CHESTIONAR PENTRU ELEVIAPARTINAND MINORITATILOR NATIONALE

1.Carei etnii apartii?a.romana;b.roma;2.Frecventezi scoala?a.da,zilnic;b.da,dar mai lipsesc uneori;c.da,cu foarte multe absente;d.rareori;

3.Iti place sa mergi la scoala?a.da,intotdeauna;b.aproape intotdeauna;c.uneori;d.rareori;4.De ce?…………………………………………………………………………………….5.Desfasurati la clasa activitati in limba materna ?…………………………………………………………………………………….6.Dar in afara clasei ?…………………………………………………………………………………….7.Care sunt persoanele care se ocupa de astfel de activitati ?…………………………………………………………………………………….8.Aveti voie sa vorbiti intre voi la scoala ,in recreatii, limba materna ?…………………………………………………………………………………….9.Va simtiti neglijati in scoala fiindca sunteti romi ?a.nu;b.nu,deloc;ba,dimpotriva;10.Aveti voie sa organizati momente in limba romani in cadrul serbarilor,activitatilor de la clasa,etc ?a.da;b.nu;11.Cunosti drepturile copilului ?a.da;b.nu;c.nu stiu sigur;12.Cate astfel de drepturi poti enumera ?a.nici un drept;b.1-3 drepturi;c.4-7 drepturi;d.8-10 drepturi;13.Tu beneficiezi de aceste drepturi ?…………………………………………………………………………………14.Unde crezi ca beneficiezi cel mai mult de aceste drepturi ?a.acasa;b.la scoala;15.Cadrele didactice din scoala sunt tolerante cu tine ?…………………………………………………………………………………….16.Esti sprijinit de invatatoarea/invatatorul tau atunci cand ai vreo problema personala ?

1

a.da,mult;b.potrivit;c.putin;d.nu;17.Crezi ca exista vreo deosebire intre tine si ceilalti copii,de alta etnie?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….18.Esti mandru/mandra ca apartii minoritatii tale etnice?a.da;b.nu;19.Cum ai putea tu sa devii un rom mai bun?a.sa spun tuturor ce fel de oameni sunt romii,sa le prezint calitatile;b.sa devin un mare pictor /artist/cercetator/etc si sa le spun tuturor ca sunt rom/roma;c.sa invat cat mai multe despre etnia mea;d.nu stiu cum as putea face acest lucru.

****Activitate nonformala – pozitivare

Foarte adesea, proiectele de tineret implică un fel de schimb intercultural. Schimbul poate fi un grup de tineri ce se întâlneşte cu un alt grup şi petrec o săptămână împreună sau poate fi un fel de seminar la care iau parte participanţi diferiţi ca etnie, religie...

Am optat pentru varianta unui seminar Obiective:

2

Conştientizarea participanţilor asupra diferenţelor culturale Analizarea propriilor „rădăcini” să se vadă pe ei înşişi ca fiinţe „culturale” Pregătirea este pentru un schimb individual pe termen lung

Timpul – o zi de week-endParticipanţi – 16 Traineri – 2Este o limbă comună pentru toată lumea

Activitatea nr. 1„Poţi să vezi ce văd eu”

Încearcă să concentrezi discuţia pe ceea ce înseamnă să accepţi o perspectivă diferită, şi de ce „în mod normal” te fixezi pe modul în care priveşti tu lucrurile. Poţi aprecia o perspectivă diferită?

Activitatea nr. 2Exerciţiu individual „Calea mea spre celălalt”.

Asigură-te că ai „celulele”ce expun copilăria/familia, şcoala, prietenii, „alţii importanţi” din viata ta, şi o celulă în care participanţii se pot gândi la societatea/regiunea/naţiunea din care vin. Asigură-te că plasezi elementele în celule astfel încât stârnesc gândirea ce stimulează oamenii să reflecte, şi nu gânduri ce influenţează participanţii să gândească într-o anume direcţie. În special cu celula cadrului-societăţii, poţi fi tentat să presupui că „ştii” cum această influenţă poate fi desenată deaorece nu pare prea individuală. Este important, oricum, să oferi participanţilor libertatea de a descoperi ce înseamnă pentru ei înşişi să considere realitatea că au crescut într-un loc (sau poate în câteva locuri) cu oameni cu o anumită limbă, etc

Activitatea nr. 3

Activitatea este orientată pe minoritate/majoritate, este proiectată pentru a încuraja participanţii să identifice şi să discute de provocările înfruntate în comunităţile noastre între minoritate şi majorităţi, şi să găsească soluţii posibile pentru aceste provocări. Acest atelier poate fi realizat cu toate grupurile ţintă nu neapărat unde minorităţile sau majorităţile sunt prezente. Poate fi realizat pe o activitate mai largă sau pe o parte aacesteia.Activitatea adreseaza provocări ca:• Rasismul• Xenophobia• Anti-Semitism• Rromofobia• Religia• Stereotipuri şi prejudecăţiCe am luat în considerare când am dezvoltat activitatea:

activitate bazată pe relaţiile de minoritate-majoritate este întotdeauna o experienţă unică pentru participanţi.

atmosferă (spaţiu) de calitate: atât spaţiul fizic cât şi cel emoţional este foarte important. Acest atelier trebuie să se desfăşoare într-o cameră mare şi dacă e posibil cu scaune în cerc pentru a permite participanţilor să fie deschişi şi binevoitori.

Timp: alocă timp adecvat şi asigură participanţii să fructifice cât mai mult timpul alocat.

3

Alegerea metodelor: asigură-te prima dată că metodele vor scoate la iveală experienţele participanţilor şi vor oferi de asemenea material suficient pentru analiza şi aprofundarea acestor experienţe în viaţa lor zilnică.

Structura atelierului de lucru:1 Energizant: un joc de nume dacă participanţii nu se cunosc. Dacă da, o versiune scurtă a exerciţiului de declaraţie (10-min) va încălzi participanţii2 Introducerea atelierului: De ce sunt aici? Aceasta este pentru a schiţa aşteptările participanţilor. Trebuie făcută în grupuri de 2 sau 3 depinde de mărimea grupului. Permite prezentarea rezultatelor grupului. Fă o sinteză a aşteptărilor şi cere participanţilor să comenteze orice ce li se pare straniu, relevant sau irelevant şi motivele pentru aceasta.3 Prezintă conceptul: baza teoretică, alocă timp pentru întrebări şi clarificări.4 Exerciţiu de simulare ce aduce la viaţă problemele.5 Provocări şi soluţii: Resursă (învăţarea interculturală) sau o discuţie deschisă pe posibilele soluţii.6 Transferul către realităţile participanţilor: Încotro pornim de aici? Trebuie făcut în grupuri mici şi raportată la întregul grup.7 Evaluarea: Un exerciţiu creativ ce permite participanţilor să reflecte şi în acelaşi îi impulsioneazăsă facă un pas înainte şi să lucreze pe aceste probleme

******Joc de rol„Relaţiile între organizaţiile minoritare”Foarte adesea le cerem oamenilor să fie toleranţi cu noi. Ne întrebăm pe noi înşine cât de toleranţi suntem, care sunt limitele noastre pentru tolerenţă şi de ce? Care sunt originile comportamentului nostru cu alţi oameni? Această metodă este despre explorarea experienţelor existente, discutarea limitelor toleranţei, relaţiile între diferite minorităţi, discriminare, promovarea solidarităţii.Resurse necesareCopii după situaţie şi după rolurile pentru actori.Mărimea grupului15 - 20Poate fi făcută şi în plen, dar se reduce numărul participanţilor cu oportunitatea de a intra în papucii altuia. Poate fi făcută de asemenea şi cu minim 5 participanţi. În acest caz poţi folosi o cameră de filmat pentru a filma exerciţiul şi să-l arăţi participanţilor înainte de a începe discuţia.Timp45-50 de minute pentru exerciţiu. Situaţia

4

Un tânăr homosexual din oraşul tău a fost atacat în stradă de un grup violent de băieţi, după miezul nopţii când a ieşit dintr-un club de noapte de homosexuali. El a fost grav rănit şi este în spital acum. După acel incident, asociaţia de homosexuali din oraşul tău trimite o scrisoare diferitelor organizaţii minoritare din oraşul tău pentru a convoca o întâlnire pentru a întocmi o acţiune publică comună pentru a contracara asemenea fapte în oraşul tău. Poliţia nu a depus nici un efort pentru a-i găsi pe agresori.Roluri:2 reprezentanţi ai organizaţiei de homosexuali1 reprezentant al organizaţiei locale rrome1 reprezentant al asociaţiei de imigranţi africani1 reprezentant al bisericii catolice localeRolurile pot fi schimbate conform obiectivelor sesiunii.

Reflecţie şi evaluare• A fost un exerciţiu dificil?• Cum s-au simţit actorii?• Care au fost observaţiile celorlalţi?• Cât de mult a reflectat acest exerciţiu realitatea în care trăim?• Care sunt problemele concrete relevate în acest exercţiu?• Cum putem noi sau organizaţiile pe care le reprezentăm să contribuim la soluţionarea acestor probleme?Participanţii din grup erau: un imigrant african, un kurd din Danemarca, un rrom din Suedia, un turc din Belgia şi o tânără femeie din Finlanda.Rolurile au fost distribuite astfel:Kurdul şi rromul – reprezentanţii organizaţiei de homosexualiImigrantul african – reprezentantul organizaţiei rromeFemeia finlandeză – imigrantul africanHomosexualul turc – reprezentantul bisericii catolice.Problemele discutate au fost: homofobia, discriminarea, rasismul, limitele toleranţei, relaţiile dintre minorităţi şi majorităţi, şi de asemenea diferenţele dintre grupurile de minorităţi.Acest exerciţiu provoacă creativitatea – astfel pot apărea diferite idei sau scenarii.

*******

PROIECT

Unitatea Şcolară________________________Propunător____________________________Clasa_________________________________Tema „O zi împreună cu Micul European”Forma de organizare: pe grupuri mici, frontal, individualDurata: o ziLocul de desfăşurare: sala de clasăScop - Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile specifice diferitelor etnii din RomâniaObiective operaţionale

5

- să comunice impresiile şi observaţiile efectuate în timpul proiectului tematic ,, Diferiţi dar asemănători’’ derulat în săptămâna anterioară - să descrie lucrările proprii şi ale altor copii în vederea valorificării lor în cadrul expoziţiei;- să valorifice experienţa dobândită în diferite situaţii;- să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente; Strategii didacticeMetode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, jocul didactic, problematizareaMijloace de învăţământ: calculator, lucrări plastice si practice, instrumente de scris, album, fotografii, jetoane, recuzită pentru joc de rol, costume populare specifice diferitelor etnii, C.D.-uri, casetofon , reportofon, diplome de participareScenariul activităţii

Captarea şi orientarea atenţiei se realizează în cadrul întâlnirii cu Micul european. Copiii află motivul prezenţei acestuia în sala de clasă şi sunt informaţi că pe parcursul zilei vor prezenta invitatului rezultatele muncii lor din timpul săptămânii în care au investigat lumea plină de farmec a etniilor din ţara noastră

Împreună cu Micul european, copiii se vor familiariza cu materialele pregătite la sectoarele: Biblioteca, Joc de rol şi Artă. La sectorul Joc de rol copiii se vor juca ,,De-a bucătarii’’ şi vor pregăti mâncăruri specifice mai multor etnii şi preparate pentru ziua de Paste. Pe rând (şi în special cei de alte etnii), copiii îi vor povesti Micului european şi despre alte obiceiuri care se păstrează în familiile lor. La sectorul Artă: un grup de copii va selecta lucrări practice şi plastice (desenele cu tema ,,Prietenul meu’’, picturile cu tema ,,Din cufărul bunicii’’) pentru a realiza o expoziţie; vor motiva alegerea făcând referire la modul în care au fost redate cât mai veridic particularităţile specifice etniei din care fac parte; doi, trei copii vor pune în ramă lucrările alese , alţi copii vor aşeza pe suportul destinat expoziţiei lucrările;La sectorul Biblioteca doi copii vor scrie etichete pentru expoziţie, timp în care un alt grup va scrie îndemnuri la toleranţă şi bună convieţuire. Vor fi aşezate într-un album, respectându-se succesiunea derulării evenimentelor, fotografiile din timpul derulării proiectului. Copiii sunt îndrumaţi spre bibliotecă unde se sintetizează informaţiile. După pauză, fiecare copil se implică în activitatea de pregătire a costumelor pentru program artistic. În acest timp audiază cântece populare specifice fiecărei etnii. Un grup aranjează podoabele pentru acoperirea capului, alt grup verifică dacă toate costumele populare germane, maghiare sau rrome sunt complete; alt grup aranjează în ordinea îmbrăcării componentele specifice costumului popular românesc, iar un altul pregăteşte ,,bufetul rece’’pregătit de ,,micii bucătari’’.Copii folosesc recuzita confecţionată şi conduc oaspeţii spre expoziţie. Oferă spre vizionare albumul cu fotografii, jurnalul clasei, răspund la întrebări. În ritmul muzicii specifice etniei lor, copiii se prezintă în diferite moduri (utilizând expresivitatea limbajului oral - scurtă poezie, ghicitoare sau al celui corporal – mişcare, pantomimă). Se desfăşoară dansul ,, Mozaic folcloric’’.Un reporter şcolar intervievează copiii în legătură cu gradul de implicare în desfăşurarea proiectului. Se stimuleză coevaluarea şi interevaluarea. Propunătorul face aprecieri asupra activităţii copiilor dar şi a părinţilor şi a celorlalte persoane implicate. Se oferă diplome de participare .

6

*******Comentarii

Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise,de acceptare şi înţelegere firească a raportului ,,eu-celălalt” şi a noţiunii de străin, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea polarităţii superior-inferior. Deasemenea, presupune promovarea unor politici şcolare care să permită egalizarea şanselor în educaţie şi a unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice.

Şcoala este principalul spaţiu al învăţării pluralităţii culturale prin preţuirea diversităţii, a notei distincte aduse de cultura fiecărui actor social participant. Ea trebuie să formeze deprinderea preţuirii valorilor pluriculturale, nu există valori superioare şi inferioare, ci există valori specifice care trebuie judecate. În şcoală este necesară ,,modelarea” orgoliului etnic al majorităţii şi întărirea încrederii în sine a minorităţii.

Educaţia interculturală nu trebuie să se limiteze în mod exclusiv la transmiterea unor conţinuturi specifice în cadrul unei discipline particulare, consolidarea abordării sale inerdisciplinare este fundamentală; nu poate fi concepută doar pentru mediul şcolar, ci şi în legătură cu extraşcolarul (familie, grupuri sociale, instituţii, comunităţi, mass-media). Se remarcă şi o schimbare a rolului profesorului, care depăşeşte funcţia de a comunica modele şi programe, acesta trebuind să acorde o mai mare atenţie spiritului de iniţiativă şi creativităţii, centrarea întregii acţiuni fiind pe elev.

Educaţia interculturală nu este o educaţie compensatorie pentru străini şi nici o nouă disciplină şcolară; ea refuză ,,modelul deficienţei” în favoarea ,,modelului diferenţei”, nevizând o extindere a programei prin ,,predarea culturală” sau ,,folclorizare”

Impunerea pe plan educativ a unor strategii eficiente de realizare a educaţiei interculturale se poate realiza începând cu nivelul ,,zero”, acela al creerii unui curriculum intercultural. Iată cateva direcţii pe care acesta se poate axa:

- pătrunderea diversităţii etnice şi culturale în tot mediul înconjurător;- preţuirea diversităţii;

- întărirea şi afirmarea propriei identităţi;- introducerea conţinuturilor etnice şi a diferenţelor culturale în învăţământ;- recunoaşterea săbătorilor şi a festivităţilor specifice grupurilor etnice;- reflectarea variatelor realităţi socio-culturale în lecturi,compoziţii muzicale,etc.- folosirea diferitelor experienţe în învăţare;- recunoaşterea succeselor şi a contribuţiilor membrilor unui grup;- valorificarea în curriculum a resurselor comunităţii locale;- antrenarea tuturor copiilor în studiul continuu al comunităţii locale;- interpretarea succeselor şi a performanţelor din perspectiva valorilor unui grup.

Realizarea unor activităţi interculturale vizează formare unor conduite interculturale:a) deschiderea spre altul, spre srăin , spre neoboşnuit;b) aptitudinea de a percepe ceea ce ne este srăin;c) acceptarea celuilalt ca fiind ,,altul”;d) trăirea situaţiilor ambigue, ambivalente;e) alungarea fricii faţă de altul;f) capacitatea de a pune în aplicare propriile norme;g) capacitatea de a realiza repere etno şi socio-centriste.

7

*******

Comunicarea interculturala - bariereComunicarea interculturala nu este ceva nou. Nomazii, misionarii religiosi si soldatii cuceritori au întânit oameni diferiti de ei însisi înca de la începutul timpului. Aceste întâlniri, precum cele de astazi, erau de cele mai multe ori confuze si ostile. Astfel, cu aproape 2000 de ani î.d.Hr., Eschil scria ca „toata lumea se grabeste sa-l învinuiasca pe strain”

Potrivit lui Grigore Georgiu, culturile îsi reconstruiesc modernitatea proprie, folosind legaturile interculturale ca platforma pentru consolidarea identitatii lor. Din aceasta interferenta rezulta inevitabil si o apropiere si o asemanare a stilurilor de viata si a modurilor de gândire, situatie în care valorile ce apartin „societatilor favorizate“ dobândesc în chip „firesc“ o pozitie hegemonica. „Uniformizarea ce rezulta din imperialismul mediatic poate duce la stagnarea omenirii în forme stereotipizate, pe când diversitatea culturala, daca ar fi încurajata, ar mentine resursele de creativitate pentru fiecare societate în parte si pentru omenire în întregul ei”. „Caci omogenitatea crescânda la care ar conduce uniformizarea lumii pe baza unui model unic poate face ca specia umana sa fie lipsita de mijloacele necesare spre a face fata unor pericole necunoscute sau noi, asemenea acelor specii de plante si animale selectionate artificial pentru performantele si randamentul lor, care se vad, dintr-o data, lipsite de apararea pe care bogatia si varietatea potentialului genetic natural le-ar fi putut-o oferi în fata primejdiei. Cine ar putea spune ca o anume cultura ori trasatura genetica, acum pierdute printre ruinele societatilor traditionale, nu forma parte integranta dintr-un patrimoniu necesar poate pentru progresul viitor al umanitatii? Tot astfel, nu putem exclude posibilitatea ca într-o zi societatea tehnologica mondiala ar putea sa piara ca urmare a entropiei, din cauza insuficientei diferentieri a culturilor.“ Identitatea culturala e privita ca una dintre „fortele motrice ale istoriei“.

Orice forma autentica de creatie este indisolubil legata de un moment concret si specific, de o realitate particulara din care rezulta si pe care o exprima, deschizându-se, înacelasi timp, spre sensuri universale.

8

Larry Samovar, în Communication between cultures, afirma despre comunicarea interculturala ca îmbraca mai multe forme:1. Comunicarea interrasiala intervine atunci când sursa si receptorul sunt din alte rase. Comunicarea interrasiala poate sa fie sau nu interculturala iar dificultatile majore întâlnite în cadrul acestei forme de comunicare sunt reprezentate de prejudecatile rasiale, o problema care este detectata de obicei în sentimentele de etnocentrism.2. Comunicarea interetnica se refera în general la situatii în care partile sunt din aceeasi cultura, dar de origini etnice sau de fond diferite.3. Comunicarea internationala intervine mai degraba între structurile politice (natiuni si guverne), decât între indivizi.4. Comunicarea intraculturala reprezinta comunicarea dintre membrii aceleiasi culturi. Include toate formele de comunicare dintre membrii etnici sau rasiali sau ai altor co-culturi.5. Comunicarea inter-religioasa care apare sub forma ecumenismului. În ultima parte a secolului al XX-lea s-au facut eforturi extraordinare în directia reconcilierii interconfesionale.Orice contact intercultural se stabileste printr-un filtru format din imaginea celuilalt, ce selecteaza acele aspecte din personalitatea strainului care permit observatorului sa se defineasca mai bine pe sine. O analiza atenta a fenomenului dezvaluie ca imaginea celuilalt ne introduce în mecanisul comunicarii interculturale si ne determina sa observam laturile ce nu ne sunt familiare si pe cele care ne intriga pentru ca se releva ca net deosebite de ale noastre. Prin urmare, cunoasterea si acceptarea celuilalt favorizeaza comunicarea si schimbul de valori, în timp ce neacceptarea celuilalt blocheaza comunicarea interculturala. Neacceptarea celuilalt se exprima de fapt prin etnocentrismul cultural care reflecta tendinta de a considera propria cultura superioara altora din punct de vedere moral si, astfel, de a judeca alte culturi dupa standarde proprii.

O înclinatie naturala a oricarui popor etnic este aceea de a-si supraevalua capacitatile si valorile. Aceasta înclinatie reprezinta sursa imaginilor de sine deformate în sens pozitiv, a autoimaginilor etnocentriste. Supraevaluarea tine de fondul antropologic, comun tuturor grupurilor etnice, dar, în acelasi timp, ea este determinata de factori istorici si culturali particulari care alimenteaza sau diminueaza intensitatea atitudinilor de autoevaluare excesiv pozitiva. Se poate constata ca exista numeroase popoare care se cred superioare fata de vecinii lor, orgoliul national fiind o consecinta a acestei atitudini.

Schimbul generalizat de valori din lumea contemporana, sistemele de comunicareglobala, interactiunea culturilor au produs si produc continuu o mentalitate care nu este favorabila imaginilor de sine supraevaluate, ducând la erodarea atitudinilor de autoapreciere exclusivista si deformatoare.

Comunicarea în cadrul intercultural, între membrii unui grup cultural omogen, functioneaza sintactic si semantic. Dar comunicarea între diferite culturi, prin contacte sistematice si sporadice, se izbeste de bariere semantice. Ele se datoreaza sistemelor de semne si simboluri carora le corespund sisteme de semnificatii specifice diferitelor culturi.

Corespondenta dintre semn, simbol si semnificatie fiind responsabila de stabilirea raportului dintre semn, simbol, pe de o parte, si reprezentare si imagine, pe de alta parte, ea este responsabila si de comunicarea dintre culturi. Acolo unde raportul semn, simbol/reprezentare, imagine a fost similar, culturile au comunicat participând, cel mai adesea, la aceeasi forma de cultura.

În epoca moderna si în cea contemporana, dezvoltarea tehnico-stiintifica permite, în mare parte, o comunicare, tehnic vorbind, aproape fara bariere. Perfectionarea tehnica a comunicarii a generat, însa, drept consecinta accesul potential la comunicare si informatie si minimalizarea pregatirii mesajelor de comunicare. A aparut, astfel, o situatie paradoxala în fata umanitatii: „comunicam din ce în ce mai mult si ne întelegem din ce în ce mai putin”.

9

Neglijentele în construirea mesajelor, excluderea protocolului de pregatire atenta a mesajelor, însotite de mijloace de comunicare din ce în ce mai perfectionate, si neglijarea aproape completa a codului cultural si religios diferit al partenerilor duc la situatii conflictuale mai grave ca în trecut.

Exista 6 bariere în comunicarea interculturala: anxietatea, asumarea similaritatilor în pofida diferentelor, etnocentrismul, stereotipurile si prejudecatile, interpretarea gresita nonverbala si problemele de limba.

Anxietatea presupune existenta unei stari de nervozitate, care poate afecta comunicarea prin faptul ca te concentrezi prea mult asupra propriilor sentimente/trairi si nu mai acorzi atentie la ce îti spun ceilalti oameni. Daca vorbesti cuiva în a doua limba cunoscuta, te poti teme ca cealalta persoana poate vorbi prea repede sau poate folosi cuvinte pe care nu le întelegi. Anxietatea poate afecta, de asemenea, abilitatea de a-ti comunica ideile celorlalti.

Asumarea similaritatilor în pofida diferentelor este un lucru natural pe care-l faci daca nu ai informatii despre o cultura. Asumarea faptului ca o cultura este similara cu a ta te poate determina sa ignori diferente importante. Nu ajuta nici sa faci opusul (adica sa asumi ca totul este diferit), deoarece aceasta va conduce la trecerea cu vederea a unor similaritati importante dintre culturi. Cel mai bun lucru pe care-l poti face atunci când întâlnesti o noua cultura este sa nu asumi nimic si sa întrebi care sunt obiceiurile.

Etnocentrismul este judecarea unei alte culturi dupa standardele propriei culturi. A face judecati etnocentrice înseamna a crede ca obiceiurile propriei culturi sunt mai bune decât ale celorlalti. Desi etnocentrismul este considerat o bariera în comunicare, totusi este obisnuit pentru oamenii care experimenteaza un „soc cultural” sa faca asemenea judecati. Când învata despre o cultura, indivizii pot trece printr-un stadiu în care considera ca tot ceea ce tine de noua cultura este mai rau decât cultura proprie. Totusi, dupa acest stadiu, indivizii încep de obicei sa vada o cultura nici mai buna, nici mai rea decât cealalta, dar nici pe departe diferita. Desi comunicarea moderna permite oamenilor sa aiba acces la un volum mare de informatii despre lucrurile care se petrec în lume, predomina înca tendinta conform careia oamenii sunt mai interesati de stirile locale, regionale sau nationale. Este comun pentru oameni sa–si formeze opinii despre alte tari folosind doar cunostintele acumulate din massmedia.

Stereotipul apare atunci când îti asumi faptul ca o persoana are anumite calitati (bune sau rele) doar pentru ca persoana aceea este membru al unui anumit grup.

Prejudecata presupune sa urasti sau sa îti exprimi suspiciunea pentru oameni careapartin unui anumit grup, rasa, religie sau orientare sexuala. Un caz specific prejudecatii, rasismul, se refera la manifestarea urii sau exprimarea suspiciunii vizavi de toti membrii unei rase particulare, negându–i acestui grup drepturile.

Stereotipurile si prejudecatile, ambele, au efecte negative asupra comunicarii. Daca un stereotip este foarte comun oamenii vor presupune ca este adevarat. Chiar si oamenii sterotipizati vor crede într-un târziu asta. Stereotipurile pot avea efecte negative când oamenii le folosesc pentru a interpreta comportamente. Prejudecta poate avea efecte foarte grave, ce pot conduce la discriminare si crime din ura (hate crimes). Hate crimes se refera la cuvintele ostile si/sau la actiunile pe care oamenii le spun sau le fac împotriva unui anumit grup deoarece acel grup este diferit.

Stereotipurile, prejudecatile si rasismul continua sa aiba o prezenta foarte puternica în mass media. Pot fi regasite în mass media pe suport de hârtie, variind de la cartile de copii pâna la brosurile studentesti, si în mass media electronica. Filmele si programele TV ale culturii populare înca înfatiseaza multe minoritati si grupuri straine într-un mod stereotipizat.

Orice comunitate umana se defineste prin cultura, dar fixata într-o matrice de conditii si influente din alte culturi. Atributele cu sfera antropologica de manifestare se întruchipeaza

10

totdeauna în forme si continuturi specifice, mai mult sau mai putin diferite, de la o cultura la alta. Paradoxul este, deci, acela ca atributul universalitatii coincide cu cel al specificitatii.

Omul este o fiinta vorbitoare, dar comunitatile umane folosesc limbi diferite. La fel se întâmpla si cu alte „constante“ sau trasaturi general-umane: ele exista si se manifesta numai ca realitati diferentiate.

Raporturile dintre culturi nu sunt strict spirituale, ci sunt supradeterminate de factori economici, politici, existentiali si istorici, geopolitici si lingvistici etc. În functie de criteriile ce opereaza în forma de universalitate la care participa, se pot stabili raporturi de consonanta sau de inegalitate, „decalajele istorice“ si tensiunile între diferite societati si culturi.Microevolutia unei culturi se integreaza – sincronic, anacronic sau protocronic – în formele dominante ale unei macroevolutii istorice, regionale sau continentale. Este si cazul societatilor central si est-europene, care s-au atasat si integrat treptat în formele de universalitate impuse de modelul civilizatiei occidentale. Se stie în ce masura atitudinile fata de acest model au divizat fortele politice si spirituale din interiorul unei culturi, inclusiv în cazul culturii române moderne. Culturile considerate pâna mai ieri periferice, mai ales din afara spatiului european, sunt într-o viguroasa ofensiva odata cu procesul de redesteptare nationala pe care l-au trait o serie de popoare.

11

*******PROIECT DE LECŢIE

DATA: CLASA: a X-a AUNITATEA ŞCOLARĂ: DISCIPLINA: Consiliere şi orientare şcolarăPROPUNĂTOR: TEMA: „Ce înseamnă să fii tolerant!”COMPONENTA: Educaţia pentru valoriSUBCOMPONENTA: Educaţia pentru o societate democratică

OBIECTIVE CADRU: 1. Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale societăţii democratice;2. Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social;3. Formarea conduitei participării la viaţa socială.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să respecte drepturile copilului, ale omului;2. Să respecte regulamentele, legile şi instituţiile societăţii şi ale statului democratic;3. Să exprime prin comportament spiritual patriotic, mândria identităţii naţionale;4. Să identifice şi să se implice în rezolvarea problemelor vieţii comunitare;5. Să exerseze propriul sistem de valori în acord cu cel promovat de societate;6. Să acţioneze pentru eliminarea discriminărilor politice, sociale, economice, religiose, rasiale;7. Să-şi asume roluri şi responsabilităţi în viaţa socială.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: elevul va fi capabil:O1. să definească noţiunea de toleranţă;O2. să identifice caracteristicile care descriu comportamentul tolerant;O3. să demonstreze respect de sine şi faţă de ceilalţi;O4. să lucreze în echipă în mod constructiv;O5. să realizeze diferenţa între o persoană tolerantă şi intolerantă;O6. să analizeze şi să identifice diverse situaţii de toleranţă/intoleranţă;O7. să găsească cuvinte-cheie pentru studiul de caz reprezentat pe fişa de lucru;

STRATEGIA DIDACTICĂ1. Resurse procedurale

Metode şi procedee: brainstorming, studiul de caz, conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, dezbaterea, expunerea, dialogul dirijat, problematizarea.

Forme de organizare: frontal, individual, lucru în grup.2. Resurse materiale: chestionarul, pliantul, fişă de lucru.

BIBLIOGRAFIE:1. Andrei Barna (coordonator): „Îndrumar metodic pentru practică pedagogică”, Editura Europlus, Galaţi, 2006;2. Alexandru Gheorghe ş.a.: „Dirigenţia şi Consilierea – ghid metodologic”, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2006;3. „Didactica Pro” – Revistă de teorie şi practică educaţională, Nr. 4 (32), 2005, Chişinău, Moldova; 4. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Ediţia a II-a, Bucureşti, 1998;

12

5. *** ,,Toţi diferiţi,toţi egali’’, Pachet educaţional împotriva rasismului , xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, Institutul Intercultural Timişoara, 1998.

13

Desfăşurarea activităţii

Momentele instruirii

Timp alocat

Obiective operaţio-

naleActivitatea profesorului Activitatea elevului

Resurse procedurale Resurse materialeMetode şi

procedeeForme de

organizareOrganizarea clasei 2 min. - - Pregătesc materialele necesare orei.

- Urmăresc aşezarea elevilor la locurile stabilite, anume organizaţi în echipe.- Verific disponibilitatea colectivului clasei pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată, întrebând totodată asupra prezenţei elevilor.

- Elevii îmi aduc la cunoştinţă dacă sunt absenţi şi apoi se grupează pe 3 echipe.

Conversaţia Frontal -

Captarea atenţiei 5 min. - În cartea sa intitulată „Cugetări”, V. Hugo spunea: „Toleranţa este singura flacără care poate lumina înăuntrul unui suflet mare. Toleranţa stă în fruntea tuturor celorlalte virtuţi”. Scriu pe tablă această aceste cugetări.

- Elevii citesc cu atenţie cugetările şi încearcă să-şi facă o idee asupra atitudinii tolerante.

Brainstorming Individual Pliantul

Anunţarea temei lecţiei precum şi a obiectivelor acesteia

3 min. - - Anunţ titlul activităţii „Ce înseamnă să fii tolerant!”.- Scriu pe tablă titlul lecţiei.- Enumăr obiectivele lecţiei.

- Elevii ascultă şi sunt atenţi la expunerea celor spuse de mine.

ConversaţieExpunerea

Frontal -

Desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei

20 min. O1O2

- Împart fiecărui elev un pliant al toleranţei (Anexa 1) pe care îl vor citi.- Îi rog pe elevi să analizeze pliantul respectiv şi să încerce cu cuvintele lor să scrie pe o foaie de hârtie câteva caracteristici ale atitudinii tolerante.

- Elevii citesc şi analizează pliantul şi în grup vor extrage câteva caracteristici despre ce înseamnă a fi tolerant.

ConversaţieBrainstorming

Lucru în echipăFrontal

Pliantul

O3O4

- Cer să se desemneze câte un reprezentant al fiecărei echipe care va prezenta rezultatele.- Coordonez colectarea ideilor esenţiale;- Informaţia însumată va fi notată pe tablă.

- Fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant care va citi ideile consemnate şi sub îndrumarea mea vor elabora ideea cea mai generală şi cuprinzătoare a ceea ce inseamnă toleranţă.

ConversaţieExpunere Dialog dirijat

Frontal -

O5 - Suliniez că atitudinea tolerantă implică acceptarea diferenţelor individuale existente între oameni.- Cer elevilor să realizeze pe scurt un portret al persoanei tolerante/intolerante.

- Elevii ar putea spune că persoana intolerantă este cea care respinge în mod voit cerinţele şi exigenţele exterioare, ea este caracterizată de egoism în interpretarea situaţiilor sociale, contrar persoanei tolerante.

ConversaţieExplicaţie

IndividualFrontal

-

14

- Menţionez elevilor că după cum au răspuns până acum rezultă că au înteles ideea de a promova atitudinile şi comportamentele tolerante în rolurile şi responsabilităţile pe care şi le asumă elevii în clasă şi în viitor la locul de muncă, în familie şi în societate.

- Conversaţie Frontal -

Asigurarea feed-back-ului

10 min. O6 - Împart fiecărui elev din clasă un chestionar (Anexa 2) care cuprinde un set de întrebări cu privire la ce reprezintă toleranţa în viziunea unor persoane intervievate prin sondaj, unde vor trebui să răspundă cu „adevărat” sau „fals” (A/F).- Pe acelaşi chestionar sunt redate câteva situaţii de toleranţă şi respectiv de intoleranţă pentru care elevii vor indica prin „T” sau „I” după cum situaţia respectivă este de toleranţă sau de intoleranţă.- Le voi asculta şi corecta rezultatele adăugând câte o explicaţie acolo unde va fi necesar. În acest fel voi vedea dacă elevii au înţeles bine tematica acestei lecţii.

- Elevii vor citi fiecare set de sarcini şi vor răspunde în mod corespunzător.- La sfârşitul chestionarului îmi vor comunica rezultatele printr-un reprezentant desemnat de fiecare echipă în parte.

ConversaţieExplicaţie

Lucru în echipăFrontal

Chestionarul

Evaluarea performanţei

10 min. O7 - Propun fiecărei echipe să citească o situaţie de conflict interetnic (Anexa 3) după care le înmânez sarcina de a încerca să rezolve cu ajutorul grupul acest conflict care ar putea duce la un rezultat bun şi satisfăcător.- Voi ruga fiecărei echipe să se dividă în alte trei subgrupe în conformitate cu fiecare sarcină dată spre rezolvarea conflictului. Fiecărei subgrupe îi va reveni respectiv una din sarcinile: CAUZE, CONSECINŢE, SOLUŢII.- De asemenea rog să se desemneze la sfârşitul rezolvării conflictului un reprezentat de la fiecare subgrupă să prezinte rezultatele găsite.

Se încheie lecţia şi se anunţă tema următoare.

- În interiorul fiecărui cerc de pe schema conflictului respectiv fiecare din subgrupele formate vor încerca să scrie care ar putea fi cauzele, consecinţele şi respectiv soluţiile ce ar putea duce la rezolvarea conflictului interetnic propus în discuţie.

BrainstormingConversaţieStudiu de cazDezbatereDialog dirijat

Lucru în echipăFrontal

Fişă de lucru

15

Anexa 1

Pliantul toleranţei

*Toleranţa (lat,,.tolerare’’=a suporta) este un termen social,etic şi religios, aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia , a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase, etc).

*Noţiunea de toleranţă apare în istoria culturii secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă reprezentată de Erasmus din Rotterdam, în efortul său de a combate fanatismul religios.

*Alte personalităţi care s-au remarcat prin atitudinea lor tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra lumii au fost: John Locke (1632-1704), Voltaire (1694-1778) şi Gotthold Lessing (1729-1781).

*Toleranţa este inclusă în ,,Declaratia Universala a Drepturilor Omului’’ din 1948 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. *Toleranţa are limitele sale în normele de drept, care reglementează convieţuirea membrilor societăţii,pentru apărarea demnităţii şi libertăţile oamenilor.

*Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri.Astfel ,ea poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră tactică. Ea poate reprezenta o acceptanţă sau o permisiune, ca formă a unui dezinteres.

*Adevarata toleranţă , în spirit umanist, înseamna însă mai mult decât o simplă ,,suportare’’, în sensul originar ea presupunând respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Prin tolerantă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă. Astfel, garantarea necesităţii spiritului de toleranţă depăşeşte cu mult domeniul îngust al politicii.*Opusul toleranţei este intoleranţa,care poate merge până la fanatism.,,Există un singur lucru care nu poate fi tolerat şi anume intoleranţa’’. * Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului, comunicaţie şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei.*Toleranţa este armonia în diferenţe .Ea nu este doar o obligaţiune de ordin etic; ea este, de asemenea, şi o necesitate politică şi juridică.*Toleranţa e o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.*Toleranţa nu e nici o concesie , nici condescendentă ori indulgentă. Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora, în nici un caz,

CITATE DESPRE TOLERANŢĂ ,,Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.’’

*Declaraţia Universală a Drepturilor Omului*

,,Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică.’’

*Declaraţia Universală a Drepturilor Omului*

,,Singuri nu realizăm nimic în lume.’’*Sandra Day O’Connor*

,,Comunitatea înseamnă puterea care se alătură puterilor noastre pentru a face lucrul care trebuie facut.’’

*Starhawk*

,,Legile singure nu pot asigura libertatea de exprimare, pentru ca fiecare persoană să-şi poată exprima fara consecinţe negative părerea, trebuie să existe un spirit de toleranţă în rândul întregii populaţii.’’

*Albert Einstein*

,,Testul curajului intervine când suntem în minoritate. Testul toleranţei intervine când suntem în majoritate.’’

*Ralph W.Sockman*

,,Conflictul este <<războiul dintre sentimente şi raţiune>>.’’

*Blaise Pascal*

,,Prejudecata este o opinie fără judecată.’’

*Voltaire*

,,Cine este înclinat să nu-i respecte pe alţii, acela nu se respecta, înainte de toate, pe sine.”

*Dostoievski*

16

toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa trebuie practicată de indivizi, grupuri şi state.

Anexa 2

Chestionar

1. Răspundeţi prin „adevărat” sau „fals” (A/F) în dreptul fiecăreia din următoarele afirmaţii după cum consideraţi că este corectă sau incorectă.

A fi tolerant înseamnă:a) …a fi răbdător, indulgent cu cei din jur, bun la suflet;b) …a trata cu îngăduinţă, cu înţelegere o persoană, o situaţie;c) …a nu fi înţelegător şi a nu fi prea sever cu cei din jur, a nu suporta neplăcerile făcute de alţii cu calm;d) …a fi o persoană care poate ierta, poate înţelege;e) …a fi respectuos, a fi afectuos faţă de o persoană;f) …a accepta oamenii aşa cum sunt ei şi a înţelege probleme lor, adică a fi răbdător;g) …a avea dreptate şi a înţelege;h) …a fi calm, înţelegător, îngăduitor, răbdător, a te respecta numai pe tine.

2. Identificaţi şi indicaţi prin „T” sau „I” care din următoarele situaţii le consideraţi a fi situaţii de toleranţă respectiv de intoleranţă:

a) Papa Ioan Paul al II-lea a încercat să unească oamenii de diferite religii. El a făcut un pas mare pentru crearea armoniei între popoare.b) La ora de matematică doi elevi se jucau, făcând zgomot. Profesoara m-a învinuit pe mine, chemându-i şi pe părinţi la şcoală, tratându-mă cu indiferenţă şi neîncredere.c) Călătoream cu bunica într-un tren rapid. La un moment dat a intrat o bătrână. Ea oftă, spunând: „le pasă, decât de sine. Oare când vor învăţa tinerii să fie amabili?” Auzind acestea, nişte băieţi au început să râdă în hohote, zâmbindu-i bătrânei că ea şi-a trăit viaţa şi n-are ce se plimba pe drumuri, că ei au achitat biletul şi n-au de gând să-i cedeze locul. O fată însă i-a oferit locul, iar băieţii i-au spus cu dispreţ: „Prea mult respect nu duce la nimic bun”.d) Părinţii sunt tot timpul înţelegători cu noi. Ei pleacă în fiecare sâmbătă la bunici, iar eu, de cele mai multe ori, nu merg. Şi bunicii, şi părinţii nu sunt mulţumiţi de acest lucru. Totuşi, au răbdare cu mine şi nu mă ceartă, dar îmi explică, că nu este bine ce fac.e) Urcând în microbuz, am constatat că aveam în buzunar doar 70 de bani. Şoferul însă mi-a permis să călătoresc. M-am gândit că am noroc.f) Într-o zi, după lecţii, am urcat în microbuz. Nu peste mult timp a intrat o bătrânică care vroia să se aşeze. Eu nu i-am oferit locul, deoarece mă dureau picioarele după meciul de fotbal. Ştiu că nu am procedat corect. Mi-e ruşine.g) Pe terenul de fotbal al şcolii se jucau elevi din clasele a V-a, a VI-a şi elevi dintr-a IX-a şi a X-a. Cei mari îi alungau pe cei mici, le-au luat mingea, i-au insultat, iar ei nu puteau să le reproşeze nimic. Fiind neputincioşi, cei mici au cedat, plecând foarte întristaţi.

17

h) De multe ori se întâmplă să nu am bani şi bucătarul îmi oferă mâncare pe datorie. Mă bucur că are încredere în mine.i) Un ţigan vroia să meargă la parastasul unui român dar acesta l-a alungat imediat. Supărat, ţiganul a început, mergând pe stradă, să comenteze de unul singur spunând: „Lasă, lasă, că de n-a muri el, tata, şi atunci o să fac o pomană mare şi am să zic aşa: ia ţigane, ia ţigane, ia colac şi lumânare, şi de-oi prinde vreun român, am sa-i trag un şut în fund şi-am să-l dau pe poartă-n drum!”.

Anexa 3

Conflictul interetnic

Se propune următoarea problemă:

În clasa noastră a venit un coleg nou, rom de etnie. Este îngrijit, modest, atent şi activ la ore. Nimeni însă nu îl prea bagă în seamă. La lecţia de matematică, când a fost invitat la tablă, a descoperit că îi lipseşte foaia cu tema de acasă. „Cine mi-a luat-o şi de ce?” – a întrebat el cu nedumerire.

Încercaţi cu ajutorul lucrului în echipă să identificaţi în urma lecturării textului propus cauzele, consecinţele şi soluţiile de rezolvare a acestui tip de conflict prin completarea schemei următoare:

CONFLICT ETNIC

- - - -CAUZE

--- SOLUŢII -

-CONSECINŢE - -

18

Anexa 4

Regulile de aur ale clasei tolerante includ viziunea unui grup, condiţiile de bază pentru procesul de studii, general acceptate. Prezentăm mai jos trei modele originale, diferite ca formulare, dar asemănătoare ca mesaj, ceea ce denotă că elevii au aceleaşi aspiraţii şi aşteptări.

REGULILE DE AUR Înţelegere şi susţinere

reciprocă Într-o discuţie poţi interveni

numai atunci când ţi se cere părerea

Respectă şi vei fi respectat

Sinceritate, armonie şi pace Este bine să-ţi controlezi întotdeauna emoţiile

Înţelege şi vei fi înţeles

Unitate, disciplină şi echilibru

Să nu te crezi cel mai deştept Ajută şi vei fi ajutat

Egalitate şi solidaritate, indiferent de reuşita şcolară şi nivel material

Este politicos să ceri doar ceea ce ţi se poate da

Spune ce gândeşti prieteneşte

Organizare şi activism la ore Trebuie să înveţi să lupţi, să înţelegi, să vorbeşti, să asculţi şi să taci atunci când este cazul

Depăşeşte indiferenţa şi activează în colectiv

Răbdare, dar nu indiferenţă Oricărui om îi este dat să greşească

Nu respinge un ajutor

Acceptarea şi aprecierea tuturor

Greşeala recunoascută este pe jumătate iertată

Orice schimbare trebuie începută de la propria persoană

Libertatea exprimării Dojana nu-i dăunează niciodată unui înţelept

Situaţiile de conflict pot fi rezolvate pe cale paşnică

Ascultarea şi respectarea opiniei fiecărui elev

Cu timp şi cu răbdare dobândeşti înţelepciune

Stăpânirea emoţiilor negative Nu judeca faptele celorlalţi, fără să cunoşti cauzele care

19

le-au provocat Evitarea conflictelor Nu este bine să jigneşti pe

cineva

20