View
1.114
Download
22
Category
Preview:
Citation preview
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 1/30
Analiza structurii și
dinamicii resurselor
financiare publice din
bugetul consolidat al
României
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 2/30
1
Cuprins:
Introducere ................................................................................................................. 2
Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale –
criterii și componente ................................................................................................. 3
Categorii de resurse publice .................................................................................... 7
Impozitele. .............................................................................................................. 8
Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada
2010 – 2013 …………………………………………………………….……….. 12
Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al
unităților administrativ - teritoriale în perioada 2010 – 2013 ..................................19
Concluzii ..................................................................................................................28
Bibliografie ..............................................................................................................29
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 3/30
2
Introducere
Subiectul acestui proiect este unul mai actual ca oricând. Orice instituțiestatală, indiferent de gradul său de avuţie, de istorie sau populaţie, îşi influenţează propria economie prin mijloacele care i se conferă datorită statului său unic.Principala instituție care reglementează și influențează economia unui teritoriu estestatul.
Statul reprezintă organizaţia politică ce deţine monopolul impozitării şi allegislaţiei, pe un anumit teritoriu, prin calea utilizării puterii politicii prinorganisme specializate în acest sens și are drept caracteristică esenţială puterea de
constrângere.
Unul din obiectele sale de activitate îl reprezintă procesul bugetar. Procesulbugetar constă în elaborarea bugetului şi se termină cu aprobarea dării de seamădespre executarea lui pentru anul bugetar respectiv. Este un proces decizional,democratic, preponderent politic, continuu, ciclic şi de larg impact public la nivelmacro şi microeconomic, care se manifestă atât pe plan economic cât şi social.
Executarea bugetului de stat este o responsabilitate ce îi revine Guvernului,o instituție din cadrul statului.
Această execuție a bugetului de stat reprezintă încasarea integrală şi întermenele legale a tuturor impozitelor, taxelor şi a altor venituri publice şi
efectuarea cheltuielilor publice în corespondență deplină cu destinaţiile stabilite.Perioada pentru care se face execuția bugetului de stat este de un an. În cadrul bugetului de stat se regăsesc două componente principale: resursele
financiare și cheltuielile financiare. El este considerat un instrument prin care serealizează alocarea şi redisribuirea resurselor şi care este util în procesul reglăriiactivităţii economice.
Bugetul de stat îndeplinește și anumite roluri în economie precum: rolulalocativ al bugetului, rolul redistributiv al bugetului și rolul de reglare a vieţiieconomice.
Tema principală a acestui proiect o reprezintă resursele financiare ale
bugetului de stat. Acestea au fost detaliate pe categorii de resurse și au fostanalizate pe o perioadă de 4 ani, respectiv 2010 – 2013.
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 4/30
3
I. Structura resurselor financiare publice
din bugetul de stat și din bugetele locale–
criterii și componente
Odată cu apariția națiunii au luat naștere și nevoile sociale. Pentrusatisfacerea acestor nevoi este nevoie de resurse financiare, manifestându-se din ceîn ce mai frecvent o cerere sporită pentru acestea. Creșterea nevoilor sociale are unritm mai alert decât cel al produsului intern brut (PIB).
Cererea de resurse financiare publice este determinate de nivelul și evoluțiacheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse, la un moment este
influențată de un ansamblu de factori, printre care pot fi menționați :
factori economici , care imprimă o anumită evoluție a produsului intern ceeace poate să determine sporirea veniturilor impozabile;
factori monetar i (dobânda, credit, masă monetară) care își transmit influența prin preț. Creșterea prețurilor, accentuarea fenomenelor inflaționistegenerează sporirea resurselor din impozite și taxe;
factori sociali , care presupun redistrubuirea resurselor în scopul asigurăriinevoilor de educație, protective și asigurări sociale, sănătate etc.;
factori demografici, care în anumite condiții pot influența numărul
populației active și sporirea numărului contribuabililor; factori politici și militari , care, prin măsurile de politică economică, social
sau financiară pe care le implică, pot avea ca efect sporirea producției și aveniturilor, creșterea contribuțiilor pentru asigurările sociale, sporireafiscalității, asupra bugetului general consolidate, influențând, în același timp,nivelul resurselor financiare publice;
factori de natură financiară, ce sintetizează influența celorlalți factori prindimensiunea cheltuielilor publice.
Existența acestor factori de influență a dus la apariția unor noi categorii deresurse financiare publice, având ca efect diversificarea structurii resurselorfinanciare.
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 5/30
4
Clasificate din punctul de vedere al conținutului economic principalelecategorii de resurse financiare publice sunt:
resurse (venituri) fiscale (impozitele, taxele, contribuțiile); resurse (venituri) nefiscale;
resursele de trezorerie; resursele provenind din împrumuturi publice pe termen mediu și lung; finanțarea prin emisiunea (inflaționistă) monetară fără acoperire.
Resursele fiscale se caracterizează prin conținutul lor de procese economicede redistribuire a PIB-ului sau a avuției naționale, de la persoanele fizice sau juridice, la dispoziția autorităților publice. Aceste procese se concretizează ca prelevări cu caracter obligatoriu sub formele tipice ale impozitelor, taxelor saucontribuțiilor la constituirea diferitelor fonduri financiare publice. Resursele fiscaleasigură cea mai mare parte a resurselor obișnuite ale statului.
Resursele nefiscale sunt reprezentate de veniturile obținute de cătreautoritățile publice din exploatarea întreprinderilor și proprietăților lor, în ipostazade proprietar, care le dp dreptul să participe la repartiția primară a produsului creatsau să valorifice diferite bunuri. Prelevarea acestor resurse la bugetul public nu areun caracter fiscal, semnificând doar mișcarea valorii în limitele aceleiași proprietăți.
Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporară a deficituluicurent al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor de stat, al bugetului asigurărilorsociale și de sănătate, pentru acoperirea golurilor de casă înregistrate la bugetele
locale și a deficitelor tempor are ale bugetelor fondurilor speciale.Resursele financiare provenind din împrumuturi publice pe termenmediu și lung se gestionează tot prin sistemul trezoreriei publice. Împrumuturile publice interne și externe reprezintă un mijloc frecvent de procurare a resurselorfinanciare și, implicit, de acoperire a deficitului bugetar.
Resursele din finanțarea prin emisiunea (inflaționistă) monetară fărăacoperire exprimă, de asemenea, procese de redistribuire a veniturilor în favoareastatului, ca și resursele fiscale, dar într-o formă implicită greu de indentificat pentru persoanele fizice și juridice, de la care se redistribuie puterea de cumpărare.
Un alt criteriu de clasificare a resurselor financiare publice este nivelul
administrativ/structura organizatorică a statelor. Resursele se mobilizează diferitdiferențiindu-se astfel:
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 6/30
5
a)
În cazul statelor de tip unitar: resurse ale administrație centrale, care se reflectă în bugetul
central/general (de stat); resurse ale administrației locale, care se reflectă în bugetele
locale ale unitpților administrativ – teritoriale;
resurse ale asigurprilor sociale, care, de regulă, se reflectă într -un buget separat și se administrează de organisme specializate,regăsindu-se, în final împreună cu celelalte resurse bugetare, în
bugetul public consolidat.
b) În cazul statelor de tip federal: Resurse ale statului federal, cuprinse în bugetul federal; Resurse ale statelor membre, reflectate în bugetul fiecărui stat
membru al federației;
Resurse ale entităților administrativ locale , din cadrul fiecăruistat federat, ce se înscriu în bugetele locale.
În strânsă legătură cu gruparea de mai sus, se poate face și o clasificare dupămodul cum se structurează resursele financiare pe componentele bugetului generalconsolidat , și anume:
1
resur sele fi nanciare ale bugetul ui de stat , din care fac parte veniturilecurente de tipul impozitelor, taxelor, veniturilor nefiscale, veniturile dincapital, donații și sponsorizări, precum și încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate;2
resursele fin anciare ale asigurărilor sociale de stat provenind dincontribuțiile pentru asigurările sociale, diverse venituri și subvenții;
3 resursele financiare cu destinație specială, constând, în principal, dincontribuții ce alimentează fondurile speciale constituite la nivel central;
4 resursele financiare ale bugetelor unităților administrative - teri toriale , precum: impozitele, taxele și veniturile nefiscale cu caracter local, venituriledin capital, veniturile cu destinație special, prelevările din bugetul de stat, detipul cotelor și sumele defalcate din impozitul pe salarii, subvențiile,
donațiile și sponsorizările, împrumuturile contractate și încasările dinîmprumuturile acordate.
În funcție de regularitatea folosirii lor resursele financiare publice formează2 categorii, respectiv:
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 7/30
6
1)
resur se ordinare sau cur ente : sunt cele la care statul apelează în modobișnuit, în condiții considerate normale și care se încasează la buget cu oanumită regularitate. În această categorie se includ: veniturile fiscal,contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, contribuțiile ce alimenteazăfondurile speciale și veniturile nefiscale.
2)
resurse extraordinare, incidentale sau întâmplătoare sunt cele la carestatul recurge în situații excepționale, când practic resursele curente nuacoperă cheltuielile publice. Resursele extraordinare cuprind:împrumuturile de stat interne și externe, transferurile, ajutoarele șidonațiile primite din străinătate, sumele rezultate din lichidarea participațiilor de capital în străinătate și din valorificarea peste granița a bunurilor statului, precum și emisiunea bănească fără acoperire îneconomia reală.
După un alt criteriu de clasificare a resurselor financiare publice, șianume în funcție de locul de proveniență, acestea se grupează în:
a. resursele externe sunt în principal, împrumuturile de stat externecontractate la institurii financiare internaționale, la guvernele altorțări, la bănci cu sediul în alte stat la orice deținători străini decapitaluri bănești. La acestea se adaugă diferitele transferuri externe primite sub formă ajutoarelor nerambursabile de la organismeleinternaționale sau din partea altor state;
b. resur sele interne sunt cele de tipul impozitelor, taxelor, contribuțiilor,
veniturilor nefiscale, împrumuturilor contractate la persoanele fizice și juridice din propria țară, alte venituri excepționale;
În România, resursele financiare publice sunt structurate pe criteriieconomice, în conformitate cu structura sistemului bugetar. Potrivit prevederilorLegii privind finanțele publice, resursele financiare publice se constituie și segestionează printr -un sistem unitar de bugete , și anume: bugetul de stat, bugetulasigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor special,, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate
integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor special, bugetele instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantatede stat ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice și
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 8/30
7
bugetul fondurilor externe nerambursabile, în condițiile asigurării echilibruluifinanciar. 1
Principalele categorii de resurse publice sunt:
I.
Resursele bugetului de stat: Venituri curente
A.
Venituri fiscale:A.1. Impozite directe;A.2. Impozite indirecte.
B. Venituri nefiscale
Venituri din capital Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
II. Resursele bugetului asigurărilor sociale de stat:
A. Venituri fiscale:
A.1. Contribuția pentru asigurările sociale; A.2. Alte contribuții.
B. Venituri nefiscale
III. Resursele bugetelor locale2
1 Venituri proprii (fiscale și nefiscale); 2
Cote și sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;3 Cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor
locale;
4
Transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.
1 Legea privind finan ț ele publice nr. 500 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
597din 13 august 2002, cu modificările și completările ulterioare 2 Legea privind finanțele publice locale nr. 273 din 29 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României ,Partea I, nr . 627 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 9/30
8
IV.
Resursele fondurilor speciale
Veniturile fiscale ale bugetului de stat și a celor locale se împart înimpozite directe și indirecte.
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sauaverea persoanelor fizice și juridice la dispozițian statului în vederea acopeririicheltuielilor publice.
Caracteristicile definitorii ale impozitelor, ca principală formă a resurselorfinanciare publice, pot fi sintetizate astfel:
1 prelevarea sub forma impozitelor are titlu obligatoriu (în sarcinacontribuabilului) și se realizează în mod silit;
2 impozitele se prelevă la dispoziția statului, fără o contraprestație directă din partea acestuia;
3 prelevarea sub forma impozitelor se efectuează cu titlu nerestituibil
(nerambursabil).
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic ș i social.Rolul cel mai important se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea constituiemijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperireacheltuielilor publice.
Printre elementele impozitului se numără: [1] Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este
stabilită, prin lege, obligația de plată a impozitului. Din acest motiv,subiectul se mai numește și
plătitor;
[2]
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectul impozitului plătit. Acesta mai este cunoscutși sub denumirea de destinatar al impozitului;
[3] Obiectul impozitului este cunoscut și sub denumirea de materieimpozabilă, reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor șiaverilor sau activități aducătoare de valori ce intră sub incidențaimpozitării;
[4] Sursa impozitului desmnează substanță sau valoarea din care se preia sause suportă impozitul, presupunând o diminuare a ei;
[5]
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în bazacăreia se dimensionează materia impozabilă;
[6] Cota impozitului cunoscută și sub denumirea de cota de impozitare,exprimă mărimea procentuală a impozitului pe unitatea de materieimpozabilă ce revine statului;
[7] Asieta desemnează un ansamblu de modalități și procedee tehnicefolosite de organele fiscale la așezarea, calcularea, urmărirea și încasarea
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 10/30
9
impozitelor, respectiv reglementările prin care se pune în aplicarerealizarea impozitului ca venit al statului.
Impunerea reprezintă un complex de măsuri și operațiuni, efectuate în bazalegii, care au drept ca scop final stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice. Impunerea are atât o latură de natură politică, cât șiuna de ordin tehnic (concretizată în metodele tehnice utilizate pentru determinareamărimii obiectului impozabil și a cuantumului impozitului). După părerea luiAdam Smith3, la baza politicii fiscale a statului ar trebui să stea mai multe principiisau maxime, după cum urmează:
1. Principiul justeții impunerii (echității fiscale) care constă în aceea casupușii fiecărui stat să contribuie, pe cât posibil, cu impozite în funcțiede veniturile pe care le obțin;
2. Principiul certitudinii impunerii presupune ca mărimea impozitelor
datorate de fiecare persoană să fie certă și nu arbitrară, iar termenele,modalitatea și locul de plată să fie stabilita fără echivoc;
3. Principiul comodității perceperii impozitelor cere ca impozitele săfie percepute la termenele și în modul cel mai convenabil pentrucontribuabil;
4. Principiul randamentului impozitelor urmărea ca sistemul fiscal săasigure încasarea impozitelor cu un minim de cheltuieli și sp fie câtmai puțin apăsător pentru plătitori.
Teoria și practica fiscală consemnează diferite modalități tehnice deimpozitare, care se delimitează, în funcție de regimul distribuirii obligațiilor cerevin contribuabililor în 2 mari sisteme.
Sistemul impozitelor de repartiție a apărut încă din perioada feudalismului,și presupune mai întâi stabilirea sumei globale a impozitelor de încasat la nivelulorganelor centrale ale statului, în funcție de necesarul de venituri al statului.Această sumă era apoi repartizată pe unități administrativ – teritoriale, din treaptăîn treaptă, corespunzător organelor administr ative ale statului.
Sistemul impozitelor de cotitate presupunea efectuarea calculelor în sensinvers: se pornește de la identificarea și evaluarea materiei impozabile, inclusiv a
impozitului aferent, în sarcina fiecărui contribuabil, trecându-se apoi la însumarea,în cascadă, a impozitului de plată la nivelul fiecărei unități administrativ – teritoriale, până la nivelul administrașiei centrale de stat.
3 Adam Smith, Avuția națională, volumul II, Editura Academiei Republicii populare Române, București, 1965, p.242 - 244
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 11/30
10
Odată stabilită mărimea impozitului, organele fiscale trebuie să aducă lacunoștință contribuabililor cuantumul impozitului datorat statului și termenele de plată ale acestuia. După aceasta se trece la perceperea (încasarea) impozitelor.Încasarea impozitelor de către organele fiscale direct de la plătitori cunoaște 2variante de realizare:
a)
când plătitorul este obligat să se deplaseze la sediul organelor fiscale pentru a achita impozitul datorat statului (în acest caz avem de-a facecu așa-numitul impozit portabil );
b) când organul fiscal are obligația de a se deplasa la domiciliul plătitorilor pentru a le solicita să achite impozitul (este vorba aici deimpozitul cherabil ).
Gradul de colectare (încasare) a impozitelor (Gci) poate fi determinat cuajutorul relației:
Gci = î
∙ 100 unde: î = î
= ă î
În practica fiscală se întâlnește o diversitate de impozite care se deosebesc nunumai ca formă, ci și în ceea ce privește conținutul lor. Pentru a sesiza mai ușorefectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic, financiar, social și
politic, este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii științifice.
I.
După trăsăturile de fond și de formă:
A.
Impozite directe:1. Impozite reale:
a) Impozitul funciar
b)
Impozitul pe clădiri c) Impozitul pe activități industriale, comerciale și profesii libere d)
Impozitul pe capitalul mobiliar sau bănesc
2.
Impozite personale
2.1. Impozite pe venit:
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 12/30
11
a)
Impozite pe veniturile persoanelor fizice b) Impozite pe veniturile societăților de capital
2.2.
Contribuții privind securitatea socială: a) Plătite de angajatori
b) Plătite de angajați 2.3.
Impozite pe avere:a) Impozite pe averea propriu – zisă
b) Impozite pe circulația averii c) Impozite pe sporul de avere
B. Impozite indirecte:1. Taxe de consumație 2. Impozite care provin de la monopolurile fiscale3. Taxe vamale
4.
Taxe de timbru și de înregistrare
II. După obiect: A. Impozite pe venitB. Impozite pe avereC. Impozite pe cheltuieli
III. După scopul urmărit: A. Impozite financiareB.
Impozite de ordine
IV. După frecvența cu care se realizează: A. Impozite permanente (ordinare)B. Impozite incidentale (extraordinare)
V. După instituția care le administrează: A. În statele de tip federal
1. Impozite federale2. Impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale
unei federații 3. Impozite locale
B. În statele de tip unitar1. Impozite ale administrației centrale de stat 2. Impozite locale
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 13/30
12
II. Mutații în structura resurselor financiare
publice din bugetul de stat în perioada
2010 – 2013
Tipur i de resurse fi nanciare publi ce 2010 2011 2012 2013
Veni tur i curente 64825,1 77058,3 83577,1 86694,0Veni tur i fi scale 56305,1 69527,7 75615,8 80175,2
Impozitu l pe prof it, salar ii , venit șicâștiguri din capital
14460,1 15604,1 18685,9 20040,9
Impozitul pe profi t 10090,9 10289,2 10824,7 10893,2 Impozitul pe salarii și venit 3531,0 4607,4 6901,5 7894,6
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
838,3 707,5 959,7 1253,1
Impozite și taxe pe proprietate 4,5 -0,5 0,4 51,0 Impozite și taxe pe bunuri și servicii 41222,4 53227,9 56202,2 59432,2
TVA 24263,6 34742,0 35586,3 36610,3Accize 16212,3 17805,9 18910,8 19798,0
Alte impozite și taxe p e bunuri și
servicii
16,4 10,3 16,9 419,1
Taxa pe util izarea bunur ilor,
autorizarea
utiliz ări i bunuri lor sau pedesf ășur area de
activit ăți
730,1 669,8 1688,1 2604,8
Impozitu l pe comertu l exter ior (taxe
vamale)
574,0 673,7 707,3 620,0
Alte impozite și taxe fiscale 44,1 22,5 20,1 31,1
Contribuții de asigurări 395,0 215,4 155,2 160,5Venitur i nefiscale 8125,0 7315,2 7806,0 6358,4 Subvenții - - - -
Veni tur i din capital 282,6 275,6 306,4 299,8 Donații 500,9 0,0 1,4 -
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
2457,5 1650,7 3239,0 3926,2
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 14/30
13
Operațiuni financiare 6,3 1,1 4,7 6,6 Încasări din rambursarea
împrumutur il or
6,3 1,1 4,7 6,6
Sume încasate în contul uni c, la
bugetul de stat
-21,6 385,5 42,9 -365,3
Veni tur i totale 68050,7 79371,2 87171,5 90561,4
În urma datelor prezentate în graficul de mai sus se poate observa creștereaveniturilor curente în fiecare an în perioada 2010 – 2013. În anul 2013 veniturilecurente:
au crescut cu 3116,9 mil. lei (3,6%) comparativ cu anul 2012; au crescut cu 9635,7 mil. lei (11,11%) comparativ cu anul 2011; au crescut cu 21868,9 mil. lei (25,23%) comparativ cu anul 2010.
64825.1
77058.383577.1 86694
0
10000
20000
30000
40000
50000
6000070000
80000
90000
100000
2010 2011 2012 2013
Venituri curente (milioane lei)
Venituri curente
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 15/30
14
La fel ca veniturile curente și veniturile fiscale au înregistrat o creștereanuală în decursul celor 4 ani analizați. În concluzie, veniturile fiscale din 2013:
au crescut cu 4559,4 mil. lei (5,69%) față de anul anterior; au crescut cu 10647,5 mil. lei (13,28%) față de anul 2011; au crescut cu 23870,1 mil. lei (20,77%) față de anul 2010.
56305.169527.7
75615.880175.2
0100002000030000400005000060000
700008000090000
2010 2011 2012 2013
Venituri fiscale (milioane lei)
Venituri fiscale
81257315.2
7806
6358.4
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
2010 2011 2012 2013
Venituri nefiscale (milioane lei)
Venituri nefiscale
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 16/30
15
Situația veniturilor nefiscale nu este similară cu cea a veniturilor fiscale. Îndescursul celor 4 ani acestea au crescut dar au și scăzut. Prin urmare, veniturilenefiscale din 2013:
au scăzut cu 1447,6 mil. lei (18,54%) față de anul 2012;
au scăzut cu 956,8 mil. lei (13,08%) față de anul 2011; au scăzut cu 1766,6 mil. lei (21,74%) față de anul 2010.
În anul 2010 s-a hotărât majorarea TVA-ului de la 19% la 24%. Aceastănouă reglementare a avut drept urmare și majorarea veniturilor fiscale din TVA în
perioada 2010 – 2013. Veniturile din 2013: au crescut cu 1024 mil. lei (2,78%) comparativ cu anul anterior; au crescut cu 1868,3 mil. lei (5,10%) comparativ cu anul 2011; au crescut cu 12346,7 mil. lei (33,73%) comparativ cu anul 2010.
24263.6
34742 35586.3 36610.3
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
3500040000
2010 2011 2012 2013
TVA
TVA
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 17/30
16
Veniturile totale realizate din cuantumul diferitelor tipuri de resursefinanciare din care sunt formate au avut o creștere semnificativă în cei 4 ani.Veniturile totale din ultimul an analizat, respectiv 2013:
s-au majorat cu 3389,9 mil. Lei (3,74%) față de anul 2012;
s-au majorat cu 11190,2 mil. Lei (12,36%) față de anul 2011; s-au majorat cu 22510,7 mil. Lei (24,86%) față de anul 2010.
În următoarele patru grafice, în care se evidențiază evoluția veniturilor
bugetului de stat în ultimii 4 ani, sunt prezentate ponderile principalelor tipuri deresurse financiare publice din valoarea totală a acestora.
68050.779371.2
87171.5 90561.4
0
10000
20000
30000
40000
50000
6000070000
80000
90000
100000
2010 2011 2012 2013
Venituri totale (milioane lei)
Venituri totale
96%
0%4%0%
2010
Venituri curente
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 18/30
17
Totalul veniturilor în anul 2010 este de 68050,7 mil ioane de lei . Acest
total este format din: 96% venituri curente; venituri din capital care au o valoare
de 275,6 milioane lei, o pondere mică în veniturile totale (apropiată de 0); 4% din
sume de la UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și operațiuni financiareîn valoare de 1,1 mi li oane lei cu o pondere foarte mică din total (apropiată de 0).
Totalul veniturilor în anul 2011 este de 79371,2 mi li oane de lei . Acesttotal este format din: 98% venituri curente; venituri din capital care au o valoare
de 282,6 milioane lei, o pondere mică în veniturile totale (apropiată de 0); 2% din sume de la UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și operațiuni
financiare în valoare de 6,3 mil ioane lei cu o pondere foarte mică din total(apropiată de 0).
98%
0%2%
0% 2011
Venituri curente
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 19/30
18
Totalul veniturilor în anul 2012 este de 87171,5 mi li oane de lei . Acesttotal este format din: 96% venituri curente; venituri din capital care au o valoare
de 306,4 milioane lei, o pondere mică în veniturile totale (apropiată de 0); 4% din
sume de la UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și operațiuni financiareîn valoare de 4,7 mi li oane lei cu o pondere foarte mică din total (apropiată de 0).
Totalul veniturilor în anul 2012 este de 90561,4 mi li oane de lei . Acest
total este format din: 96% venituri curente; venituri din capital care au o valoare
de 299,8 milioane lei, o pondere mică în veniturile totale (apropiată de 0); 4% din sume de la UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și operațiuni financiare
în valoare de 6,6 mi li oane lei cu o pondere foarte mică din total (apropiată de 0).
96%
0%4%0%
2012
Venituri curente
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
96%
0%
4%
0%
2013
Venituri curente
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 20/30
19
III. Mutații în structura resurselor financiare
publice din bugetul centralizat al unităților
administrativ - teritoriale în perioada 2010 – 2013
Tipur i de resurse fi nanciare
publice
2010 2011 2012 2013
Veni tur i curente 41891,8 42171,6 44567,3 46412,6Veni tur i fi scale 34524,3 33023,9 34447,9 35898,7
Impozitu l pe profit,salarii,venit și câștiguridin capital
14466,0 14502,4 14097,0 14885,9
Impozitul pe profi t 24,3 19,9 29,8 32,6 Impozitul pe salarii și venit 14425,8 14468,9 14055,2 14841,3
Alte impozite pe venit, profit șicâștiguri din capital
16,0 13,5 12,0 12,0
Impozite și taxe pe proprietate 3797,1 3976,9 4060,0 4352,2 Impozite și taxe pe bunuri și
servicii
16129,2 14414,7 16162,2 16497,5
TVA 14982,4 13175,4 14929,7 15216,7Accize - - - -
Alte impozite și taxe pe bunuriși servicii
54,0 44,4 35,3 36,8
Taxa pe util izarea bunur ilor,
autorizarea
util izari i bunur ilor sau pe
desfasur area de
activitati
1092,8 1194,9 1197,2 1243,9
Impozitu l pe comertul exter ior
(taxe vamale)- - - -
Alte impozite și taxe fiscale 132,0 129,9 128,7 163,2Contribuții de asigurări - - - -
Venitur i nefiscale 7367,6 9147,7 10119,4 10513,8 Subvenții 5340,9 5672,5 4654,3 5994,0
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 21/30
20
Veni tur i din capital 294,6 396,8 274,4 262,4 Donații 209,2 99,6 72,0 80,3
Sume de la UE în contu l
plăților efectuate* și
prefinanțări
2279,9 3517,8 3873,7 4126,1
Operațiuni financiare 2,0 0 0 0 Încasări din rambursarea
împrumutur il or
2,0 0 0 0
Sume încasate în contul uni c,
la bugetul de stat
- 0 0 0
Veni tur i totale 50018,3 51858,2 53441,7 56875,4
În urma datelor prezentate în graficul de mai sus se poate observa creștereaveniturilor curente în fiecare an în perioada 2010 – 2013. În anul 2013 veniturilecurente:
au crescut cu 1845,3 mil. lei (3,98%) comparativ cu anul 2012;
au crescut cu 4241 mil. lei (9,14%) comparativ cu anul 2011;
au crescut cu 4520,8 mil. lei (9,74%) comparativ cu anul 2010.
41891.8 42171.6
44567.3
46412.6
39000
40000
41000
42000
43000
44000
45000
46000
47000
2010 2011 2012 2013
Venituri curente (milioane lei)
Venituri curente
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 22/30
21
În urma datelor prezentate în graficul de mai sus se poate observacreșterea/descreșterea veniturilor fiscale în perioada 2010 – 2013. În anul 2013veniturile fiscale:
au crescut cu 1450,8 mil. lei (4,04%) comparativ cu anul 2012;
au crescut cu 2874,8 mil. lei (8%) comparativ cu anul 2011; au crescut cu 1374,4 mil. lei (3,83%) comparativ cu anul 2010.
34524.3
33023.9
34447.9
35898.7
31500
32000
32500
33000
33500
34000
34500
35000
35500
36000
36500
2010 2011 2012 2013
Venituri fiscale (milioane lei)
Venituri fiscale
7367.6
9147.710119.4 10513.8
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2010 2011 2012 2013
Venituri nefiscale (milioane lei)
Venituri nefiscale
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 23/30
22
Spre deosebire de situația veniturilor fiscale, cele nefiscale au înregistrat ocreștere continuă în decursul celor 4 ani observați. Prin urmare, veniturile nefiscaledin 2013:
au crescut cu 394,4 mil. lei (3,76%) față de anul 2012; au crescut cu 1366,1 mil. lei (13%) față de anul 2011; au crescut cu 3146,2 mil. lei (29,9%) față de anul 2010.
În anul 2010 deși s-a hotărât majorarea cotei TVA-ului de la 19% la 24%,această nouă reglementare nu a avut același rezultat asupra veniturilor din TVA ale unităților administrative teritoriale ca în cazul bugetului de stat. În anul 2011veniturile atrase în urma impozitării prin cota de TVA au cunoscut o scăderedrastică față de ceilalți ani analizați. Dacă privim din punctual de vedere alveniturilor din anul 2013 acestea:
au crescut cu 287 mil. lei (1,89%) comparativ cu anul anterior;
au crescut cu 2041,3 mil. lei (13,41%) comparativ cu anul 2011; au crescut cu 234,3 mil. lei (1,54%) comparativ cu anul 2010.
14982.4
13175.4
14929.7
15216.7
12000
12500
13000
13500
14000
14500
15000
15500
2010 2011 2012 2013
TVA
TVA
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 24/30
23
Cum era de așteptat, dacă veniturile totale ale bugetului de stat au crescut și încazul unităților administrativ- teritoriale veniturile totale au crescut continuu îndecursul celor 4 ani analizați, respectiv 2010 – 2013. Comparând veniturile din2013 cu cele din ceilalți ani, ele:
s-au majorat cu 3433,7 mil. Lei (6,04%) față de anul 2012; s-au majorat cu 5017,2 mil. Lei (8,82%) față de anul 2011; s-au majorat cu 6857,1 mil. Lei (12,06%) față de anul 2010.
În următoarele patru grafice, în care se evidențiază evoluția veniturilor din bugetul centralizat al unităților administrativ - teritoriale în perioada 2010 - 2013,sunt prezentate ponderile principalelor tipuri de resurse financiare publice dinvaloarea totală a acestora.
50018.3
51858.2
53441.7
56875.4
46000
48000
50000
52000
54000
56000
58000
2010 2011 2012 2013
Venituri totale (milioane lei)
Venituri totale
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 25/30
24
Totalul veniturilor în anul 2010 este de 50018,3 mi li oane de lei . Acest
total este format din: 84% venituri curente; 11% din subvenții; 4% din sume de laUE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și 1% din venituri de capital.
Totalul veniturilor în anul 2011 este de 51858,2 mi li oane de lei . Acesttotal este format din: 81% venituri curente; 11% din subvenții; 7% din sume de la
UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și 1% din venituri de capital.
84%
11%
1%4%
0%
2010
Venituri curente
Subvenții
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
81%
11%
1%7%
0%2011
Venituri curente
Subvenții
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 26/30
25
Totalul veniturilor în anul 2012 este de 53441,7 mi li oane de lei . Acest
total este format din: 83% venituri curente; 9% din subvenții; 7% din sume de la
UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și 1% din venituri de capital.
Totalul veniturilor în anul 2013 este de 56875,4 mi li oane de lei . Acest
total este format din: 82% venituri curente; 11% din subvenții; 7% din sume de la
UE în contul plăților efectuate* și prefinanțări și din venituri de capital care au ovaloare de 262,4 mi li oane lei (având o pondere mică, apropiată de 0).
83%
9%
1%
7%
0%
2012
Venituri curente
Subvenții
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
82%
11%
0% 7%
0%
2013
Venituri curente
Subvenții
Venituri din capital
Sume de la UE în contul plățilorefectuate* și prefinanțări
Operațiuni financiare
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 27/30
26
În următorul tabel sunt prezentate veniturile din bugetul centralizat alunităților administrativ – teritoriale pe fiecare județ al României.
Județul Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012Bihor 1245,8 1210,3 1249,1
Bistrița – Năsăud 616,4 652,7 790,6Cluj 1505,5 1561,3 1604,8
Maramureș 870,3 831,1 907,2Satu Mare 653,7 692 704,5
Sălaj 479,8 514,1 556,8Alba 733,2 751 797,9
Brașov 1286,1 1366,8 1303,4Covasna 412,9 402,3 431,1Harghita 638,9 657,4 638,4Mureș 1070,4 1119,8 1147,1Sibiu 932,8 1003,7 968Bacău 1174,3 1206,6 1199
Botoșani 700,4 785,6 826,2Iași 1422,8 1494,8 1436,6
Neamț 921,9 986,9 913Suceava 1282 1338,9 1413,8Vaslui 748,2 794,6 706,6Brăila 584,1 596,6 689,9Buzău 790,6 735,4 752,7
Constanța 1470,9 1618,6 1641,2Galați 969,8 984,3 1032,8Tulcea 587,8 531,8 487,4
Vrancea 706 642,1 638,9
Argeș 1168 1160,6 1265,7Călărași 488,3 499,2 517,1Dâmbovița 848,8 959,2 880,6
Giurgiu 445 498,1 517,3Ialomița 463,9 442,4 411,9Prahova 1535,9 1489,5 1509,8
Teleorman 620,3 556,2 591,8
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 28/30
27
Ilfov 1030,9 1044 1167,3Mun. București 7391,5 7288,6 6965,3
Dolj 1209,6 1146,8 1232Gorj 711,3 693,7 697,7
Mehedinți 605,1 625,4 629,6Olt 760,4 741,3 812,8Vâlcea 790,6 873,5 847,1Arad 1048,1 992,5 1071,2
Caraș - Severin 568,6 657,2 663Hunedoara 948,7 1023 1018,3
Timiș 1482,6 1634 1783,8
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 29/30
28
Concluzii
Scopul acestui proiect a fost acela de a reda o imagine clară asupra bugetuluide stat și a bugetului centralizat al unităților – administrativ teritoriale, de a
prezenta componentele acestora, respectiv tipurile de resurse financiare publice dincare sunt sunt formate, evoluția acestora în perioada 2010 – 2013.
S-a putut observa că în decursul celor 4 ani ambele bugete au avut o creșterecontinuă, fapt ce arată că România se află în ascensiune economică. Bugetul de stata atins pragul de 90561,4 milioane de lei iar bugetul unităților administrativ – teritoriale a atins pragul de 56875,4 milioane de lei în anul 2013.
Sectorul public este o necesitate pentru orice economie. Funcţionareasectorului public nu este perfectă, ea însăşi înregistrând eşecuri, pe care societateale poate ameliora fie printr-o schimbare de intervenţie publică, fie printr -ointervenţie privată sau mixtă.
Astăzi, în ceea ce priveşte intervenţia statului în economie, se doreşte oredimensionare a rolului acestuia, adică, mai exact, o restructurare a relaţiilor de proprietate. Cele două obiective ale redimensionării rolului statului sunt reducerea ponderii sale ca agent economic şi diversificarea funcţiilor acestuia, ca stat de
drept, garant al bunei funcţionări a pieţelor şi a liberei competiţii. Tendința de redimensionare a rolului statului nu are în vedere ignorarea
funcţiilor statului deoarece acesta va continua să aibă mereu o funcţie economică,în calitate de actor al pieţei. Ce e cu adevărat important e că firmele de stat trebuiesă actioneze într -un mediu economic de piaţă. Ele sunt cele care trebuie să sesupună regulilor pieţei şi nu piaţa este cea care se supune capriciilor statului.Indiferent de gradul său de implicare în economie, statul trebuie să rămână garantuldrepturilor şi libertăţilor fundamentale. În mediul economic exerciţiul libertăţii
individuale se întrepătrunde cel mai adânc cu respectul pentru libertatea celorlalţi.Primul care trebuie să respecte această regulă trebuie să fie chiar statul. Acţiunea sa pe piaţă trebuie să se facă fără a limita libertatea celorlalţi actori ai pieţei.
7/23/2019 Tema 2 Proiect Finante
http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-proiect-finante 30/30
Bibliografie:
Adam Smith, Avuția națională, volumul II, Editura Academiei Republicii
populare Române, București, 1965, p. 242 - 244
Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010
Oleg Stratulat, Sistemul resurselor financiare publice, Editura Științifică,
Chișinău, 2003
Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007
Văcărel, I. (coord.) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2008
Anuarul statistic al României http://www.insse.ro Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
Clasificația indicatorilor privind bugetul de stat, Ordinul MFP nr.
1954/16.12.2005
Conturile de execuție ale bugetului de stat 2008 – 2013
Legea privind finanțele publice locale nr. 273 din 29 iunie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României , Partea I, nr . 627 din 20 iulie 2006, cu
modificările și completările ulterioare
Legea privind finanțele publice nr. 500 din 11 iulie 2002, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu
modificările și completările ulterioare
Legea privind modificarea și completarea Codului muncii, nr 345 din 18 Mai
2011, publicată în Monitorul Oficial al României
OUG privind modificarea TVA-ului, nr 58 din 1 Iulie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României
Rapoarte și analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiuliulfiscal.ro
Recommended