Sistemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi, dintre care cele mai importante sunt:diversitatea, concentrarea, bancarizarea activitatii, accelerarea operatiunilor de restructurare, deschiderea catre relatiile cu s

Sistemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi, dintre care cele mai importante sunt:diversitatea, concentrarea, bancarizarea activitatii, accelerarea operatiunilor de restructurare, deschiderea catre relatiile cu strainatatea[1].

Diversitatea unui sistem bancar rezida n existenta unui numar sporit de institutii bancare si de credit definite de legea bancara si ale caror caracteristici pot fi diferite.

ntr-un sistem bancar se regasesc att institutii specializate ntr-un anume tip de clientela sau activitati, ct si n banci cu activitate universala. n functie de dimensiunea bancilor, un sistem bancar poate cuprinde banci de mica dimensiune precum si banci de dimensiune internationala.

Un alt factor de diferentiere a institutiilor bancare l reprezinta coexistenta unor organisme cu personalitate juridica foarte diverse: societati anonime, societati de persoane, societat cooperative.

Concentrarea activitatii bancare reprezinta o caracteristica ce poate fi cuantificata prin ponderea detinuta de principalele banci n totalul acestora. Gradul de concentrare este apreciat prin nivelul activitatii realizate de institutiile bancare si de credit. Studiile evidentiaza ca un numar redus de banci controleaza, n mare parte, piata bancara. ntre gradul de conncentrare a activitatii bancare si numarul institutiilor bancare se manifesta o puternica legatura, astfel:pe masura ce numarul bancilor se diminueaza gradul de concentrare bancara sporeste.

O alta caracteristica a unui sistem bancar si al activitatii bancare dintr-o economie l constituie gradul de bancarizare. Acesta furnizeaza informatii relevante cu privire la nivelul de dezvoltare al sistemului bancar,putnd fi calculati indicatori precum numaru 14214w2222o l de conturi la vedere, numarul cardurilor bancare si numarul ghiseelor bancare.

Operatiunile de restructurare bancara constituie o alta caracteristica a sistemelor bancare actuale, n cadrul acestora fiind incluse fuziunile si absorbtiile, operatiunile transfrontaliere(cu strainatatea), preluarile pachetului de control de catre bancile straine, si operatiunile ncrucisate banci-asigurari.

O alta caracteristica a sistemelor bancare contemporane rezulta din utilizarea monedei electronice concretizata n conceptele de internet-banking sau mobile-banking.ncepnd cu anii '90 variantele moderne de "home banking" au esuat si au fost aproape eliminate, crend astfel, loc pentru internet-banking.

Perspectivele internet-bankingului sunt sustinute de principalele avantaje pe care le confera acest tip de tranzactii bancare, si anume:

serviciu disponibil 24 din 24 de ore;

absenta contactului direct cu banca, deci neconditionarea amplasarii fizice a sediului bancii;

costuri de tranzactionare mai reduse dect situatiile traditionale;

n pofida avantajelor amintite, internet-bankingul ridica problema securitatii tranzactiilor datorita vulnerabilitatii acestora n fata atacurilor hacherilor si a unei posibile nencrederi n acest tip de piata.

Supravegherea bancara, drept caracteristica a sistemelor bancare actuale, a dobndit o dimensiune internationala, prin recomandarile Comitetului de la Basel, orientate pe urmatoarele probleme:

supravegherea activitatii bancare internationale;

fixarea unor norme prudentiale minime;

Sintetiznd problemele enuntate, se poate concluziona ca n sistemele bancare contemporane se produc o serie de modificari, dintre care cele mai semnificative sunt:

amplificarea fortei marilor banci, n contextul dezvoltarii inegale a bancilor nationale si al sporirii internationalizarii activitatii acestora;

nlocuirea specializarii bancilor cu universalizarea operatiunilor lor;

diminuarea rolului statului n activitatea bancilor, ceea ce conduce la procesul de "dezetatizare" si liberalizare a bancilor;

modernizarea tehnicilor si informaticii bancare, realizata prin introducerea n tehnica bancara a celor mai moderneproduse bancare si a celor mai performante echipamente;

accentuarea proceselor de restructurare bancara, prin operatiuni de fuziuni si absorbtii;

aparitia unor grupuri financiare prin reunirea activitatilor bancare si de asigurari;

diminuarea participarii bancilor la operatiunile de intermediere financiara n favoarea societatilor fiananciare si de asigurari;

manifestarea crizelor n sistemele bancare apartinnd statelor dezvoltate, n contextual globarizarii financiare.Stabilirea coordonatelor de reforma economica n procesul de tranzitie la economia de piata a determinat, n mod firesc, importante mutatii n sistemul bancar romnesc, caruia i revine un rol major n promovarea reformei, n strnsa legatura cu aceasta calitate a bancilor de intermediari principal n relatia economii-investitii, relatie hotartoare n cresterea economica.n aceasta etapa de relansare economica, sectorul bancar romznesc a fost nsotit de schimbari profunde, n principalele sale domenii:capitalizare, privatizare, informatizare, pregatirea personalului, cooperarea cu bancile din strainatate, la care se adauga dezvoltarea fara precedent a produselor si serviciilor oferite.Sistemul bancar al economiei de piata reprezinta totalitatea bancilor care functioneaza ntr-o anumita perioada. Aceasta este o componenta importanta a economiei nationale, avnd un rol deosebit n dezvoltarea vietii social-economice.Buna functionare a sistemului bancar si asigurarea stabilitatii si viabilitatii acestuia contribuie la dezvoltarea economica a unui stat. pe de alta parte, calitatea si nivelul de dezvoltare a sistemului bancar dependent de mediul economic n care si desfasoara activitatea.Potrivit Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, banca este definita ca fiind acea persoana juridica autorizata sa desfasoare, n principal, activitati de atragere de depozite si acordare de credite. Prin urmare, bancile au n primul rnd rol de intermediere financiara, urmarind colectarea resurselor banesti de la agentii cu excedent de finantare si transferarea lor- prin acordare de credite- agentilor cu deficit de finantare. Prin creditele acordate, bancile pot contribui la stimularea investitiilor si deci la cresterea economica.Reformarea economiei romnesti dupa 1989 a vizat si sistemul bancar national, prin introducerea unor relatii specifice acestuia, fiind considerat vital datorita rolului pe care acesta l are n cadrul economiei.

1.2 Organizarea si functionarea sistemului bancarBancile, prin ampla lor implicare n viata economica si sociala, constituie un element structural deosebit n viata societatii, a carui buna organizare si permanenta si eficienta functionare conditioneaza ntreaga viata economica.

Buna organizare si functionare a bancilor nu poate fi lasata n voie, iar comertul de banca nu poate fi exercitat pe deplin liber, asa cum se pot desfasura lucrurile pentru mai multe profesii si ntreprinderi.[2]O dereglare ct de mica n activitatea bancara creeaza impedimente miilor de ntreprinderi creditate si poate pune n panica milioane de depunatori.

n scopul protejarii intereselor deponentilor si asigurarii functionarii nestnjenite a comertului de banca s-au stabilit, treptat, n ntreaga lume, norme legale sau reglementari, consimtite de banci, n ansamblul lor, care supun activitatea bancara unor ngradiri ferme.

Desi statul este implicat major n statuarea si aplicarea acestor norme, analiza lucida si de profunzime a utilitatii lor pune pe prim plan caracterul lor de protectie profesionala, respectiv subliniaza ca buna functionare a bancilor, stabilitatea si siguranta acestora este, primordial, un deziderat comun al bancilor, o premiza a ndeplinirii rolului lor social, implicit al realizarii de profituri nalte.

Normele de functionare bancare privesc criterii, conditii care trebuie ndeplinite de banci pentru a fi acreditate sa functioneze n conditiile de organizare si specializare declarate.

Capitalul minim este o conditie implicita a unei bune functionari, desi banca este, prin natura ei, un intermediar. Dimensiunile capitalului minim pot fi diferentiate n functie de specializare. Astfel bancile de afaceri, care se angajeaza, ele nsele, n plasamentul de capital, trebuie sa aiba, n mod necesar, capitaluri mai mari, dect cele de depozit.

Forma juridica n care se organizeaza bancile trebuie sa satisfaca cerintele specifice.

Justificarea nevoilor economice generale este de exemplu o conditie prevazuta n Franta, criteriu care ar putea ngradi accesul la comertul de banca unor noi veniti.

ntocmirea si publicarea bilanturilor si a conturilor de rezultate, este considerata o cerinta obligatorie pentru banci si favorabila bancilor, daca ele au rezultate bune, si sunt de mare interes pentru clientela.

Bancile, prin ndeplinirea tuturor acestor criterii sunt supuse nscrierii n lista bancilor, iar la cerere, sau n alte cazuri decurgnd din ncalcarea normelor, se efectueaza radierea, ceea se nseamna pierderea calitatii de banca.

n principalele tari dezvoltate, sistemele bancare sunt eterogene, adica, cuprind o diversa tipologie de banci, dar manifesta tendinta de uniformizare n contextul procesului de globalizare financiara.

Din punct de vedere al organizarii activitatii bancare si al gradului de specializare este posibila stabilirea unei distinctii ntre doua tipuri de sisteme bancare: sisteme bancare ale Europei continentale, putin specializate si care functioneaza dupa modelul bancii universale;

modelul american, aplicat si n Japonia, bazat pe principiul unei specializari stricte a institutiilor bancare.

Modelul bancii universale este predominant n Europa continentala. O banca universala poate fi prezentata ca o institutie care ofera o gama larga si completa de servicii financiare: acorda credite, colecteaza depozite, gestioneaza mijloace de plata, realizeaza plasamente n titluri si participatii la capitalul ntreprinderilor.Modelul bancii universale s-a impus n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, perioada n care bancherii au angajat bancile n activitati diverse si n special n operatiuni internationale.Studiile realizate asupra sistemelor bancare din tarile dezvoltate evidentiaza ca, n prezent, bancile se ndreapta catre modelul bancii comerciale cu actionariat privat.Procesul de trecere la economia de piata n tara noastra presupune nu numai o schimbare n conceperea activitatii bancare, ci si o noua organizare a sistemului bancar. Se impune o adaptare a structurii organizatorice a sistemului bancar din tara noastra la standardele sistemelor din tarile accidentale dezvoltate. n esenta, trebuie avuta n vedere constituirea unei retele bancare diversificate, capabile sa se adaptaze la cerintele unei economii moderne, bazata n cea mai mare parte pe proprietatea privata, promovnd concurenta si competenta.Concret, dupa 1990, n conditiile tranzitiei la economia de piata, organizarea bancara din tara noastra se raporteaza la structura sistemelor bancare specifice economiilor moderne. Arhitectura sistemului bancar se configureaza pe doua niveluri de competenta, pe primul nivel situndu-se banca centrala, si anume Banca Nationala a Romniei, care coordoneaza ntreg sistemul si reglementeaza activitatea bancara, iar pe cel de-al doilea nivel se situeaza societatile bancare, adica bancile comerciale care lucreaza direct cu titularii de cont, prestnd pentru acestia diverse servicii si operatiuni bancare.Baza acestui mod de organizare a acestui sistem bancar a fost noua legislatie bancara - Legea privind activitatea bancara nr.58 din 5 martie 1998 si Legea privind statutul Bancii Nationale a Romniei nr.312 din 28 iunie 2004[3].

1.3 Clasificarea bancilorn Romnia sectorul bancar cuprinde:

Caracteristicile sistemului bancar romnesc sunt urmatoarele:

Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)

61% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 banci din sistem

Indicatorul de solvabilitate = 17,8%

Actionariat reprezentat n majoritate de entitati straine

Structura actionariatului n cadrul institutiilor de credit din Romnia este prezentata n Figura 1.1.Bancile din Romnia pot fi grupate astfel: (Figura 1.2)[4]A. Banci de emisiune;

B. Banci comerciale (Banci de depozit);

C. Banci de afaceri (Banca industriala);

D. Banca electronica;

E. Banca populara;

F. Organisme de credit specializate.

INCLUDEPICTURE "http://www.scritub.com/files/finante/296_poze/image005.gif" \* MERGEFORMATINET Figura 1.2 Clasificarea bancilor

A) Banca Centralaeste acea institutie bancara care functioneaza n fiecaretarasi se gaseste n fruntea "piramidei" sistemului bancar. ntruct, banca centrala coordoneaza ntreaga activitate bancara, iar clientela sa o reprezinta, n primul rnd, bancile comerciale, aceasta banca mai este numita semnificativ si "banca a bancilor".

Prototipul bancilor de emisiune l constituie Banca Angliei, nfiintata n anul 1694, care si-a nceput activitatea prin acordarea unui mprumut Guvernului cu o dobnda de 8% si folosind n acest scop capitalul ei n aur. Parlamentul a autorizat pentru a doua oara banca sa foloseasca acest capital mprumutnd-ul particularilor sub forma de bancnote emise de banca.

Banca de emisiune este banca centrala sau banca bancilor care are menirea de a emite si pune n circulatie, n exclusivitate, biletele de banca si monedele metalice.

n tara noastra banca de emisiune ca banca centrala sau banca a bancilor este Banca Nationala a Romniei, nfiintata n 1880, ca banca de "scont si circulatiune".

ntr-o economie de piata bancile de emisiune ndeplinesc urmatoarele functii:

Emisiunea de moneda necesara circulatiei monetare;

Acordarea de credite bancare cunoscute sub denumirea deopen marketbancilor comerciale si altor banci, manifestndu-se ca banca a bancilor;

Apare ca autoritatefor monetarn raporturile cu celelalte banci, adoptnd masuri obligatorii, de genul nivelului minim al rezervelor pe care trebuie sa-l detina celelalte banci la banca centrala, nivelul relativ al fondurilor proprii.

Realizeaza executia de casa a bugetului de stat si sunt banci ale Guvernului.Bancile de emisiune sunt casierul statului n conturile lor reflectndu-se executia bugetului de stat dar statul, este si unul dintre beneficiarii de credite (titlurile de credit emise de catre stat n postura sa de debitor - bonuri de tezaur, titluri de renta, obligatiuni - ocupa un loc important printre activele bancilor de emisiune).

Pastreaza rezervele de aur si valute ale tarii si influenteaza formarea cursului de schimb al monedei nationale. Banca de emisiune este centrul valutar al tarii aplicnd politica valutara a statului iar pe de alta parte este depozitara aurului monetar si a rezervelor valutare ale statului, baza de sustinere a stabilitatii monetare interne si a cursului de schimb n raport de alte valute.

B)Bancile comercialedenumite si banci de depozit sunt bancile specializate n mobilizarea disponibilitatilor banesti temporare sub forma de depuneri la vedere sau la termene si asigurarea plasamentului acestora, n special, sub forma creditelor curente.

Bancile comerciale sunt specifice tarilor cu economie de piata.

Locul si rolul bancilor comerciale este strns legat n epoca contemporana de calitatea lor de intermediar n contextul relatiei economii-investitii. Principala premisa la dezvoltarea economiei o constituie mobilizarea economiilor banesti ale agentilor economici si ale populatiei ntr-un cadru organizat, la dispozitia bancilor.

n prezent, ntaranoastra, toate celelalte banci n afara Bancii Nationale a Romniei, ndeplinesc functiile unei banci comerciale, manifestndu-se astfel o tendinta de universalizare. Pe masura evolutiei economiei romnesti spre economia de piata, bancile vor trebui sa se adapteze noilor structuri, existnd posibilitatea de a se nfiinta si alte tipuri de societati bancare.

C)Bancile de afaceri (Bancile industriale)au aparut pentru prima data n Franta ca de exempluCredit Mobilier, care n secolul trecut a plasat n 15 ani, peste 4 miliarde franci aur n sectoarele: cai ferate, navigatie maritima, asigurari, constructii.

Bancile de afaceri sunt banci care se ocupa n principal cu investirea depunerilor pe termen lung, primite de la clienti, n participatii la ntreprinderi existente sau n formare, contribuind astfel la formarea si reorganizarea de mari ntreprinderi.

ncasnd comisioane importante, bancile de afaceri ndeplinesc rolul de consilieri n managementul financiar al firmelor.

Bancile de afaceri sunt adesea societati de portofoliu cu o functionalitate dubla:

de a asigura valorificarea ct mai nalta a capitalurilor prin sporirea dividendelor, si a valorii titlurilor obtinute;

de a favoriza cresterea influentei n conducerea societatilor pe actiuni si n orientarea politicii lor economice spre investitii.

D)Banca electronicareprezinta acea institutie bancara care utilizeaza serviciile calculatorului pentru efectuarea operatiunilor bancare si valutare.

Operatiunile efectuate de banca electronica sunt:

Electronic-bankingul este o categorie de servicii care permite utilizatorului sa faca de acasa, din fata calculatorului, operatiuni n contul bancar.

Internet banking-ul poate fi accesat de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se afla acesta. Mobile-banking este un serviciu ce se poate realiza direct de pe telefonul mobil. Banca nu percepe nici o taxa pentru acest serviciu, clientul neavnd nevoie dect de un telefon mobil dotat cu tehnologie WAP si de un abonament pentru acest serviciu, la retelele de telefonie mobila.

Online-Banking este serviciul prin care li se ofera posibilitatea clientilor de a-si accesa conturile prin internet. Online Banking ofera clientilor posibilitatea sa utilizeze acest serviciu pentru a verifica si a tipari soldul si tranzactiile efectuate pe conturile lor si pentru a ordona plati domestice, transferuri interne, schimburi valutare ntre conturi ale aceluiasi client, sa transmita ordine de plata programate si sa constituie depozite la termen. Online Banking va fi oferit att clientilor persoane fizice ct si clientilor persoane juridice. Pentru a putea accesa acest serviciu, clientul trebuie sa aiba un cont curent si sa ncheie un contract de Online Banking.

E)Banca popularaeste asociatia de persoane fizice, constituita n mod liber care dobndeste personalitate juridica n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive, ce desfasoara activitati bancare n beneficiul membrilor cooperatori.

Operatiunile efectuate de banca populara sunt:

acordarea de mprumuturi si efectuarea de prestari de servicii bancare;

acordarea cu prioritate de mprumuturi n conditii avantajoase membrilor cooperatori, producatorilor agricoli n functie de resursele de refinantare;

fructificarea economiilor banesti ale membrilor cooperatori si ale altor persoane;

contractarea de mprumuturi de la banci;

pastrarea disponibilitatilor banesti ale membrilor cooperatori, ale altor persoane fizice sau juridice, n conturi deschise la cererea acestora si efectuarea de operatiuni n cont;

operatiuni de schimb valutar;

operatiuni cu caracter financiar-bancar efectuate n mandat.

F)Organismelede credit specializatesunt principalii participanti la piata creditului pe termen mijlociu si lung.

n operatiunile de mobilizare a resurselor de creditare si plasamentul acestora, bancile si institutiile de credit specializate se remarca n doua directii:

Unele sunt specializate n mobilizarea disponibilitatilor n economie, ca sursa importanta de constituire si sporire a capitalurilor banesti;

Altele au in vedere distribuirea creditelor n ramuri si sectoare n care s-au specializat, prin aceasta urmarindu-se cresterea profitabilitatii operatiunilor de intermediere si valorificare a capitalurilor.

Bancile si celelalte organisme de credit se structureaza n urmatoarele categorii:

Banci ipotecaresunt acele banci specializate care isi mobilizeaza resursele prin emiterea unor hrtii de valoare specifice, numite scrisuri funciare. Garantia acestora o reprezinta valorile imobiliare ipotecate. Aceste banci pot fi de tip urban daca garantia o reprezinta cladirile sau de tip rural daca garantia o reprezinta pamntul ce constituie obiect al ipotecii. Bancile rurale suntde regula neproductive, de consumatie acordate proprietarilor funciari;

Bancile de ramura(industriale, agricole, miniereetc) sunt acele banci care isi procura capitalurile pe baza unor forme de economisire pe termen lung, iar plasamentele se fac numai catre intreprinderile din ramura respectiva pe termene mijlocii si lungi;

Companiile sau trusturile de investitiisunt acele organisme care investesc credite n sectoarele productive;

Bancile de comert exteriors-au afirmat n sfera bancara n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca urmare a expansiunii activitatii de export si a implicarii din ce n ce mai mult a statului n activitatea bancara. Principalele categorii de operatiuni pe care le desfasoara bancile de comert sunt:

procurarea unor resurse specifice, n principal prin rescontarea portofoliului de titluri de credit prin bancile de emisiune si alte institutii de credit;

atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligatiuni pe pietele interne si externe;

acordarea de credite prin intermediul acceptarii scontului, acreditivului si scrisorii de garantie sau acordarea de credite direct cumparatorilor;

efectuarea de servicii bancare decurgnd din schimburile internationale, n special sub forma platilor si ncasarilor n contul ntreprinderilor din strainatate;

participarea la crearea de societati comerciale, bancare si financiare privind comertul exterior;

facilitarea unor operatiuni valutare, de garantare si asigurare a creditelor comerciale, de mandate si comision care nu au ca obiectiv dezvoltarea activitatii de comert exterior si amplificarea exportului.

Societatile de asiguraricare mobilizeaza capitalurile banesti prin ncasarea si gestionarea primelor de asigurare, mobilizeaza disponibilitati sub forma plasamentelor si acordarea de mprumuturi.

Societatile financiaresunt societati de credit care prezinta o importanta deosebita in cadrul sistemelor bancare din tarile occidentale, desfasurnd o activitate specifica instituita prin lege sau conventie. Acestea efectueaza urmatoarele operatiuni:

Leasing-ul bancar;

Factoring-ul;

Acordarea si garantarea pe termen mijlociu si lung pentru ntreprinderi;

Creditarea marfurilor cu plata n rate;

Garantarea locuintelor pe baza de ipoteca;

Gestiunea mijloacelor de plata.

Cooperativele de creditau o responsabilitate deosebita n transferarea disponibilitatilor banesti n sistemul bancar si pe piata capitalurilor printr-un plasament ct mai bun.

Casele de economiiau o responsabilitate deosebita n transferarea disponibilitatilor banesti de la populatie n sistemul bancar.

Pentru a stimula preferinta de a economisi, casele de economie si cooperativele de credit practica instrumente si scheme de economisire (de exemplu: certificate de economii, obligatiuni cu premii, contracte de tipul "economiseste pe masura veniturilor") care sa raspunda celor mai diverse optiuni care sa-i atraga, n special, pe cei care economisesc n mod regulat.

1.4 Conducerea sistemului bancarPotrivit art. 32 pct. 1 din Legea 312/2004 conducerea Bancii Nationale a Romniei este asigurata de un consiliu de administratie.

Conducerea executiva a Bancii Nationale a Romniei, n cadrul Comitetului de Politica Monetara si a Comitetului de Supraveghere, se exercita de catre guvernator, prim-viceguvernator si de cei doi viceguvernatori, n conditiile stabilite prin regulamentul intern, aprobat de consiliul de administratie.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romniei hotaraste, n conditiile legii[5]:

Politicile n domeniul monetar si al cursului de schimb, urmarind aducerea la ndeplinire a acestora;

Masurile n domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si monitorizarii sistemelor de plati pe care le-a autorizat;

Directiile principale n conducerea operatiunilor si raspunderile ce revin personalului Bancii Nationale a Romniei;

Organizarea interna, indemnizatiile, salariile si alte drepturi banesti ale personalului;

Atributiile si componenta Comitetului de Politica Monetara, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de Audit, care functioneaza n cadrul Bancii Nationale a Romniei;

Delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva atunci cnd situatii speciale pot impune aceasta solutie.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romniei este compus din 9 membrii, astfel:

oun presedinte, care este si guvernator al Bancii Nationale a Romniei;

oun vicepresedinte, care este si prim-viceguvernator;

osapte membrii, dintre care doi sunt si viceguvernatori, iar ceilalti cinci membrii nu sunt salariati ai Bancii Nationale a Romniei.

Membrii Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romniei, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere ale Parlamentului.

Numirile se fac pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului.

Organizarea si conducerea bancilor comerciale se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor. Conducerea bancii trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane. Calitatea conducatorilor bancii trebuie sa fie adecvata functiei pentru care au fost desemnati. Conducatorii trebuie sa fie salariati ai bancii si pot fi membri n consiliul de administratie.

Persoanele propuse n calitate de administrator, cenzor si auditor independent trebuie sa ndeplineasca cerintele prevazute de lege si sa nu se afle n vreo situatie de incompatibilitate prevazuta de legislatia n vigoare.

[1]Dardac,Nicolae,Teodora,Barbu-Moneda.Banci si politici monetare- Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2005,pg.78

[2]Berea, A., Paul -Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003;pg. 39[3]Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Floricel, Costantin -Moneda, credit, banci- Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997, pg.56[4]Pascariu, Gheorghe -Managementul seviciilor bancare - coordonate actuale si perspective- , Editura Fundatiei Academice "Gh. Zane",Iasi, 2004; pg.76[5]Art. 33 alin.1 din Legea nr.312/2004

Document Info

Accesari: 8407 Apreciat:Comenteaza documentul:

Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

r

Istoric

Termenul de banc provine de la cuvntul italian banco, dup denumirea tejghelei cmrilor

italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor n pieele publice. Majoritatea autorilor consider c

bncile au aprut nca n epoca antichitii. Unii autori afirm c bncile au aprut n condiiile

capitalismului manufacturier, n forma caselor bancare (care, spre deosebire de cele cmtareti,

acordau credit capitalitilor industriali i comerciali pentru o dobnd moderat), iar apoi n forma

bncilor-societi pe aciuni.

Bncile - ca forme speciale ale ntreprinderilor capitaliste - au aprut n primul rnd n oraele

italiene (Venetia, Genova) n sec. X1V-XV. Cu toate c exist o legatur strnsa ntre apariia

schimbului de monede i apariia bncilor, comerul cu bani nu a fost condiia obligatorie pentru

apariia societilor bancare. Adic, se poate afirma c activitate legat de schimbul banilor a dus la

apariia profesiunii bancare dar nu n mod necesar i a bncilor n general.

Mrturii ale existenei n epoca antic relaiilor de natur bancar i a normelor corespunztoare ne

servesc:

- Codul regelui babilonean Hammurabi, descoperit sub ruinele templului din Susa n anul 1901.

Acesta continea nite reglementri ale mprumuturilor de cereale (cu o dobnd anual de 33%) i

argint (cu o dobnd anual care varia ntre 12% si 20%), cernd ca toate contractele de mprumut s

fie vizate la funcionarii de stat. Tablele de contabilitate, care au fost descoperite sub ruinele templului Uruc din Mesopotamia i

care dovedesc c templul din Uruc, prin activitile sale de nregistrare a operaiunilor efectuate cu

depunerile bneti aflate la pstrarea lui s-a afirmat ca unul din cele mai vechi edificii bancare din

istoria omenirii.

- n Grecia antic, operaiunile bancare erau efectuate de templele greceti din Delos, Samos, Efes.

Aici se concentrau bogaiile acumulate pe parcursul razboaielor duse de Grecia. Operaiunile de

schimb erau practicate i de zarafi, numii n Grecia trapezitii" (de la trapeza" denumirea greaca

a tejghelelor cmtreti, instalate n pieele publice - Agora).

- n Roma Antic zarafii erau numii mensarii i corespunztor erau denumite bncile publice create

n Roma. Instituiile bancare publice erau dirijate de funcionarii statului, activnd n conformitate

cu reglementrile regale. n perioada antic mprumutul banilor se fcea n condiiile unei dobnzi,

care uneori se ridic la 36% anual.

Activitatea bancar n epoca medieval a regresat n comparaie cu cea sclavagist. Una din cauzele

de baz a fost interzicerea de ctre biseric, prin hotrrea Consiliului de la Niceea din anul 325, a

mprumuturilor aductoare de dobnd. Totodat, bisericile din Bizant au cunoscut o dezvoltare

furtunoas, graie faptului c n 529-534 mparatul Justinian codific uzurile romane n domeniul

bancar, stabilind nivelul dobnzii de 6% anual, cu excepia creditelor maritime (12%) i bisericeti

(3%). n Rusia din acea perioad - n timpurile lui Iaroslav cel ntelept dobnd era permis: dei a

fost stabilit plafonul maxim de 20% anual, dar care putea fi ridicat pna la 40% anual pentru

mprumuturilor de scurt durat.

Perioada Renaterii (sec. XIV-XVI) marcat prin importante evenimente istorice, a influenat i

activitatea bancar. Cel mai semnificativ eveniment al acestor schimbari a fost reapariia bncilor

publice n Spania (Taula de Cambi, 1401, Barcelona) i Italia (Casa di San Georgio).

Perioada capitalist se caracterizeaz prin implicarea statului n activitatea bancar, determinat de:

exigena controlului asupbncilor comerciale, i necesitatea emisiunea monetare, ca apariie a

banului-hrtie.

Primul exemplu este Banca din Amsterdam (1609), care ncepe a elibera depuntorilor certificate

negociabile - o form a monedei de cont, cotate fa de moneda oficial. Urmeaz exemplul Bncii

Veneiei (1637) care, n afar de primirea depozitelor la termen, ncepe sa elibereze certificate de

depozit, dei emise la scaden, ele pot fi rambursate nainte de termen - nsa n acest ultim caz, nu

la valoarea nominala, ci la pre negociabil.

Tradiia bncilor de emisiune a monedei fiduciare a fost continuata de Banca Statelor Unite ale

Americii (1791) i Banca Franei, fondat de generalul Bonaparte n 1800. Dupa eecurile din 1856

i 1865 de constituire a unei bnci unice de emisiune, prin efectul legii din 17 aprilie 1880 este

creat Banca Naionala a Romniei1

. Totui Cuza a fost primul care a ncercat s creeze un sistem

monetar ca i cel francez, dar proiectul nu a fost finalizat (1867). n anul 1867 a aprut o moned

care se chem LEV. Aceasta moned avea doua subdivizizuni:

- banul

1 Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (cita(citat la 21.02.2014)3

- paraua (disprut n 1890)2

.

n Perioada modern (sec. XIX) se extinde etalonul metalic al valorii monedei fiduciare. Prima

banc ce a iniiat ceea ce n terminologia bancar a fost ulterior desemnat prin termenul

convertibilitate a fost Banca Angliei. n secolul XX apare diviziunea Instituiilor bancare n bnci,

case bancare (sau bnci private) i Instituii parabancare. Daca primele efectuau toata gama de

servicii bancare, a doua categorie nu se ocupa nici de emisiunea monetar, nici de colectarea

depozitelor.

n perioada socialist, activitatea bancar se afla sub monopolului statului. Bncile aveau capital

integral de stat, iar operaiunile bancare se reduceau la meninerea viabilitii ntreprinderilor socialiste prin distribuirea centralizat de fonduri sub form de credite3

.Esenta si particularitatile activitatii bancii ca institutie financiaraEconomia de piata presupune existenta unui sistem bancar care trebuie sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lorspre desfasurarea unor activitati economice eficiente si rentabile.

Bancapoate fi definita ca o institutie care mobilizeaza mijloace banesti disponibile, finanteaza si crediteaza persoanele fizice si juridice, organizeaza siefectueaza decontarile si platile in cadrul economiei nationale si in relatiile cu alte state in scopul obtinerii de profit.

Bancainstitutie financiaracare accepta de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferiteinstrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.( punctulf art. 3 al Legii cu privire la institutiile financiare.

Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de organizarea si realizarea diferitelor servicii bancare,obiectulde activitatefiind, in principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obtinerea profitului bancar.Instrumentuldegestionare a operatiunilor bancare suntbanii.In economia de piata sistemul bancar indeplineste rolul de atragere, concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora prin procesul deacordare a creditelor, efectuand cele mai eficiente investitii. in executarea acestui rol bancile, ca verigi de baza ale sistemului bancar, urmaresc modulin care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului sireprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Prin activitatea de colectare a resurselor financiare, concomitent cuplasarea lor. pe piata prin intermediul creditelor si al altor operatiuni pe piata financiara, bancile joaca rolul de intermediar intre detinatorii decapitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza individual, pe cont propriu, depunatorii si creditorii neavand nici o legatura de dreptintre ei. Bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionariieficiente a acestora, cu randament maxim, in beneficiul propriu si al depunatorilor.

stabilitatea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda,necesara cresterii economice.

Conform activitatii specifice pe care o desfasoara, bancile comerciale au diverse functii.Functia de depozitprevede: efectuarea operatiunilor de depozit la vedere si la termen, in cont cu numerar si cu titluri, constand in atragerea resurselor banesti de lapersoane juridice si fizice in vederea pastrarii si fructificarii lor;

efectuarea de operatiuni de depozitare si pastrare a obiectelor de valoare aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice.

Functia de investitiiprevede: acordarea de credite in moneda nationala si in valuta persoanelor fizice si juridice din tarasidin strainatate;

participarea in calitate de actionar la infiintarea unor institutii bancare sau nebancare in tara ori in strainatate;

achizitionarea activelor financiare in nume propriu.

Functia comercialaprevede: realizarea de incasari si plati in moneda nationala si in valuta, generate de activitati de export, import, servicii de decontari interne siinternationale, operatiuni cu caracter financiar, necomercial si alte operatiuni legate de incasari si plati intre persoanele fizice si juridicedin tara si din strainatate;

cumparare si vanzare, in tara si in strainatate, a valutei; efecte de comert exprimate in moneda nationala si in valuta;

efectuarea operatiunilor de schimb valutar si a operatiunilor de arbitraj pe pietele monetare internationale din cont propriu sau din contulclientilor;

participarea la tranzactii externe financiare de plati si de credit, incheind cu banci si institutii financiare straine angajamente si conventii deplati;

emiterea efectelor de comert ca: bilete de ordin, cambii (trate), cecuri in favoarea unor beneficiari din tara si din strainatate;

efectuarea operatiunilor de scontare si rescontare a efectelor de comert;

efectuarea operatiunilor cu valorile mobiliare corporative si cu cele emise de stat;

lansarea de obligatiuni, ce asigura mobilizarea imprumuturilor prin emisiunea de obligatiuni, garanteaza emisiunea si plaseaza obligatiunile pepiata secundara;

prestarea serviciilor bancare, expertiza tehnica, economica si financiara a diferitelor proiecte, acordarea asistentei in probleme de gestiunefinanciara si de evaluare etc.

Activitatea bancara se intrepatrunde cu activitatea economica, penetrand mecanismul economic al acesteia, avand totodata rolul de a servi procesuldecizional si luarea masurilor in legatura cu politica monetar-financiara a statului.

Bancile au urmatoarele particularitati specifice:

Capitalul disponibil al bancii totalitatea mijloacelor banesti de care dispune banca la un anumit interval de timp si care nu-i apartine in mareparte cu titlu de proprietate.

mijloacele fixe care participa la crearea produsului bancar si care au o influenta foarte mica asupra lui. Acestea sunt sistemele informationale .de asemenea aport major la crearea produselor bancare il are personalul bancii de capacitatea lui de a functiona depinde stabilitatea bancii.

Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza si se autofinanteaza, actionind in limitele impuse de acaionarii sai.

Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de supraveghere.

Principiile de activitate a bancilor:

liberalizm in decizie

toate relatiile cu clientii sunt formate pe baza relatiilor de piata

activitatea bancilor trebuie sa fie incadrata strict in limitele impuse de legislatia statului pe teritoriul caruia activeaza

autofinantarea

In Republica Moldova functionarea bancilor comerciale este reglementa in principal prin Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.Obiectivul respectivei legi consta in protejarea intereselor deponentilor,apararea secretului depozitelor, neadmiterea riscului excesiv in sistemulfinanciar promovarea unui sector financiar influent si competitiv si facilitateaactiva afortelor de piata in prestarea serviciilorfinanciare. In baza acestei legi bancile desfasoara urmatoareleactivitati financiare: accepta depozite (la vedere sau in termen) cu sau fara dobanda;

acorda credite (de consum, factoring cu sau fara drept de regres), efectueaza tranzactii comerciale etc.;

imprumuta, cumpara ori vand pe cont propriu sau din contul client (cu exceptia subscrierii valorilor mobiliare):

instrumente ale pietei financiare (cecuri, cambii, certificate de depozit etc);

futures si optiuni financiare privind valorile mobiliare si ratele dobanzii;

instrumente privind rata de schimb si rata dobanzii;

titluri de valoare;

acorda servicii de decontari si incasari;

emit si administreaza instrumente de plata (carti de credit cecuri de calatorie, cambii bancare etc);

cumpara si vand bani, inclusiv valuta straina (schimb valutar);

leasing financiar;

acorda servicii aferente creditului;

operatiuni in valuta straina (deschid conturi in valuta, acordacreditvaluta, presteaza servicii de decontari si incasari invaluta, inchee contracte futures de vanzare a valutei straine etc);

acorda servicii fiduciare (investirea si gestionarea fondurilor fiduciiare pastreaza si administreaza valori mobiliare si alte valori etc;

acorda servicii de gestionare a portofoliului de investitii si consi privind investitiile;

subscriu si plaseaza titluri de valoare, efectueaza operatiuni cu obligatiuni;

orice alte activitati financiare permise deBNM.

Tinand seama de rolul si functiile bancii comerciale, activitatile financiare ale bancilor comerciale pot fi clasificate in trei tipuri de operatiuni:

operatiuni pasive operatiunile de formare a resurselor financiare si a capitalului (operatiuni de depozitare, de emitere a valorilor mobiliare etc);

operatiuni active operatiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite forme (operatiuni de creditare, de investire in valori mobiliare etc);

operatiuni de intermediere activitati de intermediere intre cele pasive si active (servicii de decontari, operatiuni de cumparare/vanzare a valorilor mobiliare, operatiunide schimb valutar, servicii de pastrare a unor bunuri ale clientilor, servicii de transportare a mijloacelor banesti, operatiuni de casa etc).

Prezentarea bancilor comerciale se poate face in functie de multitudinea de clasificari in baza criteriilor care influenteaza modul de organizare, sistemulinformational, procesul decizional, specializarea efectuarii operatiunilor, precum si modul de numire a cadrelor de conducere.

pot fi clasificate in felul urmator:

dupa forma de proprietate;

dupa apartenenta nationala;

dupa specializare.

Tipuri de banci dupaapartenenta nationala Bancile autohtone.

Bancile straine

Bancile mixte

Clasificarea bancilor dupa specializare

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare si sectorizare. Specializarea si sectorizarea bancara reprezinta orientarea activitatii telorbanci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.

In functie de aceasta modalitate, se disting banci universale si bancii cializate:

Banci universalesunt bancile care efectueaza toate operatiunile banc nu isi limiteaza activitatea Ia anumite sectoare ale economiei sau la opera preponderente de anumitetipuri.

Prioritatile bancilor universale sunt: ofera o gama mai larga de servicii bancare pentru clienti; pot efectua si unele operatiuni mai putin rentabilepentru banca, dar atractive pentru clienti (ex. incheierea si realizarea tranzactiilo e isi pot asuma riscuri in mai multe domenii de activitate, fiindtotodata oi buna garantie a depunerilor.

In Republica Moldova activitatea bancilor poarta un caracter universal.

Banci specializatesuntbancile comercialecare, pe langa operatiunile de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau intr-un anumitdomeniu.

Mecanismul fondarii si licentierii bancii in Republica Moldova.Mecanismul fondarii bancii presupune parcurgerea a IV etape:

Fondarea unei SA , inregistrarea ei si declararea deciziei deliberative privind efectuarea de servicii bancare;

Inaintarea unei cereri catre autoritatea monetaraBNMcu anexarea a unei liste de acte care confirma indeplinirea tuturor cerintelor siobligatiilor in corespundere cu legislatia privind autorizarea bancilor. Cererea este adresata GuvernatoruluiBNMd-lui Dragutan D. cu cerere de aprimi licenta pentru desfasurarea activitatii bancare pe teritoriul R. Moldova.

Cererea este examinata preliminar si in cazul daca solicitantul indeplineste cerintele inaintate deBNMsunt stabilite cerinte suplimentare pentru a primilicenta. Timp de 1 an banca va indeplini cerintele inaintate deBNM, daca ea nu le va indeplini nu va putea obtine licenta de laBNM. Dupa ceBanca Nationala a Moldoveise va convinge, ca cerintele ei sint indeplinite, elibereaza licenta in termen de o luna precum si permisiuneascrisa privind detinerea cotei substantiale de catre actionarii care au solicitat o astfel de cota.

Banca Nationala, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei privind eliberarea licentei, instiinteaza solicitantul in scrisdespre acest fapt si despre necesitatea achitarii taxei stabilite in Legea institutiilor financiare pentru eliberarea licentei. Licenta se semneaza intermen de 3 zile lucratoare de la data primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei si se inmaneaza, contra semnatura,persoanei imputernicite de catre banca. Banca are dreptul sa desfasoare activitatile financiare prevazute in licenta din data semnarii acesteia.

Tipuri de cerinte:

Cu caracter juridic existenta tuturor certicifatelor de inregistrare si a statutului formulat in corespundere cu legislatia

Cu caracter financiar existenta unui capital minim necesar plus cheltuielile de inregistrare. Acest capital fiind format, integrat din mijloacebanesti. Existenta unui bussines plan cu programul de actiune pe urmatorii 3 ani.

Cu caracter tehnic se refera la sediu ti mijloacele fixe-

Cu caracter de calificare-se refera la gradul de calificare a personalului inclusiv cerinte speciale pentru personalul de conducere(administratorii bancii)

Avizarea cererii deBNMcare isi rezerveaza trei luni pentru studierea documentelor pe parcursul carora poate cere si informatie suplimentara fata decea prevazuta de lege.

AvizulBNMpoate fi pozitiv sau negativ. In cazul avizului negativBNMva prezenta in scris motivele refuzului. In cazul avizului afirmativBNMvainregistra banca in registrul Bancilor comerciale si va elibera o autorizatie cu caracter provizoriu.

Activitatea in perioada de gratie . Banca va activa in conformitate cu bussines planul si legislatia in vigoare astfel incit peste 1 an de zile autorizatiasa fie confirmata.

In Republica Moldova bancile licentiate sunt organizate cu statut de societati pe actiuni conform legislatiei referitoare la societatile pe actiuni.Prevederile Legii cu privire la societatile pe actiuni care vin in contradictie cu Legea institutiilor financiare nu exercita putere juridica asuprabancii. Banca licentiata dispune de independenta juridica, operationala, financiara si administrativa fata de orice persoana, inclusiv fata deBNM, guvernsi alte autoritati ale administratiei publice.

BNMeste investita cu dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Ea are dreptul de a stabili si de a modifica capitalul minim reglementat pentrubancile care se infiinteaza si cota maxima a fiecarui actionar.

Pentru a obtine o autorizatie bancara, fondatorii solicitanti depun laBNMo cerere, anexand un set de documente. Setul de documente este analizat deDepartamentul autorizare si supraveghere bancara si anume de Directia reglementare si autorizare bancara. Documentele, inclusiv cererea, se perfecteaza inlimba oficiala a Republicii Moldova, in caz de necesitate copiile setului de documente vor fi prezentate in limba rusa sau engleza. Acest set contineurmatoarele documente si informatii:

Cererease intocmeste de catre fondatorii bancii si se prezinta guvernatoruluiBNMimpreuna cu setul de documente.Procesul-verbalaladunarii de constituire a fondatorilor privind organizarea bancii include numele actionarilor prezenti la adunare si numele celor invitati. Ordinea de zi aadunarii trebuie sa cuprinda informatii cu privire la organizarea bancii; cu privire la marimea capitalului ce se preconizeaza de subscris, numarul,valoarea si tipul actiunilor preconizate pentru emisiune; cu privire la aprobarea statutului si a regulamentelor interne ale bancii; cu privire la alegereaconsiliului bancii, a comisiei de cenzori, a organului executiv etc.Statutulse prezinta in trei exemplare, fiind aprobat de adunarea de constituire a actionarilor si semnat de presedintele Consiliului bancii. Statutul se elaboreazaconform modelului stabilit de Banca Nationala si contine informatii despre: titulatura si adresa juridica a bancii; forma juridica de organizare; capitalulbancii, valorile mobiliare ale bancii; drepturile si obligatiile actionarilor; modul de majorare sau de reducere a capitalului statutar; operatiunilebancii; modul de repartizare a beneficiului bancii; modul de administrare a bancii; structura organizatorica a bancii; relatiile reciproce cu personalulbancii; secretul comercial si obligatiunile fiduciare; incetarea activitatii bancii; modul de constituire a retelei bancare etc.

Regulamentele internesunt aprobate de Consiliul bancii in conformitate cu statutul bancii si stabilesc: structura organizatorica si functiile bancii, modul de formare sicompetenta organelor de administrare si de control; functiile unitatilor din structura bancii, ale administratorilor si ale functionarilor bancii; limitelecompetentei administratorilor si a functionarilor bancii de a se angaja in activitati financiare in numele si in favoarea bancii; functiile comisiei decenzori si ale altor comisii permanente etc.

Contractul de constituireprivind organizarea bancii reflecta caracterul bancii, indica marimea capitalului ce se preconizeaza a fi varsat, tipurile de actiuni; contine datele deidentificare ale tuturor actionarilor-fondatori cu indicarea cotei de participare, anuntata in procente si in bani, responsabilitatile partilor pentruexecutarea hotararilor adoptate si organele care solutioneaza conflictele aparute in legatura cu contractul dat. Contractul de constituire trebuie sa fieautentificat notarial si semnat de toti actionarii bancii.

Business-planulpe primii trei ani de activitate permiteBNMsa sesizeze obiectivele bancii si viitoarele operatiuni efectuate.

Informatii despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa detina actiuni ale bancii.

Informatii ample despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa detina 10% sau mai mult din actiunile cu drept de vot ale bancii.

Informatie detaliata privind componenta Consiliului bancii, care elaboreaza politica si supravegheaza activitatea bancii.

Informatie detaliata privind componenta comisiei de cenzori a bancii, care va controla activitatea bancii comerciale.

Informatii privind experienta administratorilor bancii, activitatea) profesionala in ultimii io ani (fisa personala, declaratia despre ver etc).Administratorii bancii sunt membrii Consiliului bancii, ai ce siei de cenzori, presedintele bancii, vicepresedintele, contabilul-sef,subdiviziunilor specializate si alte persoane care pot detine functia) administrator.

Contractele de angajare la serviciu ale administratorilor bancii si; informatii si documente solicitate deBNM.

in cazul in careBNMconsidera ca informatia de baza este insuficie pentru atribuirea autorizatiei, cere de la solicitant date suplimentare.

Cererea de eliberare a autorizatieipentru filialele si sucursalele unei banci straine se depune de catre acestea in modul stabilit prin regulamenteleBNM. In termen de 3 luni de Ia datadepunerii cereriiBNMo aproba preliminar sau o respinge, comunicand in scris solicitantului decizia luata. Refuzul de a elibera o autorizatie trebuie safie motivat.BNMacorda preliminar autorizatia de activitate pe o perioada de un an. Aproband preliminar cererea,BNMstabileste urmatoarele cerinte fatade banca pentru acordarea autorizatiei:

depunerea capitalului initial, care nu trebuie sa fie mai mic decat capitalul minim necesar;

angajarea de specialisti;

incheierea unui contract cu o firma de audit;

inchirierea sau cumpararea de echipamente pentru efectuarea operatiunilor bancare si de edificii bancare.

Daca in decursul unui an banca nu indeplineste cerintele enumerate, aprobarea preliminara a cererii se anuleaza. Daca cerintele sunt satisfacute,BNMelibereaza autorizatia timp de o luna. Autorizatia bancara se acorda pe termen nedeterminat si este netransferabila.BNMdetine registrul central albancilor comerciale, in care se trec titlurile, adresele sediului central si ale filialelor bancilor comerciale. La acesta anexeaza copiile documentelorprezentate pentru acordarea autorizatiei si/s deschiderea filialelor si alte documente sau modificari ale acestora. Bancile caror autorizatii au fostretrase se exclud din registru printr-o nota.

Banca Nationala a Moldovei, in conformitate cu articolele 5, 11 si 44 ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei si articolul 4 al Legii institutiilor financiare, aredreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Nici o persoana nu este in drept sa practice activitati financiare, enumerate la articolul 26 al Legiiinstitutiilor financiare, fara licenta Bancii Nationale a Moldovei.

Banca straina, care doreste sa deschida sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie sa primeasca licenta Bancii Nationale a Moldovei.

Banca Nationala a Moldoveitine registrul bancilor licentiate. Cand Banca Nationala elibereaza licenta bancara, banca noua se inscrie in registru. In registru se inscriu denumirea,sediul oficiului central al bancii si al filialelor ei. La registru se anexeaza urmatoarele documente:

Procesul-verbal al adunarii de constituire privind organizarea bancii.

Statutul inregistrat al bancii si toate completarile si modificarile, introduse in conformitate

cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.

Regulamentele interne ale bancii.

Lista persoanelor oficiale autorizate sa actioneze in numele bancii, documentul care

stabileste limitele competentei acestora si specimenele semnaturilor lor autentificate notarial.

Certificatul de inregistrare eliberat de Camera Inregistrarii de Stat.

Cuantumul capitalului minim se stabileste pentru capitalul de gradul I in marime de 150 mln. lei.Organul de administrare si organul de control

Organele de conducere ale bancii sunt adunarea generala a actionarilor, consiliul, organul executiv si comisia de cenzori. Consiliul este organulde administrare al bancii care exercita functii de supraveghere,elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii. Atributiile consiliului sestabilesc in statutul bancii si regulamentele interne ale acesteia. Membrii consiliului sunt alesi pe termen de 4 ani de catre adunarea generala aactionarilor.

Organul de control al bancii este comisia de cenzori, care exercita controlul activitatii ei.

Extinderea activitatii bancii pe teritoriul. Tipuri de structuri organizatorice.Conform Legii cu privire la institutiile financiare, bancile pot sa-si infiinteze filiale si alte reprezentante atat pe teritoriul Republicii Moldova, catsi pe teritoriul altor state. Fiecare banca ce activeaza in Republica Moldova este persoana juridica organizata ca o societate comerciala pe actiuni.Structura retelei de unitati ale bancilor ce-si desfasoara activitatea in Moldova este determinata de impartirea administrativ-teritoriala a tarii,organizandu-se astfel (fig. 1.3.1.):

centrala bancii;

filiale;

agentii si reprezentante.

Fig. 1.3.1. Structura organizatorico-teritoriala a unei banci comercialeSocietatile bancare, princentralelelor, indeplinesc functia de coordonare a tuturor activitatilor care se desfasoara infiliale, agentii si reprezentante, asigurand aplicarea corecta a legilor, hotararilor si a tuturor actelor normative) guverneaza activitatea bancara. Inacest sens, centralele societatilor bancare elaboreaza norme specifice care trebuie respectate de unitatile din subordine. In acelasi timp, centralele suntraspunzatoare de activitatea filialelor, agentiilor si reprezentantelor din subordine, si aceasta deoarece unitatile din subordine nu au personalitatejuridica. Centrala bancii desfasoara o gama larga de activitati financiare conform categoriei autorizatiei detinute. Organul executivi sediului central iadecizii privind restrictiile inaintate in activitatea unitatii in subordine, de exemplu, inaintarea restrictiilor privind volumul maxim de credite acordatede filiala in total, cat si unui solicitant s.a.

Filialele, agentiile si reprezentantele sunt unitati cu sarcini operative, neavand personalitate juridica. In calitatea lor de unitati operative,filialele, agentiile si reprezentantele executa operatiunile bancare specifice societatilor bancare, reglementate prin lege, in limita competentelorstabilite de centrala bancii si functioneaza in baza aprobarii Adunarii Generale a actionarilor si a Consiliului bancii respective. Filialele, agentiile sireprezentantele au relatii directe cu clientii din raza lor de activitate (atat persoane fizice, cat si juridice).

Filialaeste o unitate distincta, juridic dependenta de banca, ce desfasoara toate tipurile de activitati financiare sau unele din ele, in functie de categoriaautorizatiei eliberata bancii. Bilantul filialei e parte componenta a bilantului bancii licentiate. Filialele au autonomie gestionara si operativa inlimita competentelor atribuite de centrala bancii. Filialele, ca si centrala bancii, isi desfasoara activitatea pe anumite compartimente.

Bancile au dreptul de a infiinta filiale in urmatoarele conditii:

banca care intentioneaza sa creeze o filiala trebuie sa detina capitalul minim necesar conform autorizatiei eliberate si coeficientului capitaluluinormativ total, corelat cu activele ponderate la risc;

banca trebuie sa activeze minimum un an de zile dupa acordarea autorizatiei si cel putin o data sa fie supusa controlului de laBNM;

banca trebuie sa indeplineasca prevederile legilor Republicii Moldova si ale actelor normative bancare aleBNM;

banca nu trebuie sa fie obiectul aplicarii masurilor de sanctionare si remediere din parteaBNM.

Filialele au urmatoarele atributii:

raspund, prin conducerea numita de Consiliul bancii, in fata centralei, de activitatea desfasurata in unitatile din subordine;

indeplinesc toate cerintele si ordinele inaintate de centrala bancii si primesc ordonante de la centrala bancii;

emit ordine si dispozitii privind problemele ce tin de activitatea filialei si a agentiilor ei in limitele competentei lor;

indeplinesc atributiile stabilite de centrala pe linie de personal, salarizare si organizare;

stabilesc relatii cu clientii: acorda credite persoanelor fizice, si juridice (in lei si in valuta) in limitele plafoanelor fixate de Consiliulbancii;

folosesc in calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum si mijloacele atrase; deschid conturi tuturor clientilor si le gestioneaza;efectueaza operatiuni de schimb valutar; consultanta si au alte imputerniciri.

Unele societati bancare pot infiinta agentii in localitatile in care exista oportunitati pentru desfasurarea unei activitati deosebit de profitabile.

Agentiilereprezinta puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agentiile isi realizeaza activitatea profesionala sub supravegherea siindrumarea filialei, fiind unitati operative, infiintate pe baza criteriului acoperirii de clienti si efectuand predominant un volum mare de operatiuni,dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regasesc la nivelul agentiilor asigura desfasurarea operatiunilor de casa, viramente interne si externe,schimb valutar etc. in general, la nivelul agentiilor se desfasoara activitati legate strict de relatiile cu clientii, gama operatiunilor oferite fiindmult mai redusa decat in cazul filialelor.

Reprezentantelebancare sunt organizate de catre banci in scopul efectuarii operatiunilor concrete cat mai aproape de clienti. Reprezentante bancare pot fi casele deschimb valutar; casele de incasari si plati serale sau cu program prelungit, casele deschise in scopul efectuarii transferurilor de bani peste hotare etc.Reprezentantele sunt parti componente ale agentiilor, ale filialelor sau chiar ale centralei societatii bancare. Ele activeaza in baza tuturorreglementarilor interne ale centralei societatii bancare.

Fig. 1.3.2 . Departamentele directiile sectiile principalele ale bancii comercialeActivitatea in cadrul centralelor societatilor bancare se desfasoara pe departamente, directii, sectii. Fiecare banca, in functie de activitateadesfasurata si de gama de operatiuni efectuate, isi organizeaza in mod specific, structura functionala. Cu toate acestea, exista o serie de componenteorganizatorice ce se regasesc sub diferite forme (departamente, directii, sectii etc.) in majoritatea bancilor comerciale datorita faptului ca, in general,toatebancile comercialedesfasoara aceeasi gama de operatiuni. In cadrul centralei, activitatea este organizata pe departamente despecialitate, care, la randul lor, au in subordine diferite servicii .Dezvoltarea sistemului bancarin Republica MoldovaTrecerea Republicii Moldova de la sistemul economic administrativ si de comanda la sistemul economic, bazat pe relatiile de piata, eficacitateasi vitalitate caruia au fost demonstrate de practica mondiala de gospodarire a tarilor inalt dezvoltate din punct de vedere industrial in mare parte depinde de rezolvarea, in interesele omului si dezvoltarii societatii, a unui complex intreg de probleme economice, sociale, politice etc care asigura in mod adecvat legatura dintre producator si consumator.In realizarea practica a masurilor necesare indrepatate spre crearea conditiilor si premizelor de dezvoltare a relatiilor de piata, un rol preponderent il are sistemul bancar, care este unul dintre elementele de baza ale infrastructurii de piata.In conformitate cu legea Republicii Moldova, sistemul bancar al Republicii Moldova include: banca nationala a Moldovei, bancile comerciale si alte institutii de creditare. Notiunea de institutii creditare cuprinde persoanele juridice si fizice, care efectueaza fiecare in parte operatiuni bancare conform licentei eliberate de banca nationala a Moldovei.Astfel, in prezent in Republica Moldova dupa analogia altor tari ca SUA, Marea Britanie, Germania, Austria este creat un sistem bancar de doua niveluri.Primul nivel il constituie banca nationala de stat a Moldovei, care este banca centrala in Republica. Ca un organ unic de emisie a statului, banca nationala a Moldovei determina politica monetara, creditara, valutara si supravegheaza ca ea sa fie realizata in viata, crecum si asigura un control viguros asupra activitatii celorlalte banci. Banca nationala isi prezinta darile de seama numai in fata Parlamentului Republicii Moldova si isi infaptuieste activitatea sa in conformitate cu legea Republicii Moldova 'cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei' fiind independenta, in actiunile sale, de organele executive.Nivelul al doilea al sistemului bancar din Republica il constituie bancile comerciale, care realizeaza nemijlocit deservirea creditara si de contare a intreprinderilor si a populatiei.In afara de aceasta, bancile comerciale pot efectua si alte operatiuni bancare, care nu contravin legislatiei in vigoare din Republica Moldova si care sunt prevazute in statutele lor.In particular, e vorba de astfel de operatiuni precum tinerea conturilor clientului si ale bancii de corespondenta, emiterea documentelor de plata si a hirtiilor de valoare, eliberarea cautiunilor, garantiilor si altor obligatiuni pentru persoanele terte, care prevad executarea lor in forma baneasca, procurarea drepturilor de cerere de a livra marfuri si a presta servicii, asumarea riscurilor de executare a acestor cereri si incasarea acestori cereri (factoring).In legislatia bancara adoptata in 1991, luindu-se in consideratie experienta bancara mondiala si-au gasit relfectarea noile abordari a chestiunilor de reglementare a circulatiei monetare si, in general, a activitatii bancare.Aceasta legislatie determina metodele dirijarii de stat a relatiilor monetar creditare si expune bazele juridice ale modelului nou de reglementare monetar-creditara a economiei si metodelor economice de control asupra activitatii bancilor comerciale din Republica, stipuleaza regulamentele principale de efectuare a operatiunilor bancare si principiile de concepere a sistemului bancar in Republica Moldova.Perfectionarea metodelor de dirijare a circulatiei monetare in Republica Moldova de catre banci are ca premiza restructurarea radicala a sistemului bancar, care se bazeaza pe principiul de egalitate a producatorilor de marfuri in particular si a bancilor independente.In legatura cu aceasta putem mentiona ca in Republica are loc un proces de creare in baza cotelor de participare a diferitor structuri bancare comerciale.Prin activitatea lor, bancile comerciale contribuie la accelerarea trecerii la relatiile de piata, in particular, prin aceea ca o data cu organizarea lor se reduce monopolismul si ia nastere concurenta in activitatea bancara.Anume datorita acestui fapt sistemul bancar din Republica Moldova a devenit una dintre primele verigi a economiei, unde in mod real se infaptuieste demonopolizarea, iar organizarea bancilor comerciale in aceste sistem este un prim pas spre crearea pietii monetare.Sarcinile principale ale bancii nationale si functia ei ca banca centrala a Republicii Moldova sunt urmatoarele:-asigurarea stabilitatii, unitatii monetare nationale-intarirea unitatii monetare nationale-organizarea si realizarea emisiilor de bani-elaborarea si traducerea in viata a politicii in domeniul circulatiei monetare, valutare si de creditare-controlul asupra lichiditatii si procesului de creditare a bancilor comerciale-controlul asupra activitatii bancilor in conformitate cu actele normative-oferirea imrumuturilor statului si pastrarea tezaurului nationalBanca nationala de stat poate sa stabileasca normativele minimale ale mijloacelor proprii in banci, luind in consideratie creditele si investitiile oferite, pasivele bancii, alte articole din balanta.In ultimul timp in sistemul financiar bancar din Republica Moldova sub influenta trecerii economiei republicii la relatia de piata au loc schimbari calitative in veriga a doua a lui, care se caracterizeaza prin cresterea numarului de banci comerciale.Odata cu cresterea numarului de banci comerciale are loc procesul de concentrare a capitalului bancar.Operatiunile valutare intre participantii pietii valutare nu sint posibile fara schimbul de valuta si determinarea proportiei lui.Prin schimbul unei valute pe alta se subintelege procurarea si vinzarea valutei straine contra valutei nationale, iar proportiile lor se stabilesc prin cotarea valutara.Banca nationala efectueaza cotarea oficiala a valutelor pe teritoriul Republicii Moldova. Cotarea valutei straine in numerar se infaputieste de catre bancile comerciale si casele valutare de schimb, stabilindu-se cursul de cumparare si cursul de vinzare in functie de cererea si oferta. In conditiile economiei de piata bancile devin centre de reglamentare economica, trebuie sa cunoasca situatiile-cheie in stimularea productiei.Avind la dispozitie resurse banesti mari, repartizindu-le in interesele interprinderilor si ramurilor economiei nationale, bancile, organizind procesele de circulatie si creditare, accelereaza dezvoltarea sociala, contribuie la stabilitatea economica a societatii.In scopul rezolvarii problemelor ecomonice interne bancile trebuie sa activizeze lucrul sau in directia schimbului international, crearii de catre ele a unei largi retele de relatii de corespondenta cu bancile altor state, participarii in sistemul de decontarii clearing.In prezent activitatea institutiilor financial bancare suporta schimbari radicale legate de schimbarea conditiilor economice manifestate prin largirea sferelor de 'aplicare' a banilor, formarea pietii hirtiilor de valoare, posibilitatea de varsare a banilor in imobil, productie, comert, schimbarea structurii preturilor, ofertei marfuriilor si serviciilor si corespunzator si a structurii cheltuielilor populatiei, cresterea cererii la credit.Pentru dezvoltarea cu succes a legaturilor economice externe, in republica este format sistemul de reglamentare financiar, valutara ce include: Banca Nationala a Moldovei, care efectueaza rapid operatii valutar creditare, precum si reteaua bancilor comerciale, autorizate de Banca Nationala a Moldovei sa efectueze operatiuni valutare. In legatura cu cresterea cererii populatiei si a persoanelor juridice in efectuarea operatiunilor cu valuta straina, in deservirea activitatii economice externe clientilor bancii, acumularea si repartizarea resurselor valutare in republica, bancile in baza licentei generale efectueaza urmatoarele feluri de operatiuni:-deschiderea si tinerea conturilor valutarea ale persoanelor juridice, conturilor curente si depunerilor in valuta straina ale cetatenilor care locuiesc pe teritoriul Moldovei, ale cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie-procurarea, vinzarea si operatii incaso cu mijloace de plata in valuta straina (in numerar), documente bancare de plata, cecuri de calatorie, acreditive de calatorie si altele-procurarea de la organizatii si cetateni si vinzarea catre ei a valutei straine in numerar, care se afla la conturi si depuneri-efectueaza decontari la operatiile de export si import ale clientilor in valuta straina in forma de acreditiv documentar, incaso, transfer bancar si alte operatiiBancile din Republica Moldova sunt preocupate de atingerea standartelor bancare internationale, in scopul recunoasterii de catre comunitatea bancara internationala si de catre clienti, ca banci cu un bun renume.Exista doua documente deosebit de impotante in care sunt precizate standartele privind desfasurarea activitatilor bancare. Primul document esteConventia de al Basel,care abordeaza problema capitalului bancar, al doilea document este intitulatA Doua Directiva de Coordonare Bancara a Uniunii Europenesi se refera la acordarea de licente bancilor.Guvernatorii bancilor centrale din tarile 'Grupul celor zece' (state industrializate s-au intilnit in decembrie 1987 la Basel (Elvetia) si au semnat un acord privind criteriile ce trebuie avute in vedere in stabilirea dimensiunii optime a capitalului unei banci, acord cunoscut sub denumirea deConventia de la Basel.In Conventie a fost definit capitalul unei banci, s-a stabilit nivelul minim de capital pe care trebuie sa-l aiba o banca (in functie de dimensiunea si riscului aferent activelor sale) si modul de stabilire a indicatorului de adecvare a capitalului.Bancile Moldovei urmeaza reglamentarile convenite la baze. In conformitate cu aceste reglamentari Banca Nationala a Moldovei elibereaza autorizari bancare de trei tipuri:1.Autorizarea de categoria A. Capitalul normativ intre 8 si 16 milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de activitate financiara indicate in articolul 26, aliniatul 1, literele A-I inclusiv N2.Autorizatie de categoria B.Capitalul normativ intre 16 si 24 milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de activitate financiare mai diverse, litere A-J inclusiv N3.Autorizatie de categoria C.Capitalul minim 24 milioane lei, literele A-N.Conform ultimei hotariri a Conventiei de al Basel, marimea capitalului pentru toate trei tipuri de licenta se cere a fi dublat, pentru ca protejarea mai efectiva a deponentilor si pastrarii increderii fata de banca, ei fiind siguri ca nu-si vor pierde banii daca banca inregistreaza pierderi in alte activitati. Sistemul bancar al Republicii Moldova nu este impus de a urma aceasta hotarire deoarece Republica Moldova nu face parte din grupul celor zece, insa pentru incadrarea sistemului bacar, si in general a Republicii este foarte important de a urma acest acord. Dublarea capitalului pentru o banca este o problema destul de serioasa si de aceea bancile Republicii Moldova vor depune eforturi enorme pentru a face fata acestei cerinte.'Sistemul financiar bancar' un component primordial in mecanizmul dificil al economiei unei tari si-a ecomoniei mondiale, se doreste un abecedar in paginile caruia sa se gaseasca ceva din alfabetul unei teme care poate ocupa multe pagini in numeroase carti.Ea aduna, pe de o parte, o experienta de mai multi ani, iar pe de alta parte are de munca pentru a rasfoi o literatura a domeniului deloc saraca intr-o tara a Europei Occidentale.Lucrarea in cauza n-a fost un tratat, diploma de ecomonie ci o simpla lucrare de curs cu idei, aplicatii si exemple culese din viata si din literatura din care fiecare poate dispune ceea ce socoate util.Tema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride toate informatiile, nuantele dar pe masura posibilitatii lucrarea formeaza un nucleu al mecanismului de baza bancar.Astfel am abordat instrumentul principal activitatii bancare, capitalul, forta motrica, in general, in economia de piata. Banca fiind cea care minuie acest instrument si de minuirea adcvata a acestui instrument depinde starea economica si bunastarea unei tari intregi. Nu degeaba falimentarea unei banci aduce dupa sine un dezastru in economie si populatiei tarii.Ca concluzie reiesa ca sistemul financiar bancar se poate manifesta pe deplin doar intr-o economie libera, intr-o economie de piata.Ca dovada a acestui lucru este cresterea vertigioasa a numarului bancilor odata cu incercarea de a trece a Republicii Moldova spre o economie libera, economie de piata.In urma studierii a mai multor carti am ajuns la urmatoarele concluzii si rezultate.Prima idee este ca studiera institutilor financiare si bancare nu trebuie sa fie o insiruire plictisitoare de faptesi cu siguranta ca a invata despre aceste institutii implica memorizarea unor termeni noi, ci intelegerea unora dintre cele mai dificile probleme economice cu care se confrunta natiunea noastra, si anume: care sunt dimensiunile si limitele posibilitatilor de solutionare a lor.De aceea in aceasta lucrare am consacrat un paragraf intreg sistemului financiar bancar al Republicii Moldova, problemele cu care se confrunta, reformele care au loc si care se vor intimpla in viitor.

_1476739844.unknown

_1476740489.unknown