Vulpea

    i g tele --------------------------

    A.D.P

    ACTIV. OPTIONALE ---------------------------------

    Grafisme Viitori colari Crligul La cire e

    Ed. Ecologic Lectur dup imagini Nu face i ca

    ei!-------------------- -----------------

    Tranzitie 4 Soare mic i peltic de Elia David

    Plimbare n natur De unde a rsrit soarele?

    eztoare Ghicitori, proverbe i zictori

    Divertisment Mini discotec

    Divertisment Cltorie spre mijlocul

    Pmntului - film12,30- A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

  • 13,00

    ACTIVITATEA METODIC

    Proiectarea i pregtirea activitilor pentru sptmna viitoare;Pregtirea activit ilor din ziua urmtoare; Studiu individual;Crearea unor fi e de munc independent;Confecionare de material didactic;Pregtirea i aranjarea materialelor didactice la centre etc.

    SEMNATURA

    Proiectul tematic Universul Tema sptmnii : EUROPASptmna : 23-27. II. 2009 Inst. Ghircu Adriana

    Programul zilei LUNI MAR I MIERCURI JOI VINERI

    8. 00 / 9,30

    A.D.P.(rutina si tranzitie )

    Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).Tranzitie 1 : exerci ii ritmice Sportivii la concurs

    A.D.P.- Rutina 2: ntlnirea de diminea

    Europa la dispozi ia ta! lectur dup

    imagini

    Cltorie prin Europa CD didactic

    Gnduri pt. U.E. (eliberm mesajele legate de baloane cu heliu)

    nv m s salutm n limbile U.E.

    A.L.A.(jocuri i activit i

    alese)

    a) Biblioteca: Citim imagini din UE.b)Art: Confecionm coulee c)Joc de rol: ,,S primim musafirii

    a) tiin: Cu ce cltorim?b) Construcii: Arcul de Triumfc)Art desen Mesaj pentru Europa

    a) Art desen Steaguri ale unor state membre U.E.b)Construcii: Parcul de joacc) Joc de rol : De-a cltoria

    a)Biblioteca: Recunoate i denumete steagurile.b)Joc de rol: La spectacol !c) Joc de mas : Joocul umbrelor

    a)tiin: - fiColoreaz steagul UE. b)Joc de mas: puzzle Harta U.E.c)Joc de rol La spectacol

    9,30/ 10,00

    A.D.P. Rutina 3 : Gustarea :-,Mnnc singur, sunt mare(Deprinderi specifice)

    10. 30 /12. 30

    A.D.P.Tranzitie 2

    Joc distractiv:,,Orelul

    Joc sportiv Cursa n saci Joc distractiv Cine pune fasolea pe mas?

    Joc distractiv Cel mai bun ofer

    Joc de rol Excursie prin Europa

    A.D.E.(Activit i pe

    domenii experen iale)

    D.S. Cunoa terea mediului:Observare:

    Costume populare (ale

    membrilor U.E.)

    D.L.C.- Educarea limbajului Joc

    didactic ,,Alo, aici Romnia

    D.S. Activitate matematica Joc didactic Jocul

    stelu elor (limita 1-9)

    D.L.C.- Educarea limbajului Joc

    didactic Europa prin ochi de copil

    D.S. Activitate matematica Joc

    logic Ne jucm cu cifra 9 numera ia

    1-9

    A.D.P.Tranzi ie 3

    Joc distractiv Gemenii Joc distractiv Clopo elul Copacul prieteniei- Lucr. Colectiv din conturul palmelor

    Joc distractiv C elu ul chiop

    Concurs Ce tim despre Europa?

    A.D.E.(Activit i pe

    domenii experen iale)

    D.E.C. Activitate artistico-plastic

    Pmntul e casa mea desen

    D.E.C.Activitate muzicala Oda bucuriei de L.W. Beethoven - audiie (Imnul U.E.). Joc muzical Hora prieteniei.

    D.P.M. Educatie fizica Aruncarea i prinderea

    mingii de la piept cu ambele mini. Joc Mingea la poart

    D.O.C.Educatie pentru societate

    Joc didactic,,Trenul prieteniei

    D.O.C. Activitate practica

    Decupare,lipire,mbinare Steaguri ale statelor U.E.

    J.A.R. ----------------------- ------------------------ -------------------------- Desene pe asfalt Europa --------------------------

    A.D.P

    ACTIV. OPTIONALE ---------------------------------

    Grafisme Viitori colari Crligul Munci de toamn

    Ed. Ecologic Activ. De colectare a de eurilor

    Suntem mici,dar harnici-------------------- -----------------

  • Tranzitie 4 Joc distractiv ncal - i echipa!

    Joc de mi care Cursa n perechi

    Joc de mi care Fugi dup batist

    Repetarea cntecelor i a poeziilor

    Vizionarea i evaluarea expoziiei cu lucrrile

    copiilor12,30-13,00

    A.D.P. Rutina 4 Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

    ACTIVITATEA METODIC

    Proiectarea i pregtirea activitilor pentru sptmna viitoare;Pregtirea activit ilor din ziua urmtoare; Studiu individual;Crearea unor fi e de munc independent;Confecionare de material didactic;Pregtirea i aranjarea materialelor didactice la centre etc.

    SEMNATURA

    Adugarea de detalii:

    Sugestii de cntece, poezii, povestiri, proverbe, ghicitori:Cntece/audiii: Copilul politicos , Gr. Teodosiu; Soarele, Dimitrie Culin; Dimineaa vesel, Corneliu Meres; Luci, soare!, N.

    Ionescu; Cntecul soarelui, folclorul copiilor.Poezii: Imn soarelui, Victor Tulbure; Soarele ctre copilul lene, Virgil Carianopol; Copil catre luna, Virgil Carianopol; Zi si noapte,

    Lidia Constantinescu; Noaptea, Monica Lenos; Soarele i copii, Elena Drago; Stelele, Luna, Mariana Pandaru.Povestiri/legende: Povestea florii soarelui, *** ; O raza, Emil Grleanu; Pna la stele, Umbra, Copilul i soarele, Marin Radu Ene;

    Unde s-a dus Soarele?, Silvia Dima.Proverbe: Ziua buna se cunoate de dimineaa", Cine se scoala de dimineaa departe ajunge

    IDEI PENTRU ACTIVITATI

    1. Educarea limbajului: Lectura dupa imagini: "LOCURI FRUMOASE DIN EUROPA" DURATA: 30 'Le voi prezenta copiilor imagini cu monumente, muzee, parcuri de distractii care pot fi vizitate in cadrul tarilor Uniunii Europene. Dupa ce am stabilit cum se numesc si carei tari apartin, voi aseza in fata lor o harta a Europei, harta pe care ei sa plseze imaginile corespunzatoare fiecarei tari. 2. Educatie plastica: Pictura: Steagul Uniunii Europene. DURATA: 30 'Le voi prezenta copiilor steagul Uniunii Europene si le voi cere sa-l observe( culoare,desene

    3. Cunoasterea mediului: Joc didactic : "Vorbesc copiii Europei" DURATA: 30 'Voi purta cu copiii o convorbire legata de fructe,flori, animale, mancaruri specifice fiecarei tari a Europei. La sfarsit le voi spune copiilor un nume de tara iar ei trebuie sa-mi spuna un fruct, animal, floare sau mancare specifica acestei tari.

    4. Abilitati practice : Confectii: Steagurile tarilor Uniunii Europene DURATA: 30 'Fiecare copil va primi betisoare si hartie colorata avand sarcina sa le imbine pentru a realiza unul din Steagurile tarilor U.E. Cele mai frumoase stegulete vor fi expuse mpreun cu steagurile U.E. 5. Educatie muzicala: Auditie: "Cantecul copiilor in Europa DURATA: 30 'Le voi pune copiilor cantece pentru copii din mai multe tari europene specificandu-le numele tarilor respective. La sfarsit le voi pune cate un fragment si ei va trebui sa recunoasca tara din care vine cantecul respectiv. 6.Educatie pentru societate: Joc didactic: "Sunt un copil al Europei" DURATA: 30 '

  • Voi distribui roluri fiecarui copil. Unul va fi francez, altul roman, etc. si le voi cere sa poarte un dialog intre ei pe tema fructelor, animalelor, florilor specifice tarilor din care vin. De exemplu: "Sunt olandez-tara mea se numeste "Tara Lalelelor"...""La fel cum primavara face sa renasca totul in jurul nostru,asa si copii - viitorul nostru ne dau speranta intr-o viata mai buna lipsita de griji in care legea si dreptatea sa triumfe si fiecare sa se realizeze in tara sa in cadrul unei Europe Unite"

    Ghicitori: E un disc mare, rocatSi pe bolt aruncat,In zori cnd apare el,Stelele se ascund pe cer. (Soarele)

    Galben i luminatSau ca un corn-aratPe cer cnd se zreteLumea toat o iubete. (Luna)

    Dup deal, dintr-un tezaurAu tanit sgei de aur. (Razele soarelui)

    El desparte zi i noapteSi-mi aduce roade coapteCnd a prins pe cer s vin Peste tot este lumin. (Soarele)

    E rotund cate-o dataSau ca secera aratRegina ne-ncoronatSus pe bolta instelat. (Luna).

    Potocoav de calCa o minge aruncat. (Luna noua)

    Sugestii cu informaii utile:Ce se intmpl pe cer ?Foarte departe sus, pe cer exist corpuri mari i rotunde. Se numesc planete. Sunt nou planete (Mercur, Venus, Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn,

    Uranus, Neptun i Pluto) intr-un loc numit spaiu. Ele se invrtesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pmnt traiesc oameni. Din cte tim, este singura planet pe care exist viat. Cteodat, unele dintre aceste planete pot fi vzute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le putem vedea dect in timpul nopii cu telescopul. Cel mai uor de vzut sunt Venus i Jupiter. Ele strlucesc ca nite stele.

    Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea strluceste pe cer i ne lumineaz nopile.Pe cerul nopii mai strlucesc i stelele. Stelele ca i soarele sunt alctuite din materie incandescent. Le vedem ca pe nite puncte luminoase, pentru

    c ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe dect Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par s alctuiasca diferite desene pe cer, care se numesc constelaii. Aceste desene se obin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care le-au descoperit le-au dat nume, ca s

  • poat fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sgetatorul, Scorpionul etc. Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista miliarde de alte galaxii, alctuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer i in timpul zilei, doar soarele stralucete att de puternic incat nu le putem vedea.

    Astronomii, ca s exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriae, de satelii i de roboi.

    Ce tim despre soare?Dimineaa, privete catre est! de acolo rsare soarele si strluceste toat ziua. La sfaritul zilei, soarele apune la vest. Atunci se face noapte.

    Chiar dac nu-l vedem noaptea, el se afl inc pe cer.Toate vieuitoarele i plantele au nevoie de soare. El ajut vieuitoarele s se incalzeasc, iar plantele (florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au i ei

    nevoie de soare!Ce se intampl ziua?Cnd rsare soarele, incepe o nou zi. E dimineat! Va fi lumin multe ore. Ai o grmad de treburi de facut in timpul zilei! Ziua este timpul in care

    esti treaz si faci o mulime de lucruri. In prima parte a zilei iei micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradinia, etc. In a doua parte a zilei, la prnz, serveti dejunul (masa de prnz), te odihneti puin, te plimbi, poi sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei se numete sear. Seara se servete cin si mergi la culcare. Poate ai timp i de o poveste!

    Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele ins, sunt active numai noaptea. La fel se in intampl si cu alte vieuitoare, cum ar fi psrile.Ziua sunetele se aud de peste tot: cinii latra, albinele bzie, psrile cant etc.Ce se intampl cu luna ?Luna este satelitul natural al Pmntului. Ea face un ocol in jurul Pmntului in 29 de zile i jumatate. In timpul rotaiei in jurul Pmntului, Luna nu

    este luminat in acelai fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se vede diferit: luna plin, cornul lunii etc.Ce tim despre lun ?Cteodata luna este ca o minge uriaa. Alteori vedem numai jumtate. In fiecare sear se schimb puin cte puin si urmeaz un cilcu (Crete sau

    descrete).Pe lun exist numai muni i vi i de aceea o vedem cu umbre (in nuane diferite).In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleac nicaieri. Dar, este mai uor s vezi luna strlucind in timpul nopii, cnd cerul este intunecat.Ce sa intampl noaptea?Cnd apune soarele, cerul se intunec. Vine noaptea. Luna stralucete pe cer. Este timpul s ne odihnim.Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul nopii i caut hran. La fel se intampl i cu psrile. Merg la culcare cnd se

    lumineaz de ziu.Noaptea, sunetele sunt mai sczute. Unele vieuitoare, cum sunt greierii, cant i in timpul nopii.

    tiai c ? Iarna, noaptea este mai lung dect ziua. Vara, ziua este mai lung dect noaptea. De dou ori pe an, in timpul echinociilor, ziua este egala

    cu noaptea. Echinociu de toamn are loc in 22 sau 23 septembrie i echinociu de primvar in 20 sau 21 martie. Lumina solar este un prieten al sntaii tuturor. Vitamina D, att de necesar dezvoltrii oaselor, dinilor i sitemului imunitar, se

    sintetizeaz in piele, numai in prezena luminii. Totui, prea mult soare duneaz sntaii. Multe vieuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul nopii. Unele ies din ascunziuri la asfinit, altele apar mai tarziu i

    inspecteaz imprejurimile pn in zori.

    De exemplu:- bufnia este o pasare nocturn, ziua se odihnete i noaptea vegheaz si vneaz oareci i alte animale mici. Cnd bufnia zboar foarte incet prin

    pdure, mica silenios aripile atunci isi caut hran. Ea nu-i poate mica ochi dintr-o parte in alta i, ca sa vad in jur, trebuie sa-i intoarc capul;

  • - greierii se plimb i cnt in nopile de var pentru a atrage femela greier- ariciul este un animal zgomotos si mormie in timp ce ii caut prada. Dac vezi vreunul poi s-l convingi s revin punndu-i o farfurie cu ap sau

    mncare pentru cei sau pisici;- oarecele de pdure iese afar numai atunci cnd este foarte intuneric. Se hranete in special cu semine i se urc in arbuti pentru a ajunge la fructe;- vulpea vaneaz noaptea psri i mici vietti;- liliecii sunt activi de la asfinit pn-n zori. Ei se hrnesc cu insecte;- licuricii sunt nite gndcei. In nopile de var strlucirea femelelor (fr aripi) atrage masculii care zboar prin preajm;- noaptea, moliile se ghideaz dup lumin lunii ca s poat zbura in linie dreapt, zburnd astfle inct lumina lunii s rmn de aceeai parte a

    corpului, astfel ele zboar in cerc;

    Florile unor plante cum ar fi Regina nopii, caprifoiul au la asfinit un parfum puternic care atrage insectele.De exemplu: Regina-nopii se deschide in timpul nopii i inmiresmeaz aerul nopilor de var, iar pe timpul zilei st inchis. Ea este originar din

    America de Sud.

    JOCURI FOLOSITE

    Joc de mi care Veveri ele i vntorul (C RARE) Educatoarea va aseza in semicerc in spatele clasei vizuinile veveritelor din masute, in mijlocul clasei va desena un cerc mare, intr-un loc va fixa locul

    cainelui care va sta ascuns, iar in alt colt locul vanatorului care va sta la panda. Restul copiilor vor fi veverite si vor sta in cerc si vor culege alune. La semnal vanatorul iese si striga Poc, poc , veveritele se sperie si vor fugi,cainele se repede , iar veveritele se catara in vizuine. Veveritele prinse de caine sau impuscate de vanator vor iesi din joc.

    Jocul distractive IneluulScopul: cunoaterea prii drepte i stngi a propriului corp, cunoaterea prenumelui colegilor din clas.Obiective operaionale: s-i identifice corect mna dreapt i stng, s spun corect prenumele colegilor.Resurse didactice: un inel sau un cercule din metal.Desfurarea jocului Copiii sunt aezai n formaie de cerc, cu faa spre interior i dau din mn n mn un inel n timp ce spun urmtoarele versuri : Iau cu dreapta, dau cu stnga Iau cu dreapta, dau cu stnga Stop! Inelul s-a oprit De la cine l-ai primit?Copilul cu inelul n mn i va numi colegul din dreapta sa. El mai poare fi ntrebat: Cerculeul i vei da Cine e la stnga ta?Jocul se repet de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor copiilor s rspund la ntrebrile jocului.

    Jocul Rece, cald, frigeScopul: dezvoltarea perseverenei.Obiective operaionale: s caute jucria ascuns, s respecte indicaiile primite.Resurse didactice: o jucrie, o basma.Desfurarea jocului

  • Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor n timp ce unul dintre ei ascunde o jucrie. La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, i desface basmaua i pornete n cutarea jucriei ascunse. Cnd se apropie de jucrie, propuntorul mpreun cu clasa spun: cald, cnd e foarte aproape strig: frige, iar dac se deprteaz l previn prin cuvntul: rece. Jocul se desfoar prin ndrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, pn gsete jucria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care caut jucria ascuns.

    Jocul sportiv VoiniciiScopul: dezvoltarea forei fizice.Obiective operaionale: s-i trag partenerul de concurs peste linia de control.Resurse didactice: cret, o rigl sau un beior mai gros.Desfurarea jocului Copiii sunt aezai fa n fa , n perechi, cu piciorul drept pe linia de control. Pe sol se aeaz n dreptul fiecrei perechi o rigl sau un beior mai gros. La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil apuc rigla cu ambele mini i ncearc s-i trag partenerul peste linia de control. Cei care reuesc sunt voinicii. La organizarea jocului se va avea n vedere ca perechile s fie, pe ct posibil, cam de ace- eai statur i cu aceeai greutate.

    Jocul de mi care Lupul i oileScopul: consolidarea deprinderilor de alergare. Obiective de referin: s alerge ct mai repede.Resurse didactice: cret. Desfurarea jocului n curtea colii, cadrul didactic traseaz terenul de joc care este un dreptunghi cu laturile lungi de 5-6 m, iar cele scurte de 2-3 m. n acest dreptunghi, reprezentnd pdurea lupului va sta un elev (lupul). De o parte i de alta a dreptunghiului, la 4-5 pai de laturile lungi, stau risi- pii ceilali juctori oile. La semnal, oile trebuie s traverseze pdurea lupului care, n acest timp, ncearc s prind cteva oi. Cei prini devin lupi i prind i ei oile rmase. Jocul continu pn ce rmne ne- prins un singur juctor care va rencepe jocul.

    Jocul distractiv Baloane colorateScopul: consolidarea reprezentrilor cromatice.Obiective operaionale: s grupeze baloanele i sforile dup criteriul culoare. Resurse didactice: baloane (albastre, roii, verzi, galbene), sfori n aceleai culori.Desfurarea jocului Cadrul didactic aranjeaz baloanele, ntr-un col al clasei, legate laolalt ca la vnztorii de baloane fcnd urmtoarea observaie: Sunt oare toate la fel baloanele?; Unele sunt identi-ce i altele deosebite. Dup ce propuntorul distribuie cte un balon fiecrui copil, cere copiilor s pun n acelai loc, mpreun toate baloanele care sunt de aceeai culoare. Copiii sunt ajutai s constate c s-au obinut patru grupuri de baloane fiecare de una i aceeai culoare. Propuntorul atrage atenia c sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil este ndemnat s caute sfoara care corespunde balonului su i apoi s-o nnoade. Dup ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indic numele culorii fiecrui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela rou, cellalt este verde, etc., iar sforile acestui grup sunt i ele albas- tre, roii etc. Jocul poate fi complicat i cu alte sarcini. Propuntorul cere copiilor s aeze ln- g grupul baloanelor albastre, roii, etc. obiecte, jucrii care au culoarea respectiv.

  • ntr-o alt or copiii deseneaz i picteaz baloane, caut culoarea albastr pentru baloane albastre, culoarea galben pentru baloane galbene etc. Baloanele colorate se decupeaz. Se distribuie apoi fiecrui copil cte o foaie pe care au fost desenate numai sforile colorate. Copiii vor ataa sforii baloane de culoare corespunztoare, vor lipi baloanele.

    Jocul Turnul cuburilorScopul: dezvoltarea acuitii senzoriale i a memoriei, folosirea corespunztoare a termenilor:mare, mai mare, potrivit, nepotrivit, sus, jos, dreapta, stnga.Obiective operaionale: s ordoneze cuburile dup mrime respectnd i colorile. Resurse didactice: 5 cuburi din carton de mrimi diferite cu suprafeele 9, 16, 25, 36, 49 cm mbinate prin lipire, suprafeele fiind diferit colorate (rou, alb, negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeai la cele 5 cuburi.Desfurarea jocului La desfurarea jocului particip 2-3 copii, fiecare avnd material individual. Jocul se des- foar sub form de ntrecere. Se dau copiilor urmtoarele sarcini: - S aeze cuburile n ordinea cresctoare sau descresctoare mrimii, respectnd i culorile.De exemplu, sus s fie toate albastre sau n fa s fie toate suprafeele galbene. - Se pune n faa copiilor un cub,ei trebuie s ghiceasc ce culoare este ascuns (deoarece se vd numai 5 suprafee). La nceput copilul se poate ajuta de un al doilea cub (pentru compara-ie), dar mai trziu, va rezolva sarcina numai pe baz de memorie. Se pot folosi nou cuburi din carton de aceeai mrime, la care, de asemenea, ordinea culorilor este aceeai, dar unele suprafee sunt mprite n diferite figuri geometrice colorate n diferite culori, nct copiii pot combina alctuind diferite modele decorative (mozaic).

    Jocul distractiv Cine urc scara mai repede?Scopul: fixarea i aprofundarea operailor de adunare i scdere.Obiective operaionale: s rezolve corect i rapid exerciii de adunare i scdere. Resurse didactice: o scar dubl desenat pe tabl, pe fiecare treapt sunt scrise exerciii de adunare sau scdere cu acelai grad de dificultate la acelai nivel al scrii, un stegule aezat n vrful scrii, cret, caiete, creioane. Desfurarea jocului Acest joc se desfoar sub form de concurs. Clasa este mprit n dou grupe echilibrate din punct de vedere al potenialului intelectual. Din fiecare grup va pleca, la semnalul de ncepere, cte un elev s rezolve exerciiile de pe prima treapt. Imediat ce a terminat de rezolvat exerciiul va pleca urmtorul coleg de echip s rezolve exerciiul scris pe treapta a doua. Continu urmtorul coleg de echip s rezolve urmtorul exerciiu i tot aa pn se termin toate exerciiile grupei sale. Elevii care nu sunt la tabl rezolv n caiet exerciiile repartizate grupei sale. n momentul n care o grup a rezolvat la tabl toate exerciiile, propuntorul spune Stop, chiar dac cealalt grup mai are de rezolvat exerciii. Se va verifica corectitudinea exerciiilor rezolvate, mpreun cu clasa. Grupa care are cele mai multe exerciii rezolvate corect este de- clarat ctigtoare i primete steguleul din vrful scrii.

    Jocul cu text i cnt Vulpea i gteleScopul: mbogirea vocabularului i dezvoltarea auzului muzical.Obiective operaionale: s cnte i s execute micrile cerute de text.Resurse didactice: Jocul muzical Vulpea i gtele , Muzic i versuri: A. Motora Ionescu

  • Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga G te le prin iar b stau la sfat, Vi - ne ho o - ma na a dul- me- cnd, Tot ca ea i - re te hai i noi,

    Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul pea-i fa ce pla nuri de fu - rat Fu - r c te-o gs c, rnd pe rnd. S a - du cem g te- le -na - poi.Desfurarea jocului Copiii aezai n cerc merg, unul dup altul, cntnd n timp ce un copil vulpe pndete dintr-un col, gata s se repead n crdul gtelor strofa I; pe strofa a II-a vulpea fur, pe rnd , 2-3 gte i le duce n brlogul ei (colul dinainte stabilit). Dup terminarea strofei a III-a , toi copiii se duc n brlogul vulpii i iau napoi gtele furate. Jocul se reia de la nceput, cu alt vulpe i alte gte furate.

    Joc "Clopoelul"- parcurgerea unei linii erpuite cu braele ntinse n fa i ducerea n mn a unui clopoel. Pierde copilul la care sun clopoelul n timpul parcurgerii traseului.

    Joc "Celuul chiop"- trre pe palme i un genunchi, cellalt picior va fi ridicat. Joc "Cine pune fasolea pe mas"- aruncarea pe rnd a unui scule cu fasole (de un sfert de kg)Joc "Cursa n saci"- introducerea picioarelor n saci, prinderea gurii sacului cu ambele mini i deplasarea prin sritur

    pe o distan limitat.Joc Cel mai bun ofer - Se leag dou nururi lungi la dou maini, iar la capetele nururilor se leag cte un creion. La ordinul conductorului,

    juctorii ncep s depene nurul pe creion. Ctig acela care primul ajunge la fini.Joc Gemenii - Sunt invitai doi voluntari crora li se leag picioarele n felul urmtor: piciorul stng al unuia de piciorul drept al altuia. Corpurile

    lor sunt legate unul de altul umr ctre umr. Ideea jocului: gemenii acioneaz cu 2 mini diferite (dreapta / stnga).Activiti propuse: ascuirea unui creion, legarea ireturilor, deschiderea buteliei. Ctig acei care s-au descurcat cel mai bine.

    Joc ncal-i echipa! - Se aleg dou echipe. La fiecare echip se alege cte un lider. Cei din ambele echipe se aeaz vizavi, unii n faa altora. Fiecare participant scoate cte un papuc i l arunc la mijloc. Liderii nu sunt prezeni acolo. Misiunea liderului ct mai repede s-i ncale echipa. (interesant este s punei nclminte n plus)

  • Modelul pt Abilit i practice din sptmna a doua a fost imprimat pe o pagin orientat invers (portret) nu a a cum e orientat acum. Astfel am imprimat modele pt 3 copii pe o pagin.

    HARTA PLANETEI ALBASTRE

    HARTA PLANETEI ALBASTRE

  • HARTA PLANETEI ALBASTRE

    CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE1950 -9 mai-Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, n cadrul unui discurs inspirat de Jean Monnet, ca Frana i Republica Federal Germania s i gestioneze n comun industriile crbunelui i oelului, sub autoritatea unei instituii noi care s rmn deschis i altor state europene.Deoarece 9 mai consfinete practic naterea Uniunii Europene, aceast dat a fost aleas pentru a srbtori Ziua Europei.1951 -18 aprilie- Cele ase state, Belgia, Republica Federal Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos, semneaz la Paris Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). Acesta intr n vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o perioad de 50 de ani.1955 - 12 iunie- La ntrunirea de la Messina, minitrii de externe ai statelor membre CECO decid extinderea procesului de integrare european ctre ntreaga economie.1957 - 25 martie- Cele ase state semneaz la Roma Tratatele de instituire a Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Acestea intr n vigoare la data de 1 ianuarie 1958.1960 - 4 ianuarie- La ndemnul Marii Britanii, Convenia de la Stockholm instituie Asociaia European a Liberului Schimb (AELS), cuprinznd o serie de ri europene care nu fac parte din CEE.1963 - 20 iulie- La Yaound, CEE i 18 state africane semneaz un acord de asociere.1965 - 8 aprilie - Are loc semnarea Tratatului de fuzione a organelor executive ale celor trei Comuniti (CEC, CEE i Euratom), prin care se instituie un Consiliu unic i oComisie unic. Acesta intr n vigoare la data de 1 iulie 1967.1966 - 29 ianuarie- Compromisul de la Luxemburg. Ca urmare a unei crize politice, Frana accept s participe din nou la reuniunile Consiliului, n schimbul unui acord conform cruia majoritatea calificat este permis doar dac nu sunt puse n joc interesele majore ale statelor membre.1968 - 1 iulie- Are loc desfiinarea, cu 18 luni nainte de termen, a taxelor vamale pentru bunuri industriale existente ntre statele membre i introducerea unui tarif extern comun.1969 -12 decembrie- efii de stat i de guvern ai CEE reunii la Haga iau hotrrea de a merge mai departe pe drumul integrrii europene, deschiznd astfel calea primului val de extindere.

  • 1970 - 22 aprilie-Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finanarea treptat a Comunitilor printr-un sistem de resurse proprii i totodat extinderea competenelor n materie de control ale Parlamentului European.1972 - 22 ianuarie-La Bruxelles se semneaz tratatele de aderare ntre statele Comunitilor Europene i Danemarca, Irlanda, Norvegia i Marea Britanie.1973 - 1 ianuarie- Danemarca, Irlanda i Marea Britanie ader la Comunitile Europene, care vor cuprinde din acest moment nou state membre. Norvegia se pronun cu o majoritate de voturi mpotriva aderrii, n urma unui referendum organizat n acest scop.1974 - 910 decembrie- efii de stat ai celor nou ri membre se reunesc la Paris, unde decid s se ntlneasc de trei ori pe an n cadrul unui Consiliu European. Acetia i exprim, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru Parlamentul European i aprob nfiinarea Fondului European de Dezvoltare Regional.1975 - 28 februarie- Este semnat, la Lom, o convenie (Lom I), ntre CEE i 46 de state din Africa, Caraibe i Pacific (ACP). 22 iulie- Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atribuiile Parlamentului i este nfiinat Curtea de Conturi a Comunitilor Europene. Acesta intr n vigoare la data de 1 iunie 1987.1979 -710 iunie-Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri n Parlamentul European.1981 -1 ianuarie-Grecia devine membru al CEE. Numrul statelor membre se ridic la zece.1984 - 1417 iunie - A doua rund de alegeri directe pentru Parlamentul European.1985 -7 ianuarie-Jacques Delors devine preedinte al Comisiei (1985-1995). 14 iunie- Este semnat Acordul Schengen n scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunitilor Europene.1986 - 1 ianuarie- Spania i Portugalia devin membre ale CEE. Numrul statelor membre se ridic la 12. 17 i 28 februarie- Se semneaz, la Luxemburg i la Haga, Actul Unic European. Acesta intr n vigoare la data de 1 iulie 1987.1989 - 15 i 18 iunie - A treia rund de alegeri directe pentru Parlamentul European.

    9 noiembrie- Cderea zidului Berlinului.1990 - 3 octombrie -Reunificarea Germaniei.1991 - 910 decembrie- Consiliul European de la Maastricht adopt Tratatul privind Uniunea European, care pune bazele unei politici externe i de securitate comun, ale cooperrii mai strnse n domeniul justiiei i afacerilor interne i ale crerii unei uniuni economice i monetare care s includ moneda unic..1992 - 7 februarie - Se semneaz la Maastricht Tratatul privind Uniunea European. Acesta intr n vigoare la data de 1 noiembrie 1993.1993 - 1 ianuarie- Are loc crearea pieei unice.1994 - 9 and 12 iunie- A patra rund de alegeri directe pentru Parlamentul European.1995 - 1 ianuarie- Austria, Finlanda i Suedia devin membre ale UE. Numrul statelor membre se ridic la 15. Norvegia amn din nou aderarea, ca urmare a unui referendum n care se nregistreaz o majoritatea de voturi negative. 23 ianuarie -ncepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de Jacques Santer (1995-1999). 2728 noiembrie-Conferina Euro-mediteraneean de la Barcelona lanseaz un parteneriat ntre UE i statele situate pe coasta sudic a Mediteranei.1997 - 2 octombrie- Se semneaz Tratatul de la Amsterdam. Acesta intr n vigoare la data de 1 mai 1999.1998 - 30 martie- ncepe procesul de aderare pentru noile ri candidate. Cipru, Malta i alte 10 ri din Europa Central i de Est vor fi implicate n acest proces.1999 - 1 ianuarie- nceputul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece ri ale UE adopt moneda euro, care este lansat pe pieele financiare, nlocuind astfel monedele naionale n desfurarea tranzaciilor de ordin nefinanciar. Banca Central European i asum rolul de a gestiona politica monetar a Uniunii. Grecia se va altura la rndul su celor 11 ri membre ale zonei euro n 2001.

    10 and 13 iunie- A cincea rund de alegeri directe pentru Parlamentul European.15 September- ncepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de Romano Prodi (1999-2004).1516 octombrie- Consiliul European de la Tampere decide crearea unui spaiu european de libertate, securitate i justiie.

    2000 - 2324 martie- Consiliul European de la Lisabona dezvolt o nou strategie de stimulare a ocuprii forei de munc n cadrul UE, de modernizare a economiei, precum i de ntrire a coeziunii i integrrii sociale ntr-o Europ bazat pe cunoatere.

  • 78 decembrie- La Nisa, Consiliul European adopt o decizie comun cu privire la textul unui nou tratat care schimb sistemul de luare a deciziilor n cadrul UE, n perspectiva pregtirii pentru extindere. Preedinii Parlamentului European, ai Consiliului European i ai Comisiei proclam solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.2001 - 26 februarie- Se semneaz Tratatul de la Nisa. Acesta intr n vigoare la data de 1 februarie 2003.

    1415 decembrie- Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este adoptat o declaraie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea ctre o nou reforma instituional a UE i ctre crearea unei Convenii n vederea elaborrii unui proiect de Constituie European.2002 - 1 ianuarie- Intr n circulaie bancnotele i monedele euro pe teritoriul celor 12 state ale zonei euro.

    13 decembrie- Consiliul European de la Copenhaga aprob oficial aderarea la Uniune a celor 10 ri candidate (Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia) la 1 mai 2004.2003 - 10 iulie- Sunt nchise oficial lucrrile Conveniei pentru Viitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Tratat Constituional.

    4 octombrie- ncepe Conferina Interguvernamental pentru elaborarea Tratatului Constituional.2004 - 1 mai- Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia ader la Uniunea European.

    10 and 13 iunie- A asea rund de alegeri directe pentru Parlamentul European.29 octombrie- Se adopt la Roma Constituia European (sub rezerva ratificrii de ctre statele membre).22 noiembrie- i ncepe mandatul o nou Comisie European, prezidat de Jos Manuel Barroso.

    2005 - 29 mai and 1 iunie- Se nregistreaz o majoritate de voturi negative din partea Franei ca rezultat al referendumului aspra Constituiei, urmat la scurt timp i de votul negativ al rilor de Jos.

    3 octombrie-Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia i Croaia.2007 -1 ianuarie-Bulgaria i Romnia ader la Uniunea European. Slovenia adopt moneda unic.

    13 decembrie- Se semneaz Tratatul de la Lisabona. Acesta va intra n vigoare dup ce va fi ratificat de toate statele membre.2008 -1 ianuarie-Cipru i Malta adopt moneda euro.

    12 decembrie- Elveia devine membr a zonei Schengen2009 - 1 ianuarie- Slovacia adopta moneda euro

    LUNA

    Luna este obiectul cel mai apropiat de Pamant. Ea se afla la o distanta de 384.400 km. Pana acum cateva decenii oamenii nu i-au putut vedea decat o singura fata, deoarece ea parcurge complet o orbita exact in timpul in care efectueaza o rotatie completa in jurul axei sale, 27,32166 zile terestre. Masa Lunii este echivalenta cu 0,0123 mase terestre, iar diametrul ei nu este decat 0,27 diametre terestre. Este atat de mica incat acceleratia gravitationala la suprafata ei nu este decat 0,166 g, ceea ce este foarte relaxant pentru viitorii colonisti ai Lunii (imaginati-va ca un cetatean de 72 kg cantareste acolo numai 12 kg). Din pacate, neavand atmosfera, temperaturile variaza foarte mult, intre + 130 o C ziua si - 160 o C noaptea. Pentru a scapa de sub atractia Lunii este suficienta atingerea vitezei de 2,4 km/sec. Acest obiect ceresc, singurul pe care omul a pus piciorul, a fost vizitat pentru prima oara de catre doi din cosmonautii echipajului misiunii APOLLO12. Este vorba despre Neil Armstrong si Edwin Aldrin, care au

  • debarcat in Marea Linistii pe 11 iulie 1969 (sa nu il uitam pe Michael Collins care, desi nu a coborat pe Luna, a avut un rol important in succesul primei misiuni lunare).

    Suprafata Lunii:

    PAMANT

    Pamantul este cea de-a treia planeta de la Soare. Este si cea mai importanta deoarece adaposteste viata. Are un diametru ecuatorial mediu de 2756 km, o masa de 5,9761024 kg, o densitate de 5515 gr/cmc. Face o rotatie completa, in jurul axei in 23,9345 ore. Pamantul se invarte in jurul Soarelui cu o viteza medie de 29,79 km/sec si il ocoleste intr-un an, adica in 365,256 zile.Distanta medie dintre Pamant si Soare este de 149600000 km (o unitate astronomica, 1UA). Temperatura medie este de aproximativ 15o C. Pentru a-i proteja pe oameni de radiatiile periculoase emise de Soare, poseda o atmosfera (compusa din 77% azot, 21% oxigen si bioxid de carbon, neon, argon, heliu) si un camp magnetic, cu ajutorul caruia este deviat vantul solar. Acceleratia gravitationala la suprafata pamantului, la ecuator, este 9,78 m/s2, iar pentru a se desprinde definitiv de pamant navele trebuie sa atinga 11,18 km/sec. Are un satelit natural, LUNA.

  • SECTOR ART INST. Ghirc u Adriana SECTOR TIIN Inst. Ghircu Adriana EXTRATERE TRII OARE EXIST? COLORM PLANETELE

  • AUSTRIA BELGIA CIPRU CEHIA DANEMARCA ESTONIA FINLANDA

    FRAN A GERMANIA GRECIA UNGARIA IRLANDA ITALIA LITUANIA

    LUXEMBURG MALTA OLANDA POLONIA PORTUGALIA SLOVACIA SLOVENIA

    SPANIA SUEDIA ROMNIA BULGARIA MAREA BRITANIE

  • LunaDin folclorul copiilor

    Luna noua, luna nouaTaie painea-n doua Sa ne dai si noua,

    Mie jumatate,Tie jumatate,

    S-avem sanatate,Pe masa bucate,Suflete curate!

    Soare mic si peltic

    Elia David

    Jos din pat, iute s-a dat,In odaie mi-a intrat,

    Soare micSi peltic,

    Cu scufie de pitic,Cu sprancene subtirele

    Si cu pletele inele,Cu picioarele-n papuci

    Si manutele-nClabuci -

    S-a spalat,Si e curat,

    Tot cerul mi-a luminat

    D.L.C.- Educarea limbajului Joc didactic: Ce propoziii frumoase!D.S. Activitate matematica Joc didactic (limita 1-8) Primul, al doilea , al optulea D.L.C.- Educarea limbajului Legenda popular Soarele i Luna lectur dup imaginiD.S. Activitate matematica Joc logic (Comp. i descomp. )D.L.C.- Educarea limbajului Povestire cu nceput dat: i eu sunt prietenul Pmntului!D.S. Activitate matematica Ex. cu mat. Indiv. Numrul i cifra 9 - predareD.S. Activitate matematica Joc logic Ne jucm cu cifra 9 numeraia 1-9DivertismentD.S. Activitate matematica Joc didactic Jocul steluelor (limita 1-9)D.S. Activitate matematica Joc logic Ne jucm cu cifra 9 numeraia 1-9

    PAMANT