Click here to load reader

Amenajare teritoriala-proiect.doc

  • View
    217

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Amenajare teritoriala-proiect.doc

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    1/31

    INTRODUCERE

    Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean reprezinta o

    etapa obligatorie in ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului,

    stabilita prin Legea 50/91. Prin aceasta documentatie se urmareste

    optimizarea utilizarii resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii unui

    echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si protectia

    mediului prin prisma concetului dezvoltarii durabile. In elaborarea

    proiectului trebuie sa respectate urmatoarele faze:

    - analiza situatiei existente privind dezvoltarea si amenajarea judetului;

    - principalele probleme si prioritati de interventie evidentiate;

    - propuneri de dezvoltare in profil teritorial, cu etapizarea pe termen scurt

    si mediu a principalelor obiective;

    - corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici sectorialesi judetene de dezvoltare, cu scopul de a asigura incadrarea obiectivelor

    majore in obiectivele ce vizeaza teritoriul national dar si in strategiile

    elaborate la nivel de judet.

    ASEZARE

    Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in

    Campia Romana, la confluenta Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand

    in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii(43 37 07). La vest seinvecineaza cu judetul Olt, la nord cu Argesul si Dambovita, la est cu judetul

    Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind un judet de frontiera. Granita cu

    Bulgaria este realizata de Dunare. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe

    teritoriul judetului importante drumuri comerciale cum erau "drumul lui

    Traian", "drumul oii", "drumul sarii", etc, care asigurau legatura zonei

    subcarpatice cu Dunarea. Alte drumuri s-au creat paralel cu aceasta, urmand

    marginea terasei inalte sau traversand campia pe directie est-vest. La

    intersectia acestor drumuri s-au dezvoltat importante targuri care constituie

    in prezent principalele localitati urbane si rurale ale judetului. Judetul

    Teleorman are o suprafata de 5790 kmp, ocupand ca intindere locul 19 petara si detinand 2,4% din suprafata tarii.

    RELIEF

    Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat.

    Predomina relieful de campie, care acopera partea de sud si centrala,

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    2/31

    continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei

    este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul

    campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare

    peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o

    succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la

    formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve

    ( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi,

    Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, fapt

    evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.

    Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei

    Romane care, de la nord la sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu,

    Burnas. Campia piemontana Gavanu-Burdea, care ocupa partea de nord a

    judetului, la est de Vedea, are altitudini de 90-170 m si este acoperita cu

    depozite de loess in grosimi de 5-12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt

    adancite cu cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase, raurile avandun curs meandrat.

    Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri

    interfluviale cu latimi de 7-18 km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25-30

    m, iar spre sud se face trecerea la terasele Dunarii. Campia este slab

    Fragmentata acoperita cu groase de loess (20-30 m)in care s-au format prin

    tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui

    sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu

    panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.

    Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea, este

    de asemenea o campie slab fragmentata in care depozitele de loess de 5-30

    m au favorizat aparitia a numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea

    excesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj. Raurile

    Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci largi, cu apa

    neinsemnata, curs lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre

    Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind

    mai putin favorabila agriculturii.

    Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o

    unitate aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate (20-24 m), cat si prin

    peisajul sau specific. In prezent este indiguita pe sectorul Olt - Vedea, inmare parte desecata si folosita pentru agricultura. Din numeroasele lacuri si

    balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha, folosit pentru

    piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu

    Dunarea.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    3/31

    Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri

    parasite, lacuri, balti si paduri cu esenta moale. Fiind neindiguita si supusa

    inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este foarte putin utilizata.

    Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care 61,5

    km regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la

    nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu,

    Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul

    Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km. Lunca

    Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman,

    datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este

    mai mare in zona Smardioasa - Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de

    pana la 2 km si o altitudine de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor

    fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii

    apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Raul Vedea care

    impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza cca. 80% din suprafatajudetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc?s la intrarea in judet si

    13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8

    mc/s).

    Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al

    Vedei au fost transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru

    perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor

    agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri

    (Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170

    iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii,

    altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate

    in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.

    Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un

    caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul

    Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in

    prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si

    complexul Fatana - Chireanu - Radulea - Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona

    de confluenta a Vedei cu Dunarea.

    Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si

    pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitelealuviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m.

    Judetul beneficiaza de un potential natural ridicat, constand in primul

    rand in fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei,

    fondul funciar - dupa modul de folosinta - se prezinta astfel: suprafata

    agricola 85,5% din suprafata totala a judetului, paduri 5,1%, ape si balti

    3,4%.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    4/31

    Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca

    intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa

    principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete

    intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente

    pentru culturile agricole. Fertilitatea naturala a solurilor, in special a celor

    din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de favorabile dezvoltarii

    culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea

    intensiva a fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de

    diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor

    chimice si a irigatiilor.

    In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt

    zacamintele de titei si gaze naturale din partea nord-est a judetului in

    perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Silistea Noua. Structurile cele mai

    importante sunt exploatate pe teritoriul localitatilor Videle, Blejesti, Silistea,

    Mosteni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani.Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele

    Alexandria, Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri (zacaminte

    importante la Turnu Magurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia, Tiganesti,

    Scioastea si zone de perspectiva la Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in

    zona comunelor Cervenia, Nanov, Mavrodin). Au fost identificate prin

    foraje la Suhaia si Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.

    Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat

    modificarea radicala a acestuia, astfel incat in prezent din vechii codri ai

    Teleormanului s-au mentinut doar unele trupuri restranse in partea de nord si

    centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile hidrotehnice si

    hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca Dunarii au transformat

    puternic peisajul natural specific.

    Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un

    potential mai putin expresiv, comparativ cu alte judete ale tarii, exista unele

    elemente naturale care merita a fi protejate si avute in vedere pentru

    valorificarea lor pe plan local in scop de odihna, agrement, turism. In acest

    sens sunt de mentionat:

    - Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona de

    confluenta a raului vedea cu Dunarea;- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului, asocierea

    acestora cu apele curgatoare oferind conditii suficient de favorabile

    organizarii unor zone de agrement;

    - padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede, cele mai

    bine pastrate trupuri ale fostilor codrii ai Teleormanului.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    5/31

    Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a

    terenurilor datorate unor procese naturale, sunt relativ modeate. Singurele

    suprafete care favorizeaza procesele de eroziune le reprezinta versantii care

    insotesc vaile si care reprezinta cca. 10% din suprafata judetului. Fenomenul

    este mai amplu pe versantul stang al Oltului (in amonte de Lunca), versantul

    nordic al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe versantii mai inclinati ai

    Calmatuiului, Vedei si Teleormanului.

    Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe

    unii versanti ai Teleormanului, Vedei, Oltului si Dunarii.

    Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de

    tasare (crovuri), cat si portiunile de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile

    Olt, Dunare, Vedea sunt afectate de exces de apa, utilizarea acestor terenuri

    in scopuri agricole, necesitand lucrari de desecare-drenaj.

    Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face parte din

    zona seismica de gradul 7, teritoriile oraselor Zimnicea si Trunu Magurelefiind cotate ca zone seismice de gradul 7 1/2, impunand masuri

    corespunzatoare in realizarea constructiilor.

    CLIMA

    Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata

    prin veri caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc

    o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie.

    Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 - 20 grade

    C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat),

    in est iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat

    Crivatul si prevesteste seceta. Radiatia solara globala are valori de 125-127

    kcal/cmp/an, potential de energie solara relativ ridicat, ce poate fi utilizat in

    scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile tropicale (cu temperaturi de

    peste 30 grade) in cursul unui an este 56 la Alexandria, fiind de asemenea

    cel mai ridicat din tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu

    perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce

    se pot realiza numai prin extinderea irigatiilor. Vanturile sunt influentate de

    relief in special in sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de aer pedirectiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile

    din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere

    mult redusa (11%). Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele

    mai mari revenind directiilor cu frecvente maxime din vest si est.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    6/31

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    7/31

    - atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;

    - gradul redus de urbanizare a judetului;

    - o natalitate traditional scazuta.

    In profil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri esentiale si

    anume:

    - are loc o crestere puternica in anul 1992 la 58.000 de locuitori urmare

    directa a primirii statutului resedinta de judet;

    - se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre 129.5% la

    Zimnicea si 173% la Rosiori:

    - localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 203 din 230 inregistreaza

    o scadere a populatiei la 50% si sub 50%;

    - la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie numai in

    Buzescu si Plosca iar in restul de 71 scaderi de peste 40-50%.

    Procesul de involutie continua si in ultimii 2 ani. Populatia judetului a

    scazut cu inca 3858 de locuitori. Pe medii situatia este urmatoarea:- in municipii si orase o crestere de 2121 locuitori

    - in mediul rural o scadere de 5979 locuitori.

    Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte

    accentuat de imbatranire demografica a judetului, Teleormanul fiind

    considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita din tara. Varsta medie a

    populatiei este de 39,9 ani fata de 34,6 varsta medie a tarii.

    Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural. Cea

    existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte apropiata de restul tarii.

    Ponderea populatiei varstnice a crescut intre 1977 si 1992 de la 20,1% la

    29,6%. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica asupra

    desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care

    exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si

    peste aceste limite de varsta.

    ECONOMIA

    Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul

    funciar agricol deosebit de valoros, acesta fiind si principala bogatie a

    judetului, ca si temeiul pentru practicarea unei agriculturi intensive. JudetulTeleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate

    ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria

    prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice,

    comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila,

    agricultura.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    8/31

    Situarea pe malul Dunarii a facut ca in zona sa se dezvolte

    activitati portuare si de transport fluvial.

    Desi ca relief si conditii climatice, judetul nu se incadreaza in

    categoria celor cu potential turistic deosebit, totusi infrastructura minima de

    baza pentru desfasurarea unui turism de tranzit sau de week-end exista.

    Industria

    Dezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si cateva

    comune, fiind bazata, in principal, pe industria constructoare de masini,

    electrotehnica, metalurgie - chimie, alimentara, textile +confectii.

    Prelucrarile industriale au la baza atat materiile prime agricole si

    combustibilii proveniti din judet (pentru industria alimentara si partial

    chimica), cat si din surse externe acestuia, mai ales in industria constructoare

    de masini.Cele cinci orase realizeaza 90% din valoarea productiei industriale,

    cu o populatie rezidenta in localitate ce reprezinta numai 35,6 % din

    populatia activa a judetului. Rezulta:

    - concentrarea excesiva a centrelor industriale in cele cinci orase;

    - in numai 15% din numarul total al comunelor din judet se desfasoara

    activitati industriale semnificative;

    - 10% din populatia activa din mediul rural este ocupata in industrie

    ponderea dominanta detinand-o agricultura;

    -

    avand in vedere ca datele privind populatia activa se refea la cearezidenta in localitatea analizata, se poate presupune existenta

    navetismului catre centrele industriale. Acest fapt conduce la ideea ca

    numarul real al celor ce lucreaza in industrie din mediul rural este mult

    mai mare , dar nu mai mult de 15%.

    Activitatea industriala sefasoara intr-un numar de 43 intreprinderi, din

    care 29 sunt in industria publica, iar 14 in cea cooperatista; populatia activa

    pe total judet din industria extractiva era la data recensamantului din 1992 de

    6886 persoane, iar in industria prelucratoare de 53492 peroane.

    Analiza indicatoului productie globala industriala indica o crestere

    de opt ori a ei in 1980 fata de 1965, iar in 1985 de doua ori fata de 1980,pentru a diminua a 1,2 ori in 1989 fata de 1985, fiind totusi intr-o crestere

    semnificativa in valori absolute. Din 1990 evolutia productiei industriale a

    judetului Teleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al tarii,

    perioda de tranzitie avand consecinte destul de grave in aceasta ramura

    economica. Activitatea industriala a judetului Teleorman se desfasoara , desi

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    9/31

    nu cu aceeasi intensitate in trei directii: extractiva, prelucratoare si naval-

    portuara.

    Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale se

    prezinta astfel:

    Industria extractiva 19,5%

    Industria prelucratoare 75,3%

    din care:

    alimentara 19,5%

    textila, confectii, incaltaminte 6,6%

    prelucrarea lemnului 0,9%

    chimie 20,7%

    metalurgie 5,1%

    constructii de masini 19,2%

    materialelor de constructii 0,4%Din analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia industriala a

    judetului se realizeaza in domeniul extractiei zacamintelor subsolului.

    Prelucrarea acestei materii prime determina ca pe locul 2 sa se situeze cu un

    procentaj in judet mai mare fata de total pe tara, ramura chimiei. Foarte

    apropiate ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi in

    declin real, avand tot 1/5. Aceasta inseamna ca facandu-se eforturi de

    imbunatatire a tehnologiilor, de reorientare sortimentala a productiei din

    aceasta ramura, se creeaza premisele unei relansari a productiei. Cea mai

    favorizata ramura este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii

    si traditie. Celelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in judet, ele neavandnici traditie, nici resurse proprii.

    Dezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include propuneri

    de infiintare de zone libere, in care sa existe posibilitatea prestarilor de

    servicii si activitati care prin facilitatile statului de zona libera sa atraga

    investitori capabili sa genereze intreprinderi profitabile, locuri de munca

    suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.

    Propuneri de zone libere sunt la:

    - Turnu Magurele total suprafata: 20 hectare din care 10 sunt in etapa

    imediat urmatoare. Exista demersuri care s-au concretizat intr-un studiude fezabilitate pentru amplasamentul Punct de trecere frontiera pentru

    autovehicule grele si pasageri. Se propun amenajari de lucrari

    hidroenergetice portuare de primire expeditie marfuri pe cale navala.

    Spre uscat perimetrul este racordat la drumul de legatura intre port si

    oras. Pentru restul de 10 hectare nu exista proiect.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    10/31

    - Zimnicea total suprafata: 20 hectare amenajabile tot in 2 etape.

    Studiile de fezabilitate nu au fost inca comandate.

    Industria extractiva este reprezentata de cele 2 schele petroliere:

    Videle (in 1992 detinea 19,5% din productia ndustriala a judetului) si Poeniale SNP PETROM, care au generat in judet si alte activitati conexe cum sunt

    cele de foraj, constructii, exploatari drumuri petroliere, transport titei,

    grupuri industriale si sociale.

    In general centrele extractive sunt mono functionale; activitati

    adiacente sunt legate de prelucrarea produselor agricole in sistemul

    cooperatist sau privat, realizandu-se astfel si ocuparea fortei de munca

    feminine a zonei.

    Din analiza marimii productiei industriale realizate in centrele

    extractive rezulta ca exista trei unitati teritoriale: Videle si comuna Poeni cu

    o productie de 7000 milioane lei 12000 milioane lei, comuna Silistea cu500 milioane lei, care ofera perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei

    activitati si siguranta locurilor de munca din zona.

    Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de nord a

    judetului, pe o suprafata de cca. 90000 ha., din care cca. 1000ha sunt

    ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si alte utilitati. Prin

    specificul activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare

    in intrega zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. Din punct de

    vedere al masurilor pentru protectia mediului, ele pot deveni surse

    permanente sau accidentale de poluare prin conditiile de exploatare si defiabilitate a conductelor si instalatiilor.

    Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci orase

    ale judetului. Aportul acesteia in totalul productiei industriale este de 60%.

    Diversificarea ramurilor industriale apare in mod semnificativ, numai la

    urmatoarele orase: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Zimnicea.

    Dezvoltarea industriala in mediul rural acopera (in afara comunelor

    cu profil extractiv) in principal, ramurile industriei alimentare, a textilelor si

    tricotajelor, chimiei si constructiei de masini; ea este dis[ersata in mici

    unitati, exceptie facandomunele: Poroschia, Branceni, Nanov, Olteni,

    Smardioasa. Doua comune, si anume: draganesti Vlasca si Tiganesti a carorproductie industriala este de 10 ori mai mare decat a celorlalte aduc un aport

    deosebit, atat in dezvoltarea economica a judetului, cat si in ocuparea fortei

    de munca locale.

    Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate

    reprezentativa MOBALEX Alexandria. In comune, se presteaza activitati

    legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este nesimnificativ la nivel de

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    11/31

    judet. De altfel, aceasta subramura industriala, ca si industria materialelor de

    constructii este slab reprezentata in judet: cateva balastiere si intreprinderea

    de Prefabricate de de Beton SOMACO Alexandria sunt singurele din

    judet.

    Economia forestiera este slab reprezentata in judet,datorita

    potentialului forestier redus.din cele 27.402 ha. Suprafata ocupata cu

    vegetatie forestiera, 24593 ha. 5reprezinta suprafata fondului forestier.

    Volumul de masa lemnoasa exitent se estimeaza la 2705,23 mii mc. Annual

    se exploateazacca. 10.000 mc de masa lemnoasa. Structura finctionala a

    padurilor indica existenta numai a paurilor cu rol de productie. Suprafata

    ocupata de paduri (pe ocoale silvice) se prezinta astfel:

    - Alexandria 7904ha.

    - Rosiori de Vede 6028 ha.

    - Slavesti 6808 ha.

    - Turnu Magurele 6666 ha.

    Total pe judet 27402 ha.

    Silvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea si

    protectia fondului forestier existent si mai putin cu exploatarea acestuia in

    scopuri economice.

    Industria construstilor navaleCele doua prase situate pe malul Dunarii

    au un sector de constructii si reparatii navale. Datorita cauzelor

    conjuncturale atat interne (tranzitia), cat si externe (embargoul impus

    Iugoslaviei), aceasta activitate a diminuat ca volum foarte mult, dar se poate

    considera ca este un potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat.Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat

    chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe,

    respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide,

    ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasata la patru

    km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii, de la km 596 la km

    600. Un alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP

    SA care valorifica cenusa de pirita ( deseu de la fabricarea acidului sulfuric)

    prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in siderurgie. Gazoductele sunt

    reprezentate prin magistrala de alimentare a combinatului chimic, fiind in

    plina dezvoltare si alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor

    ( Turnu Magurele, Alexandria, Videle, Rosiori si Calinesti) care se afla in

    diferite stadii de executie.

    Industria constructoare de masini este reprezentata prin: SC. KOYO

    ROMANIA SA., SC IAICA SA, SC ISLAZ SA, SC ROVA SA, SC

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    12/31

    RECMAS SA, SC ELECTROTURRIS SA, precum si alte activitati de mica

    capacitate.

    Industria electrotehnica este reprezentata de SC ELECTROTEL SA si

    SC ELECTROTURRIS SA iar activitati metalurgice regasindu-se in mai

    multe unitati mari si in special la SC ZIMTUB SA.

    Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special prin

    unitati de mica capacitate cu o diversitate de priduse in domeniu, cele mai

    reprezentative obiective fiind SC CICALEX SA, SC AVICOLA SA, SC

    CONSERVTURIS SA. Sectorul privat in acest domeniu este reprezentat de

    SC SCIOPROD - din Troianul, SC NANOLACT - din Nanov, SC

    ALCOZIM - din Zimnicea, etc.

    Industria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime existente

    in judet, constitue o ramura de baza si pentru viitor, iar problemele legate de

    tehnologizarea unor linii de productie, de imbunatatire a calitatii produselor,

    de realizarea lor in conditiile asigurarii competitivitatii produselor cu cele depe piata externa, pot conduce la o valorificare mai buna a resurselor locale,

    atat de materii prime, cat si de forta de munca.

    Agricultura

    Consecinta a ofertei ecologice pe care o face teritoriul, activitatea

    agricola este o activitate economica importanta daca nu chiar majora a

    judetului. Daca se ia in consideratie faptul ca agricultura are ca mijloc si

    obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul Teleorman oferta

    naturala este deosebit de favorabila.Suprafata agricola a judetului Teleorman este de 495,8 mii hectare

    reprezinta 3,4% din totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand

    locul 4 pe tara.Circa 86% terenuri cu destinatie agricola in totalul suprafetei

    judetului atesta aspectul prioritar al functiei agricole in economia generala.

    Acest aspect apare cu atat mai favorabil daca se tine seama ca folosinta

    arabila a unui teren agricola este superioara, ea asigurand spectrul cel mai

    larg de culturi, cu implicatii directe atat in productia vegetala cat si cea

    animala.

    In plus, procentul mare de terenuri de calitatea I si a II-a, adicaterenuri arabile fara restrictii sau cu restrictii mici in exploatare si cu

    fertilitate naturala ridicata, concura la sporirea ofertei teritoriului pentru

    activitatea agricola.

    De asemenea, faptul ca 97% din terenurile in exploatare agricola sunt

    100% mecanizabile (pante cuprinse intre 0 si 10%) aduce un element

    deosebit de favorabil pentru desfasurarea pricesului agricol. Acest din urma

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    13/31

    aspect, insa, intra in conflict aparent cu noua structura de proprietate asupra

    terenurilor agricole.

    In afara de oferta naturala a teritoriului, potentialul agricol este

    sustinut si chiar sporit prin lucrarile de imbunatatire funciara (irigatii insotite

    de desecari-drenaje) aplicate pe cca. 50% din suprafata agricola.

    Conform datelor difuzate de M.A.A. in 31. 12 1993 teritoriul judetului

    Teleorman este repartizat astfel:

    Domeniul public Domeniul privat Total

    % % %

    Suprafata agricola 7,8 77,9 85,7

    Arabil 5,9 73,7 79,6

    Pajisti 1,9 1,8 3,7

    Vii - 2,2 2,2

    Livezi - 0,2 0,2

    Suprafata neagricola 9,3 5,0 14,3Paduri 4,7 0,4 5,1

    Ape 2,7 0,7 3,4

    Circulatie 1,1 0,9 2,0

    Constructii 0,6 2,6 3,2

    Neproductiv 0,2 0,4 0,6

    TOTAL 17,1 82,9 100,0

    In ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole

    indicatorul relevant il constituie numarul utilajelor mecanizate raportat la

    suprafata agricola. Se constata ca judetul Teleorman prezinta o situatie

    relativ mai favorabila fata de media pe tara. Fata de oferta naturala a

    teritoriului, espectul critic principal il reprezinta echiparea cu lucrari de

    imbunatatiri funciare in special din punctul de vedere al suprafetei

    amenajate. Se considera necesara o evaluare a posibilitatilor de extindere a

    acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de prelevare a apei si

    eficienta economica.

    Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare

    pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la 82,9% din

    totalul suprafetei arabile.

    Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta insa potentialulextrem de favorabil al solului.Unul din indicatrii utilizati in aprecierea

    structurii roductiei agricole vegetale il reprezinta "tructura culturii".

    Urmarind evolutia acestui indicator pe un interval de 4 ani, se constata o

    oarecare instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi. Aceasta se

    manifesta pe mai multe planuri:

    - o data in planul strycturii culturilor pentru fiecare an in parte

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    14/31

    - alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator pentru fiecare

    cultura in parte.

    Indcatorul respectiv reflecta un sngur factor de o anumita instabilitate:

    ponderea dominanta aculturilor cerealiere (medie 63,8%). Sepoate afirma

    deci, ca din acest punct de vedere nu se poate formula o concluzie exactaasupra configuratiei si structurii planului de cultivare si nici asupra

    intereselor producatorilor din teritoriul judetului, acestea fiind de natura

    conjuncturala.

    Luand ca indicator productia medie /kg la hectar, se observa aceasta stare

    de instabilitate in productia vegetala, stare care este influentata de alti factori

    de conjunctura, cum ar fi: conditiile climatice instabilede la un an la altul,

    nefolosirea capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare, tehnologii

    necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau organice.

    Pe baza datelor din 1991, s-a procedat la conturarea unei imaginii generale

    a judetului. S-a constat ca datorita suprapunerii tuturor culturilor s-a creat ozona in care productia vegetala a fost in afara de performanta si complexa.

    Aceasta zona cuprinde cca. 45% din suprafata totala cultivata a judetului.

    In sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial a acestora,

    in judet exista numeroase capacitati de crestere a porcinelor, bovinelor si

    pasarilor, in prezent neutilizata la capacitate maxima. Agentii economici

    reprezentativi pentru acest sector sunt: SC SUINPROD SA (cu fermele

    Zimnicea, Dracea si Burdea), SC ROMCIP SA Salcia, SC AVOGAL SA

    Olteni, SC GOLDEN EGG Bucuresti - ferma Mavrodin, SC AT GRUP SRL

    Draganesti Vlasca.Studiind rezultatele privitoare la productia animaliera, inscrise in

    Anuarul Statistic din 1992, se pot face urmatoarele aprecieri:

    1.fata de potentialul natural al teritoriului numarul animalelor este mic;

    2.prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe tara exceptie

    facand sectorul bovin;

    3.productia medie pe locuitor este performanta la carne si lapte si inferioara

    la lana si oua;

    4.Teleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si pasari.

    Cea mai importanta disfunctiune in acest sector economic consta in

    faptul ca activitatea agricola generala a judetului nu corespunde oferteinaturale a teritoriului care este cvasiomogena in toata aceasta zona. In afara

    de aceasta disfunciune mai putem aminti si altele precum:

    - din punct de vedere al fondului funciar agricol se evidentiaza o scadere

    a acestuia an de an cu o puternica scadere a suprafetelor arabile, aparent in

    favoarea plantatiilor de vie. De asemenea , se constata o scadere accentuata

    aplantatiilor de pomi;

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    15/31

    - suprafata mica acoperita de vegetatie forestiera;

    - din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare

    instabilitate atat in structura de culturi, cat si in productiile realizate;

    - gradul de utilizare extrem de scazut a echiparilor pentru irigatii.

    Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca Dunarii s-

    a pierdut o importanta suprafata din fondul piscicol. O alta sursa pentru

    fondul piscicol il reprezinta 60 amenajari de lucii de apa din care 12

    reprezinta lacuri cu functii complexe.

    Amenajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare sunt in

    numar de 48 si acopera o suprafata de cca. 500ha. Mai importante sunt

    Zimbreasa, Nanov, Vijistea si Gauriciu - amenajari de tip iaz - si cele din

    lunca Teleormanului la Slavesti, Laceni, Magura si Vitanesti - amenajari de

    tip helesteu.

    Productia de peste variaza intre 300 si 1000 kg/ha. Rezultatele pot fi

    cinsiderate inferioare daca avem in vedere ca in alte helestee din tara seobtin productii xde 2000-2500 kg/ha. Societatea care se ocupa in mod

    organizat de piscicultura este "Danubius" SA situata in Zimnicea.

    Turism

    Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic. Turismul prestat

    este de tranzit sau de agrement (de week-end). Cel de tranzit beneficiaza de

    locurile de cazare din orase, cel de agrement de imprejurimile oraselor, pe

    malul Dunarii sau de putinele zone impadurite din judet.

    Transport

    Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de

    cale ferata cu o densitate mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor

    publice este de 1539 km, iar reteaua de cale ferata este de 294 km din care

    79 electrificati. Exista in judet mai nulte cai de legatura intre localitati

    nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele

    modernizate trebuie reabilitate.

    Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale,judetene, comunale) are o lungime de 1431km, din care modernizate sunt pe

    o lungime de 313 km si cu imbracaminti usoare pe o lungime de 532 km.

    Lungimea drumurilor nationale este de 352,5 km din care cele modernizate

    au o lungome de 350,4 km, gradul de modernizare fiind de 99,20 %.

    Traseele de drumuri nationale sunt:

    DN 6 Bucuresti Alexandria Rosiori de Vede (81,435 km);

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    16/31

    DN 51 Alexandria Zimnicea (43,08 km);

    DN 51A Zimnicea Turnu Magurele (54,70 km);

    DN 52 Alexandria Turnu Magurele (51,247 km);

    DN 54 Islaz Turnu Magurele (17,060 km);

    DN 65A Balaci Rosiori de vede Turnu Magurele ; DN 5C Petrosani Zimnicea.

    Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale principale sunt DN6

    si DN 52, restul de 5 trasee sunt drumuri nationale secundare.

    Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea

    drumurilor modernizate reprezinta 473 km, gradul de modernizare fiind de

    63,80 %. Din totalul de 20 drumuri judetene numai pe sapte trasee este

    prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea ce reprezinta79,6 km. In rest

    sunt prevazute imbracaminti asfaltice usoare 393,4 km, impietruiri 252,7

    km si drumuri de pamant 15,68 km.

    Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele

    modernizate au o lungime de 22 km, cu un grad de modernizare de 6,5 %.

    Drumurile comunale sunt in numar de 46. Lungimea sectoarelor cu

    imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km, iar a celor impietruite de

    215,44 km si cele din pamant 100,27 km.

    Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in

    intretinerea prefecturilor, iar restul de 17 km fiind pe drumuri nationale si

    ceilalti 17 km ramasi pe drumuri judetene si comunale. Strazile urbane sunt

    modernizate pe o lungime de 165 km, adica 50,50 %.

    Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt inintretinerera prefecturilor, restul de 108 sunt pe drumuri nationale si 439 km

    apartin drumurilor judetene si comunale. Acestea au un grad foarte redus de

    modernizare caa. 4 % - majoritatea fiind amenajate din impietruiri slabe

    sau din pamant.

    Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata este de

    294 km, din care 79 km a fost electrificata. Traseul format din cale ferata

    dubla electrificata are o lungime de 69 km si traverseaza judetul in zona

    mediana pe directia Videle Rosiori de Vede. Acesta face parte din

    Magistrala numarul 1 Bucuresti Craiova Timisoara Arad Curtici.

    Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta 225

    km. El cuprinde traseele: Zimnicea Rosiori de Vede, Turnu Magurele

    Rosiori de Vede, Rosiori de Vede Costesti (limita de judet).

    Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de Vede.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    17/31

    Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat acceptabil,

    dar infrastructura si instalatiile conexe cailor ferate nu corespund cerintelor

    de viteza. Nu se depasesc viteze mai mari de 100 120 km/h.

    Transportul fluvialse realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila este

    stabilita fata deportul Sulina, latimea Dunarii navigabile este de 600 800 m

    si adancimea de 2,5 m.

    In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in anumite

    zone formandu-se praguri, si anume:

    - km 561 564 Belene Cinghineana;

    - km 566 568 Luta;

    - km 570 574 Berzina;

    - km 586 587 Lakit Civara.

    Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.

    Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare (vertical) in

    lungime de 515 m, capacitatea totala de operare este de 480.000 t/an, avand

    2 macarale de cheu de 16 tf. Pentru depozitare este construit un siloz de

    cereale. Este asigurat accesul feroviar in port.

    Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat pe

    lungimea de 933 m, tipul de amenajare fiind cheu pereat, iar capacitatea

    maxima a navei ce poate acosta fiind de 1500t. capacitatea de operare este

    de 715000 t/an, fiind dotat cu 5 macarale de cheu 5 tf. Pentru depozitare este

    construit un siloz de cereale, iar accesul feroviar in port este asigurat.

    Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent legatura de

    trecere pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestuipunct de traversare. S-a analizat amenajarea unor zone libere.

    Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere pentru

    pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de

    traversare.

    Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza

    aeroportuara, intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona apropiata

    (Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa)

    RETEAUA DE LOCALITATI

    Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului judetului

    teleorman sunt urmatoarele: municipii 2, orase 3, sate 231. Aceasta

    releveca majoritatea covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural (97,9% din

    numarul total). Din cele 231 de sate este unul care aparine unui oras. Este

    vorba de Cosoaia ce apartine de Videle.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    18/31

    Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu

    ultima impartire administrativ teritoriala, 6 dintre comune sunt suburbane.

    Este vorba de:

    - comuna Nanov suburbana la municipiul Alexandria

    -

    comuna Poroschia suburbana la municipiul Alexandria- comuna Ciuperceni suburbana la Turnu Magurele

    - comuna Lita suburbana la Turnu Magurele

    - comuna Crevenicu suburbana la orasul Videle.

    Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar

    variatia este destul de mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate

    comuna. Comunele cu 1-2-3 sate detin o pondere importanta. Este de

    mentionat ca majoritatea comunelor cu un numar mai mare de 4 sate se

    gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica fiind caracterizata prn

    comune cu mai putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in

    general zonei de lunca a Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna este inferioara

    comunei medii pe Romania care este de 5 sate pe comuna.

    Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata de media

    pe tara care este de 55 de sate la un oras.

    In afara celor 3 orase mai mari Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori

    de Vede cu o populatie care le situeaza in categoria oraselor mijlocii,

    celelalte doua orase Zimnicea, Videle fac parte din categoria oraselor

    mici, cu populatie pana la 20000 locuitori.

    Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in

    scadere fata de 1984, cand era 4340 locuitori. 51 de comune au pana la 4000locuitori, 25 au intre 4000 si 6000 locuitori si numai 7 au peste 6000

    locuitori. Cele mai mari comune sunt: Orbeasca cu 8750 loc., Pereu cu 8340

    loc., Botoroaga cu 7285 loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam o concentrare

    in zona mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al

    populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele sunt de marime

    mai mica.

    Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul total al

    satelor se situeaza in categoria de marime 1000 3000 loc., concentrand

    53,1% din populatia rurala. 26,1% au marimea in categoria 500 1000 loc.;

    10% pana la 3000 loc. si 9,1% peste 3000 loc. Exista trei sate cu mai putin

    de 100 loc. :

    - satul Tavarlau (com. Poeni) 65 loc.

    - satul Viile (com. Scrioastea) 8 loc.

    - satul Obartu (com Tatarasti de Jos) 49 loc.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    19/31

    In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca

    orasele sunt relativ uniform distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor

    fiind de 0,8 orase/kmp, apropiate de densitatea medie pe tara (1,1 orase/

    kmp).

    Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea satelor

    in teritoriu este de 4,0 sate/100 kmp, usor mai scazuta decat media pe tara

    5,6. Aceasta situatie se explica in parte prin situatia judetelor in zona de

    camp, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai mari, cu densitatea in

    teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale localitatilor se regasesc in nord si

    este mai scazuta in lunca Dunarii.

    Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea

    localitatilor pe linii aproape paralele pe directia NV SE, de-a lungul

    cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare relativ intinse si nepopulate.

    Exprimandu-ne mai plastic putem spune ca localitatile se insiruie ca

    margelele pe ata.Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea

    functiunilor economice reflecta in general dezvoltarea social economica a

    judetului din ultima perioada. Se poate defini astfel urmatoarea tipologie a

    localitatilor:

    - Alexandria resedinta de judet, este un municipiu din categoria

    oraselor mijlocii, cu functiuni economico-sociale complexe, cu rol de

    coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu

    - Turnu Magurele oras de categorie mijlocie, centru industrial si

    portuar cu rol de servire a locuitorilor din SV judetului- Rosiori de Vede oras de categorie mijlocie, nod feroviar, cu functiuni

    industriale si de servire a locuitorilor din NV judetului

    - Zimnicea din categoria oraselor mici, port fluvial cu functiuni mixte

    de importanta locala

    - Videle din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu functiuni

    mixte de servire locala.

    Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de

    pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre

    factorii locali care pot constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei

    mai importanti: resurse de minerale utile in exploatare sau identificate,

    lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea agrara,

    resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.

    Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:

    - sate cu functiuni dominant agrare

    - sate cu functiuni mixte (agroindustriale)

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    20/31

    - sate centre extractive (petrioliere).

    Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal

    unor procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul

    mic de locuitori, potentialul economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine

    slaba diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.

    LOCUIREA

    Judetul Teleorman, fiind o zona cu puternic caracter rural, locuirea este

    asigurata in proportie de cca. 70% in locuinte individuale adapostind de

    regula osingura gospodarie. Locuinte colective exista in localitatile urbane,

    in procent mai mic sau mai mare si mai rar in localitati rurale, sub forma

    locuintelor pentru specialisti.

    Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu exista o lipsa acuta delocuinte, numarul celor existente fiind mai mare decat numarul

    gospodariilor. In mediul urban exista 30,5% din numarul total al locuintelor,

    29,0 % din numarul camerelor de locuit si 33,3% din aria locuibila totala.

    Situatia este echilibrata in aceasta inlantuire, dar usor defavorizata din cauza

    ca in orase locuiesc 33,7% din numarul locuitorilor.

    Suprafata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de 11,5 mp,

    iar la nivelul judetului are o valoare mai mica de 10,4 mp. 42% din numarul

    total al oraselor si comunelor se gasesc sub media pe judet intre ele

    situandu-se si Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.Intre comune, Plosca are situatie ceva mai favorabila, cu 6,7 mp/loc.

    35,2% din totalul unitatilor administrativ teritoriale se situeaza in jurul

    mediei pe judet si pe tara; 21,6% au valoare usor mai ridicata si numai in

    comuna Slobozia Mandra valoarea este mai mare 14,0 mp/ locuitori.

    Indicatorul numarul mediu de persoana/camera are valori

    satisfacatoarein sensul ca in numai 38 de orase si comune se inregistreaza

    valori mai mari decat media pe judet. Intre ele se afla si orasele Alexandria

    Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.

    Intre orase, fondul de locuinte este cel mai bine asigurat la Zimnicea

    unde revin 12,3mp/loc. si 1,0 pers/camra.Concluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de locuit in

    numar satisfacator, dar cu suprafete mici. Asa sunt si locuintele traditionale

    din mediul rural dar si puzderia de apartamente din panouri mari ce au

    sufocat orasele.

    Situatia cea mai defavorabila in alimentarea cu apa si incalzire centrala

    este in Videle, unde nici jumatate din locuinte nu au aceste dotari minime.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    21/31

    De altfel, existenta lor la nivelul celorlalte municipii si orase nu este o

    garantie a confortului pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a caldurii

    sunt situatii aproape permanente.

    Alta pereche de indicatori analizati a fost: numarul de persoane pe o

    gospodarie si numarul de camere / gospodarie. La nivel judetean situatia

    este comparativa cu cea de la nivelul tarii. In timp ce in judetul Teleorman,

    gospodaria medie este formata din 3,1 persoane ce locuiesc in 2,9 camere, la

    nivelul tarii cele 3,1 persoane ce formeaza o gospodarie medie, locuiesc in

    numai 2,6 camere.

    34 orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media

    judeteana. In comunele: Buzescu, Izvoarele si Tiganesti gospodaria medie

    este formata din cca. 4 persoane. Ele locuiesc in 3,1 3,9

    camere/gospodarie. Mai mult de 4 camere / gospodarie se intalnesc in

    comunele Bragadiru, Lunca, Slobozia Mandra si Suhaia (3-4 pers.).

    In judetul Teleorman sistemele constructive traditionale sunt cele carefolosesc pamantul batut si nuielele impletite (asa-numitele case din

    paianta). Sistemul este larg raspandit in Campia Sudica si Podisul Moldovei

    si este predominant in judetul Teleorman. Sudul judetului se caracterizeaza

    insa prin folosirea mai intensa a caramizii ca material de constructie

    traditional.

    Trebuie remarcat faptul ca zona cea mai dens locuita are si conditiile de

    locuire cele mai slabe. Sistemele traditionale de constructie nu permit

    realizarea de locuinte trainice. Principala problema o constituie lipsa

    utilitatilor la locuintele existente, chiar si din oras.

    APA POTABILA SI CANALIZAREA

    In teitoriuljudetului Teleorman exista in prezent sisteme centralizate de

    alimentatre cu apa in municipiile Alexandria si Turnu Magurele, in orasele

    Rosiori de Vede, Zimnicea si Videle si in 9 localitati rurale. Populatia care

    dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat este de 193.438 locuitori,

    ceea ce reprezinta 40,1 % din populatia totala a judetului.

    Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este 419,8 km,

    iar capacitatea statiilor de tratare a apei este 168.133 mc/zi. Statiile nufunctioneaza la intrega capacitate.

    In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din statia de

    epurare este de 40,3 % din din capacitatea statiei, iar in municipiul Turnu

    Magurele acest procent este de 26,9 %. In prezent judetul beneficiaza de

    canalizare in numai 9 localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de

    epurare pentru ape uzate menajere.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    22/31

    Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de canalizare,

    ceea ce reprezinta 37,2 % din populatia judeului, fapt care arata un nivel

    igienico-sanitar total necorespunzator pentru localitatile din rural.

    INVATAMANT

    Analiza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom face

    pornind de la structura pe grupe de varsta a populatiei, pe cele 2 medii rural

    si urban. Se constata ca atat pe totalul judetului, cat si in mediul rural

    procentul populatiei de varsta scolara este mai mic dcat media pe tara

    (17,6% si respectiv 16,0%).

    Comparand populatia de varsta scolara (6 16 ani) cu numarul elevilorinscrisi in invatamantul corespunzator varstei constatam ca, la nivelul

    judetului numai 85% dintre copii frecventeaza scoala. Acest procent este

    mult mai mic in mediul rural, dar mai mare cu 10% fata de urban. Acest

    aspect este partial explicat de concentrarea populatiei de romi in oras.

    Comparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea existenta,

    constatam o mare lipsa de astfel de unitati in mediul urban. In orase, pentru

    cei 4852 de copii functioneaza numai 41 de unitati (16% din totalul

    gradinitelor), in schimb din totalul personalului didactic 38,6% lucreaza in

    orase.

    Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de unitati dininvatamantul primar si gimnazial. Elevii din aceasta categorie sunt in orase

    in proportie de 48 % iar numarul de unitati este de numai 11,2% din totalul

    pe judet; cadrele didactice din orase sunt in proportie de 38,5% din numarul

    total.

    Ca repartitie in teritoriu in fiecare comuna si in orase exista cel putin o

    gradinita si o scoala primara si gimnaziala. Liceele, in numar de 20 sunt

    repartizate astfel: cate unul in Videle si Zimnicea si in comunele Piatra,

    Draganesti Vlasca, Olteni. In municipiul Alexandria sunt 6, la Turnu

    Magurele 5 si 4 la Rosiori de Vede. Partea de nord si nord-vest a judetuluieste lipsita de un liceu apropiat ca distanta. In judet nu exista nici o institutie

    de invatamant superior de stat.

    SANATATE

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    23/31

    In conformitate cu datele furnizate de Directia Sanitara, dotarea la nivelul

    judetului este urmatoarea:

    - numar spitale 11 din care 6 in municipii si orase

    - numar paturi in spitale 3638 din care 2956 in municipii si orase

    -dispensare 106 din care 21 in municipii si orase

    - policlinici 8 toate in mediul urban

    - locuri in cresa 1090

    - leagane de copii 1 in Alexandria

    - numar farmacii 34 din care 9 in urban

    - numar medici 884 din care 524 in urban

    - personal mediu 1823 din care 1610 in urban

    Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare

    materiala din acestea, aglomereaza cele 6 unitati spitalicesti din orase. In

    ceeqa ce priveste numarul medicilor a fost analizat indicatorul numarul delocuitori ce revin la un medic. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti

    de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.

    Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea

    sanatatii sunt:

    - insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi

    spitale noi;

    - ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor,

    dispensarelor cu aparatura, utilaje performante, medicamente;

    - numar insuficient de medici in mediul rural.

    CULTURA

    In toate cele cinci orase ale judetului exista cate o casa de cultura. In

    mediul rural exista 108 camine culturale, cate cel putin unul in fiecare

    comuna.

    In orasele Alexandria, Zimnicea, Videle functioneaza cate un

    cinematograf, iar in Turnu Magurele si Rosiori de Vedesunt doua

    cinematografe. Cel putin teoretic, in toate comunele exista cinematografe

    satesti, mai putin in comuna Silistea Noua.In orasele Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vde si in comuna

    Dracsenei exista cate un muzeu.

    In tot judetul exista un numar de 177 biblioteci scolare, 86 biblioteci

    publice, la care se adauga 21 biblioteci specializate amplasate in orase

    dupa cum urmeaza:

    - Alexandria 9

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    24/31

    - Turnu Magurele 5

    - Rosiori de Vede 6

    - Videle 1

    Acestea din urma au un fond de carte de cca. 45.000 volume.

    SPORT

    Dotarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul Teleorman la

    nivel mediu si in se regasesc in special in orase. Mentionam ca in Alexandria

    functioneaza o sala polivalenta cu 1000 de locuri.

    In judet exista 13 stadioane din care 3 in orasele Alexandria, Turnu

    Magurele si Rosiori de Vede. Cele din urma au o capacitate de 5000 de

    locuri, aflandu-se in stare buna. Numarul terenurilor de sport amenajate in

    cele cinci orase si care sunt in stare buna se prezinta astfel:

    - 18 in Alexandria;

    - 12 in Turnu Magurele;

    - 10 in Rosiori de Vede;

    - 5 in Zimnicea;

    - 5 in Videle;

    - total 50.

    Cu exceptia orasului Zimnicea, celelalte detin cate un strand bazin in

    Turnu Magurele sunt doua).

    POLUAREA

    Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul

    poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul

    cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii

    atmosferei este de prima importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze,

    unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si

    raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii

    naturale de loc si de clima.

    Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA

    Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii il au insa

    centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de

    carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in

    cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu

    Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    25/31

    Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M.

    ALEXANDRIA a efectuat 1406 analize fizico-chimice prin masuratori

    sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori efectuate in cadrul

    sistemului propriu de control.

    Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general

    dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori:

    populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau

    epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor

    de 42,66 si respectiv54,8 % din volumul total restituit.

    Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata

    de multiplele actrivitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale

    dezvoltarii economico-sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva

    a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din

    ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus

    uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale aacestuia pana la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte

    deosebite pentru calitatea solului.

    Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de

    poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala

    a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitare necontrolata a

    deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de

    combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale, cum ar fi: seceta

    ori excesul de umiditate.

    In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile degradate

    cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede pe teritoriul judetului

    (videle si Poeni), terenurile afectate de poluare ca urmare a activitatii

    efetuate de SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii

    neorganizate a deseurilor.

    Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele magistrale

    rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile umane se inscrie in limitele

    de zgomot accesibile. In perioada anului 1999, probleme de zgomot in

    asezarile umane a fost create uneori de untatile de alimentatie publica,

    pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita

    programelor de functionare prelungite, aprobate de oficialitatile locale.In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o

    detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste

    cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele petroliere Videle si Poeni

    precum si combinatul chimic din Turnu Magurele. In lipsa unor spatii de

    depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea

    decantoarelor si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    26/31

    sau a digurilor de contur ale sondelor cu efect negativ asupra solului si

    subsolului.

    Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile

    mari de cenusa de pirita, fosfoghips si carbonat de calciu rezultate din

    activitatea sa. De mentionat este faptul ca in privinta carbonatului de calciu

    s-au facut unele progrese in valorificare, prin includerea tehnologica a

    acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita

    este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a

    Cenuselor de Pirita care insa, datorita conjuncturiii economico-financiare

    nefavorabile in care afla societatea, prelucreaza cantitati mici cu

    intermitenta.

    Zone degradate. In urma inventarierii facute la nivelul judetului s-au

    inregistrat ca soluri degradate 31900 ha, din care:

    - cu exces de umiditate 1616 ha;

    - acide 25885 ha;- saturate 1193 ha;

    - afectate de eroziune 896 ha;

    - fenomene de alunecare 1142 ha;

    - poluate 559 ha;

    - altele 279ha.

    De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au fost introduse

    atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si cele cauzate de fenomene

    naturale. In categoria suprafetelor poluate au fost incluse terenuri degradate

    cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului(Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a activitatii SC

    TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a

    deseurilor.

    In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat

    chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si fosfor,

    amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele, au fost apreciate ca fiind

    afectate de poluare cca. 50 ha.

    In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere,

    solurile poluate sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste naturapoluantului, cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul

    careurilor de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor

    petroliere si a apei sarate, de-a lungul vailor si afecteaza urmatoarele

    teritorii comunale:

    - Poeni 155,6 ha;

    - Silistea 48,2 ha;

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    27/31

    - Cosmesti 90,2 ha;

    - Blejesti 14,1 ha;

    - Gratia 0,66 ha;

    - Scurtu 0,51 ha;

    - Talpa 24,6 ha;- Ciolanesti 1,33 ha;

    - Videle 83,9.

    Mentionam ca schele petroliere fac eforturi deosebite pentru reabilitarea

    terenurilor poluate. Astfel:

    - incepand cu anul 1995 s-a derulat, cu intreruperi, un prigram de redare

    in circuitul agricol a suprafetei de 30 ha poluata cu apa sarata, in

    colaborare cu Institutul de Cercetari Pedologice, prin metoda levigarii

    cu apa dulce; in toamna anului 1999 au fost predate Primariei Poeni si

    acceptate de aceasta ca avand potential productiv satisfacator;- in cadrul Programului de Reforma a Sectorului Petrolier (o initiativa a

    Guvernului Romaniei si a Bancii Mondiale, sprijinita consistent de

    Guvernul Canadei) s-a lansat, la inceputul anului 1998 un proiecct

    pilot de remediere a unei suprafete de teren poluata cu hidrocarburi si

    apa de zacamant, situata in localitatea Poeni; zona care a facut obiectul

    proiectului avea o suprafata de 1,32 ha si era contaminata cu produse

    petroliere (0,5 1 %) si cu cloruri (300 800 mg/100g sol), pana la o

    adancime ce variaza intre 40 si 80 cm, ceea ce facea imposibila

    cultivarea terenului; rezultatele concrete ale actiunii erau vizibile deja

    din oct-nov; in prezent terenul tratat si dezinfestat nu este folosit cateren arabil ci ca pasune, urmand ca in anii urmatori solul respectiv sa

    poata da rezultatele scontate daca este cultivat cu cereale.

    Arii protejate. La nivelul judetului Teleorman nu au fost

    inventariate pana in prezent zone naturale protejate. Propunerile pentru

    declararea de zone protejate, cuprinse si in PNAT al judetului,sunt:

    1. Padurea Troianul

    - obiectul ariei protejate este bujorul de campie;

    - suprafata propusa este trupul de padure Troianul, pacelele 15 si 16

    padure de Cer si Girnita, cu varsta medie 50 ani 35 ha;- localizare: padurea este situata la limita drumului judetean Rosiori de

    Vede Troianul.

    2. Rezervatia paleontologica Ciuperceni, situata in imediata apropiere

    DN 51A Turnu Magurele Zimnicea.

    3. Padurile din Lunca Vedei, din imediata apropiere a localitatilor

    Rosiori de Vede si alexandria, cu valoare peisagistica.

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    28/31

    4. Lacul Suhaia ca zona umeda protejata.

    5. Arbori izolati platani si stejari, in municipiul Alexandria.

    In afara acestor zone vizate mai sus, judetul Teleorman are si alte

    zone importante, pentru care protectia se va propune prin reglementari

    locale. Aceste zone naturale valoroase, se refera la:

    - zone naturale cu resurse agropedologice valoroase (soluri de clasa I si

    II de calitate fertilitate ridicata);

    - zone naturale cu resurse energetice de importanta economica foarte

    mare, reprezentate prin resursele de hidrocarburi din partea de N a

    judetului;

    - zone cu resurse turistice mari, reprezentate de Lunca Dunarii in

    delimitarea acestei zone s-a avut in vedere complexitatea de potential

    turistic, fizionomia cadruluii natural, pozitia geografica, accesibilitatea,

    calitatea mediului, baza tehnico-materiala pentru turism si circulatia

    turistica.In ceea ce priveste protejarea zonelor construite, cu valoare culturala

    nationala, se impune cu prioritate instituirea in jururl acestor valori a unor

    zone de protectie efectiva si inceperea unor lucrari de intretinere si reparatii.

    Se vor lua in considerare ca zone de protectie, suprafete de terence

    circumscriu monumentele, pe o distanta de 100 m in localitatile urbane,200

    m in lo0calitatile rurale si 500m in afara localitatilor, pana la elaborarea

    studiilor specifice de delimitare a zonelor protejate.

    BIBLIOGRAFIE:

    1. CONILIUL JUDETEAN TELEORMAN PNAT AL

    JUDETULUI TELEORMAN

    2. AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI

    ALEXANDRIA RAPORT PRIVIND STAREA

    MEDIULUI IN JUDETUL TELEORMAN PE ANUL 1999

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    29/31

    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

    AMENAJAREA TERITORIALA A

    JUDETULUI TELEORMAN

    - PROIECT -

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    30/31

    COORD: PROF.DR. FLORINA BRAN

    STUDENT:STANILA MANUEL VICTORAS

    FACULTATEA: ADMINISTRATIE PUBLICA

    AN: I GRUPA: 203 F. I. : ZI

    CUPRINS:

    INTRODUCERE

    ASEZARE

    RELIEF

    CLIMA

    FAUNA SI VEGETATIA

    POPULATIE

    ECONOMIA:

    - INDUSTRIE

    - AGRICULTURA

    - TURISM

    - TRANSPORTURI

    RETEAUA DE LOCALITATI

    LOCUIREA APA POTABILA SI CANALIZAREA

    INVATAMANT

    SANATATE

  • 7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

    31/31

    CULTURA

    SPORT

    POLUARE

    BIBLIOGRAFIE