UN MODEL DE AMENAJARE TURISTICA A VAII AIUDULUI

Prof. MARIAN MUNTEAN, Colegiul National H.C.C. Alba IuliaProf. IOANA MARIA MUNTEAN, Liceul teoretic Teiuş

ABSTRACT: Aiud valley tourists facility . The future resort, Rimetea –Cheile Vălişoarei,is linked to the beautiful massifs Rachiş, Cheile Vălişoarei, Piatra Secuiului and theethnography of the settlements by Aiud Valley.

We propose that the future resort will be settled along Aiud Valley between Rimetea andCheile Vălişoarei.

Considering the immense value of the environment (comprizing many protected naturalzones –a large part of Aiud Valley being included in Nature Site 2000 Trascău –ofcommunity importance) to which we add the value of the ethnography of the area, includingRimetea village which is part of UNESCO patrimony, and a series of historical monumentsin Colţesti village, the resort Rimetea –Cheile Vălişoarei won’t be meant for mass tourismor weekend tourism, but will encourage cultural tourism, controlled so as not become a stressfactor for the environment or historical monuments.

The future resort will have hotels of aprox. 300 places and new pension. On the outskirtsof Piatra Secuiului and Data, climbing the slopes, there will be infrastructural abilitiesspecific to the mountains :challet, winter sports facilities, tourist paths, acces roads fromPodeni and Sălciua. Along Aiud Valley there is the possibility of making ponds with fish,swimming pools and o sports park.

We also propose the restauration of the medieval fortress Colţeşti, firstly by making anaccess road up to the fortress and organizing a permanent exhibition with objects andcostumes specific to the 13th century and not only.

There can also be organized climbing contests on the vertical slopes of the CheileVălişoarei.

The districtual road 107 M Aiud –Buru will be asphalted and between the future resortand nearby towns/ villages there will be asphalted tracts that will allow access to the touristspensions upward Rimetea and around Cheile Vălişoarei

Key words: resource, potential, tourism, development

1. Poziţia geografica

Valea Aiudului se află în estul MunţilorTrascău în partea de nord a judeţului Alba.Viitoarea staţiune turistică propusă va fi la14 km nord –vest de municipiul Aiud.

Valea Aiudului intersecteaza parteanordică a unităţii montane, constituindu-seca punte de legătura între DepresiuneaTrascăului dinspre Valea Arieşului şiCuloarul Mureşului.

Depresiunea Trascău ocupă o poziţiecentrală în cadrul Munţilor Trascău, fiinddispusă între Platforma Bedeleu în partea devest şi Colţii Trascăului în partea de est.

În sudul Depresiunii Trascăului, ValeaAiudului traversează o zonă calcaroasă,sculptînd în relief chei (Cheile Valisoarei)avînd o laţime de 25 -150m şi o înalţime de100 -150 m, după care brăzdează o unitatepiemontană şi intră în spaţiul CuloaruluiMuresului.

Pârâul Aiudului de Sus cu o suprafaţă abazinului hidrografic de 44 km2 şi olungime de 26 km, izvoreşte din DepresiuneaTrascăului.Pârâul Rimetea are o suprafaţă a bazinuluihidrografic de 44km2 şi o lungime de 10 km,traversează partea de nord a DepresiuniiTrascăului şi se varsă în Arieş la Buru.

77Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

Fig.1. Amplasarea viitoarei staţiuni turistice

78 M. Muntean, I.M. Muntean

2. Caracteristici geografice

Munţii Trascăului sunt situaţi în parteasud-estica a Munţilor Apuseni , dominândValea Muresului în aval de confluenţa cuArieşul. Desfaşuraţi pe o distanţa de 75 km,de la nord de Arieş până la ValeaAmpoiului, pe direcţia NNE şi SSV, eiprezintă un paralelism aproape perfect cuvalea respectiv cu Culoarul Mureşului.

Munţii Trascăului reprezinta subuni-tateanord–estică a Munţilor Metaliferi caredomină pe o lungime apreciabilă ValeaMureşului. Având o poziţie marginală pelaturile vestică şi sudică, ei intră în contactcu alte zone montane, iar înspre nord şi estei domină Depresiunea Colinară aTransilvaniei. Deşi nu sunt prea înalti,priviţi dinspre Culoarul Mureşului, MunţiiTrascăului inregistrează pe alocuri 1000 maltitudine.

Sub aspect morfografic pe acest sectorMunţii Trascău prezintă următoarelecaracteristici: desfăşurarea unor platouri uşor ondulate,

prezenţa unor abrupturi ce fac legăturadintre platourile înalte şi regiunea joasădepresioanară;

depresiunea Trascăului reprezintă oexcepţie faţă de celelalte depresiuni, caresunt mai mult periferice;

văile ce traversează masivul se prezintăsub formă de defilee şi chei.Există o mare varietate de tipuri de

pantă în funcţie de înclinare şi formă(drepte, convexe, concave si mixte).Platforma Bedeleului sub aspect morfograficeste un platou uşor ondulat, ocupând parteacentral vestică a Trascăului, delimitată deValea Arieşului la nord şi de o înşeuareînspre masivul Dâmbău la sud. Acest masiv,cel mai unitar din Trascău, este dominat desuprafaţa superioară de eroziune, ce capatăaici extensiunea maximă. O serie de văiadânci separă masivul de câtevasubdiviziuni: Masivul Cireşul (1239 m),Masivul Secu (1282 m), Masivul Geamănul(1227 m), Masivul Tarcău (1217 m) siCreasta Ardoscheia (1250 m).

Unitatea masivelor şi crestelorcalcaroase izolate se înscriu cu multăpersonalitate în peisaj, dominând mai alesrelieful dezvoltat pe fliş. Masivul ColţiiTrascăului (1128 m), este delimitat deabrupturile de 500-600 m, în special dinspreDepresiunea Trascăului. Aici alături decalcare, în care s-au sculptat peste 10 peşteri,apar şi ofiolite, ce dau un microrelieforiginal.

In sudul depresiunii Trascău, valeaAiudului a sculptat în calcarul jurasicsuperior Cheile Valişoarei. Acestea prezintăcea mai acentuata carstificare datorităpurităţii şi masivităţii lor. Din punct devedere genetic printr-un fenomen de captareefectuat de un râu ce a inaintat regresivdinspre Mureş şi a pătruns în DepresiuneaRimetea dezorganâzand vechiul curs unitarde aici ce curgea dinspre nord. Suntdominate pe dreapta de vârful Bogza(814 m),Pleaşa Lacului şi Piatra Velii, iar pe stangade Pleaşa Cornilor(775 m). În pereţii cheilorse găsesc peşteri la diferite altitudini: Peşterade la Colţul Diacului, peştera din GuraCheii, peştera Lacului etc. Apar frecventforme carstice superficiale: lapiezuri, bolţi,arcade.

Valea Aiudului primeşte ca afluent pestanga Valea Rachişului care a modelat înrelief un veritabil şi pitoresc defileu, având olungime de 8 km. Acest defileu este săpat înofiolite vulcanice, cu versanţii prăpăstioşi cunumeroase forme de relief reziduale.Talvegul pârâului Rachiş prezintă o marecădere în sectorul defileului.

În general clima este continentalmoderată cu o etajare în funcţie dealtitudinea reliefului. Ea este determinată înafară de poziţia geografică a văii şidepresiunii, de circulaţia generală aatmosferei şi de structura suprafeţei active.În cadrul văii predomină influenţa circulaţieivestice care aduce mase de aer umed, cecoboară în depresiunea Trascău într-omişcare descendentă suferind o uşoarăfoehnizare. Diversitatea formelor de relief,expunerea versanţilor, fragmentarea, covorulvegetal, introduc un topoclimat cucaracteristici proprii (topoclimatul de vale,de depresiune şi de cheie).

79Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

În ianuarie, temperatura medie variazăîntre –4oC şi -6oC. Adeseori iarna, aerul receşi ceţos se acumuleaza în vale şi depresiune,unde temperatura minimă absolută poate săscadă pâna sub –30oC, pe când pe ColţiiTrascăului rămând însoriţi.

În iulie temperaturile medii variază între140C pe înalţimi şi 18oC în depresiune.Maximele absolute se pot ridica, până lapeste 30oC.

Nebulozitatea este un alt elementmeteorologic interesant, valorile sale mediianuale fiind scăzute ( 5 –5,5 zecimi).Numărul mediu al zilelor cu cer senin estemai mare în cadrul văii şi depresiunii (50-55de zile), comparativ cu Colţii Trascăului.

Precipitaţiile atmosferice sub formă deploaie şi zăpezi, prezintă şi ele un oarecaregrad de discontiunitate, ca urmare a scăderiialtitudinii în cadrul depresiunii.

În cadrul depresiunii Trascăului, datorităprezenţei masivelor din jur, precipitaţiile seridica la 800-900mm. Maximul pluviometricse realizează în lunile mai şi iunie (cca. 100mm/lună) iar minimele pluviometrice aparîn februarie, martie şi uneori aprilie (cca50mm/lună).

În ce priveşte turismul montan,important este şi numarul mediu al zilelor cuprecipitaţii care în zona investigată este de100-150 zile. Iarna precipitaţiile cad subformă de zapada, înregistrându-se un numarde cca 50 de zile cu ninsoare. Zapada semenţine la sol de la 70 la 100 de zile, avândo grosime medie de cca 30- 40 cm.

Luna mai este în general frumoasă, cu oatmosferă clară, iar toamna oferă şi ea zilefrumoase cu cer senin şi mare vizibilitate. Înoctombrie, deşi temperatura este în scădere,vremea este de obicei stabilă, fiind favorabilădrumeţiilor.

Râul Aiud cu o lungime de 26Km şi cuo suprafaţă a bazinului hidrografic de 176km2 izvoreşte din Masivul Bedeleu, de subDealul Cireşului. Cursul superior se numeştevalea Urdaşului, care intersecteazăepigenetic, o banda calcaroasă şi formeazăcheia cu acelaş nume. În continuare, râuldrenează jumatatea sudică a Depresiunii

Trascăului, apoi intersectează o zona decalcare jurasice, unde şi-a creat pitoreascacheie a Aiudului sau Vălişoarei, dupa carestrabate Depresiunea Poiana Aiudului, apoipiemontul Trascăului şi pătrunde în CuloarulMureşului, devenind afluent al Mureşului îndreptul municipiului Aiud.

Acest râu are ca afluenţi pe drepata:Izvoarele, Valişoara, Inzel şi Măgina, iar pestânga Rachiş.

De-a lungul văii se dezvoltă o vegetaţiede arinişuri, sălcete şi cătinişuri, pe versanţiiînsoriţi apărând pajişti cu aspect xerofil.Fâneţele sunt răspândite peste tot fiindbogate în graminee (păiuşul roşu, ţepoşica),rogozuri, trifoi, etc, ce formează asociaţiifolosite de localnici la păşunatul vitelor. Perocile calcaroase apara pajişti cu graminee şidiferite specii calcifile.

Pe interfuvlii apar pădurile de stejar şifagetele.

Pădurile de foioase sunt populate demistreţ, vulpe, căprior, cerb, pisica salbaticăşi o mare varietate de păsări (privighietoarea,ciocănitoarea de stejar, ghionoaia sură,ciocârlia de pădure, etc).

3. Fondul turistic

Fondul turistic constă în totalitatearesurselor naturale şi social –istorice(antropice) de valorificare turistică cealcătuiesc baza ofertei potenţiale a unuiteritoriu (C.Zwizewski şi colab.,1978). Maieste numit şi oferta turistică primară(O.Snak,1976), constituind premisa esentialăîn amenajarea turistică a zonei şi îndezvoltarea anumitor forme de practicare aturismului. Fondul turistc este acela caredetermină puterea de atracţie a unei regiunigeografice constând din unicitate,originalitate sau autenticitatea acesteia.

3.1. Fondul turistic natural

Baza fondului turistic natural esteformată dintr-o serie de peisaje pitoreşti,majoritatea lor având statutul de “arienaturala” protejată.

80 M. Muntean, I.M. Muntean

Fig. 2. Colţii Trascăului

3.1.1. Potenţialul morfoturisticSe impune prin valenţele predominant

peisagistice şi este determinat de valoareasubstratului litologic, asupra căruia auacţionat diferenţiat factorii exogeni. Arezultat o diversitate de forme morfologice cese constitue ca şi categorii specifice deobiective turistice.

Relieful calcaros este categoria de reliefce se impune cel mai mult, în peisajul văii, acheii, prin varietatea formelor cu fizionomiispecifice, marea lor concentrare pe unitateade suprafaţă la care se adaugă văile ceaccentuează contrastele morfologice.

Pe interfluvii se dezvoltă platourilestucturale în cadrul cărora apar prin contrastforme structurale (pe Bedeleu), sau formerezultate în procesele de eroziunediferenţiată (Coltii Trascaului).

La periferia platourilor se dezvoltă unrelief de calcare cu infăţişări variate. Deasemenea în zona înalta a Pietrii Secuiuluiapar vârfuri piramidale şi creste zimţate.

La periferia masivelor calcaroase seformează puternice abrupturi având la bazătrene de grohotiş rezultate în urmadezagregării calcarelor (la poalele ColţilorTrascăului şi la Piatra Secuiului)

Cheile PlaiuluiCategoria şi importanţa rezervaţiei:

Geologică; reprezintă un peisaj pitoresc,deosebit de spectaculos, modelat în calcare.

Situatia administrativă: ComunaLivezile, satul Izvoarele.

Poziţia geografică: Cheile Plaiului suntsituate în NE Munţilor Trascăului, pe cursulsuperior al pîrîului Izvoarele (afluent dedreapta al Aiudului), alt. max. 1238 m, alt.min. 800 m.

Suprafaţa şi limitele: 180 ha din care110 ha în rezervaţia propriu-zisă şi 70 înzona tampon.

În zona de calcare se afla urmatoarelerezervatii:

Cheile SiloşuluiCategoria şi importanţa rezervaţiei:

Geologică, constituie un peisaj calcaros, înrama estică a masivului Bedeleu, înconjuratde o vegetatie specifică.

Situaţia administrativă: ComunaRimetea, satul Colţesti.

Pozitia geografică: Cheile Siloşului suntsituate în N-E Munţilor Trascăului, subcreasta principală a culmii Bedeleu.Rezervaţia se dezvoltă în bazinul superior alpârâului Siloş (afluent al Aiudului), alt. max.1102m si alt. min. 810 m

Suprafaţă şi limitele: 75 ha, din care 32ha în rezervaţia propriu-zisă şi 43 în zonatampon.

81Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

Fig. 3. Cheile Vălişoarei

Prin rezervaţie, trece un traseu turisticmarcat cu bandă albastră, ce urcă în culmeaBedeleului şi ajunge la rezervatia VânătărilePonorului

Cheile VălişoareiCategoria şi importanţa rezervaţiei:

Complexă (geomorfologică şi botanică), peversanţii cheilor se întilnesc o serie de planterare.

Situaţia administrativă: comunaLivezile, satul Vălişoara la 14 km nord-vestde municipiul Aiud.

Poziţia geografică: Rezervaţia se află înestul Munţilor Trascăului, în partea sudică a

Depresiunii Rimetea. Altitudinea max.779m; alt. min. 425 m.

Suprafaţa şi limitele: 100 ha. Zona strictocrotită include întregul profil traversal alcheii, limita vestică urmărind parteasuperioară a abruptului calcaros, iar limitaestica culmile domoale ce urca dinsprecapatul nordic si sudic al cheilor pâna înVîrful Rachiş (779 m).

Zona tampon se extinde în vest până înVârful Bogza Vălişoarei (827 m), incluzândpajiştile secundare până la Părăul Velii spresud şi pădurile din Clasa I-a de protecţie sprenord.

3.1.2. Potentialul climatico-turistic

Climatul direct influenţat de etajareareliefului este unul din factorii favorizanţisau dimpotrivă importanţi ai activităţilorturistice.

Elementele climatice specifice, fiecare înparte, sau ca un tot, actionează stimulativsau restrictiv, alături de celelalte componenteale fondului turistic natural, în posibilităţide practicare a unei anumite forme deturism. Pe de altă parte, elementele climaticeacţionând diferenţiat asupra organismuluiuman introduc o selecţie destul de riguroasăa categoriilor de persoane comparabile (dinpunct de vedere fiziologic), accesului sausejurului într-o anumită ambianţă naturalămontană.

Se diferenţează topoclimatul dedepresiune şi de masiv calcaros favorabileameliorării unor afecţiuni respiratorii.

Valea Aiudului reprezintă o suprafaţaactivă complexă, cu păduri de foioase peinterfluvii, ponderi relativ reduse alepajiştilor şi suprafeţe cultivate cu cartofi,cereale şi plante tehnice (sfeclă de zahăr),precum şi plante furajere (lucernă şi trifoi).

Înclinarea şi expoziţia versanţilorinfluenţează de asemenea, direct distribuţiaradiaţiei solare.

Un fenomen specific cu implicaţii înactivităţile economice îl constituieinversiunile de temperatură, caracteristicemai ales în anotimpul rece care favorizeazăacumularea aerului rece.

82 M. Muntean, I.M. Muntean

În cadrul văii şi depresiunii, maximul denebulozitate se produce iarna (6,3-6,6zecimi) şi minimul vara (4,5 zecimi) şi seprelungeşte spre toamnă când seînregistrează o insolaţie sporită. Acest faptface ca sezonul optim pentru practicareaturismului să fie intervalul august-septembrie. Precipitaţiile atmosferice au încadrul depresiunii o valoare de 600mm anualiar în masivele calcaroase peste 800 mm.Pentru activitatea turistică importanţă auprecipitaţiile solide din sezonul rece. Stratulde zapadă nu pune probleme activităţiituristice din zonă.

Se intrunesc condiţii favorabile pe operioada scurtă de timp pentru practicareaschiului pe versanţii Bedeleului.

Bioclimatul formelor pozitive, de culmi,platouri, culoare intramontane, versanţi cudiferite expoziţi, este rece, umed, cunebulozitate pronunţată, dar cu valori mariale duratei de stralucire a Soarelui.

Bioclimatul formelor negative estecaracteristic depresiunilor şi văilor.Diferentele de altitudine faţă de arealulmontan determină alunecarea maselor de aerrece, iarna şi noaptea şi stagnarea sa pefundul văilor şi depresiunilor, cu condiţiipentru formarea inversiunilor termice.Esteun climat montan cu indici bioclimatici cesuferă fluctuaţii mai reduse.Vara confortultermic creşte, stresul are valori totale micimai ales cel cutanat. Iarna este insăstresantă hipertonică. Se remarcă o sporire alunilor relaxante, nesolicitante, mai ales înperioadele de tranziţie.

3.1.3. Fondul turistic hidromineral sial retelei hidrografice

Cu profil longitudinal diferit înclinat cualbii adeseori adâncite, frecvente cataracte delăţimi şi debite variabile în funcţie decategoria de mărime şi afluenţii primiţi suntmărginite de păduri sau au lunci largi încadrul depresiunii.

3.1.4. Fondul turistic biogeograficÎnvelişul vegetal este dominat de

pădurea de foioase de pe interfluvii şipajiştile secundare de versanţi.

3.2. Fondul turistic antropic

3.2.1.Obiective cultural istorice

Cetatea medievala ColţeştiSituată la vest de satul Colţeşti (magh.

Torockószentgyörgy, germ. Sankt Georgen)la cca. 20 min. de mers, cetatea medievalăColţeşti (Torockóvár) a fost construită înjurul anilor 1296 de subvoievodulThoroczkay din Colţeşti, ca cetate locuibilăşi cetate de refugiu. A fost ridicată pe vârfulabrupt al unei klippe calcaroase, la oînălţime de 1120 m, în urma invaziei tătaredin anul 1241, când au fost produse pagubeînsemnate localităţilor Rimetea şi Colţeşti. Înanul 1470 cetatea a fost confiscată de regeleMatei Corvin, iar în 1514 a fost devastată deoamenii lui Gheorghe Doja.

Opunându-se anexării Transilvaniei decătre Casa de Austria (Habsburg) in cadrulrevoltei Curuţilor, familia nobililor deTrascău (Thoroczkay) a fost eliminată de pescena istoriei, odată cu cetateacare a fost,distrusă la începutul secolului XVIII de cătretrupele imperiale austriece.

În prezent se pastreaza inca părţiînsemnate din ruinele cetăţii. Acestea suntcompuse din doua turnuri legate între eleprinr-o incinta dreptunghiulară neregulată,lungă de 41 m.

3.2.2. Cultură materială şi spirituală

Muzeul etnografic din RimeteaMuzeul etnografic din Rametea a fost

înfintat în anul 1952 pe baza unei colectişcolare, avînd un parimoniu de peste 2500 depiese , organizate într-o expoziţie care ocupa5 săli din clădirea aparţinătoare primăriei.

Exponatele reflectă vechile ocupaţii alelocuitorilor precum şi portul tradiţional. Seremarcă în mod deosebit uneltele deprelucrare a fierului şi produselemeşteşugarilor locali, alături de un frumosmobilier tradiţional, obiecte deosebite deport popular, precum şi ţesături şi cusături deîmpodobit interioare, specifice comunei şisatelor din jur.

83Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

Fig. 4. Cetatea Colţeşti

3.2.3. Populaţia, aşezarile şi ocupaţiilelocuitorilor

În regiunea studiată se află localităţilerurale: Vălişoara şi Izvoarele, aparţinândcomunei Livezile şi Rimetea şi Coltestiaparţinătoare comunei Rimetea.

Comuna Livezile are o populaţie(conform recensământului din 2002) de1526 de locuitori şi o densitate de 23,1loc/km2.

Comuna Rimetea are o populaţie(conform recensamantului din 2002) de1219 locuitori şi o densitate de 21,4loc/km2.

În comuna Livezile: n u m ă r u l m e d i u d e p e r s oa n e /

gospodărie –2,60; numărul mediu de persoane/locuinţă

–2,05; suprafaţa medie a locuinţei –36,06; suprafaţa medie, persoană –15,06

În comuna Rimetea: n u m ă r u l m e d i u d e p e r s o a n e

/gospodărie –2,38; numărul mediu de persoane/locuinţă

–1,78; suprafaţa medie a locuinţei –34,42; suprafaţa medie, persoană –22,14.

Pe baza unui studiu sociologic încadrul Proiectului EUGENIA lansat lasfârşitul anului 2000 de către Commission

Europeene Direction Generale RegioPolitique Regionale –Concentration despolitiques regionales, Cooperationinterregionale et inovation economique,relation avec le Comite des Region Ecos–Ouverture şi Consiliul Judeţean Alba, laTema 4 –Protecţia prin valorizareaspaţiului natural şi antropic cu anchete deteren, coordonator conf. univ. dr. MihaiPascaru de la Universitatea “1 Decembrie1918” din Alba Iulia, în localitatileVălişoara şi Izvoarele, Colţeşti şi Rimeteape probleme de amenajare turistică indicăresursele materiale din zonă care arfavoriza turismul.

Datele cu privire la posibilităţilemateriale ale trurismului ne oferă oimagine cu privire la resursele locale.

Dintre cei chestionaţi 23% declară caau camere disponibile pentru turişti.Locurile care se pot amenaja în acestecamere sunt în cele mai multe cazuri între1 şi 5 (67%), urmând apoi grupa 6-10(30%) şi grupa 11-15 locuri (2%).

Deşi în 20% dintre cazuri existăintrare separată în camerele care pot fidestinate turiştilor, în numai 19% dintrecazuri exista baie cu boiler şi WC, unadintre condiţiile minime pentru cazare şinu toate aceste băi pot fi destinate exclusivturiştilor.

84 M. Muntean, I.M. Muntean

Fig. 5. Rimetea

Dintre cei chestionati 89% declară caau TV, din care mai mult de jumătate auantenă satelit, 70% au radio, 77% maşinăde spălat şi numai 14% au telefon fix.

Disponibilitatea celor care doresc sălucreze în turism este de 84%.

În prezent structura socio–profesională a populaţiei din cele 4localităţi rurale (Rimetea, Colţeşti,Izvoarele şi Vălişoara) se prezintă astfel:

38% în agricultură (creşterea animalelor şipomicultură); 12 % în industrie; 17% înservicii (comerţ, turism rural) şi 3% în altesectoare de activitate (învăţământ, sănatate,administraţie, cultură)

Din chestionar rezultă că în viitorstructura socio –profesională se va schimbaîn favoarea turismului (39%); creştereaaniumalelor (32%); pomiculturii (6%) şimeşteşugurilor (6%).

4. Infrastructura turistică

4.1. Infrastructura turistică actuală

4.1.1. Baza de cazareReprezintă elementul esenţial al bazei

turistice de care este organic dependentăînsăşi dezvoltarea activităţii turistice.

Pe Valea Aiudului nu există o bază decazare alcatuită din moteluri, cabane,hoteluri, campinguri, ci numai pensiunituristice private amenajate în caseparticulare. La intrarea în cheieile Aiuduluise afla o cladire reamenajată prinprogramul SAPARD pentru a deveni o bazăde cazare modernă.

4.1.2. Caile de comunicaţieDrumul judeţean 107M modernizat

până la km 14 , de unde pe cca 2km drumultraversează sectorul de chei.

4.2. Organizarea staţiunii turistice Rimetea-Cheile Vălişoarei

Viitoarea statiune Rimetea-CheileVălişoarei este legată de masivelecalcaroase de mare atractivitate (Rachiş,Cheile Vălisoarei, Cetatea Colţeşti, PiataSecuiului şi etnografia localitătilor de peValea Aiudului.

Propunem amplasarea viitoarei staţiuniîn lungul văii Aiudului între Rimetea şiCheile Vălişoarei.

Având în vedere valoarea deosebită acadrului natural (concretizată prinnumeroase arii naturale protejate -mareparte din Valea Aiudului fiind inclusă înSitul Natura 2000 Trascau –de importantacomunitară) la care se adaugă valoareaetnografiei zonei ce cuprinde satul Rimeteaaflat în patrimoniul UNESCO şi o serie demonumente istorice aflate pe teritoriul

85Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

satului Colţeşti, staţiunea Rimetea- CheileVălişoarei nu se va adresa turismului demasă sau aşa zisului turism de wickend, civa încuraja turismul cultural –durabil,controlat, astfel încat acesta sa nu devină unfactor de presiune pentru ariile naturaleamintite, sau pentru fondul construit devaloare istorică.

Viitoarea staţiune va dispune de hotelecu o capacitate de cazare totală deaproximativ 300 de locuri şi pensiuni nouconstruite.

La periferia Pietrii Secuiului şi a Datei,urcând pe versanţi vor fii dotări de naturainfarastructurală specifice munţilor (cabane,amenajări pentru practicarea sporturilor deiarnă, poteci turistice marcate, artere deacces dinspre Podeni şi Sălciua).

Pe cursul raului Aiud se pot amenajaheleştee cu peşte, bazine de înot şi un parcsportiv.

Propunem de asemenea restaurareaCetăţii medievale de la Colţeşti, în primulrand prin asfaltaea unui drum până la cetateiar în al doilea rând prin reconstrucţiaincintei cetăţii şi organizarea unei expozitiipermanente cu obiecte şi costumaţiispecifice secolului XIII şi nu numai.

Se vor organiza de asemenea concursuride alpinism pe versanţii deosbit de verticaliai cheilor.

Drumul judeţean 107M Aiud-Buru va fiasfaltat iar între viitoarea staţiune şilocalitatile din zonă vor exista trasee dedrum asfaltat care vor face legătura cupensiunile turistice din amonte de Rimeteaşi din jurul Cheilor Vălişoarei. Totodata peacest drum se cere amplasarea unei staţii debenzină.

4.3. Reglementări privind infrastructura turistică

4.3.1.AccesibilitateaPrincipala arteră de acces este DJ 107

Aiud –Buru. Este necesara amenajarea deparcaje majore în care se vor includeamenajări comerciale şi de informare;

Transportul se va face cu un autocarmodern ce va face curse zilnice între Aiud şiBuru (până la podul de peste Arieş), cu o

frecvenţa redusă în extrasezon şi cu ofrecvenţă mai mare în timpul sezonuluituristic.

4.3.2. Fondul construit general

Clădirile vor fi amplasate în lunguldrumului judeţean la ieşirea din CheileVălişoarei, înainte de intrarea în satulVălişoara, în zona intersecţiei cu drumul ceduce în satul Izvoarlele şi între sateleValişoara , Colţeşti şi Rimetea.

Construcţiile destinate cazării turiştilorşi casele de vacanţă vor avea un regim deînălţime de maxim P+2 etaje, iar pensiunileturistice cu regim de înălţime de maximP+1+M.

Vor fi construite terenuri de sport,terenuri de joacă pentru copii, spatii verzi şiun strand.

În realizarea construcţiilor noi se vorprelua elementele de arhitecturătraditională, specifică satului Rimetea.Materiale de construcţie utilizate vor fi celelocale şi tradiţionale cu zugravealăexterioară de culoare albă, geamuri şi usidin lemn cu arcada vopsite în culoareaverde.Tâmplărie în culorile lemnului natursau verde. Iluminarea mansardelor se vaface prin lucarne iar învelitoareleacoperisurilor vor fi din ţiglă de culoareroşie, recomandandu-se utilizarea ţiglei detip vechi (solz de peşte)

Împrejmuirile spre spaţiul public vor fitransparente. Se vor folosi elementeconstructive care se gasesc în zonă: piatră,lemn, fier forjat.

Campingul va fi amplasat la ieşirea dinCheile Valisoarei înainte de intrarea în satulValisoara. Aici cazarea turiştilor se va faceîn corturi sau rulote astfel amenajate încâtsă permită parcarea mijloacelor detransport, iar turiştii să-şi pregătească masaşi să beneficieze de celelalte serviciispecifice acestor unităţi.

În camping se va realiza un amfiteatrucu vedere spre chei unde se pot desfăşuraspectacole, discotecă şi alte activităţi pentrutineri:centre de informare, punct salvamont,centre culturale.

86 M. Muntean, I.M. Muntean

Fig. 6. Staţiunea turistică Rimetea-Cheile Vălişoarei

87Un model de amenajare turistica a Vaii Aiudului

Se va avea în vedere construirea unuicentru Salvamont deservit de două persoanece va fi amplasat în Cheile Vălişoarei.

De asemenea în Rimetea şi înmunicipiile Alba Iulia şi Cluj Napoca, vor fiamplasate centre de informare care vorpromova valorile naturale şi culturale dinperimetrul viitoarei staţiuni şi din apropiereaaceesteia.

În extravilanul satului Rimetea, laiesirea dinspre Buru (vis a vis de actualultârg) va fi construit un centru cultural menitsă adapostească evenimente culturale,ştiintifice şi festive, evenimente ce sederulează înca de acum în zona studiată(concursurile de alpinism din sectorul dechei, serbarile tradiţionale, conferinţe, şi înperspectiva de viitorul Parc NaturalTrascau).

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel G., Măhăra G., Anghel Emilia (1982), Ghid turistic al judeţului Alba, EdituraSport –Turism, Bucuresti.

2. Bleahu M., Brădescu B., Marinescu F.(1976), Rezervatii naturale geologice din Romania,Editura Tehnica, Bucuresti.

3. C.E.T.M. Albamont (2002), Arii protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău, Alba Iulia. 4. Cianga N. (1997), Turismul în Carpaţii Orientali, Ed. Presa Universitara Clujana. 5. 5.Cocean P. (1984), Potenţialul economic al carstului din Munţii Apuseni, Editura

Academiei, Bucureşti. 6. Măhăra G., Măhăra T.(1982, Rezervaţiile şi monumentele naturii din judeţul Alba,

Revista Terra, Bucureşti. 7. Măhăra G., Josan N., Măhăra Nadia (1984), Alba-harta turistică, Editura Sport –Turism,

Bucuresti. 8. Măhăra G., I. Popescu-Argeşel (1993), Munţii Trascău-ghid turistic, Editura Imprimeria

de Vest, Oradea. 9. Pascaru M. (2002), Protecţia prin valorizare a spaţiului natural şi antropic. proiect

Eugenia, Alba Iulia.