Amenajare Sonda

EVALUARE ADECVATĂpentru proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru SONDA 3 BĂTRÂNEŞTI”

S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş 1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul

Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru

SONDA 3 BĂTRÂNEŞTI

NOIEMBRIE 2010



CUPRINS

CAPITOLUL 1. INFORMAŢII PRIVND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII ...………………...…….. 51.1. Informaţii generale despre proiect ………………………………………………………….….… 51.1.1. Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiect…………………………………............. …. 51.1.2. Obiectivele proiectului …………………………………………………….…………….............…. 51.1.3. Descrierea proiectului......……………………………………………………….…............…….… 51.2. Materii prime şi materiale utilizate .......................................................................................... 91.2.1. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de construcţie....................................................... 91.2.2. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionare……………………………….…….. 101.3. Utilităţi………………………………………………………………………………………………..… 111.3.1. Etapa de construcţie……………………………………………………………………………….... 111.3.1. Etapa de funcţionare……………………………………………………………………………….... 111.3.1. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică……………………………………............…… 111.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC…………..... 111.4.1. Amplasamentul proiectului………………………………………………………………………..… 111.4.2. Căi de acces……………………………………………………………………………………….… 141.4.3. Amplasamentul organizării de şantier……………………………………………………………... 151.5. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de importanţă comunitară în zona proiectului…………………………………………………………….............……

15

1.5.1. Caracterizarea zonei privind habitatele de importanţă comunitară…………………............…. 151.5.2. Caracterizarea privind speciile de importanţă comunitară……………………………………..… 161.6. Modificările fizice care decurg din implementarea proiectului……………….….………….. 161.6.1. Modificările fizice din etapa de construcţie……………………………………………..............… 161.6.2. Modificările fizice din etapa de funcţionare……………………………………………................. 171.6.3. Modificările fizice din etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………………............... 171.7. Resursele naturale necesare implementării proiectului………………………………….…… 181.7.1. Resursele naturale necesare în etapa de construcţie……………………………............…….. 181.7.2. Resursele naturale necesare în etapa de funcţionare………………………………………….... 181.7.3. Resursele naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică................… 181.8. Resurse naturale care vor fi exploatate din cadrul ANPIC pentru a fi utilizate la implementarea proiectului…………………………………………………………………….………….

18

1.8.1. Resursele naturale necesare în etapa de construcţie………………………………............…... 191.8.2. Resursele naturale necesare în etapa de funcţionare………………………………………….... 191.8.3. Resursele naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…............... 191.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului…………………………............…. 191.9.1. Emisii şi deşeuri generate în etapa de construcţie…………………………….......................... 191.9.2. Emisii şi deşeuri generate în etapa de funcţionare………………………………….................. 221.9.3. Emisii şi deşeuri generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…............…... 231.10. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor…………………………………………….…… 231.10.1. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de construcţie……...........……..….. 231.10.2. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de funcţionare……………………... 231.10.3. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………………………………………………………………….................................…………..

23

1.11. Utilizarea terenului…………………………………………………………….……………………. 241.11.1. Categoria de folosinţă a erenului……………………………………………….…………….….. 241.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent…………………….………………...…… 241.13. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate temporar……………………….…………………..… 241.14. Drumuri de acces …………………………………………………………….…………………….. 241.15. Alte amenajări ………………………………………………………………..……………………… 24



1.15.1. Alte amenajări în etapa de construcţie…………………………….............……………………. 241.15.2. Alte amenajări în etapa de funcţionare……………………………............……….………….… 251.15.3. Alte amenajări în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………….............………. 251.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului………………….............…. 251.16.1. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului……………………...........….. 251.16.2. Modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ANPIC……………………………………………………………………………………………………..…..

25

1.17. Eşalonarea etapelor de implementare a proiectului…………………..........…………….….. 251.17.1. Durata etapei de construcţie…………………………………………………………….……....… 251.17.2. Durata etapei de funcţionare…………………………………………………………………….... 251.17.3. Durata etapei de dezafectare şi reconstrucţie ecologică……………………….................….. 261.18. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectului………………….…. 261.19. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului…………………………………….…….. 261.20. Justificarea dacă proiectul propus are legătură directă cu, sau este necesar pentru managementul ANPIC……………………………………………………………………………………..

28

CAPITOLUL 2. INFORMAŢII PRIVND ANPIC POSIBIL A FI AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI………………………………………………………………………………………....……

29

2.1. Informaţii despre ANPIC care poate fi afectată de implementarea proiectului...............… 292.1.1. Informaţii generale………………………………………………………………………..………….. 292.1.2. Obiectivele de conservare……………………………………………………………………….…. 302.2. Distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului………………………………………………...............................………...

30

2.3. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………………………….

32

2.3.1. ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………… 322.3.2. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………………………….

32

2.4. Descrierea speciilor, a tipurilor de habitate caracteristice ANPIC şi statutul de conservare al speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară…………….……………...

32

2.5. Structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate………………………………….………. 442.6. Starea actuală de conservare a ANPIC şi evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor……………………………………………………………………………………………..……………

45

2.6.1. Descrierea stării actuale de conservare a ANPIC…………………………………….…………. 452.6.2. Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor……………………..……………………..……… 452.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ANPIC……………. 472.8. Măsurile de conservare planificate pentru menţinerea statutului de conservare a ANPIC………………………………………………………………………………………….............…...

47

CAPITOLUL 3. IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI CU ALTE PP ASUPRA ANPIC…………………………………………………………………………………………............……..

48

3.1. Limitele în interiorul cărora se va face analiza elementelor cumulate…………………..….. 483.2. Alte proiecte identificate în zona implementării proiectului supus analizei.............…….. 483.3. Modalităţi de evaluare a impactului asupra ANPIC………………………………….............… 493.4. Impactul cumulat în etapa de construcţie (temporar, reversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor……………………………………………………………................…………

50

3.5. Impactul cumulat în etapa de funcţionare (pe termen lung, ireversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor…………………………………………………........................……..……

53

CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI…………………………………... 554.1. Metode de evaluare, predicţie şi surse de informaţii …………..........………………………. 554.1.1. Metode de evaluare şi predicţie………………………………………………………….………… 554.1.2. Surse de informaţii………………………………………………………………………….………. 55



4.2. Evaluarea impactului proiectului asupra ANPIC…………………………………………….…. 564.2.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate temporar……….…... 564.2.2. Etapa de funcţionare………………………………………………………………………………... 644.2.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…………………………………………............ 69

CAPITOLUL 5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI…………………………………...……….. 705.1. Măsuri de reducere a impactului pe termen scurt……………………............……….……….. 705.1.1. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme legislative……………………………..…….. 705.1.2. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme financiare………………………..............….. 715.2. Măsuri de reducere a impactului pe termen mediu ......…………….........................………... 715.3. Măsuri de reducere a impactului pe termen lung ......……………........................….……...... 71

CAPITOLUL 6. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE ……………………………………..…….

72

6.1. Materiale documentare studiate pentru obţinerea informaţiilor…………..………………….. 726.2. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren………………………………….…. 746.3. Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor………….….….. 75

ANEXE



CAPITOLUL 1INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Informaţii generale despre proiect

1.1.1.Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiectDenumirea proiectului: Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru SONDA 3 BĂTRÂNEŞTI

Numele titularului: S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş – Secţia RomanAdresa poştală: localitatea Mediaş, str. Unirii, nr. 4, judeţul SibiuNumărul de telefon: 0269 201 050 Numarul de fax: 0269 846 297E-mail: Corespondenţă restricţionată Numele persoanei de contact: Laţa Adriana – Serviciul Dezvoltare – Supervizare, telefon: 0749 331 501, fax: 0269 846 727

Beneficiarul investiţiei – S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş – Secţia RomanAdresa poştală: localitatea Mediaş, str. Unirii, nr. 4, judeţul SibiuNumărul de telefon: 0269 201 050 Numarul de fax: 0269 846 297E-mail: Corespondenţă restricţionată Numele persoanei de contact: Laţa Adriana – Serviciul Dezvoltare – Supervizare, telefon: 0749 331 501, fax: 0269 846 727

Proiectant: Serviciul Tehnic, Proiecte şi Norme al S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş

Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvată: Axinte Olga, Adresa poştală: localitatea Bacău, str. Mihai Viteazu, bl. 5, sc. A, ap. 4, judeţul BacăuNumărul de telefon: 0742 138 862 Numarul de fax: 0334 103 565E-mail: [email protected]

1.1.2. Obiectivul proiectuluiValorificarea rezervelor de gaze naturale puse în evidenţă prin forajul geologic al Sondei 3Bătrâneşti

1.1.3. Descrierea proiectuluiDocumentele pe baza cărora a fost elaborat proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” sunt: Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi

de transport gaze naturale (NT – D1220/2006); Normativ departamental pentru stabilirea distanţelor d.p.d.v. al prevenirii incendiilor

tehnologice din obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze.



Prezentul proiect a fost întocmit în baza Comenzii interne înaintate de Serviciul Dezvoltare –Supervizare din cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş, şi pe baza „Temei de proiectare” întocmită de Secţia de Producţie Roman, aprobată de CTE-ul societăţii.

Datorită finalizării lucrărilor de foraj la Sonda 3 Bătrâneşti se propune punerea în funcţiune a acesteia, pentru aceasta fiind necesară construirea instalaţiei tehnologice de suprafaţă.

Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ.Amplasarea conductei de aducţie se va face cu respectarea dreptului de proprietate (Legea nr. 18/1991) şi având în vedere reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv, exploatarea gazelor în condiţii de siguranţă şi intervenţia rapidă la locul de montaj.

La stabilirea amplasamentului proiectului suspus analizei s-au avut în vedere următoarele aspecte:

locaţia Sondei 3 Bătrâneşti; existenţa în zonă a sitului Natura 2000 – SPA „Lunca Siretului Mijlociu”; locaţia Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; poziţia căilor de acces (DJ 159/207D şi a drumurilor de exploatare); reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv; exploatarea gazelor naturale în condiţii de siguranţă; condiţiile de relief; protecţia terenurilor agricole; respectarea distanţelor minime impuse de normele PSI şi normativele specifice

domeniului gazelor naturale.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări şi montarea următoarelor instalaţii: împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti; construirea unei conducte de aducţie prin care se transportă gazele naturale

exploatate din Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, împreună cu conducta colectoare, fac parte din proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti.

Sonda 3 Bătrâneşti cuprinde: beciul sondei; capul de erupţie care va fi protejat prin împrejmuirea suprafeţei de 24 mp din jurul

acestuia, cu 10 bare de tubing şi o poartă de acces pietonal.



Cap de erupţie Sonda 3 Bătrâneşti

Conducta de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 3 Bătrâneşti (montată la capul de erupţie al sondei), la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (montată la robinetul colţar de la calorifeul Sondei 3), are lungimea de 400 m şi este construită din ţeavă Ø 73 x 6,4 mm SR EN ISO 11960.

Traseul conductei de aducţie de la Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti

Pozarea conductei de aducţie se va face într-un şanţ cu lungimea de 400 m, lăţimea de 0,60 m, adâncimea de 1,30 m, măsurată de la generatoarea superioară, la suprafaţa solului, pentru a fi ferită de îngheţ.Pentru relizarea şanţului în care va fi îngropată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 4000 mp (400 m - lungimea conductei x 10 m - lăţimea culoarului de lucru), suprafaţă necesară pentru realizarea şanţului, depozitarea temporară a unor materiale şi a stratului vegetal decopertat de pe suprafaţa acestui culoar.



Traseul comun al conductelor de aducţie de la sondele 2 şi 3 Bătrâneşti,

la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti

Instalaţii, amenajări, dotări pentru Sonda 3 Bătrâneşti, amplasate în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (parte a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”): calorifer pentru încălzirea gazelor provenite de la Sonda 3 Bătrâneşti; claviatură de măsurare gaze (prelungirea rampelor de etalonare şi total); separator orizontal de lichide SOG, pentru linia de total; panou pentru măsurarea gazelor (poligon de total);

claviatură pentru instalaţia de nepoluante (prelungirea rampei de nepoluante

Instalaţia corespunzătoare Sondei 3 Bătrâneşti este construită în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, incintă cu suprafaţa de 2400 mp (80 m x 30 m) şi împrejmuită cu plasă de sârmă şi 2 porţi (1 pentru acces pietonal, şi 1 pentru acces auto). În Instalaţia corespunzătoare Sondei 3 Bătrâneşti, din Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, ajung conductele de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate de la Sonda 3 Bătrâneşti.

Amplasamentul Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti



De la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, gazele naturale sunt preluate de conducta colectoare prin care gazele naturale sunt transportate la Grupul 247 Spiridoneşti, grup existent şi care preia gazele naturale în Sistemul Naţional.

Conducta colectoare face parte din proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

Pentru executarea lucrărilor se vor ocupa următoarele suprafeţe de teren: temporar

- 1400 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ;

- 2600 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău;

definitiv - 24 mp de teren arabil, proprietate privată, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, pentru împrejmuirea Sondei 3 Bătrâneşti;

Datorită finalizării lucrărilor de foraj la Sonda 3 Bătrâneşti se propune punerea în funcţiune a acesteia, pentru aceasta fiind necesară construirea instalaţiei tehnologice de suprafaţă.

Amplasarea tuturor obiectivelor proiectului se va face cu respectarea dreptului de proprietate (Legea nr. 18/1991) şi având în vedere reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv, exploatarea gazelor în condiţii de siguranţă şi intervenţia rapidă la locul de montaj.

1.2. Materii prime şi materiale utilizate

1.2.1. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de construcţieOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materiilor prime şi materialelor va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.2.1.1. Materii prime utilizateNu se utilizează materii prime decât în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, grup care face obiectul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti.”

1.2.1.2. Materiale utilizate 10 bare de tubing o poartă pentru acces pietonal, ţeavă de conductă cu cap filet – 210 m ţeavă de conductă cu cap neted – 200 m şaibe, cuie, balamale.

Operatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materiilor prime, asigurării forţei de muncă şi a utilajelor necesare executării lucrărilor de construcţii-montaj, organizarea de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după



obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.2.1.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizateNu se utilizează substanţe şi/sau preparate chimice.

1.2.1.4. Utilaje, energie electrică, combustibili şi lubrefianţi utilizaţiUtilaje excavator de mici dimensiuni pentru săparea şanţului, pe porţiunile pe care

configuraţia terenului permite efectuarea acestei manopere mecanizat; mijloace auto pentru transportul materialelor.

Energie electricăNu se utilizează.CombustibiliMotorina – 200 l.LubrefianţiNu se utilizează

1.2.2. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionare1.2.2.1. Materii prime utilizate - nu se utilizează materii prime 1.2.2.2. Materiale utilizatenu se utilizează materiale 1.2.2.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizate - nu se utilizează.1.2.2.4. Energie electrică, gaze naturale, combustibili şi lubrefianţi utilizaţi - nu se utilizează.

Energia electricăEnergia electrică va fi utilizată în Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, grup care face obiectul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, pentru: iluminatul interior (căsuţă operator cu 2 compartimente); exterior (incintă, la nevoie); funcţionarea aparaturii, instalaţiilor şi a centralei termice.

Cantitatea de energie electrică consumată la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti va fi în medie de 40 kwh/lună.

Combustibili utilizaţiÎn Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, grup care face obiectul proiectului„Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” vor fi consumaţi următorii combustibili: gaze naturale pentru centrala termică, din sursă proprie, cantitatea consumată lunar va

fi în medie de 6 mc; motorina (în medie de 30 l/lună) pentru mijloacele auto cu care vor fi transportate:

- apa de zăcământ, de la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (stocată în haba de stocare - 3,00 mc/lună), la Sonda de injecţie 242 Roman;

- condensatul care se separă din apa de zăcământ antrenată de gazele din sondă (stocat într-un rezervor metalic suprateran - 3,60 mc/lună), de la Grupul tehnologic, la unităţile specializate în prelucrarea produselor petroliere.



1.3. Utilităţi

1.3.1. Etapa de construcţieÎn etapa de construcţie a inveştiţiei nu este necesară racordarea la nici o reţea utilitară.

1.3.1.1. Alimentarea cu apăPentru consumul personalului implicat în implementarea proiectului se foloseşte apa îmbuteliată.

1.3.1.2. Ape uzateNu rezultă ape uzate

1.3.1.3. Alimentarea cu energie electricăNu se utilizează.

1.3.2. Etapa de funcţionareÎn etapa de funcţionare a proiectului nu este necesară racordarea la reţele utilitare.

1.3.2.1. Alimentarea cu apăAlimentarea cu apă este necesară numai în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti şi a fost abordată în cadrul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti.”

1.3.2.2. Ape uzateÎn perioada de funcţionare rezultă ape uzate numai în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, acest aspect a fost abordat în cadrul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti.”

1.3.2.3. Alimentarea cu energie electrică - nu este necesară.1.3.2.4. Alimentarea cu gaze naturale - nu este necesară.

1.3.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică Durata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

După epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneştişi şi conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC

1.4.1. Amplasamentul proiectului

Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ, nu are legătură



directă şi nu este necesar pentru managementul conservării bunurilor naturale din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Localizarea proiectului pe hărţile judeţelor Neamţ şi Bacău

La stabilirea amplasamentului proiectului s-au avut în vedere următoarele aspecte: locaţia Sondei 3 Bătrâneşti; existenţa în zonă a sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu; locaţia Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; poziţia căilor de acces (DJ 159, 207D şi a drumurilor de exploatare); reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv; exploatarea gazelor naturale în condiţii de siguranţă; condiţiile de relief; protecţia terenurilor agricole;



respectarea distanţelor minime impuse de normele PSI şi normativele specifice domeniului gazelor naturale.

Sonda 3 Bătrâneşti şi 55 % (220 m) din traseul conductei de aducţie (între Sonda 3 Bătrâneşti şi Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti), sunt amplasate în perimetrul situluiNatura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Amplasamentul proiectului în raport cu SPA Lunca Siretului Mijlociu

Amplasarea proiectului se va face cu respectarea dreptului de proprietate (conform Legii nr. 18/1991), avându-se în vedere reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv, exploatarea gazelor în condiţii de siguranţă şi intervenţia rapidă la locul de montaj.

Din studiile efectuate pe traseul conducteei de aducţiune, categoria de tărie a terenului este considerată mijlocie.Adâncimea maximă de îngheţ, în zona de amplasament a conductei este de 0,90 m.Perimetrul studiat se încadrează în zona seismică de calcul D, având coeficienţii seismici Ks = 0,20, şi Tc = 0,7 s.

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectuluiPosition X Position Y Cota Z Denumire

586983.8770 653099.1890 275.3 Staţie movilă 587448.8280 652008.4340 227.86 Bis. Bătrâneşti 588593.8750 651430.0010 242.95 Dig 22586722.2970 652482.2540 252.98 Drum 586904.6635 652300.9098 234.47 Drum

SPA Lunca Siretului Mijlociu



586765.9820 652083.9730 260.61 Sonda 3 Bătrâneşti 587122.1422 652266.4084 209.68 Drum 586781.6901 652112.9740 259.27 CDT 586789.1199 652126.6911 258.9 CDT 587118.6427 652236.5125 207.83 Limită drum 586816.1901 652176.6694 258.23 CDT 586848.5051 652236.3307 256.27 CDT 586858.0948 652254.0356 252.51 CDT 586860.3027 652258.1118 251.27 CDT 586862.2239 652261.6588 250.16 CDT 586867.0584 652270.5846 251.01 CDT 586872.2494 652272.4379 246.38 CDT 586882.9561 652276.2606 243.42 CDT 586894.9233 652280.5332 241.4 CDT 586897.3444 652280.2223 237.99 CDT 586915.3395 652277.9114 234.14 CDT 586929.3769 652276.1088 232.16 CDT 586943.1245 652274.3434 230.8 CDT 586957.7131 652272.4700 228.79 CDT 586984.4196 652269.0404 224.35 CDT 587000.0353 652267.0351 222.44 CDT 587012.2170 652265.4708 221.12 CDT 587026.0610 652263.6929 218.69 CDT 587034.1376 652246.6363 217.22 CDT 587037.7057 652276.3136 216.85 CDT 587039.1492 652262.0122 216.92 CDT 587054.3245 652260.7165 215.07 CDT 587076.5366 652257.9551 212.66 CDT 587088.6275 652256.4520 211.03 CDT 587102.8580 652254.6828 209.68 CDT

Pentru executarea lucrărilor se vor ocupa următoarele suprafeţe de teren: temporar

- 2600 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, din care, 2200 mp în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu;

- 1400 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ,în afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu;

definitiv - 24 mp de teren arabil, proprietate privată, aparţinând teritoriului administratival comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, pentru împrejmuirea Sondei 3 Bătrâneşti, în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Pentru relizarea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 4000 mp (400 m - lungimea conductei x 10 m - lăţimea culoarului de lucru), suprafaţă necesară pentru săparea şanţului, depozitarea temporară a unor materiale şi a stratului vegetal decopertat de pe suprafaţa acestui culoar.

1.4.2. Căi de accesPentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.



Accesul la Sonda 3 Bătrâneşti şi la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti se face din localitatea Dămieneşti pe drumurile judeţene DJ 207D şi DJ 159.

1.4.3. Amplasamentul organizării de şantier Operatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materialelor, personalului, utilajelor şi organizării de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia primordială privind organizarea de şantier este aceea ca amplasamentul acesteia să fie în afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.5. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de importanţăcomunitară în zona proiectului

1.5.1. Caracterizarea zonei privind habitatele de importanţă comunitară Pentru protecţia Sondei 3 Bătrâneşti va fi împrejmuită suprafaţa de 24 mp, teren agricol, din extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, teren în perimetrul sitului Natura 2000 –SPA Lunca Siretului Mijlociu. Conducta de aducţiune prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic al Sondei 2 Bătrâneşti, are lungimea de 400 m, din care: 260 m sunt în extravilanul comunei

Dămieneşti, judeţul Bacău (220 m din traseul conductei de aducţie sunt în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu);

140 m sunt în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ.

Habitat de fâneaţă

Traseul conductei de aducţie de la Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti



Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi agricole, păşuni, păduri de foioase), în zona amplasamentului proiectului şi vecinătăţile acestuia, tipurile de habitate existente sunt: pajişti naturale, culturi agricole şi păşuni.

În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatelor de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.5.2. Caracterizarea zonei privind speciile de importanţă comunitarăImportanţa SPA Lunca Siretului Mijlociu constă în faptul că reprezintă una din principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

În zona pe care se fac lucrările necesare implementarii proiectului şi în vecinatăţile acesteizone, tipurile de habitate existente fac posibilă prezenţa unor specii de păsări. Dintre cele 22 de specii de păsări care fac obiectul protecţiei şi conservării SPA Lunca Siretului Mijlociu, ţinănd cont de preferinţele fiecărei specii faţă de condiţiile de habitat, în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi zonele învecinate, se pot găsi un număr de 13 specii: Anthus campestris (fâsă de câmp), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure).

1.6. Modificările fizice care decurg din implementarea proiectului

1.6.1. Modificările fizice din etapa de construcţie1.6.1.1. Instalaţii, construcţii, amenajăriImplementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări şi montarea următoarelor instalaţii:

Sonda 3 Bătrâneşti cuprinde: beciul sondei; capul de erupţie pentru a cărui protecţie sonda va fi împrejmuită cu 10 bare de tubing

şi o poartă de acces pietonal, suprafaţa de 24 mp.



Conducta de aducţie cu lungimea de 400 m prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.Montarea conductei de aducţiune se va face într-un şanţ cu lungimea de 400 m, lăţimea de 0,60 m, adâncimea de 1,30 m, pentru a fi ferită de îngheţ.Pentru relizarea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 4000 mp.

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, incintă cu suprafaţa de 2400 mp (80 m x 30 m) şi împrejmuită cu plasă de sârmă şi 2 poarţi pentru acces (pietonal şi auto), şi în care ajung conductele de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate de la Sonda 2 şi 3 Bătrâneşti, face obiectul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2Bătrâneşti”.

Instalaţii, amenajări, dotări din Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, pentru Sonda 3 Bătrâneşti şi care fac obiectul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2Bătrâneşti”: calorifer pentru încălzirea gazelor provenite de la Sonda 3 Bătrâneşti; claviatură de măsurare gaze (prelungirea rampelor de etalonare şi total); separator orizontal de lichide SOG, pentru linia de total; panou pentru măsurarea gazelor (poligon de total); claviatură pentru instalaţia de nepoluante (prelungirea rampei de nepoluante).

1.6.1.2. Amenajarea drumurilor tehnologicePentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.


1.6.1.3. Organizarea de şantierOperatorul economic care va avea responsabilitatea organizării de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare

1.6.2. Modificările fizice din etapa de funcţionareÎn etapa de funcţionare nu se produc alte modificări fizice, fată de etapa de construcţie.

1.6.3. Modificările fizice din etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

După epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.



1.7. Resurse naturale necesare implementării proiectului

1.7.1. Resurse naturale necesare în etapa de construcţie1.7.1.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, pentru executarea lucrărilor se vor ocupa următoarele suprafeţe de teren: definitiv - 24 mp pentru protecţia capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, teren

agricol, din extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care va fi împrejmuită;

temporar – 4000 mp, din care:- 2600 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de

aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău;

- 1400 mp de teren arabil, proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ.

Forţa de muncăOperatorul economic care va avea responsabilitatea asigurării forţei de muncă va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.7.1.2. Utilizarea resurselor neregenerabile – nu se utilizează resurse neregenerabile.

1.7.2. Resurse naturale necesare în etapa de funcţionare

1.7.2.1. Utilizarea resurselor regenerabileApa este necesară doar pentru Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (cele 2 calorifere, igiena operatorului care va deservi Grupul tehnologic şi rezerva intangibilă de incendiu) şi va fi asigurată dintr-un puţ forat cu adâncimea de 10 m, prevăzut cu pompă şi rezervor de înmagazinare a apei. Cantitatea de apă consumată va fi în medie de 3 mc/lună.Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti face parte din proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

1.7.2.2. Utilizarea resurselor neregenerabileVolumul de gaze naturale extrase şi livrate consumatorilor este, Q = 160 mii Smc/zi.

1.7.3. Resurse naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


1.8. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ANPIC pentru a fi utilizate la implementarea proiectului



1.8.1. Resurse naturale exploatate în etapa de construcţie1.8.1.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, pentru executarea lucrărilor se vor ocupa următoarele suprafeţe de teren: definitiv - 24 mp pentru protecţia capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, teren

agricol, din extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care va fi împrejmuită;

temporar – 2200 mp de teren arabil (fâneaţă), proprietate privată, pentru pozarea conductei de aducţie, aparţinând teritoriului administrativ al comunei Dămieneşti, judeţul Bacău.

1.8.1.2. Utilizarea resurselor neregenerabileNu se utilizează resurse naturale neregenerabile din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.8.2. Resursele naturale exploatate în etapa de funcţionare1.8.2.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de funcţionare nu se utilizează resurse regenerabile din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.8.2.2. Utilizarea resurselor neregenerabileVolumul de gaze naturale extrase din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu şi livrate consumatorilor este, Q = 160 mii Smc/zi.

1.8.3. Resurse naturale exploatate în etapa de dezafectare/reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


1.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului

1.9.1. Emisii şi deşeuri generate în etapa de construcţie 1.9.1.1. Surse şi poluanţi pentru apeÎn zona amplasamentului proiectului suspus analizei nu sunt ape de suprafaţă.

În etapa de construcţie a proiectului nu vor fi surse de poluare a apelor freatice sau de suprafaţă, cu excepţia poluărilor accidentale care se pot produce prin exploatarea necorespunzătoare a utilajelor sau gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate.

Operatorul economic care va avea responsabilitatea organizării de şantier va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare, organizarea de şantier nu face obiectul prezentului proiect.

În etapa de construcţie a proiectului nu vor fi emisii de ape uzate şi nu se utilizează apă.



Prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentalePrevenirea poluărilor accidentale se poate realiza prin: asigurarea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor auto şi excavatorului, folosite

pentru implementarea proiectului supus analizei; respectarea condiţiilor privind alimentarea cu carburanţi şi a schimbului de ulei,

acestea fiind permise numai în unităţi de profil; respectarea normelor tehnice în domeniu.

În caz de poluare accidentală, operatorul economic care execută lucrările de construcţii-montaj, în etapa de construcţie, şi beneficiarul proiectului, pentru perioada de funcţionare, au următoarele obligaţii:

să aibă în dotare materiale absorbante pentru a interveni de urgenţă în cazul poluării cu carburanţi şi/sau uleiuri minerale;

să comunice incidentul autorităţilor de mediu (GNM – Comisariatul Judeţean de Mediu şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului) de pe teritoriul judeţului unde a avut loc poluarea accidentală.

1.9.1.2. Surse şi poluanţi pentru aer În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, sursele de emisii în atmosfera sunt următoarele: de la motoarele mijloacelor auto care transportă materialele şi de la excavatorul de

mici dimensiuni, folosit pentru săparea unor porţiuni de şanţ; emisiile de pulberi de pe căile de transport a materialelor şi echipamentelor şi de la

săparea şanţului pentru montarea conductei de aducţie.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţieDebite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

Sursa

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28

219,13

0,772

64,07

27,55

0,066

10,89

0,320

0,452

0,066

6,408

0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8

809,68

66,63

512,5

293,6

0,515

87,12

2,562

3,586

0,515

51,24

170,14

Total 2774,40 10,3 415,1

1028,8

67,40

576,5

321,2

0,581

98,01

2,882

4,038

0,581

57,65

170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM nr. 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM nr. 462/1993 se referă la surse dirijate. Deci, sursele tehnologice cu impact potenţial asupra aerului sunt cu caracter temporar, numai în etapa de construcţie (3 luni).

Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către mijloacele auto de transport sunt măsuri de tip operaţional, specifice acestui tip de surse. Emisiile generate de mijloacele auto de transport nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament.



Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, trebuie să fie respectate prevederile legale în vigoare privind starea tehnică a mijloacelelor auto de transport, evaluată odată cu inspecţia tehnică, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de la motoarele mijloacelor auto de transport se recomandă: deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de

maxim 30 km/h; efectuarea regulată a reviziilor tehnice, pe toată perioada de transport a materialelor să

se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosfera, în sezonul cald şi secetos se recomandă: umezirea drumurilor balastate pe care se transportă materialele; udarea suprafeţei pe care se sapă şanţul.

1.9.1.3. Surse de zgomot şi vibraţiiMijloacele auto care transportă materialele, precum şi, utilajul folosit (excavator) sunt surse de zgomot şi vibraţii care vor produce disconfort speciilor de păsări care frecventează zona amplasamentului proiectului şi zonele învecinate acestuia, disconfort limitat pe o perioada de timp de maxim 3 luni.Deoarece durata lucrărilor, numărul utilajelor şi cantităţile de materiale folosite sunt reduse, deşi aceste lucrări sunt generatoare de zgomot şi vibraţii, se poate estima un impact neutru asupra populaţiei şi bunurilor materiale deoarece lucrările se desfăşoară la o distanţă de peste 500 m faţă de cea mai apropiată zonă locuită. Pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor provenite de la mijloacele auto care transportă materialele şi muncitorii este necesar ca deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h.Nu sunt necesare amenajări speciale pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor.

1.9.1.4. Surse şi poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, nu este generatoare de poluanţi pe sol, subsol şi ape freatice, doar în cazul poluărilor accidentale prin scurgeri de carburanţi şi/sau lubrefianţi proveniţi de la mijloacele auto care transportă materialele şi/sau excavatorul folosit pentru săparea şanţului. Excavatorul nu va staţiona pe amplasamentele de lucru pentru a se evita poluarea solului cu gaze de eşapament.

Impactul produs la nivelul solului pentru implementarea proiectului, în etapa de construcţie, va fi unul fizic (mecanic) datorită decopertărilor şi excavărilor necesare efectuării şanţului pentru montarea conductei de aducţie.În etapa de construcţie rezultă următoarele categorii de deşeuri: deşeuri de tip menajer rezultate de la personalul care va lucra la realizarea lucrărilor

de construcţii-montaj – 50 kg; PET-uri rezultate de la personalul care va realiza lucrările de construcţii-montaj – 20

kg; sol (deşeu inert) care rămâne de la acoperirea şanţului pentru montarea conductei de

aducţie – 1 to.

Pentru prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi proveniţi de la mijloacele auto care transportă materialele şi excavatorul folosit pentru săparea şanţului este necesar ca acestea să fie într-o stare tehnică corespunzătoare.



Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol/subsol se vor lua următoarele măsuri operaţionale: activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale mijloacelor auto folosite

la implementarea proiectului vor fi executate de către operatori economici specializaţi în prestarea unor astfel de servicii şi numai în locurile special amenajate de către aceştia;

personalul care deserveşte mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa apariţia oricărei defecţiuni;

mijloacele auto care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi utilizate numai după ce defecţiunea a fost remediată.

Deşeuri periculoase – nu rezultă deşeuri periculoase.

1.9.1.5. Surse de radiaţii în etapa de construcţie şi funcţionareNu sunt surse de radiaţii în nici una din etapele proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”.

1.9.2. Emisii şi deşeuri generate în etapa de funcţionare1.9.2.1. Emii şi deşeuri pentru apePrin proiect sunt prevăzute instalaţii în circuit închis pentru preluarea apelor uzate care rezultă din procesul de producţie. Aceste instalaţii sunt amplasate în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti iar gestionarea apelor uzate a fost abordată în cadrul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, proiect care include şi Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

În perioada de funcţionare rezultă următoarele ape uzate care ar putea avea impact asupra pânzei freatice: apa sărată de zăcământ (impurităţi lichide care conţin în principal ioni de: Ca2+, Mg2+,

Na+, K+, Cl -, SO4) - 0,10 mc/zi (3,00 mc/lună), acest volum fiind variabil, în funcţie de presiunea de exploatare a sondei;

gazele naturale separate din apa de zăcământ şi care sunt arse în coşul de refulare –4-6 mc/lună.

1.9.2.2. Emii şi deşeuri pentru aerSursele de poluanţi pentru aer în etapa de funcţionare a instalaţiilor, acestea fiind construite în circuit închis, nu se vor înregistra emisii în aer, cu excepţia gazelor separate din apa de zăcământ care sunt dirijate spre coşul de refulare, unde are loc arderea acestora.

Nu sunt necesare instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă, cu excepţia coşului de refulare cu înălţimea de 30 m, în care are loc arderea gazelor separate din apa de zăcământ.Aceste instalaţii sunt amplasate în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti iar gestionarea acestor emisii a fost abordată în cadrul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

1.9.2.3. Surse de zgomot şi vibraţii În etapa de exploatare a instalaţiilor nu sunt surse de zgomot şi vibraţii.



1.9.2.4. Surse şi emisii de poluanţi pe sol şi/sau în subsol şi ape freaticeNu sunt emisii de poluanţi pe sol şi/sau în subsol şi ape freatice.

1.9.3. Emisii şi deşeuri generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.10. Modalităţi de evacuare/eliminare a deşeurilor

1.10.1. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de construcţieOperatorul economic care va avea responsabilitatea gospodăririi deşeurilor generate pe amplasament, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

Se va face colectarea selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri rezultate din activităţile de construcţii-montaj şi organizarea de şantier, iar eliminarea acestora se va face cu respectarea prevederilor legale în domeniu: Deşeul inert (solul) care rămâne de la acoperirea şanţurilor pentru montarea conductei

de aducţie va fi transportat şi depozitat în locul stabilit de către reprezentanţii administraţiei publice locale pe teritoriul căreia s-a produs acest deşeu;

Deşeurile de tip menajer rezultate de la personalul implicat în realizarea lucrărilor de construcţii-montaj vor fi colectate în containere mobile, fără scurgere în mediu, care vor fi amplasate temporar în zonele de lucru specifice fiecărei etape de implementare a proiectului, şi vor fi predate pentru transport şi depozitare unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare această activitate;

PET-urile rezultate de la personalul implicat în realizarea lucrărilor de construcţii-montaj vor fi colectate în saci de polietilenă şi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia acest tip de deşeu.

Deşeuri periculoase – nu rezultă

1.10.2. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de funcţionareEliminarea deşeurilor tehnologice care rezultă din instalaţiile amplasate în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti a fost abordată în cadrul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

Eliminarea deşeurilor menajereNu rezultă deşeuri de tip menajer.

1.10.3. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.



1.11. Utilizarea terenului

1.11.1. Categoria de folosinţă a terenului Sonda 3 Bătrâneşti – teren arabil (culturi agricole) situat în extravilanul comunei

Dămieneşti, judeţul Bacău; Conducta de aducţie – teren agricol (fâneaţă) situat în extravilanul comunei

Dămieneşti, judeţul Bacău şi comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ;

Conform certificatelor de urbanism eliberare de consiliile judeţene Neamţ şi Bacău şi a Planului de situaţie, terenurile pe care va fi amplasat proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, aparţin proprietarilor persoane fizice şi juridice.

Folosinţe actuale ale terenului - culturi agricole şi fâneaţă.

Areale sensibile 24 mp ocupaţi permanent pentru împrejmuirea Sondei 3 Batrâneşti, în perimetrul sitului

Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu; 220 m (2200 mp) din traseul conductei de aducţie trece prin perimetrul sitului Natura

2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, teren ocupat temporar (3 luni).

1.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent

24 mp pentru împrejmuirea Sondei 3 Bătrâneşti.

1.13. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate temporar

În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, pentru executarea şanţului se va ocupa temporar suprafaţa de teren de – 4000mp, din care: 220 m (2200 mp) din traseul conductei de aducţie trece prin perimetrul sitului Natura

2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu; 180 mp pentru montarea conductei de aducţie, în afara perimetrului sitului Natura 2000

– SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.14. Drumuri de acces

Pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.


.1.15. Alte amenajari

1.15.1. Alte amenajări în etapa de construcţie Construirea Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.



1.15.2. Alte amenajări în etapa de funcţionare Nu sunt necesare.

1.15.3. Alte amenajări în etapa de dezafectare/reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi a conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

1.16.1. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectuluiImplementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, nu presupune relocarea unor conducte, retele electrice, etc.

1.16.2. Modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ANPIC

Deoarece implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, nu presupune relocarea unor conducte, retele electrice, etc, nu se pune problema să afecteze integritatea SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.17. Eşalonarea etapelor de implementare a proiectului

1.17.1. Durata etapei de construcţie - 3 luniOperatorul economic care va executa lucrările de construcţii-montaj, organizarea de şantier, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de implementarea proiectului şi redarea acestora circuitului agricol, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare

Executarea lucrărilor pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” va dura 3 luni şi se va face în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări: împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti cu 10 bare de tubing şi o poartă

de acces pietonal, suprafaţa de 24 mp; montarea conductei de aducţie cu lungimea de 400 m prin care se transportă gazele

naturale exploatate din Sonda 3 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti;

refacerea suprafeţelor ocupate temporar, afectate de implementarea proiecului şi redarea circuitului agricol.

1.17.2. Durata etapei de funcţionare1.17.2.1. Etapa de punere în funcţiune - 1lună



După execuţia lucrărilor de construcţii–montaj se va proceda la executarea încercărilor, probelor şi verificărilor impuse de fişele tehnologice şi de actele normative în vigoare (proba preliminară a etanşietăţii, proba de rezistenţă şi proba de etanşietate la presiunea de lucru). Pe baza acestor probe şi verificări se vor întocmi buletinele de verificare după care se trece la punerea în funcţiune a investiţiei.

1.17.2.2. Etapa de exploatareDupă punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora, exploatarea lor va fi asigurată de beneficiar prin personal de specialitate. Durata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

1.17.3. Durata etapei de dezafectare şi reconstrucţie ecologică

După epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi a conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.18. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, nu presupune apariţia unor servicii suplimentare.

1.19. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

1.19.1. Profilul şi capacităţile de producţie ale proiectuluiAceastă investiţie este necesară pentru exploatarea gazelor puse în valoare prin forajul geologic al Sondei 3 Bătrâneşti şi valorificarea acestora.

Analiza volumetrică a probelor de gaz a pus în evidenţă următoarele componente: metan – 94,29 %; etan – 2,06 %; azot – 1,91 %; propan – 0,67 %; iso butan – 0,16 %; normal butan – 0,20 %.

Rezultatele tuturor măsurătorilor au condus la concluzia că există aflux de gaze cu debite industriale.

Parametrii de funcţionare ai sondei 3 Bătrâneşti: Presiunea statică, Ps = 126,56 bar; Presiunea dinamică:

- pe disc de Ø 9 mm, Pd = 127/0 127/9 bar (120 min) + 5501 as + cds, Q = 160 mii Smc/zi;- pe disc de Ø 12 mm, Pd = 121/0 121/29 bar (120 min) + 1101 as + cds, Q = 275 mii Smc/zi;



- pe disc de Ø 14 mm, Pd = 116/0 116/32 bar (120 min) + 5501 as + cds, Q = 307 mii Smc/zi.

Clasa de locaţie a instalaţiei este „I”, pentru care se va folosi în calcule coeficientul de siguranţă S = 1,39. Acesta corespunde unui număr mai mic de 10 clădiri amplasate pe o suprafaţă de teren care se întinde pe o lăţime de 200 m, de o parte şi de alta a traseului conductei, conform „Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

1.19.2. Descrierea instalaţiilor şi fluxurilor tehnologice de pe amplasament

1.19.2.1. Sonda 3 BătrâneştiAceasta a fost echipată cu: un ansamblu de adâncime format din dispozitiv Underbalance, pk hidraulic

Paramalach Ø 117,5 mm, VCL OTIS 2 3/8 in + tbg 2 7/8” non API (JINDAI) x 1469, 05 m (parker Paramalach Ø 117,5 mm x 1469,05 m , VCL OTIS 2 3/8 in x 1458,34 m);

instalaţie de suprafaţă - cap de erupţie.

Această investiţie este necesară pentru exploatarea gazelor puse în valoare prin forajul geologic al Sondei 3 Bătrâneşti şi valorificarea acestora.

Clasa de locaţie a instalaţiei este I, pentru care se va folosi în calcule coeficientul de siguranţă S = 1,39. Acesta corespunde unui număr mai mic de 10 clădiri amplasate pe o suprafaţă de teren care se întinde pe o lăţime de 200 m, de o parte şi de alta a traseului conductei, conform „Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

1.19.2.2. Conducta de aducţie Prin conducta de aducţie sunt transportate gazele naturale extrase din Sonda 3 Bătrâneşti, la Instalaţia corespunzătoare Sondei 3 Bătrâneşti, din Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.Conducta de aducţie are lungimea de 400 m şi este construită din ţeavă Ø 73 x 6,4 mm SR EN ISO 11960. Montarea conductei de aducţie se va face într-un şanţ cu lungimea de 400 m, lăţimea de 0,60 m şi adâncimea de 1,30 m.

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti unde sunt prelucrate gazele extrase din Sonda 3 Bătrâneşti, face parte din proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2Bătrâneşti. Din conducta de aducţie care transportă gazele naturale de la Sonda 3 Bătrâneşti, gazele intră în calorifer unde sunt încălzite pentru a preveni formarea criohidraţilor, în timpul laminării care are loc la trecerea gazelor prin duza montată la ieşirea din calorifer. Apoi, prin registru de intrare, gazele vor fi dirijate în rampa de etalonare, sau, în rampa de total. Prin rampa de etalonare, gazele vor fi dirijate la poligonul de etalonare, unde se va etalona fiecare sondă. Din rampa de total gazele vor fi dirijate printr-un poligon de total, unde vor fi măsurate împreună cu gazele care trec prin panoul de etalonare.Gazele măsurate în poligonul de total, vor fi preluate în conducta colectoare Bătrâneşti –Spiridoneşti.

În timpul exploatării, gazele antrenează impurităţi lichide (apă sărată şi condens). Gazele cu



apă de zăcământ sunt dirijate, spre rampa de nepoluante, de unde ajung prin conducta de nepoluante, la separatorul de destindere, unde are loc separarea gazelor, de apa de zăcământ. Apoi, gazele separate de apa de zăcământ, ajung în coşul de refulare unde sunt evacuate şi arse, iar apa de zăcământ este etalonată în haba de etalonare, cu capacitatea de 1 mc, şi stocată, în haba de stocare, cu capacitatea de 10 mc. Haba de stocare este golită cu o vidanjă, după un program stabilit. Apa de zăcământ va fi transportată la Staţia de injecţieunde va fi injectată în Sonda de injecţie 242 Roman.Din apa de zăcământ antrenată de gazele de sondă se separă şi condens, care se va stoca

într-un rezervor metalic suprateran, cu capacitatea de 20 mc, amplasat într-o cuvă de retenţie. Din rezervor condensul este preluat de autocisterne şi predat unei rafinării.

1.19.3. Descrierea proceselor de producţie Gazele extrase din Sonda 3 Bătrâneşti sunt dirijate prin capul de erupţie, ventilul colţar şi conducta de aducţie, spre Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, unde sunt reunite mai multe instalaţii tehnologice care sunt urmărite, întreţinute şi deservite de un singur operator.

În incinta Grupului tehnologic, gazele intră în calorifer unde sunt încălzite pentru a preveni formarea criohidraţilor în timpul laminării care are loc la trecerea prin duza montată după calorifer. Gazele sunt dirijate apoi prin registrul de intrare, spre separatorul de etalonare, sau spre separatorul de total, unde sunt separate de eventualele impurităţi antrenate, şi sunt măsurate (individual sau pe total grup). Gazele sunt dirijate prin racordul Grupului tehnologic, în colectorul de gaze Bătrâneşti - Spiridoneşti.

Impurităţile antrenate de gaze şi separate din circuitul acestora, sunt etalonate, în haba de etalonare a grupului, şi stocate în haba de stocare, de unde sunt vidanjate, transportate şi injectate în Sonda de injecţie 242 Roman, special amenajată. Din impurităţile rezultate din gaze se separă şi condensat care se va stoca într-un rezervor metalic suprateran, amplasat într-o cuvă de retenţie. Condensatul se va preda unităţilor specializate în prelucrarea produselor petroliere.

Produsul obţinut ca urmare a implementării proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti” - gaze naturale - 160 mii Smc/zi;Subprodusul obţinut este condensul care se separă din apa de zăcământ antrenată de gazele de sondă. Condensul va fi stocat într-un rezervor metalic suprateran, amplasat într-o cuvă de retenţie. Cantitatea de condens rezultată este în medie de 3,0 mc/lună. Rezervorul metalic are capacitatea de 20 mc este prevăzut cu sistem de măsurare a nivelului, cu suspape de respiraţie şi antiflacără, cu legătură de Ø 4” la coşul de refulare, şi cuvă de retenţie impermeabilizată. Din rezervor, condensatul este preluat de autocisterne şi predat unei rafinării.

Conform specificaţiilor tehnice din prezentul proiect, Instalaţia tehnologică a Sondei 3Bătrâneşti, va fi realizată dintr-un ansamblu de ţevi, robineţi, fitinguri, instalaţii şi utilaje care vor asigura un circuit închis al gazelor şi al impurităţilor, fără a afecta mediul înconjurător.

1.20. Justificarea dacă proiectul propus are legatură directă cu, sau este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea ANPIC



Proiectul propus nu are legătură directă şi nu este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Această investiţie este necesară pentru valorificarea rezervelor de gaze libere, pentru realizarea dinamicilor de producţie zilnice şi anuale planificate, pentru exploatarea gazelor puse în valoare prin forajul geologic al Sondei 3 Bătrâneşti. Datorită finalizării lucrărilor de foraj la Sonda 3 Bătrâneşti se propune punerea în funcţiune a sondei, pentru aceasta fiind necesară construirea instalaţiei tehnologice de suprafaţă.

CAPITOLUL 2INFORMAŢII PRIVIND ANPIC POSIBIL A FI AFECTATĂ DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi a comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ, nu are legătură directă şi nu este necesar pentru managementul conservării bunurilor naturale din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu. 220 m (2200 mp) din traseul conductei de aducţie trece prin perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

2.1. Informaţii despre ANPIC care poate fi afectată de implementarea proiectului

2.1.1. Inormaţii generale despre situl Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu

SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost declarată prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.Cod: ROSPA0072Suprafaţa sitului este de 10.455,40 ha, din care:

3.272,50 ha pe teritoriul judeţului Iaşi; 5.363,62 ha pe teritoriul judetului Neamţ; 1.819,24 ha pe teritoriul judeţului Bacău.

Clasele de habitate existente pe teritoriul sitului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi agricole, păşuni, păduri de foioase.Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintăuna din principalele zone de hrănire şi odihnăpentru populaţiile speciilor de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).



Vulnerabilitate – starea de conservare a sitului este afectată de: braconaj piscicol, braconaj cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, exploatări de pietriş şi nisip, vandalism şi culturi agricole. Managementul sitului este realizat de către AJVPS Roman, în baza Convenţiei de custodie încheiată în martie 2010, cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Până la data curentă nu a fost elaborat Planul de management al sitului.

2.1.2. Obiectivele de conservareObiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt următoarele specii de păsări cuprinse în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE :

2.2. Distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului

Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE. Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a cestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.



În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 0,22 ha din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,002% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha).Prin împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti va fi ocupată definitiv suprafaţa de 0,0024 ha.Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,22 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,007% din habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.

Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,0024 ha ocupaţi definitiv, reprezintă 0,00007% din habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.

În concluzie, suprafaţa ocupată temporar, din habitatele de interes pentru speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind foarte mică, se vor menţine condiţiile de habitat care să asigure conservarea populaţiilor speciilor pe termen lung.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic).

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, are următoarele efecte: impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa

de funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);

impact neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare asupra a 14 specii - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini).

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu şi nici condiţiile care asigurămenţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.



2.3. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate

2.3.1. ANPIC invecinateÎn zona amplasamentului proiectului şi vecinătăţile acestuia nu sunt alte arii naturale protejate, SPA Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti este la o disatanţa de peste 35 km.

2.3.2. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC invecinateSpeciile de păsări care folosesc pentru migraţie coridorul est-carpatic, ajung pe cursul şi lunca Siretului, în Lacul Galbeni (componentă a sitului Natura 2000 – SPA Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti), situat la o disatanţă de peste 35 km faţă de amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”.

2.4. Descrierea tipurilor de habitate, a speciilor caracteristice ANPIC şi statutul de conservare al speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară

Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a cestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 2200 mp din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,002% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha). Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,22 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,007% din habitatele de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.


Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE.

1. Alcedo atthis – pescăraş albastru

HabitatSpecie larg răspândită în Europa, Asia şi nordul Africii. În regiunile temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a căror maluri au vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele de prundiş.Relevanţa sitului pentru specie



În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă).

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAceastă specie este afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi în deosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane.Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, şi de faptul că în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi în vecinătăţile acestuia, nu sunt aceste tipuri de habitate, se poate

estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în cea de funcţionare.

2. Anthus campestris – fâsă de câmp

HabitatCuibăreşte în regiuni deschise, aride şi nisipoase cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi

arbori mici, cum ar fi dunele de nisip, poienile, balastierele. Este o specie specifică stepei continentale din Eurasia şi preferă zonele cu climat mai cald.

Populaţia din RomaniaEste estimată la 150.000 – 200.000 de perechi cuibăritoare, România găzduind cea mai importantă populaţie din Europa.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost

estimată la 7 - 15 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiFaptul că în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi în vecinătăţile acestuia, sunt habitate cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi arbori mici, specia ar putea cuibări în aceste locuri. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 7 - 15 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca

Siretului Mijlociu; habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului

(29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafeţele din sit care vor fi ocupate

(temporar - 0,22 ha şi definitiv - 0,0024 ha) sunt foarte mici.

3. Botaurus stellaris – buhai de baltă



HabitatSpecia este oaspete de vară, din martie până în octombrie în majoritatea bălţilor din Delta Dunării şi în interiorul ţării. Este o specie crepusculară şi nocturnă, preferă zonele umede din regiunile de câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie. Populaţia din România Populaţia de exemplare clocitoare este estimată la circa 500 – 2000 perechi, fiind cea mai mare din Europa, exceptând Rusia şi Ucraina.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece buhaiul de baltă este o specie crepusculară şi nocturnă, preferând zonele umede din regiunile de câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie, zona şi vecinătăţile amplasamentului proiectului supus analizei, nu fac parte din habitatele preferate pentru această specie datorită lipsei vegetaţiei palustre, astfel că, specia se poate afla doar accidental în zona analizată. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima ca impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

4. Caprimulgus europaeus – caprimulg

Habitat Este o specie rară a regiunilor păduroase deschise, aride cu poieni şi rarişti. Caprimulgul preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaţie de stepă cu tufişuri sau arbori mici, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere.Populaţia din România Specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, are nevoie de păduri, pentru cuibărit, şi de terenuri agricole,pentru hrănit. Populaţia stabilă din România cu cele 12.000

– 15.000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai semnificative de pe continent, specia fiind foarte importantă la nivel continental. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 6 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţei specieiDeoarece specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, pentru cuibărit având nevoie de păduri iar pentru procurarea hranei având nevoie de terenuri agricole, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor, se poate concluziona că această specie poate fi prezentă



pe amplasamentul pe care se fac lucrări pentru implementarea proiectului doar întâmplător sau în trecere. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, de faptul că suprafaţa sitului este suficient de mare, de numărul redus de exemplare pe întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu (3 - 6 perechi), şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că populaţia acestei specii nu va fi afectată de această activitate existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung (impact neutru).

5. Chlidonias hybridus – chirighiţă cu obraz alb

Habitat Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede,dar, preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 34 - 40 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede, dar, preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, se poate aprecia că specia nu ar putea fi prezentă în zona amplasamentului proiectului supus analizei, sau învecinate acestuia. Faptul că specia cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri, implementarea proiectului nu are legătură cu apele râului Siret, iar amplasamentul proiectului este la distanţă faţă de acest curs de apă. Tinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat şi de tipurile de habitat din zona amplasamentului proiectului se poate estima că implementarea proiectului nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei în nici una din etapele proiectului sau etapele de viaţă ale speciei.

6. Ciconia ciconia – barza albă

HabitatCuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci). În ultimile 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpii de joasă tensiune. Supraveţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede. Populaţia din RomâniaConform ultimului recesământ populaţia speciei este estimată la 5.500 de perechi. În România, datorită desecării excesive a zonelor umede,

în multe părţi ale ţării populaţia acestei specii a suferit o diminuare accentuată.



Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 - 20 perechi cuibăritoare, şi 1200 – 1800 de indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece barza albă procurară hrana din fâneţe, păşuni şi zone umede, specia poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului suspus analizei şi zonele limotrofe acestor amplasamente, în căutarea hranei. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate, barza albă cuibărind pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci, implementarea proiectului poate să-i producă un minim disconfort în căutarea hranei, şi nu are nici un efect asupra speciei în timpul cuibăririi deoarece pe amplasamentele pe care se fac lucrări nu sunt condiţiile necesare pentru cuibărit. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: habitatele preferate de specie pentru procurarea hranei au o foarte largă răspândire pe

toată suprafaţa sitului SPA Lunca Siretului Mijlociu (29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafeţele din sit care vor fi ocupate


7. Ciconia nigra – barza neagrăHabitatCuibăreşte pe copaci înalţi, în păduri bătrâne, în apropierea zonelor mlăştinoase sau pajiştilor nedrenate. Fiind o specie retrasă în perioada de cuibărit are nevoie de zone întinse

neantropizate care să prezinte un mozaic de habitate propice. Populaţia din RomâniaCuibăreşte în pădurile de fag şi molid de pe munţi şi de la poalele acestora, respectiv, în pădurile de luncă, cea mai importantă populaţie fiind de-a lungul Dunării. În România populaţia a fost estimată la 160 – 250 perechi, în anul 2004, pe baza unor studii recente, populaţia poate fi apreciată ca fiind de 300 perechi.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare, şi 40 – 45 de indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populatiei specieiŢinând cont de preferinţele de habitat ale speciei, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că specia ar putea fi prezentă în zonele limitrofe amplasamentului proiectului supus analizei, sau accidental, chiar pe amplasamentul proiectului. Faptul că habitatele preferate pentru cuibărit sunt pădurile de fag şi molid de pe munţi şi de la poalele acestora, respectiv, pădurile de luncă, aceste habitate fiind reprezentate în mică măsură (pădure de luncă) doar în vecinătatea amplasamentului proiectului, specia se poate găsi doar în vecinătatea amplasamentului pe care vor fi efectuate lucrări pentru implementarea proiectului.



Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, şi de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei acesteia, atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung (impact neutru).

8. Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spate albHabitat

Specia preferă pădurile de foioase din regiuni colinare şi muntoase, fiind prezentă în general în pădurile dominate de fag. În astfel de regiuni specia cuibăreşte şi în pădurile de galerie, în lungul pâraielor dominate de specii de arbori de esenţă moale.Relevanţa sitului pentru specie

În Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 10 – 18 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiŢinând cont de preferinţele speciei faţă de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că specia poate fi prezentă în vecinătăţile amplasamentului pe care se vor desfăşura lucrări pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi

negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: habitatele preferate de specie pentru procurarea hranei au o foarte largă răspândire pe

toată suprafaţa sitului SPA Lunca Siretului Mijlociu (29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafeţele din sit care vor fi ocupate


9. Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădiniHabitatEste o specie cosmopolită, fiind prezentă în păduri, parcuri, păşuni împădurite sau grădini. Este cea mai antropizată specie de ciocănitoare, majoritatea populaţiei cuibărind în grădini sau în apropierea localităţilor, în habitate cu puternic impact antropic.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 30 – 45 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra



populaţiei specieiAvând în vedere toleranţa speciei faţă de activităţile antropice şi preferinţele faţă de condiţiile de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că ciocănitoarea de grădini poate fi prezentă accidental sau în trecere pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, dar poate fi prezentă în vecinătăţile acestuia. Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).

10. Falco peregrinus – şoim călător

Habitat Această specie preferă habitatele situate pe versanţi montani şi văile râurilor, iar în ultimul timp au fost citate deseori şi în apropierea aşezărilor umane.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 -12 indivizi în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele situate pe versanţii

montani şi văile râurilor, deseori şi în apropierea aşezărilor umane, utilizând şi habitatele zonelor umede, se poate estima că specia ar putea fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, şi că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece durata implementării proiectului supus analizei este de maxim 3 luni.

11. Falco vespertinus – vânturel de seară

HabitatEste o răpitoare tipică de stepă şi silvostepă, preferă terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit. În general, cuibăreşte în regiunea de şes, evită munţii şi pădurile închise, rareori este prezentă la altitudini mai mari de 300 m. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi părăsite de ciori.Se hrăneşte cu insecte şi rozătoare mici, pe care le strânge de pe câmpii şi terenuri cultivate. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o

populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.



Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele de stepă şi silvostepă, terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit, specia ar putea fi prezentă în zona amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestuiamplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar

întâlnită în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu; habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului

(29% = 3032,06 ha); toleranţa speciei faţă de activităţile antropice este mare; pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafeţele din sit care vor fi ocupate


12.Ficedula albicollis – muscar gulerat

HabitatCuibăreşte destul de frecvent în pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, în parcuri şi grădini cu vegetaţie densă. Cuibul şi-l construieşte exclusiv în scorburi. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 7 - 10 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, parcurile şi grădinile cu vegetaţie densă, se poate estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, dar poate fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului proiectului menţionat. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat şi de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia (impact neutru), atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.

13.Ficedula parva – muscar micHabitatCuibăreşte în pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des. Preferă zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, de cele mai multe ori întâlnim această specie în apropierea pâraielor sau izvoarelor.

Relevanţa sitului pentru specie



În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 12 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des, zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor din apropierea pâraielor sau izvoarelor, specia nu poate fi

prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, şi nici în vecinătăţile acestuia, deoarece în aceste zone nu sunt prezente habitatele caracteristice. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).

14.Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic

HabitatCuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măces, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 18 – 22 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar, preferăterenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament.

Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 18 - 22 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar






15.Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagrăHabitatCuibăreşte în regiuni deschise, cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, construind cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă zonele înconjurate de vegetaţie spontană şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate, dar preferă

terenurile agricole şi păşunile, construindu-şi cuibul în arbori, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 15 - 20 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar




16.Lullula arborea – ciocârlie de pădureHabitatPopulează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone

cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 10 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zone deschise cu arbuşti şi arbori rari,

liziere, crânguri şi dumbrăvi, zone cu microrelief caracteristic, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece:



populaţia speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar întâlnită în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu;

habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului (29% = 3032,06 ha);

pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafeţele din sit care vor fi ocupate (temporar - 0,22 ha şi definitiv - 0,0024 ha) sunt foarte mici.

17.Nycticorax nycticorax – stârc de noapteHabitatPreferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti,insecte, amfibieni.

În migraţie, de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Populează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra

populaţiei specieiDeoarece specia preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezentă şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale), ar putea fi prezentă în vecinătatea amplasamentului pe care se desfăşoară lucrările necesare pentru implementarea proiectului supus analizei, dar, fiind o specie activă noaptea, când nu se fac lucrări, implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, nu are impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).

18. Pernis apivorus - viesparHabitatCuibăreşte în arborete batrâne de foioase şi conifere. Cuibul este construit exclusiv în arbori. Se hrăneşte în păduri şi liziere. Preferă pădurile cu coronament deschis. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1 – 2 perechi cuibăritoare şi 5 – 6 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional) .

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă arborete batrâne de foioase şi conifere, putem estima că nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea



proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

19. Phalacrocorax pygmeus – cormoran micHabitatCuibăreşte în sud-estul Europei, în colonii, în arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri intinse. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 10 – 15 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

(populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele cu arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri intinse, cormoranu mic nu poate fi prezent pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei, şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

20. Philomachus pugnax – batăuş HabitatEste o specie limnicolă care cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele

muntoase, colinare şi de şes. Frecvent cuibăreşte şi pe pajişti umede, în apropierea lacurilor. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1000 – 1500 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Specia nu cuibăreşte în SPA Lunca Siretului Mijlociu.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra

populaţiei specieiDeoarece specia preferă mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes, nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.



21. Platelea leucorodia – lopătar

HabitatSpecia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.Relevanţa sitului pentru specie În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 - 60 indivizi în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele cu stufărişuri dese, specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

22. Tringa glareola – fluierar de mlaştină

HabitatEste o specie nordică destul de comună în mlaştini cu rogoz. De obicei cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Un număr mare de exemplare se găseşte, în pasaj, pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 – 60 indivizi, în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă

faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă şi la nivel naţional). Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele lacurilor cu maluri mlăştinoase, putem estima că nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

2.5. Structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, are următoarele efecte:



impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa de funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);


Impactul negativ nesemnificativ din etapa de construcţie va consta în disconfort pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului, disconfort produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament,.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar şi nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.6. Starea actuală de conservare a ANPIC şi evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

2.6.1. Descrierea stării actuale de conservare a ANPIC Deoarece situl Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu se întinde pe teritoriul a 3 judeţe, având o lungime destul de mare, starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului Siret în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile antropice (braconaj piscicol şi cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, exploatări de pietriş şi nisip, vandalism). Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra acestora. Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de păsări.

2.6.2. Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor2.6.2.1. Suprafeţe de habitat de importanţă comunitară ocupate pentru implementarea proiectului



Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE. Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a acestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 0,22 ha din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,002% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha).Prin împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti va fi ocupată definitiv suprafaţa de 0,0024 ha.

Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,22 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,007% din habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.


În concluzie, suprafaţa ocupată temporar şi definitiv, din habitatele de interes pentru speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 –SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind foarte mică, se vor menţine condiţiile de habitat care să asigure conservarea populaţiilor speciilor pe termen lung.

3.6.2.2. Suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentateNu sunt suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentate temporar sau permanent, în nici una din etapele proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”.În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatului defâneaţă, habitat de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

2.6.2.3. Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar afectate Numărul exemplarelor speciilor de importanţă comunitară posibil a fi efectate temporar, reversibil - în etapa de construcţieDin analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, are următoarele efecte: impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa de

funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus



(şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);


Impactul negativ nesemnificativ din etapa de construcţie va consta în disconfortul produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament, pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.

Numărul exemplarelor speciilor de importanţă comunitară afectate definitiv, ireversibil - în etapa de funcţionare

Implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar din speciile de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ANPIC

Factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a SPA Lunca Siretului Mijlociu (clima, vânturile, relieful, substratul geologic, hidrologia, vegetaţia, flora, fauna şi seismicitatea), nu vor fi afectaţi.

2.8. Măsurile de conservare planificate pentru menţinerea statutului de conservare al ANPIC

Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei biodiversităţiiPentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor

aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare

şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;



uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi

de migraţie; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

Pentru prevenirea situaţiilor care ar putea avea impact negativ asupra factorilor de mediu în general, şi asupra biodiversităţii în special, atât executantul lucrărilor de construcţie, cât şi beneficiarul acestui proiect, trebuie să respecte: prevederile Acordului de mediu; prevederile Avizului emis de către Custodele SPA Lunca Siretului Mijlociu; prevederile actelor de reglementare privind proiectul suspus analizei; prevederile legale în domeniul protecţiei mediului.

CAPITOLUL 3IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI CU ALTE PP

ASUPRA ANPIC

3.1. Limitele în interiorul cărora se va face analiza elementelor cumulate

Analiza elementelor cumulate se face pe o rază de 500 m, de la amplasamentul fiecăruia din cele 2 proiecte.

3.2. Alte proiecte identificate în zona implementării proiectului supus analizei

În zona amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti” este în curs de aprobare şi proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru



Sonda 2 Bătrâneşti”, proiect care va fi implementat în acelaşi timp cu proiectul supus analizei.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”presupune; împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 2 Bătrâneşti, ocupându-se astfel definitiv

suprafaţa de 24 mp, din afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu, teren cultivat cu cereale;

săparea şanţului, montarea conductei de aducţie cu lungimea de 1020 m, din care, 120 (1200 mp) din traseu este amplasat în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu;

construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti pe suprafaţa de 2400 mp, suprafaţă ocupată definitiv în afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu;

săparea şanţului şi montarea conductei colectoare cu lungimea totală de 3670 m, din care 80 m traversează Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, traseul rămas în afara acestei incinte va avea lungimea de 3590 m, suprafaţă de teren ocupată temporar în afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu.

3.3. Modalităţi de evaluare a impactului asupra ANPIC

Pentru identificarea şi evaluarea impactului proiectelor susceptibile să afecteze un situlNatura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu, se va folosi pentru analiză o scală care să ierarhizeze sensul (pozitiv sau negativ) în care implementarea proiectelor va avea impact asupra obiectivelor de conservare ale acestei ANP.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ + 1 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 = impact negativ nesemnificativ - 2 = impact negativ semnificativ

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact: cumulativ; direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual.

Evaluarea semnificaţiei impactului se va face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut;2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de importanţă comunitară;3. Fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară;4. Durata sau persistenţa fragmentării;5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de importanţă comunitară;



6. Amplasamentul proiectului, distanţa faţă de ANPIC;7. Schimbări în densitatea populaţiilor;8. Reducerea numărului exemplarelor speciilor de importanţă comunitară;9. Perioada de timp necesară pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea

proiectului;10.Perioada de timp necesară pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea

proiectului;11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC;12.Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ANPIC.

3.4. Impactul cumulat în etapa de construcţie (temporar, reversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor

Lucrările din etapa de construcţie a celor 2 proiecte (Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti şi Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti) se vor desfăşura concomitent, utilizându-se acelaşi operator economic, acelaşi personal şi acelaşi utilaj (excavator pentru săparea şanţurilor).

Cconductele de aducţie de la sondele 2 Bătrâneşti (120 m pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu) şi 3 Bătrâneşt (220 m pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu), au un traseu comun de 120 m.

Deoarece lucrările care vor fi executate pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt de mică amploare (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, ocupându-se astfel definitiv suprafaţa de 24 mp, şi montarea a 220 m conductă de aducţie pentru Sonda 3Bătrâneşti şi 120 m conductă de aducţie pentru Sonda 2 Bătrâneşti) şi într-o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni), impactul cumulat este: negativ nesemnificativ asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp),

Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio(sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);

impact neutru asupra a 14 specii - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini).

Impactul negativ nesemnificativ va consta în disconfortul produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament, pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului şi zonele învecinate.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentelor proiectelor „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” şi „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestora, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.



Implementarea celor 2 proiecte nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar din speciile de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

Nu sunt suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentate temporar sau permanent, în nici una din etapele celor 2 proiecte deoarece în SPA Lunca Siretului Mijlociunu sunt habitate de importanţă comunitară.

În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatelor de fâneaţă şi culturi agricole, habitate de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.

Cumularea impacturilor celor 2 proiecte s-a făcut luînd în consideraţie: suprafeţele ocupate definitiv de fiecare proiect în parte (Sonda 3 Bătrâneşti = 24 mp) şi

de suprafaţa totală ocupată de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (24 mp);

suprafeţele ocupate temporar (maxim 3 luni) de fiecare proiect în parte (Sonda 2 Bătrâneşti = 1200 mp şi Sonda 3 Bătrâneşti = 2200 mp) şi de suprafaţa totală ocupată de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (3400 mp);

perioada de timp în care vor fi efecutate lucrările (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, săparea şanţurilor, montarea conductelor de aducţie şi acoperirea şanţurilor);

distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;

numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite; amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate.

Evaluarea impactului cumulat în etapa de construcţieNr.crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comuitară care va fi pierdut

0% 0 SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite

0,011% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie -1

În etapa de construcţie, pentru implementarea celor 2 proiecte, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,34 ha suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi



2

pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi, care sunt reprezentate şi pe amplasamentele celor 2 proiecte

reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.Suprafaţa tipurilor de habitate care oferă condiţii similare pe întreg teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 3032,066 ha.

3Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0% 0SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

4Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

5Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie:- suprafeţele ocupate temporar de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,34 ha);- - perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, săparea şanţurilor, montarea conductelor de aducţie şi acoperirea şanţurilor);- distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil.

6Amplasamentul proiectelor (distanţa faţă de ANPIC

În sit 0Suprafeţa ocupată temporar (maxim 3 luni) de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 0,34 ha.

7 Schimbări în densitatea populaţiilor

0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil.

8Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

Perioada de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de 0 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat



9 implementarea proiectelor

exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

10Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

3 luni 0

Înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor se va faceimediat după încheierea etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0% 0

Implementarea celor 2 proiecte nu presupune modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC

12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0

Cu excepţia celor 0,34 ha de teren ocupat pe timp de 3 luni pentru săparea şanţurilor în care vor fi montate conductele de aducţie, şi a celor 0,0024 ha de teren ocupat definitiv, nu se consumă nici un fel de resurse naturalecare să afecteze starea de conservare a celor 22 specii de păsări.

TOTAL -1 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV

3.5. Impactul cumulat în etapa de funcţionare (pe termen lung, ireversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea celor 2 proiecte nu va avea nici un impact asupra acestora şi a habitatelor caracteristice acestor specii, deci, în perioada de funcţionare impactul cumulat este neutru.

Cumularea impacturilor celor 2 proiecte s-a făcut luînd în consideraţie: suprafeţele ocupate definitv de fiecare proiect în parte (Sonda 3 Bătrâneşti = 24 mp) şi

suprafaţa totală ocupată de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu(24 mp);

distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;

numărul utilajelor (nici unul) şi forţa de muncă (nici o persoană) folosite.

Evaluarea impactului cumulat în etapa de funcţionareNr.crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei

impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact


1Procentul din suprafaţa habitatului de importanţăcomuitară care va fi




pierdut

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0% 0

Împrejmuirea cu plasă de sârmă a 24 mp de teren din categoria culturi de cereale, pentru protecţia capului de erupţie a Sondei 3 Bătrîneşti nu presupune scoaterea acestei suprafeţe din suprafeţele care pot fi utilizate de unele specii de păsări.






0 0În etapa de funcţionare a celor 2 proiecte speciile de păsări nu vor fi perturbate în nici un fel.

6Amplasamentul proiectelor (distanţa faţă de ANPIC

În sit şi în vecinătate 0

Împrejmuirea cu plasă de sârmă a 24 mp de teren din categoria culturi de cereale, pentru protecţia capului de erupţie a Sondei 3 Bătrîneşti situat în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu

7Schimbări în densitatea populaţiilor 0% 0

Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra speciilor de păsări


0% 0Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

9

Perioada de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectelor

0 0Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

10

Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0 0Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra habitatelor

11Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0% 0

Funcţionarea celor 2 proiecte nu determină modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC

12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinereastării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0

Prin funcţionarea celor 2 sonde sunt extrase şi transportate gaze naturale, resursă naturală care nu influienţează în nici un fel condiţiile de habitat şi de viaţă ale speciilor de păsări.

TOTAL 0 IMPACT NEUTRU



CAPITOLUL 4IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1. Metode de evaluare, predicţie şi surse de informaţii

4.1.1. Metode de evaluareSe va folosi pentru analiză o scală care să ierarhizeze sensul (pozitiv sau negativ) în care implementarea proiectelor va avea impact asupra obiectivelor de conservare ale unei ANPIC.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ + 1 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 = impact negativ nesemnificativ - 2 = impact negativ semnificativ

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual.

Evaluarea semnificaţiei impactului se va face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut;2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;3. Fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară;4. Durata sau persistenţa fragmentării;5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar;6. Amplasamentul proiectului, distanţa faţă de ANPIC;7. Schimbări în densitatea populaţiilor;8. Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar;9. Perioada de timp necesară pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea

proiectului;10.Perioada de timp necesară pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea

proiectului;11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC;12.Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ANPIC.

4.1.2. Surse de informaţii1. Fisa standard a SPA Lunca Siretului Inferior



2. Raportul privind calitatea factorilor de mediu pentru anul 2009, elaborat de ARPM Bacău;

1. Documente puse la dispozitie de S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş2. Institutul de Cercetari Biologice 1991; Studiul faunei din Valea Siretului- Ion I. 3. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): 4. Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR;5. Flora şi vegetaţia Luncii Siretului - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamţ,

2003.

4.2. Evaluarea impactului proiectului asupra ANPIC

4.2.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate temporar

4.2.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului directNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,007% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zonaproiectului

-1

În etapa de construcţie, pentru implementarea proiectului, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,22 ha suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.

Suprafaţa tipurilor de habitate care oferă condiţii similare pe întreg teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 3032,066 ha.





5Durata sau persistenţa Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie;- suprafaţa ocupată temporar din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,22 ha);- perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (săparea şanţului, montarea conductei de aducţie şi acoperirea şanţului);- distribuţia şi abundenţa speciilor de



perturbării speciilor de interes comunitar

păsări pe suprafaţa amplasamentului şi vecinătăţile acestuia;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil.

6Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC

Parţial în sit 0Suprafeţa ocupată temporar (maxim 3 luni) de amplasamentul proiectului în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 0,22 ha


0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofăacestuia este inperceptibil.


0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonaamplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9

Perioada de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectului

0 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonaamplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).


3 luni 0

Înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectului se va faceimediat după încheierea etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11


0% 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC


0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,22 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montatăconducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale




4.2.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirectNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,007% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zona proiectului

0








Maxim 3 luni 0

Deoarece lucrările efectuate sunt de mică amploare (săparea a 220 m de şanţ cu un excavator şi montarea conductei de aducţie) şi durata executării lor este de asemeni mică (maxim 3 luni), disconfortul creat exemplarelor speciilor de păsări care se vor găsi în zonele învecinate amplasamentului va fi extrem de mic.




0% 0

Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil, astfel că, nu se vor produce schimbări privind densitatea păsărilor în zonă.

8Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes

0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona



comunitar amplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9


0 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).


3 luni 0


11


0% 0



0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,22 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale


4.2.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurtNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,007% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zona

-1





proiectului






Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie;- suprafaţa ocupată temporar din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,22 ha);- perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (săparea şanţului, montarea conductei de aducţie şi acoperirea şanţului);- distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentului şi vecinătăţile acestuia;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil.




0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil.


0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9


0 0


10Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea

3 luni 0




proiectelor

11


0% 0



0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,2 2 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale


4.2.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0% 0

Suprafaţa de 0,22 ha care va fi ocupată temporar (maxim 3 luni), din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, în intervalul celor 3 luni se va face şi reconstrucţia ecologică a acesteia, fiind astfel redată circuitului agricol.






Maxim 3 luni 0

Deoarece lucrările efectuate sunt de mică amploare (săparea a 220 m de şanţ cu un excavator şi montarea conductei de aducţie) şi durata executării lor este de asemeni mică (maxim 3 luni), disconfortul creat exemplarelor speciilor de păsări carese vor găsi în zonele învecinate amplasamentului va fi extrem de mic chiar şi în perioada executării lucrărilor,



ulterior, nu mai există nici un factor de perturbare generat de implementarea proiectului .


Parţial în sit 0Suprafaţa ocupată temporar este reconstruită şi redată circuitului agricol în termenul celor 3 luni.


0%0

Nu sunt factori care să determine schimbarea densităţii populaţiilor de păsări sau a altor specii de faună


0% 0Nu sunt factori care să determine reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

9


0 0



3 luni 0


11


0% 0


12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinerea stării favorabile deconservare a ANPIC

0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,2 2 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale


4.2.1.5. Evaluarea semnificatiei impactului rezidual Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact

Măsuri de reducere a impactului



Procentul care va fi

0,007% din suprafaţa habitatelor caracteristice



2

pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zona proiectului

-1Suprafaţa de 0,22 ha este absolut necesară pentru săparea şanţului şi depozitarea temporară a solului care va fi utilizat la acoperirea şanţului, după montarea conductei de aducţie.






Maxim 3 luni 0- Prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru




0% 0- Prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru


0% 0

- Prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru

9


0 0



3 luni 0

Realizarea reconstrucţiei ecologice a suprafeţei afectate de implementarea proiectului

11


0% 0


12 Modificarea altor Cu excepţia suprafeţei de 0,22 ha de



factori (resursenaturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale


4.2.2. Etapa de funcţionare

4.2.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului directNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,00007% 0

Suprafaţa pierdută din habitatul folosit pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0024 ha teren cultivat cu cereale






0 0În etapa de funcţionare speciile de păsări nu vor fi perturbate în nici un fel.



Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol Suprafaţa pierdută din habitatul folosit pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0024 ha teren cultivat cu cereale


Nu exită factori care să determine schimbări în densitatea populaţiilor speciilor de păsări


0% 0Etapa de funcţionare nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

9


0 0Etapa de funcţionare nu are nici un impact asupra speciilor de păsări



10


0 0Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol

11


0% 0

Funcţionarea proiectului nu determină modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC


0% 0

În etapa de funcţionare sunt extrase şi transportate gaze naturale, resursă naturală care nu influienţează în nici un fel condiţiile de habitat şi de viaţă ale speciilor de păsări.


4.2.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirectNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,00007% 0










Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol Suprafaţa pierdută din habitatul folosit pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0024 ha teren cultivat cu cereale



Reducerea numărului Etapa de funcţionare nu are nici un impact



8 exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0 asupra speciilor de păsări

9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurtNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,00007% 0










Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol Suprafaţa pierdută din habitatul folosit pentru necesităţile de hrană, odihnă şi



reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0024 ha teren cultivat cu cereale





9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,00007% 0

















9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.5. Evaluarea semnificatiei impactului rezidual Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact

Măsuri de reducere a impactului



2


0,00007% 0









0 0 Prevenirea poluărilor accidentale


Parţial în sit 0 Prevenirea poluărilor accidentale

7Schimbări în densitatea populaţiilor

0% 0Nu s-au produs schimbări în densitatea populaţiilor


0% 0 Nu a fost redus numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar

9


0 0Nu au fost specii afectate de implementarea proiectului


3 luni 0

Realizarea reconstrucţiei ecologice a suprafeţei afectate de implementarea proiectului a fost relizată în cadrul etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11


0% 0



0% 0



4.2.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

După epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 3Bătrâneşti şi a conductei de aducţie se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.



CAPITOLUL 5MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

5.1. Măsuri de reducere a impactului pe termen scurt

Pentru reducerea emisiilor care produc impurificarea factorilor de mediu, în cazul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, pot fi aplicate numai măsuri operaţionale.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către mijloacele auto de transport sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. Emisiile generate de mijloacele auto de transport şi utilajele folosite în etapa de construcţie nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, trebuie să fie respectate prevederile legale în vigoare privind starea tehnică a mijloacelelor auto de transport, evaluată odată cu inspecţia tehnică, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Pentru reducerea emisiilor de la motoarele mijloacelor de transport se recomandă: deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de

maxim 30 km/h; efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada

de transport a materialelor să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosfera, în sezonul cald şi secetos se recomandă: umezirea drumurilor balastate pe care se transportă materialele; udarea suprafeţei pe care se sapă şanţurile.

O altă posibilă sursă de impurificare a factorilor de mediu o constituie poluările accidentale, putând fi afectaţi factorii de mediu apă şi sol, prin pierderi de hidrocarburi şi/sau uleiuri minerale, ca urmare a unor defecţiuni.

Pentru prevenirea situaţiilor care ar putea avea impact negativ asupra factorilor de mediu în general, şi asupra biodiversităţii în special, atât executantul lucrărilor de construcţie, cât şi beneficiarul acestui proiect, trebuie să respecte: prevederile Acordului de mediu; prevederile Avizului emis de către Custodele SPA Lunca Siretului Mijlociu; prevederile actelor de reglementare privind proiectul suspus analizei; prevederile legale în domeniul protecţiei mediului.

5.1.1. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme legislativePentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:



orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi

de migraţie; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

5.1.2. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme financiare

Nr. crt

Măsura de reducere a impactului Responsabilitatea îndeplinirii

măsurii

Cost Termen

1Reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate deexecutarea lucrărilor

S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş

1000 RON În termenul celor de 3 luni stabilit pentru etapa de construcţie

5.2. Măsuri de reducere a impactului pe termen mediuPrevenirea poluărilor accidentale.

5.3. Măsuri de reducere a impactului pe termen lung1. Prevenirea poluărilor accidentale.2. Gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri produse.

Organizarea de şantier



Operatorul economic care va executa lucrările de construcţii-montaj, organizarea de şantier, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de implementarea proiectului şi redarea acestora circuitului agricol, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare, având următoarele obligaţii: amplasamentul organizării de şantier să fie în afara perimetrului SPA Lunca Siretului

Mijlociu; instruirea personalului implicat în etapa de construcţie; să se doteze cu absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o

intervenţie rapidă şi eficientă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;

să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate în etapa de construcţie; să ia măsurile necesare pentru limitarea emisiilor de praf generate de circulaţia

mijloacelor de transport şi a utilajelor folosite la implementarea proiectului supus analizei;

să ia şi alte măsuri în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra factorilor de mediu;

să realizeze lucrările de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de teren pe care a fost amplasamentul organizării de şantier.

În etapa de funţionare nu sunt necesare instalaţii pentru monitorizarea factorilor de mediu.

CAPITOLUL 6METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE

6.1. Materiale documentare studiate pentru obţinerea informaţiilor

Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti” .

În acest scop am consultat materialele puse la dispoziţie de S.N.G.N. Romgaz S.A. –Sucursala Mediaş, alte materiale bibliografice, am făcut cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie, floră, faună, în general, şi păsări, în special) şi consultări cu factorii interesaţi.Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor şi factorilor de mediu specifici zonei amplasamentului proiectului supus analizei, au fost însuşite cu ocazia deplasărilor în teren.



Materiale bibliografice consultate1. FENERU F. (2002). Teza de doctorat „Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al

Siretului” 2. FENERU F. (1997). Raţa moţată cuibăreşte în Moldova. Vânătorul şi pescarul român,

nr. 4, p. 6.3. FENERU F. (1999) a. Raţa de gheţuri la Bacău. Migrans, vol. 3, nr.1, februarie, p. 2.4. CIOCHIA V. (1992). Păsările clocitoare din România. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.5. ŞANDOR A. (2000). Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. Metode

de evaluare a abundenţei păsărilor. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 10, Cluj-Napoca, p. 135 – 141.

6. RANG C. (2002). Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române Nr. 13, Cluj-Napoca.

7. RANG Violeta. (1980). Catalogul colecţiei ornitologice (Catalogul sistematic al colecţiei ornitologice a Muzeului Ştiinţele Naturii Bacău).

8. RUDESCU L. (1958). Migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.9. RANG C. (1969) b. Vânatul cu pene în judeţul Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr.

8, p. 15, 22.10.RANG C. (1970). Limicole pe valea mijlocie a Siretului. Vânătorul şi pescarul sportiv,

An. 22, Nr. 8, p. 13.11.RANG C. (1967). Date noi asupra apariţiei unor specii de păsări pe teritoriul regiunii

Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 19, nr. 11, p. 25 – 26.12.RANG C. (1968) a. Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în

perioadele de pasaj. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, nr. 1, p. 79 – 90.

13.RANG C. (1968) b. Un lup-de-mare-mic pe valea Siretului (Stercorarius parasiticus). Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 20, nr. 5, p. 20.

14.RADU D. (1967). Păsările din Carpaţi. Editura Academiei R.S.R. Bucureşti.15.RADU D. (1973). Etajele ornitologice ale României. Studii şi comunicări. Muzeul de

Ştiinţele Naturii Bacău, p. 287 – 324.16.PAPADOPOL A. (1963) a. Migraţia păsărilor. Natura, seria Biologie, nr. 6, p. 27 – 38.17.MUNTEANU D. şi TEODOREANU, M. (1977-79). Contribuţii la cunoaşterea hranei

păsărilor din Moldova (I. non-passeriformes), Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 187 – 196.

18.MUNTEANU D., WEBER P. şi PAPADOPOL A. (1994). Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj-Napoca.

19.MUNTEANU D., PAPADOPOL, A. şi WEBER, P. (2002). Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediţia II. (Atlas of Romanian Breeding Birds. Second edition.) Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 16, Cluj-Napoca.

20.MUNTEANU D. şi RĂŞINARIU Raluca. (1996). Migraţia de primăvară a codobaturii albe (Motacilla alba) în România. Naturalia, nr. 2 – 3.

21.MUNTEANU D. şi MĂTIEŞ M. (1983). Modificări induse de lacurile de acumulare în structura şi dinamica avifaunei. Analele Banatului – Ştiinţele Naturii, Vol.1, p. 217 –225.

22.MUNTEANU D. (1977-79). Conspectul avifaunei clocitoare a României. III. Charadriiformes – Cuculiformes. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, pp. 167 – 182.



23.MUNTEANU D. (1966) a. Metode de cercetare a migraţiei păsărilor. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr. 4.

24.MONAH Felicia. (1998). Flora şi vegetaţia din lunca Siretului. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Biologie.

25.MITITELU D. şi BARABAŞ N. (1982) b. Contribuţie la cunoaşterea răspândirii asociaţiilor vegetale din valea Siretului (sectorul Roman – Adjud). Studii şi comunicări, Biologie vegetală, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 209 – 216.

26.MÂNDRU C. (1970). Contribuţii la studiul cuibului şi pontei ciconiiformelor din România. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 251 – 282

27. ION I. şi STĂNESCU D. (1992). Ornitologie practică. Editura Universităţii “A.I. Cuza”, Iaşi.

28.COROŞ M. A. (1990). Reducerea efectivelor de păsări acvatice din România. Vânătorul şi pescarul român, nr. 8.

29.CIOCHIA V. (1984). Dinamica şi migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

30.CHEROIU G. (1997). Cormoranul mare – o specie în expansiune. Vânătorul şi pescarul român, Nr. 5, p. 27

31.BORCEA M. (1981). Consideraţii asupra populaţiilor de barză albă (Ciconia ciconia) din Moldova. Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, Suceava, p. 239 – 249.

6.2. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren

Pentru evaluarea habitatelor, vegetaţiei, florei şi faunei au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative.

Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată: pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegetaţiei;pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi instrumente optice (binoclu 10 x 50), comparând observaţiile din teren cu determinatoarele avute la dispoziţie. Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi din vecinătatea amplasamentelor pe care se vor desfăşura lucrări în cadrul proiectului. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele aspecte de etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi interpretând datele din perspectiva adaptării la mediu.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţiilor speciilor într-o anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a populaţiilor. Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile speciilor din aria studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în diferitele zone, ci şi determinări cantitative.

Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor) constă în identificarea asociaţiilor vegetale şi a teritoriilor păsărilor cuibăritoare zonei luată în studiu. Metoda foloseşte rezultatele estimării



în suprafeţele de probă, pentru calculul densităţii populaţiilor în arii mai largi, sau, în anumite tipuri de habitate ale unei regiuni. În studiul de faţă au fost folosite tehnicile de numărare ale metodei. Timpul cel mai bun este dimineaţa, de după răsăritul soarelui până spre prânz. Suprafaţa se parcurge pentru a identifica speciile de plante indicatoare şi de păsări cuibăritoare.

Numărarea individuală a speciilor de păsăriPentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor cuibăritoare, precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot fi, densitatea mică a perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de reproducere foarte discret, ca în cazul raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară sau nocturnă, cum au stârcul de noapte (Nyctycorax nyctycorax) şi buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), sau, comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în cazul multor păsări acvatice. Pentru aceste specii există alte metode care îşi propun să găsească indici ai populaţiilor capabili să permită ulterior comparaţiile între ani diferiţi şi locuri diferite de studiu. În practică, se efectuează vizite regulate în toate staţiile de prelevare a probelor (habitatele identificate în regiune). Această metodă constă în numărarea directă a păsărilor notând pe o foaie de observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.

6.3. Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor

Florin Feneru, autorul tezei de doctorat - Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al Siretului

ANEXECopia Certificatului de Înregistrare

ÎNTOCMIT, Evaluator mediuBiolog Olga Axinte

Documents

Amenajare Sonda