Tema 2 Cheltuieli

1

Analiza structurii și dinamicii resurselor

financiare publice din Bugetul de stat și din

Bugetele locale

Realizator: Coteț Ana-Maria Grupa: 2324 Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Profesor coordonator: Ignătescu Diana

2

Cuprins: I.1 Introducere I.2 Structura resurselor financiare publice din Bugetul de Stat și din Bugetele locale II. Mutații în structura resurselor financiare publice din Bugetul de Stat în perioada 2010-2013 III. Mutații în structura resurselor financiare publice din Bugetul Centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2010-2013 IV. Concluzii V. Bibliografie

I.1Introducere Am ales această temă deoarece am vrut să aflu cât mai multe detalii despre modul în care Statul își asigură resursele financiare.

Prin expresia “Resurse financiare publice” se înțelege, totalitatea mijloacelor bănești care sunt administrate de către autoritățile publice, în scopul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor statului. Acestea asigură, în plan financiar, premisele funcționării structurii organizatorice de tip statal (centrale, locale, întreprinderi de stat, etc.). Resursele în formă bănească aparțin de drept statului, fiind gestionate de autorități și instituții ale sale și folosite pentru acoperirea bănească a consumurilor publice, prin efectuarea cheltuielilor corespunzătoare.

3

I.2Structura resurselor financiare publice din Bugetul de Stat și din Bugetele locale

Resursele financiare publice constituie totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de către autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor ce revin acestora, asigurând funcţionarea structurilor organizatorice corespunzătoare (instituţii publice centrale şi locale, întreprinderi de stat etc.). De asemenea, acestea se caracterizează și prin utilizarea pentru satisfacerea nevoilor de consum public, apartenența de drept a statului, respective autorităților publice. Resursele financiare se clasifică în două subsisteme: - subsistemul resurselor publice bugetare - subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte Subsistemul resurselor publice bugetare include totalitatea resurselor financiare, ele fiind administrate de către autoritățile publice centrale și locale, resprectiv instituții specializate. Subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat și mixte este format din totalitatea resurselor financiare administrate direct de către entitățile din sectorul economic privat, acestea acționând ca societăți comerciale, regii autonome. La rândul lor, resursele financiare publice bugetare se structurează pe următoarele subsisteme: 1. resursele financiare ale administraţiei de stat centrale 2.resursele financiare ale administraţiilor locale 3.resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat 1. Resursele financiare ale administraţiei de stat centrale sunt instituite şi administrate de către autorităţile publice centrale. Rolul: -sunt destinate realizării de obiective şi acţiuni considerate de interes naţional - acoperă cheltuieilile publice prevăzute în bugetul de stat Se formează din: - taxe, contribuții, impozite, împrumuturi contractate de guvernul central 2.Resursele financiare ale administraţiilor locale se concentrează la dispoziţia autorităţilor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale (de exemplu, judeţe, municipii , oraşe ,comune) pentru satisfacerea unor nevoi asumate la nivelul fiecărei localităţi. Se constituie din:

4

-resurse (impozitele) și taxele locale, subventiile sau transferurile din bugetul de stat 3.Resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat se constituie şi administrează separat de către instituţii sau organe de stat specializate în domeniu. Rolul: -să asigure mijloacele necesare unui trai decent pentru persoanele care nu pot dobândi venituri satisfăcătoare prin prestarea curentă a unei munci După regularitatea folosirii, resursele financiare se împart în: -resurse ordinare -resurse extraordinare Resursele ordinare (resurse curente sau obișnuite) sunt formate din contribuții obligatorii, impozite și taxe, dar şi veniturile din exploatarea întreprinderilor şi proprietaţilor din sectorul public. Aceste componente se regăsesc în bugetul fiecărui an bugetar. Resursele extraordinare comparativ cu cele ordinare au un caracter nepermanent al folosirii lor de care stat,fiind prezente doar în unii ani bugetari. Caracterul extraordinar este dat de manifestarea unor fenomene economico-sociale neobișnuite producătoare de nevoi publice, respectiv cheltuieli impuse de împrejurări extraordinare într-o perioadă sau alta, în care resursele ordinare, procurate în mod obișnuit sunt insuficiente. Acestea se pot procura prin împrumuturile de stat și emisiunea de monedă. După nivelul administrativ, în cazul statelor unitare, resursele financiare pot fi: -resurse ale administrației centrale (bugetul central sau general) -resurse ale administrațiilor locale (bugetele locale) -resurse ale asigurărilor sociale (au un buget separat) După modul în care se structurează resursele financiare pe componentele bugetului consolidat, avem: -resurse ale bugetului de stat -resurse ale bugetelor locale -resurse ale asigurărilor sociale de stat -resurse cu destinaţie specială După locul de provenienţă, resursele financiare pot fi grupate în: -resurse interne (au ca sursă fundamentală PIB-ul, dinamica și dimensiunile lui) -resurse externe (au ca sursă fundamentală împrumuturile externe contractate în valută sau organisme și instituții bancare internaționale).

5

Graficul I.1 Veniturile fiscale din anul 2010


15%

43%

25%

17%

2010

Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital

Impozite și taxe pe bunuri și servicii

TVA

Accize

13%

44%28%

15%

2011



TVA

Accize

6



Sursa: www.mfinante.ro

15%

44%

27%

14%

2012



TVA

Accize

14%

43%

28%

15%

2013



TVA

Accize

7

Interpretare rezultate:

Veniturile fiscale alcătuite din Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, Impozite și taxe

pe bunuri și servicii, TVA și Accize au o pondere diferită pentru fiecare din cei patru ani, respectiv:

veniturile fiscale din anul 2011, 2012 și 2013, față de anul 2010 înregistrează o creștere, iar cele din anul

2013 față de anul 2012 înregistrează o descreștere.

II.Mutații în structura resurselor financiare publice din Bugetul de Stat în

perioada 2010-2013

Tabel II.1 Evoluția indicatorilor în perioada 2010-2013, milioane lei

Anul 2010 2011 2012 2013 Venituri totale 68.05 79.371 90.561 87.171

Venituri curente 64.825 77.058 86.694 83.577

Venituri fiscale 56.305 69.527 80.175 75.615 Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital 14.46 15.604 20.04 18.685 Impozite și taxe pe bunuri și servicii 41.222 53.227 59.432 56.202 TVA 24.236 34.742 36.61 35.586 Accize 16.212 17.805 19.798 18.91 Venituri nefiscale 8.125 7.315 6.358 7.806

Venituri din capital 282 275 299 306 Sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări 2.457 1.65 3.926 3.239


8

Graficul II.1 Evolu

Interpretare:

Veniturile totale au înregistrat o creușoară tendință de descreștere, datorată influen(valoarea înregistrată fiind de -852 milioane leînregistrată de -786,3 milioane lei, adică plăților efectuate ( valoarea înregistrată fiind de milioane lei, adică -0,07% din PIB) persoane juridice (valoarea acestora fiind de

Graficul I

68.05

2010

56.305

2010

Graficul II.1 Evoluția Veniturilor totale

Veniturile totale au înregistrat o creștere în perioada 2010-2012, însă în anul 2013 observăm o , datorată influenței negative a indicatorilor: impozit pe profit 852 milioane lei, adică -0,13% din PIB), TVA ( cu o valoare

786,3 milioane lei, adică -0,12% din PIB), sumele primite de la U.E. în contul ților efectuate ( valoarea înregistrată fiind de -40 milioane lei), accizele ( cu o valoare de

0,07% din PIB) și alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din persoane juridice (valoarea acestora fiind de -214,0 milioane lei).

Graficul II.2 Evoluția Veniturilor fiscale

79.371

90.561 87.171

2011 2012 2013

Venituri totale

69.527

80.17575.615

2011 2012 2013

Venituri fiscale

2012, însă în anul 2013 observăm o ței negative a indicatorilor: impozit pe profit

0,13% din PIB), TVA ( cu o valoare 0,12% din PIB), sumele primite de la U.E. în contul

40 milioane lei), accizele ( cu o valoare de -460 alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la

9

Interpretare:

Veniturile fiscale urmează o traiectorie ascendentă în perioada 2010-2012, iar în anul 2013 una

descendentă ca procent în PIB cu 0,5pp de la 19,4% din PIB în 2012 la 18,9% din valoarea PIB în

anul 2013.Cu toate acestea, veniturile fiscale au înregistrat o creștere în termeni nominali cu 4,4%

față de anul anterior.

Graficul II.3 Evoluția Impozitului pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital

Interpretare:

Impozitul pe profit a înregistrat o creștere pentru anii 2010-2012, în timp ce pentru anul 2013, a

înregistrat o descreștere, care s-a datorat încasărilor reduse de la băncile comerciale cu 85,1%.

Aceste reduceri au fost influențate de rezultatul financiar negativ de la 31 decembrie 2012,

înregistrat de sistemul bancar românesc ca urmare a creșterii substanțiale a volumului de provizioane

aferente resicului de credit, datorat deprecierii calității activelor financiare. De asemenea, impozitul pe

profit a înregistrat o creștere de 0,7%, explicată de încasările realizate de la agenții economici, care au

crescut cu 3,7%.

14.4615.604

20.0418.685

2010 2011 2012 2013

Impozitul pe profit, salarii, venit și

câștiguri din capital

10

Graficul II.4 Evoluția Impozitelor și a taxelor pe bunuri și servicii

Interpretare:

Veniturilor din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, în anul 2013, față de anii precedenți, au

înregistrat o diminuare a încasărilor cu 26,9%, ca urmare a scăderii cu 41,3% a încasărilor din contribuţia

trimestrială pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Însă, acestea au crescut față de anul

2012 cu 32,2% datorită încasărilor taxelor de licență pentru acordarea dreptului de utilizare a

frecvențelor radio.

Graficul II.5 Evoluția TVA

41.222

53.227

59.43256.202

2010 2011 2012 2013


24.236

34.74236.61 35.586

2010 2011 2012 2013

TVA

11

Interpretare:

Spre deosebire de perioada 2010-2012, în care pentru TVA

influenței negative a importului de bunuri

operațiuni interne aucrescut cu 5,5%, avem o ușoară descreștere. Cu toate acestea, veniturile din TV

au înregistrat o creștere ușoară de 2,6%, fiind influențate de creșterea cu 0,5% a volumului cifrei de

afaceri pentru comerțul cu amănuntul, cu excepția motocicletelor și autovehiculelor, de diminuarea

importurilor din zona extracomunitară cu 7,7%, dar

reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru unele produse de panifica

Interpretare:

În anul 2013, raportat la perioada 20104,2%, pe fondul majorării nivelului accizelor la motorină, la ţigarete, alcool, a introducerii de accize la unele produse de lux precum şi majorării cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor, în condiţiile unei influenţafaceri în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule cu 3,6%

16.212

2010

2012, în care pentru TVA se observă o creștere, în 2013, în condițiile

ței negative a importului de bunuri, a cărui încasare s-a diminuat cu 8,6%, în timp ce încasările din

țiuni interne aucrescut cu 5,5%, avem o ușoară descreștere. Cu toate acestea, veniturile din TV

ștere ușoară de 2,6%, fiind influențate de creșterea cu 0,5% a volumului cifrei de

țul cu amănuntul, cu excepția motocicletelor și autovehiculelor, de diminuarea

importurilor din zona extracomunitară cu 7,7%, dar și de unele măsuri de politică fiscală, cum ar fi

reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru unele produse de panificație.

Graficul II.6 Evoluția Accizelor

În anul 2013, raportat la perioada 2010-2012, încasările din accize au înregistrat o creştere cu pe fondul majorării nivelului accizelor la motorină, la ţigarete, alcool, a introducerii de

accize la unele produse de lux precum şi majorării cursului de schimb luat în calcul la plata în condiţiile unei influenţe negative determinată de scăderea volumului cifrei de

afaceri în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule cu 3,6%.

17.80519.798

18.91

2011 2012 2013

Accize

ștere, în 2013, în condițiile

a diminuat cu 8,6%, în timp ce încasările din

țiuni interne aucrescut cu 5,5%, avem o ușoară descreștere. Cu toate acestea, veniturile din TVA

ștere ușoară de 2,6%, fiind influențate de creșterea cu 0,5% a volumului cifrei de

țul cu amănuntul, cu excepția motocicletelor și autovehiculelor, de diminuarea

i de unele măsuri de politică fiscală, cum ar fi

înregistrat o creştere cu pe fondul majorării nivelului accizelor la motorină, la ţigarete, alcool, a introducerii de

accize la unele produse de lux precum şi majorării cursului de schimb luat în calcul la plata e negative determinată de scăderea volumului cifrei de

12

Graficul II.7 Evoluția Sumelor de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări

Interpretare:

Discrepanţe importante faţă de nivelul prognozat s-au înregistrat, în 2011, pentru sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate de 78,3%.

În anul 2012 față de anul 2011 sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost în valoare de 8 miliarde lei, în creştere cu 30,6% şi au reprezentat 4,1% din PIB.

În 2013 s-au înregistrat evoluţii mai puţin favorabile faţă de nivelul anual estimat al veniturilor

în cazul sumelor primite de la Uniunea Europeană în contul plaţilor efectuate, unde gradul de

realizare a fost de 77,8%.Sumele primite de la Uniunea Europeană au fost în valoare de 9,2

miliarde lei, în creştere cu 15% față de anul precedent şi au reprezentat 1,5% din PIB.

2.457

1.65

3.926

3.239

2010 2011 2012 2013

Sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări

13

III.Mutații în structura resurselor financiare publice din Bugetul Centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2010-2013

Anul 2010 2011 2012 2013

Venituri totale 50.018 51.858 53.441 56.875

Venituri curente 41.891 42.171 44.567 46.412

Venituri fiscale 34.524 33.023 34.447 35.898

Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital 14.466 14.502 14.097 14.885

Impozite și taxe pe bunuri și servicii 16.129 14.414 16.162 16.497

TVA 14.982 13.175 14.929 15.216

Venituri nefiscale 7.367 9.147 10.119 10.513

Venituri din capital 294 396 274 262

Sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări 2.279 3.517 3.873 4.126


Graficul III.1 Evoluția veniturilor totale

Interpretare:

În perioada 2010-2013 se observă o evoluție a veniturilor totale, datorată influențelor pozitive a taxelor pe utilizarea bunurilor, care au crescut cu 92,4 milioane lei. Corecțiile negative au fost înregistrate la impozitul pe profit (fiind în valoare de 64,8 milioane lei), impozitul pe venit (de 205,9 milioane lei), TVA ( cu o valoare înregistrată de 365 milioane lei), accize (648,1 milioane lei) și venituri nefiscale (cu 1.133 milioane lei).

50.018

51.858

53.441

56.875

2010 2011 2012 2013

Venituri totale

14

Graficul III.2 Evoluția Veniturilor fiscale

Interpretare:

Veniturile fiscale urmează o traiectorie descendentă în perioada 2010-2011, iar în perioada 2011-

2013 una ascendentă.

Graficul III.3 Evoluția Impozitului pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital

14.466 14.502

14.097

14.885

2010 2011 2012 2013

Impozitul pe profit, salarii, venit și

câștiguri din capital

34.524

33.023

34.447

35.898

2010 2011 2012 2013

Venituri fiscale

15

Interpretare:

În anul 2011 obsevăm o creștere a Impozitului pe profit, datorită majorării numărului de salariaţi şi a câştigului salarial mediu brut dar şi a efectului de bază, ca urmare a impozitării începând cu 1 iulie 2010 a veniturilor din dobânzi precum şi a unificării cotei de impunere a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, la 16%, indiferent de perioada de deţinere a titlurilor.

Apoi în anul următor urmează o ușoară descreștere, care va fi redresată în anul 2013.

Graficul III.4 Evoluția Veniturilor nefiscale

Interpretare:

În intervalul 2010-2013, Veniturile nefiscale înregistrează o evoluție.

IV.Concluzii

Factorii care determină creșterea sau descreșterea resurselor financiare publice sunt:

1.Factorii economici care duc creșterea produsului intern brut și datorită acestora la sporirea veniturilor impozabile.

2.Dobânda, creditul, masa monetară, factori care își transmit influența prin preț.

7.367

9.14710.119 10.513

2010 2011 2012 2013

Venituri nefiscale

16

3.Factorii sociali a căror influență este tot mai puternică pe măsura accentuării rolului social al statului, care presupune redistribuirea resurselor în scopul satisfacerii nevoilor de educație, sănătate și apărare națională.

4.Factorii demografici care determină sporirea numărului contribuabililor.

V.Bibliografie

www.mfinante.ro

www.consiliulfiscal.ro

Filip Gh., Finanțe Publice, Ed. Junimea, Iași, 2010

Documents

Tema 2 Cheltuieli