Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Relatiile economice dintre Uniunea Europeana si tarile arabe

Prof. Univ., Fota Constantin

Studenta, Petrutiu Irina EAE, an I

- 2010 Romnia vizeaz dezvoltarea relaiilor de cooperare bilateral cu statele arabe, cu accent sporit pe componenta economic, cu Emiratele Arabe Unite (IT, investiii, bancar), Arabia Saudit (cooperare inter-bancar, promovarea expertizei romneti n domeniul construciilor, investiii n infrastructura agro-alimentar din Romnia), Irak (valorificarea capitalului dobndit din implicarea n reconstrucia democratic a rii), Iordania, Egipt, Tunisia, Kuwait, Liban. Eliminarea barierelor in calea liberului comert in cadrul Uniunii Europene a contribuit in mod semnificativ la sporirea prosperitatii cetatenilor europeni si a contribuit la intarirea rolului jucat de UE pe plan mondial. Statele membre nu numai ca au liberalizat total comertul intre ele, ci au si unificat tarifele vamale nationale pentru bunurile importate din afara Uniunii. Crearea Tarifului extern comun a insemnat si ca Uniunea Europeana participa ca entitate la negocierile internationale, comertul international devenind astfel unul dintre instrumentele de baza ale integrarii europene. Uniunea Europeana a avut grija, de-a lungul timpului, sa pastreze relatii amiabile cu alte blocuri economice si organizatii care ar putea influenta intr-un fel sau altul comertul international al Uniunii. Mai mult, Uniunea Europeana dezvolta o noua strategie comerciala cu cele 78 de tari partenere din ACP (Africa-Pacific-Caraibe), acorduri cu Africa de Sud ce vor duce la liberalizarea comertului si cu statele Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudit i Emiratele Arabe Unite care au creat n mai 1981 Consiliul de Cooperare a rilor arabe din Golf (CCG). Consiliul de Cooperare al Golfului este o organizaie regional de cooperare. Lumea araba nu reprezinta doar un vecin apropiat Europei, ci si - prin comunitatile arabe din statele membre UE - o componenta a societatii europene actuale. Relatiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului Persic au un caracter bilateral si nu se inscriu in Parteneriatul Euro-Mediteranean: In plus fata de Procesul Barcelona, care a impus ideea necesitatii incheierii unor acorduri de cooperare cu majoritatea statelor din sudul si estul Mediteranei, precum si o Strategie Comuna pentru aceasta regiune, abordarea europenilor include si adoptarea unor pozitii comune cu privire la statele arabe, Israel, un accord de cooperare cu Yemen, consultari regulate intre UE si Consiliul pentru Cooperare in Golf (CCG), precum si negocieri nefinalizate inca pentru cooperare economica cu Iranul. In privinta relatiei UE Irak exista deja un Acord de Asistenta (din martie 2004) care prevede sprijin financiar pentru reconstructia post-conflict. Acest Acord prevede furnizarea de catre UE a 130 milioane Euro pentru implementarea de politici sociale (somaj, reforma adiminstrativa), precum si asistenta tehnica in domenii de importanta strategica (energie si extractia petrolului). Asistenta financiara in cadrul acestui program este de aproximativ 200 milioane Euro. Relatia cu CCG se constituie intr-un dialog economic care vizeaza in primul rand cooperarea in domeniul exporturilor de petrol din statele OPEC (in acelasi timp si membre al CCG). Ce urmareste UE prin dialogul bilateral: - Piete si preturi internationale mai stabile in ceea ce priveste titeiul; - Un climat de investitii mai atractiv; - O piata mai transparenta; - O analiza de piata mai buna si previziuni mai exacte; - Cooperare tehnologica internationala. In regiunea Golfului se afl peste 70% din rezervele petroliere ale lumii. Arabia Saudit dispune de 25% (circa 262 miliarde barili) din rezervele mondiale, Irakul de 10% (112,5 miliarde barili), bazinul Caspic i Asia Central de 7%, iar Federaia Rus de circa 5% (60 miliarde barili). n domeniul gazelor naturale, clasamentul resurselor este condus de Federaia Rus cu peste 47.000 de miliarde m3, urmat de Iran cu 24.000 miliarde m3, Qatar cu 17.000 miliarde m3, Arabia Saudit i Emiratele Arabe Unite cu 6.000 miliarde m3 fiecare. 2

Regiunile Orientului Mijlociu, si Golfului Persic sunt de o importanta strategica vitala pentru Uniunea Europeana. Atat Comisia, cat si Consiliul European au identificat in aceste regiuni interese-cheie pentru agenda de politica externa a Uniunii. Pentru fiecare dintre aceste doua regiuni care fac parte din Orientul Mijlociu Extins, Uniunea Europeana a initiat programe de cooperare politica si economica menite, pe de o parte, sa reprezinte interesele Uniunii in regiuni cu importanta geoeconomica ridicata (referindu-ne la imensele resurse de hidrocarburi din regiunea Golfului Persic) si sa contribuie, pe de alta parte, la cresterea gradului de stabilitate politica, dar mai ales economica a statelor cuprinse in macro-regiunea Orientului Mijlociu Extins. Desi nu opereaza in documentele sale oficiale cu denumirea generica Greater Middle East, aceasta fiind o sintagma de origine americana, totusi Uniunea Europeana incearca sa structureze gradual o strategie proprie pentru regiunea Orientului Mijlociu. Insa, spre deosebire de Statele Unite, Uniunea Europeana pune mai mult accentul pe dezvoltarea de programe de cooperare si initiative economice si politice. Motivele Uniunii pentru o astfel de optiune sunt lesne de inteles: principala explicatie ar fi una de ordin geopolitic, regiunea tarilor arabe se afla in imediata apropiere a granitelor Uniunii, schimburile economice fiind astfel facilitate. In Orientul Mijlociu Uniunea Europeana este angrenata in finalizarea procesului de pace dintre Israel si Palestina, facand parte din asa-numitul Cvartet (din care mai fac parte SUA, Rusia si ONU). Desi Statele Unite sunt foarte puternice din punct de vedere militar, totusi, resursele economice si de natura financiara ale Uniunii Europene pot avea un rol esential, in viitor, pentru mentinerea unei stabilitati regionale in Orientul Mijlociu. Devine vitala, astfel, adoptarea unei pozitii comune euro-atlantice privind rezolvarea problemelor la adresa securitatii in Orientul Mijlociu: terorism, non-proliferare NBC, rezolvarea conflictelor si diminuarea divergentelor inter-statale, securitatea energetica. Un studiu comun al Ligii Arabe si al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au constatat ca 140 milioane de persoane din lumea araba sau 40% din populatia sa totala traiesc sub limita saraciei. Studiul sustine de asemenea ca nivelul ridicat al saraciei si al somajului din tarile arabe ameninta viitoarea lor dezvoltare economica. Constatarile cu privire la numarul saracilor din lumea araba au fost contestate de secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa care a mentionat un numar de persoane mult mai scazut care traiesc sub limita saraciei: numai 65 de milioane. Studiul comun al Ligii Arabe si PNUD subliniaza ca o diferenta atat de semnificativa poate fi rezultatul diverselor definitii a limitei saraciei. In general, linia saraciei este definita ca reprezentand un venit de 50% din venitul mediu net si este raportata si la marimea familiei. Referitor la rata somajului, al doilea factor care ameninta dezvoltarea economica viitoare a lumii arabe, studiul Ligii Arabe si al PNUD au constatat un nivel ridicat de somaj in randurile populatiei tinere din tarile arabe exportatoare de petrol din regiunea Golfului Persic. In Arabia Saudita, rata sonajului printre tineri este de 26%, in Kuwait 23% din tineri sunt someri, iar in Qatar rata somajului din randurile tinerilor este de 17%. Tarile arabe din Golful Persic reprezinta doar 13% din populatia lumii arabe, dar controleaza 50% din resursele sale economice. Raportul avertizeaza ca in conditiile cresterii ratei somajului si a neindeplinirii programului lumii arabe de creare a 51 milioane de locuri de munca in urmatorii 20 de ani, intreaga sa structura sociala se va afla in pericol de destramare. Un aspect important in relatiile dintre Romania, Uniunea Europeana si tarile arabe il reprezinta afacerile cu carnea de oi si alte alimente. Asociatia Producatorilor, Exportatorilor si Importatorilor de Animale Vii din Romania sustine ca vanzarile de ovine si berbecuti pe piata araba au inceput sa scada inca din 1997, data la care, insa, au inceput sa se dezvolte relatiile cu Uniunea Europeana. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), daca in 1994 valoarea exporturilor de alimente si animale vii era de 311 milioane dolari, in 2000 scazuse la 245 milioane dolari. In schimb, valoarea importurilor a crescut. Daca in 1994 importurile insemnau 533 milioane dolari, 3

sase ani mai tarziu ajunsesera la 711 milioane dolari. Daca, in 1990, productia de carne de ovine si caprine se ridica la 172.000 tone, in 2000 aceasta era de 117.000 tone. Criza economica mondiala a costat tarile arabe 2.500 miliarde dolari doar in ultimele patru luni, potrivit ministrului de Externe al Kuwaitului. Sheikh Mohammed al-Sabah a declarat ca monarhiile arabe din zona Golfului au amanat sau anulat 60% din proiectele de dezvoltare pe care le aveau in vedere, relateaza BBC News. O pondere importanta in aceste pierderi o detin scaderea burselor din Golf si reducerea masiva a pretului la petrol. Dar mai mare pierdere a fost generata de scaderea cu 40% a investitiilor arabe din strainatate care, inaintea crizei, valorau 2.500 miliarde dolari, potrivit AFP. "Arabii au pierdut 2.500 miliarde dolari in ultimele patru luni", a declarat Sabah, la finalul unei intalniri cu ministrii de externe si de finante din monarhiile Golfului. Cele mai multe firme detinute de arabi activeaza in domeniul comertului, importurilor si exporturilor. Anual, Romania vinde in tarile arabe marfuri de 650 milioane euro si cumpara de doar 60 milioane euro. Desi exportul depaseste de zece ori importul, cifrele sunt cu mult mai mici in comparatie cu 1989, iar la export predomina materiile prime. Analistul economic Daniel Daianu sustine ca "oamenii de afaceri romani au pierdut startul si am ajuns sa pierdem pietele traditionale pe care le aveam in tarile arabe". Principala materie prima care ia drumul Orientului Mijlociu este lemnul, iar o treime din masa lemnoasa exportata din Romania a trecut prin firmele unor arabi. Anul trecut, tara noastra a exportat lemn in valoare de 832 milioane euro, la un pret mediu de 20 euro pe metru cub. Luand in calcul o medie de 220 metri cubi taiati la hectar, rezulta ca au plecat peste hotare aproape 190.000 hectare de padure, reprezentind 3% din padurile tarii. Investitorii arabi s-au profilat si pe alte zone atractive ale economiei romanesti, cum este cea a turismului (hoteluri sau agentii de turism), alimentatiei (productie sau restaurante si fast-food-uri), alcoolului si cafelei. Secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a participat, pe 14 iunie 2010, la Luxemburg, la cea de-a 20-a Reuniune ministerial UE - Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), desfurat n marja Consiliului Afaceri Externe. Agenda reuniunii a cuprins teme precum: relaiile UE - CCG, schimb de opinii pe tema evoluiilor din UE i CCG, dezvoltrii n Orientul Mijlociu, situaia din Irak, dosarul iranian, Yemen, terorism, neproliferare, drepturile omului i dialogul ntre culturi. Secretarul de stat romn a prezentat demersurile Romniei n vederea organizrii, la Bucureti, n perioada 1-3 noiembrie 2010, a Forumului Economic Romnia CCG. De asemenea, a susinut o intervenie referitoare la contribuia Romniei la procesul de reconstrucie i stabilitate din Irak. Cu prilejul reuniunii, a fost adoptat Programul Comun de Aciune UE - CCG pentru perioada 2010 -2013. Regiunea Golfului Persic-Peninsula Arabica grupeaza 10 state, ocupand in prezent primul loc in ierarhia rezervelor si a productiei si comertului de hidrocarburi. Baza productiei de petrol o reprezinta Arabia Saudita (400 mil. t/an), Iran(180 mil. t/an), Kuwait si Emiratele Arabe Unite (100 mil t. fiecare), Irak (cu imense rezerve, dar in urma embargoului ONU impus, productia s-a diminuat, in prezent volumul exporturilor fiind circumscris devizei ,,Petrol contra hrana). Aceste state sunt de altfel printre marii exportatori OPEC, catre SUA, Uniunea Europeana si Asia de Est (Japonia). Presedintele Traian Basescu a declarat, la Beirut, ca Romania va trebui sa gaseasca "politici mai inteligente pe plan economic" pentru a reduce dependenta exporturilor catre zona europeana si pentru a recuceri pietele arabe, "uitate" timp de 20 de ani. "Aici putem vorbi de regretul Romaniei, ca, timp de 20 de ani, am uitat de pietele tarilor arabe, am exportat totul spre UE si acum regretam pietele din Iran, Irak, Siria, Egipt, Liban, care erau pietele noastre traditionale", a declarat seful statului la o intalnire cu oamenii de afaceri libanezi, organizata la Camera de Comert din Beirut. Basescu a admis ca o alta problema este ca produsele pe care le exporta Romania inainte nu se mai fabrica in acest moment. "Politici mai inteligente trebuie gasite in urmatorii

4

ani pentru a nu ramane dependenti de o singura piata. 70% din exporturile noastre merg spre UE si aproape nimic in Rusia", a mai aratat presedintele tarii. El le-a mai spus investitorilor libanezi ca Romania este o tara atractiva, pentru ca economia romaneasca nu o sa fie serios afectata de criza. Seful statului a spus ca se asteapta o crestere negativa intre -1% si -4% si ca rata somajului nu va depasi 6%, spre deosebire de alte tari unde in aceasta perioada de criza somajul ar putea ajunge si la 20%. Presedintele Traian Basescu le-a mai spus libanezilor ca in Romania exista doua domenii economice care pot deveni o prioritate: industria alimentara si turismul. El le-a recomandat celor prezenti ca, daca vin in Romania, sa investeasca in imobiliare si in constructii pentru ca preturile proprietatilor si ale materialelor de constructii au scazut. Un alt domeniu atractiv este industria alimentara ecologica, pentru ca Romania are importante suprafete de terenuri ecologice. Seful statului a precizat, insa, ca, in domeniul imobiliar, legislatia privind achizitionarea terenurilor nu se va schimba. El a raspuns, astfel, unei intrebari a unui cetatean libanez, care se plangea ca in Romania strainii au dificultati in a intra pe piata imobiliara din cauza restrictiilor legislatiei. Alti investitori s-au aratat nemultumiti ca Romania nu mai exporta animale vii. Ei au spus ca, in acest moment, cumpara animale din Brazilia pentru ca cele din UE sunt mai scumpe. Basescu a raspuns ca subventii pentru crescatorii de animale au inceput sa se dea in Romania abia din 2008 si ca declinul acestui tip de export are drept cauza faptul ca in acest moment piata zootehnica este dominata "de indivizi" (mici producatori - n.r.). Un alt investitor a spus ca romanii si libanezii pot coopera in pietele din Orientul Mijlociu, de care ambele tari sunt interesate. Basescu a declarat ca o solutie adecvata ar fi firmele mixte romano-libaneze.

Summit-ul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG)In perioada 14-15 decembrie 2009 s-au desfasurat in Kuwait lucrarile Summit-ului Consiliului de Cooperare a Golfului (CCG), un eveniment politic de maxima importanta pentru configurarea perspectivelor de dezvoltare economica regionala. Summitul a inceput cu inaugurarea proiectului de interconectare a retelei energetice a CCG, prin semnarea documentului comun de cei sase sefi de stat ai CCG. Proiectul are ca principal scop acoperirea uniforma a necesarului de energie electrica si evitarea varfurilor de sarcina locale, cu un buget total de 1,6 mld USD si finalizare in anul 2012. In prima etapa, proiectul va interconecta Kuwait-ul, Arabia Saudita, Qatar-ul si Bahrain-ul pana la finele trimestrului II al anului 2011. Contributia financiara a fiecarui stat membru este conforma cu capacitatea energetica instalata si livrata in sistem. Declaratia finala a celui de-al 30-lea Summit CCG a consfintit in sectorul economic si financiar urmatoarele: - Dupa examinarea efectelor crizei economice globale asupra Statelor CCG, au concluzionat ca masurile adoptate de Statele Membre au fost eficiente, durabile si consistente; - Sustinerea pozitiei Arabiei Saudite in G20 privind coordonarea eforturilor de obtinere a stabilitatii financiare si a preturilor la titei pe pietele internationale, precum si eforturile depuse pentru revenirea dupa criza financiara globala; - Au fost apreciate progresele facute pentru implementarea uniunii vamale, a pietei comune, a uniunii monetare si a integrarii proiectelor economice la nivel regional: integrarea retelei energetice si constructia si interconectarea retelelor de cai ferate; - Cerinta Emirului Qatarez de activare a art V din Conventia pentru intarirea mediului de afaceri si a investitiilor in CCG si a art 12 privind Acordul de incurajare a investitiilor reciproce si integrarea economica CCG, decizand infiintarea unui Comitet pentru Cooperarea Financiara si Economica, precum si a Bancii CCG la urmatorul Summit ce va avea loc in Qatar;

5

- Dinamizarea masurilor de aplicare a Conventiei uniunii monetare, inclusiv prin realizarea unui program de masuri astfel incat moneda unica CCG sa devina realitate cat mai curand posibil; - Analiza raportului privind dinamizarea negocierilor intre CCG si UE, exprimandu-se dorinta promovarii cooperarii intre cele doua parti. Referitor la proiectul de cale ferata integrata CCG, Consiliul Suprem a decis: - Realizarea unui studiu detaliat pentru determinarea costurilor de utilizare a trenurilor, utilizand actionare motrica electrica sau diesel, pentru viteza de 350 km/h, cu posibilitatea de transfer rapid a calatorilor si marfurilor; - Infiintarea Autoritatii Cailor Ferate CCG care sa monitorizeze si coordoneze punerea in practica a proiectului, precum si determinarea structurii organizationale, a activitatilor, scopului si a conditiilor de functionare; - Obtinerea finantarilor necesare prin Comitetul de Cooperare Financiara si Economica a CCG pentru: consultanta, proiectare, elaborare procedura pentru licitare si selectia firmelor de consultanta acceptatedupa criteriul tehnic; - Emiterea recomandarilor de catre Comitetul pentru Transport si Comunicatii a CCG si Comitetul de Cooperare Financiara si Economica a CCG in conformitate cu Declaratia finala a celui de-al 30-lea Summit al CCG; - Mandatarea Comitetului pentru Transport si Comunicatii a CCG sa intensifice actiunile pentru realizarea proiectului cat mai curand posibil, la cele mai inalte standarde de calitate existente la nivel mondial si a coordonarii si unificarii retelelor nationale de cale ferata ale Statelor Membre CCG.

Tarile arabe din zona Golfului ar putea crea in 2010-2011 o uniune monetaraLiderii arabi din zona Golfului urmeaza sa indice daca planurile pentru crearea unei uniuni monetare, pana in 2010-2011, sunt fezabile. Regele Abdulah al Arabiei Saudite a spus in fata liderilor Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) ca trebuie sa depaseasca diferentele intre state, pentru a concretiza integrarea economica, in stilul Uniunii Europene, in regiunea celor mai mari exportatori de petrol din lume. Putin inaintea discursului tinut de suveranul arab in deschiderea summitului, un oficial din Golf a spus ca Oman a informat grupul celor sase natiuni ca nu se va putea alatura uniunii monetare in 2010. Patru state au si semnat la Riad acordul privind infiintarea acestei noi structuri. E vorba despre Arabia Saudita, Quatar, Kuweit si Bahrein, care au decis sa infiinteze un consiuliu monetar primul pas in vederea constituirii unei banci centrale a Golfului. Regele Abdulah a avertizat si ca Orientul Mijlociu a devenit un "butoi cu pulbere" gata sa explodeze, din cauza conflictelor din Iraq, Liban si Palestina. "Fiecare tara are rezervele ei, dar uniti vom reprezenta o forta care nu poate fi ignorata", a mai spus regele Abdulah. Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) reuneste Arabia Saudita, Qatar, Bahrain, Oman, Kuwait si Emiratele Arabe Unite. Cunoscut pentru conservatorism la nivel de politica si de economie, CCG pastreaza aliante stranse cu Statele Unite si impartaseste ingrijorarile americane despre Iran. Cei sase au stabilit deja cinci criterii pentru uniunea economica, inclusiv un plafon pentru deficite bugetare sub 3% din produsul intern brut (PIB), datoria publica sub 60% din PIB si inflatia la plafonul mediu al CCG plus 2%. Banca Centrala a Omanului a exprimat ezitari, referitor la posibilitatea tarii de a respecta orarul pentru implementarea monedei unice si a spus ca si ceilalti ii impartasesc ingrijorarile. Oficialul din Golf, care a vrut sa isi pastreze anonimatul, a spus pentru Reuters: "Oman simte ca nu va fi gata in 2010. Decat sa intarzie procesul, Oman vrea ca restul tarilor sa mearga inainte si Oman poate adera la o data ulterioara". 6

Guvernatorul Bancii centrale a Bahrain, Rasheed al-Maraj a spus ieri pentru Reuters, ca planul monetar se desfasoara conform programului. "Cred ca ne miscam in conformitate cu planul. Acum nu e nimic oficial din zvonurile legate de intarziere", a spus al-Maraj. In cadrul summitului se discuta si despre violentele interetnice din Iraq, despre programul nuclear al Iranului si accentuarea tensiunilor in Liban. Regele Abdulah a spus ca "nori negri" ameninta viata civililor din Liban, unde partidele de opozitie conduse de grupul siit Hezbolah vor sa rastoarne cabinetul sustinut de Occident si de Arabia Saudita. Arabia Saudita, cel mai mare exportator de petrol din lume si gazda a celor mai sfinte locuri ale Islamului, vrea sa controleze ceea ce considera ca fiind influenta nefasta a puterii siite prin sustinerea grupului libanez Hezbolah, partidelor siite din Iraq si alianta Teheranului cu Damascul. Majoritatea locuitorilor din tarile membre CCG sunt suniti, iar siitii sunt minoritati, desi acestia sunt majoritari in regatul insular al Bahrainului.

Tarile arabe - locul in care muncitorii romani sunt cei mai apreciati strainiEuropenii sunt tot mai deranjati de valurile de imigranti care le fura locurile de munca, iar romanii sunt deja renumiti pe tot continentul din cauza unor concetateni mai putin seriosi. Totusi, exista un loc in care muncitorii romanii sunt cei mai apreciati straini: tarile arabe. Sunt deja zeci de ani de cand romanii merg sa lucreze in tari din Orientul Mjlociu, iar agentiile de recrutare din Romania prezinta din ce in ce mai multe joburi in aceste tari, mai ales ingineri de infrastructura, geologi si proiectanti. Ca si in alte parti, in tarile arabe se cauta in special muncitori calificati cu experienta si specialisti in domeniul petrolier, al cailor ferate si constructii. In ceea ce priveste muncitorii necalificati, arabii prefera sa ii ia din forta locala de munca. Salariile pentru muncitorii si specialistii romani sunt uneori de cateva ori mai mari decat cele oferite in Europa, in special daca cei interesati de o pozitie buna iau direct legatura cu firmele, dupa cum spun unii romani care lucreaza acolo. Dezavantajele unui loc de munca intr-un stat islamic tin de conditiile de angajare, care sunt mai putin relaxante decat in majoritatea tarilor din zona euro. De asemenea, experienta ceruta de angajatori trebuie sa fie de cele mai multe ori de cel putin cinci ani. Dar marele avantaj este imaginea romanilor acolo. "Din toate tarile din lume, cred ca romanii sunt cel mai bine vazuti in tarile arabe. Cand avem discutii cu partenerii din lume, in Europa apar intotdeauna extraverificari. In tarile arabe, dimpotriva, vor sa lucreze cu romani pentru ca sunt foarte apreciati datorita experientei de zeci de ani de cand merg acolo", ne-a explicat Calin Stefanescu, director al portalului de joburi in strainatate Tjobs. Potrivit statisticilor Tjobs, in prima jumatate a anului 2010 au plecat sa munceasca in tarile musulmane in jur de 5.000 de romani, dar numarul celor care au incercat sa obtina un contract acolo este de peste 17.000. Toate contractele sunt, insa, pe perioada limitata, in functie de durata proiectului, intre sase luni si doi ani, iar muncitorii pot pleca la munca intr-o tara araba doar printr-o agentie de recrutare care se ocupa de toate formalitatile. Fiind vorba de societati islamice, e bine totusi ca cei interesati de munca in aceasta parte a lumii sa fie bine informati cu privire la conditiile de intrare, la regimul de vize, dar si cultura. Multe oferte de munca ar putea sa vina in perioada urmatoare din Arabia Saudita, care si-a facut publica recent strategia de abordare a crizei economice, din perspectiva pietei fortei de munca. Astfel, sauditii intentioneaza sa creeze cel putin 160.000 de locuri de munca in sectorul de munca privat pana la sfarsitul anului 2011. Programul este, insa, dedicat cetatenilor sauditi, scopul fiind de reducere a ratei somajului si de retragere a acestora spre mediul privat. Emiratele Arabe Unite sunt recunoscute pentru ritmul de dezvoltare si investitiile uriase care se fac chiar si pe timp de criza. Aproape 2.500 de romani au plecat de la inceputul anului numai in Dubai si Abu Dhabi, emirate in care se construiesc unele dintre cele mai extravagante proiecte. 7

Relatiile economice dintre Romania si Qatar1. Comert bilateral Romnia - Qatar

2. Structura schimburilor comerciale bilaterale a) Export romanesc: Cherestea si articole din lemn, masini, aparate si echipamente electrice, produse din fonta, fier, otel, instrumente si aparate optice, produse chimice anorganice, produse din tutun, articole de imbracaminte, combustibili si uleiuri minerale, mobilier medico-chirurgical, articole din piele, produse cosmetice. In continuare, ponderea in structura exporturilor romanesti o detin produsele lemnoase si cele metalice cu grad redus si mediu de prelucrare. In ultima perioada se remarca interesul firmelor qatareze pentru importul de produse alimentare, ca si cel al unora din contractorii generali pe proiecte complexe in domeniul hidrocarburilor pentru piese si subansamble specifice (cazane industriale, valve, teava, fitinguri, etc) b) Import romanesc: Importurile din Qatar constau, in principal, din bunuri de consum diverse, volumul acestora fiind constant nesemnificativ. 3. Cooperarea economica pe obiective complexe in Qatar este dificila de realizat de societatile comerciale romanesti datorita prezentei pe piata qatareza, dominata de sectorul energetic, a marilor concerne internationale. Subcontractarea ramane o solutie posibila prin participarea la licitatiile organizate de contractorii generali. 4. Relatia UE - Qatar UE este unul dintre principalii partenerii comerciali ai Qatarului, fiind principalul exportator in tara araba si ocupand locul 4 in topul regional al importurilor din emirat. In 2006 valoarea exporturilor UE in Qatar a fost, conform statisticilor locale, de 5,7 miliarde USD, crescand in 2007 la 7,43 miliarde dolari. Gama UE de produse la export cumuleaza masini, utilaje si echipamente industriale, vehicule de transport, produse chimice, textile si produse alimentare. Importul din Qatar a fost in 2007 in valoare de 1,85 miliarde USD si este reprezentat in special de petrol, gaze naturale si produse petrochimice. Relatiile economice si comerciale se deruleaza inca in baza Acordului de Cooperare Economica semnat de UE cu Consiliul de Cooperare al Golfului din care Qatarul face parte. Negocierile demarate in 1990 pentru semnarea unui Acord de Comert Liber au fost revigorate dupa 2003, odata cu constituirea Uniunii Vamale intre cele sase state membre GCC. Ultimele runde de discutii au scos in evidenta progrese consistente, ambele parti fiind increzatoare ca documentul va putea fi definitivat si semnat in viitorul apropiat. Marea majoritate a investitiilor UE in Qatar sunt orientate catre domeniul energetic, in special in cel al facilitatilor de extractie, procesare si transport a gazelor naturale.

8

Nota: Avand in vedere ca 75% din populatia Qatarului este constituita din forta de munca bruta, provenita din tari asiatice, mare parte din produsele industriei usoare (textile si tricotaje, imbracaminte si incaltaminte, electrocasnice, mobilier, produsele alimentare s.a.) sunt de calitate inferioara, fiind la preturi accesibile acestei categorii sociale cu venituri mici. Asa se explica numarul mare de produse din China, India sau Thailanda de pe piata locala.

Arabia SauditaRomnia i Regatul Arabiei Saudite au stabilit relaii diplomatice la rang de ambasad la 13 martie 1995. Ambasada Romniei la Riad a fost deschis n octombrie 1996, iar cea a Regatului Arabiei Saudite la Bucureti n anul 2002. Schimburile comerciale romno-saudite se desfoar direct cu firme saudite i indirect, prin intermediul unor firme din Liban, Iordania, Kuwait, Siria, Emiratele Arabe Unite. Cu excepia anului 1992, cnd au fost efectuate importuri de iei din Arabia Saudit, balana comercial a fost permanent excedentar. Principalele produse exportate n Arabia Saudit au fost: lemn i produse din lemn, produse metalurgice, marmur, hrtie i carton, becuri, motoare electrice, cabluri, ngrminte, esturi, confecii, produse alimentare, animale vii, anvelope, contoare electrice, echipamente i accesorii petroliere, boilere industriale. Importurile din Arabia Saudit au constat n uleiuri minerale, sulf, produse chimice, mobilier, covoare i curmale. O delegaie saudit, condus de Preedintele Camerei de Comer i Industrie Riad, a fcut o vizit n Romnia n iunie 1996, iar o delegaie a Camerei de Comer i Industrie a Romniei a vizitat Arabia Saudit n 1997. n septembrie 1998, mai 2000 i martie 2003, s-au aflat n Romnia delegaii ale Consiliului Camerelor de Comer i Industrie din Arabia Saudit, nsoite de importante grupuri de oameni de afaceri. n luna martie 2003 o important misiune economic, condus de Abdulaziz A. AlAthel vicepreedintele Camerei de Comer i Industrie Riad, a vizitat Romnia, ocazie cu care a fost semnat Memorandumul de nelegere ntre Camera de Comer i Industrie a Romniei i a Municipiului Bucureti i Consiliul Saudit al Camerelor de Comer i Industrie, n vederea nfiinrii unui Consiliu Bilateral al Oamenilor de Afaceri. n perioada 31 octombrie 3 noiembrie 2006, ministrul saudit al comerului a vizitat Romnia, nsoit de o delegaie de oameni de afaceri. n noiembrie 2007 a fost organizat o misiune economic romneasc in Arabia Saudit, care a vizat principalele centre comerciale din Regat (Jeddah, Riad si Dammam). Rezultatele misiunii economice au fost pozitive i au contribuit la dezvoltarea relaiilor comerciale dintre cele dou ri. Dup aceast vizit, a crescut interesul mediului de afaceri local fa de dezvoltarea legturilor comerciale i de investiii cu Romnia. Cu un procent de 31,3%, Uniunea Europeana surclaseaza SUA si China in privinta importurilor Arabiei Saudite, dar in ceea ce priveste exporturile se situeaza abia pe locul trei. In proportie de 84,9 % Uniunea Europeana importa din Arabia Saudita combustibili minerali, lubrifianti si alte materiale relationate acestora dintai. UE exporta in Arabia utilaje industriale, utilaje de transport si produse chimice.

9

Evolutia schimburilor comerciale dintre Romania si Arabia Saudita:

SiriaTimp de peste cinci decenii, relatiile siriano-romane s-au aprofundat in contextul in care se bazeaza pe o prietenie solida si respect reciproc, care deschid calea spre un parteneriat strategic real si cooperare fructuoasa. Relatiile siriano-romane sunt exceptionale si istorice in contextul in care Damascul doreste sa le intareasca, in lumina unei comunitati siriene active in Romania, de 10.000 de persoane, si a unei comunitati romanesti la Damasc care depaseste 4.000 de persoane. De asemenea, Romania incearca sa revigoreze relatiile cu partenerii sai traditionali din Orientul Mijlociu. Vizita presedintelui Traian Basescu la Damasc, in 2008, a fost un pas spre revenirea relatiilor traditionale ce leaga cele doua tari de decenii, deschizand noi perspective de cooperare. Ambasadorul Sandovici a subliniat ca Siria este un partener important pentru Romania, descriindu-l drept cel mai important partener economic din Orientul Mijlociu timp de decenii. Relatiile bilaterale au dobandit un nou dinamism din 2007, in contextul in care cele doua parti s-au angajat intens pentru a repune relatiile pe fagas. Cele doua parti au semnat un acord financiar care a stabilit problemele financiare nerezolvate intre cele doua tari. De asemenea, mai multe acorduri de cooperare au fost semnate privind consultari politice, incurajarea investitiilor, evitarea dublei impuneri, scutirea misiunilor diplomatice de taxa pe valoarea adaugata, printre alte acorduri. Seriile de reuniuni economice importante pe care cele doua tari le-au organizat cu incepere din 2008 reflecta interesul reciproc de reimpulsionare a relatiilor bilaterale. Vizita presedintelui al-Assad la Bucuresti lasa deschisa larg usa cooperarii cu Romania la nivel bilateral si politic, in special in ceea ce priveste conflictul arabo-israelian, prin consolidarea rolului Europei si al Uniunii Europene in aceasta problema si venind cu noi abordari pentru a realiza o pace justa si globala in Orientul Mijlociu, avand in vedere respingerea de catre Israel a cerintelor de pace si adoptarea unor politici ostile impotriva arabilor din teritoriile palestiniene, Inaltimile Golan siriene ocupate si sudul Libanului, noteaza SANA. ''Suntem interesati de Siria, deoarece este o poarta pentru produsele romanesti in Orientul Mijlociu si zona Golfului. In mod similar, Romania este o potentiala poarta pentru produsele siriene pe pietele europene avand in vedere ca este membra a UE'', a declarat ambasadorul roman. El a adaugat ca cele doua tari au un potential turistic mare, care le face sa fie atractii turistice importante. Diplomatul roman a mai spus ca relatiile bilaterale dintre cele doua popoare au fost intotdeauna solide la nivel cultural, social si educational. Potrivit ambasadorului, schimburile comerciale au cunoscut o crestere in 2009 cu 20%, fiind estimate la 150 milioane dolari. Intr-o perioada de peste 8 luni a acestui an, volumul schimburilor comerciale a crescut cu 20%, comparativ cu 2009. Republica Araba Siriana, cu o populatie estimata la peste 19 milioane locuitori, a realizat in anul 2008, un P.I.B. nominal de 44,5 miliarde US$ (circa 2340 US$/locuitor). PIB a atins in 2009 valoarea de 45,7 miliarde US$ (crestere cu 5,2 % fata de acest an), fata de nivelul de 39 miliarde US$ atins in 2007. La paritatea puterii de cumparare, venitul pe cap de locuitor este estimat la 4900 US$. 10

In ultimii ani situatia economica a tarii s-a ameliorat ca urmare a relansarii cresterii economice. Cresterea economica a fost de 5,1 % in 2006, si 6,1 % in anul 2007. Volumul exporturilor a depasit, in 2007, nivelul de 11,6 miliarde US$, cu 14,6 % mai mare decat cel inregistrat in 2006, iar importurile s-au cifrat la 13,7 miliarde US$, in crestere cu 28,8 % fata de anul precedent. In anul 2007 volumul total al comertului exterior sirian a fost de peste 25,2 miliarde US$, in crestere cu 22 % comparativ cu anul 2006, iar deficitul comercial s-a cifrat la 105,5 miliarde lire siriene (2,1 miliarde US$), respectiv cel mai inalt nivel din ultimile doua decenii. Siria este al patrulea producator mondial de masline (650000t in 2007) si intentioneaza sa produca 100000 tone de ulei de masline pretabil a fi exportat in tarile UE. Principalele evolutii ale economiei siriene Situatia financiara a tarii ramane stabila, cu un grad redus de indatorare la extern si cu un volum al rezervelor in devize de circa 18 miliarde US$ (acopera importurile pe 11 luni). Cursul de schimb al lirei siriene s-a apreciat cu circa 10 % in ultimele 12 luni fata de US$ in urma crizei declansate pe piata imobiliara americana in lunile august-septembrie 2007 si a turbulentelor de pe pietele financiare declansate in iulie 2008. Relansarea economica survine unor reforme care au vizat incurajarea investitiilor private, crearea de locuri de munca, reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor. Siria va continua sa importe anual cate 4 milioane tone motorina pentru a face fata cererii interne. Motorina este cel mai subventionat produs, vanzandu-se pe piata interna cu echivalentul a 54 centi SUA per litru, respectiv aproximativ jumatate din nivelul preturilor de import. Raportul pe 2009, care acopera perioada aprilie 2007-iunie 2008, plaseaza Siria, din punctul de vedere al mediului de afaceri, pe locul 137 dintr-un total de 178 tari evaluate, in conditiile in care raportul anterior de evaluare, publicat in 2007 pentru anul 2008, situa Siria pe locul 145.

KuwaitKuwaitul are o economie mica, relativ deschisa, dominata de industria petrolului si sectoarele guvernamentale. Sectorul public joaca un rol important in economia kuwaitiana, cheltuielile guvernamentale reprezentand motorul economic, dar si principalul angajator al fortei de munca (cca 20% din total). Rezervele de titei confirmate sunt de cca 98 md. barili, ceea ce reprezinta 8 % din rezervele mondiale. La acestea se adauga alte cca 5 md. barili din Zona Neutra care este exploatata impreuna cu Arabia Saudita. Rezervele de titei utilizabile sunt de cca 93 md. barili. Sectorul petrolier contribuie cu cca 50% la formarea PIB, aduce cca 95% din veniturile din export si cca 85% din veniturile guvernamentale. Desi Kuwaitul a beneficiat de cresteri spectaculoase ale pretului la petrol din anii 70 si din prezent, economia a suferit si unele socuri precum in 1982 (caderea pietei de titluri si obligatiuni), mijlocul anilor 90 (scaderea pretului la petrol) si in perioada ocupatiei irakiene. Statul Kuwait a ncheiat unele Acorduri bilaterale cu state membre ale UE, referitoare la evitarea dublei impuneri (Frana, Polonia, Austria, Italia, Germania i Marea Britanie), 11

promovarea i protejarea reciproc a investiiilor (Frana, Belgia, Polonia, Finlanda, Austria, Olanda, Cehia, Germania, Danemarca, Lituania, Slovenia, Malta i Suedia) i de cooperare economic i tehnic (Frana, Belgia, Polonia, Grecia, Finlanda, Austria, Olanda, Cehia, Cipru, Italia, Danemarca). In anul 2008 exporturile europene pe piaa kuwaitian au nregistrat valoarea de 5,029 md EUR, iar importurile 4,783 md EUR, balana comerciala fiind relativ echilibrata. Ca structur, exporturile UE n Kuwait constau n: mijloace de transport 52,7%, echipamente 27,1%, produse chimice 8,7%, produse agricole 5,7%. Importurile UE din Kuweit sunt constituite din: petrol (95%), produse chimice (2,5%) si autovehicule si mijloace de transport (1 %).

In anul fiscal 2008, PIB kuwaitian a fost de 107,5 md EURO si un indice al PIB/locuitor de 31.221 EURO/locuitor. Rata de crestere a PIB a fost in anul 2007 de 6.9% (DGTRADE). Inflatia a afectat economia kuweitiana in ultimii ani, cei mai ridicati indici fiind inregistrati in 2007 de 5% si 10,5% in 2008. Odata cu resimtirea efectelor crizei financiare, inflatia s-a redus. Industria Se bazeaz pe extragerea i prelucrarea ieiului (2,613 mil barili/zi/2008) i a gazelor naturale (12,5 md. mc/2006), fiind concentrat n zone industriale (Al-Shuwaiba i AlAhmadi): rafinrii de petrol (capacitate totala de cca 1 mil. barili/zi), petrochimie (amoniac, uree si polietilena). Alte obiective industriale: fabrici de ciment (350.000 tone/an), ateliere de reparatii navale, statii de desalinizare, centrale electrice (productie totala de 44,75 KWh/2006), fabrici pentru produse alimentare. Petrol si gaze naturale Petrolul ramane in continuare sursa strategica aducatoare de venit si bunastare Kuwaitului. In 2008 sectorul petrolier a reprezentat 52% din PIB si 95 % din exporturi. Productia de petrol in anul 2008 s-a ridicat la o medie de 2,613 milioane barili/zi din care cca. 2,356 milioane barili/zi au fost exportati, conform obligatiilor asumate in cadrul OPEC. Strategia de dezvoltare a industriei petroliere indica o crestere a capacitatii pana la 3,5 milioane barili/zi in 2010 si 4 milioane barili/zi in anul 2020. Sectoare manufacturiere Industria kuwaitiana are dezvoltate cateva sectoare precum: rafinarie, chimie si petrochimie, desalinizarea apei marine, materiale de constructie, procesare alimente. Kuwait Petroleum Company este compania petroliera internationala integrata, reprezentand guvernul kuwaitian in sectorul petrolier si include: Kuwait Oil Company (productie petrol si gaz), Kuwait National Petroleum Co. (rafinare si distributie interna produse finite), Petrochemical Industries Co. (petrochimie), Kuwait Foreign Petroleum Exploration Co. (dezvoltare concesiuni externe), Kuwait Oil Tanker (transport titei). De asemenea Kuwait Petroleum Company detine rafinarii si statii de distributie in Tarile de Jos si Scandinavia, depozite petroliere si retea de distributie in Italia si compania Kuwait Petroleum International Lubricants care desface produsele finite in Europa sub brandul Q8. Comertul exterior 12

Principalii parteneri sunt: Uniunea Europeana, tarile dezvoltate (SUA, Japonia, Korea), rile arabe vecine (CCG) si intr-o anumita masura tarile asiatice (Singapore, China, Indonezia). Datorita structurii economice si a evolutiilor din ultima perioada a pietelor internationale a titeiului balana economic este excedentar. In anul 2008 fiind inregistrat un excedent de 22.4 md EUR. In acelasi an, Kuweitul a importat marfuri in valoare totala de 17,5 md. EUR si a exportat de 40 md. EUR. Exporturile au constat in petrol (95%) i produse petroliere rafinate (3,75%). Importurile au fost constituite din produse masini si mijloace de transport (37,4%), produse de consum (21,3%), alimentare si agricole (13,7%), produse chimice (9,5 %). Parteneri principali la import (2008): UE (28,6%), SUA (11,6%), Japonia (9%), China (7,2%) si Arabia Saudita (6,8%). Parteneri principali la export (2008): Japonia (23,5%), Korea (16,9%), UE (12%), SUA (11,4%) si Singapore (10,1%).

IordaniaAcordul de asociere Iordania UE (intrat in vigoare in luna mai, 2002)Relatiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de actiune", document economic si politic care stabileste obiective strategice, de cooperare. El ofera Regatului relatii intarite in domeniile politic, securitate, economic si cultural, dar si responsabilitati in prevenirea si solutionarea conflictelor. Implementarea Planului cuprinde si domeniile mai sensibile, respectiv agricultura si serviciile, prin liberalizarea treptata a exporturilor iordaniene, imbunatatirea standardelor, simplificarea procedurilor de vama si protectie fitosanitara. Conform Planului de actiune, Iordania va primi ajutor financiar marit, in valoare de cca 570 milioane euro, pentru sprijinirea reformelor si a modernizarii economiei. Investitiile europene in Iordania au cunoscut o crestere insemnata, in cursul anului 2006, ajungand la valoarea de 1,9 miliarde euro. Sectoarele care au atras cele mai mari investitii au fost textilele, energia, comunicatiile si sistemul bancar. Asigurarea unui mediu de afaceri stabil si atractiv, o forta de munca tanara si calificata, mentinerea unei stabilitati politice intr-o regiune plina de incertitudini si conflicte, sunt elemente care au determinat ca Iordania sa devina o piata atractiva pentru oamenii de afaceri din UE. Prin intarea in vigoare, a Acordului dintre Iordania, UE si Israel, pentru infiintarea Zonelor Speciale Calificate ( QIZ ), dupa modelul american al QIZ, vor creste posibilitatile de patrundere pe piata celor 25 de state ale UE, a unor produse iordaniene, in regim preferential. Dintre tarile europene, Franta este primul exportator in Iordania, cu o pondere de 26 %, urmata de Germania (20 %), Italia (17 %) si Marea Britanie (15 %). In structura schimburilor economice figureaza urmatoarele categorii de produse: material de transport, produse manufacturate si produse chimice; aceste trei categorii de produse insumand 86 % din totalul exporturilor europene. Se mai exporta produse alimentare, cca 10%. n prezent Comisia European negociaz cu statele participante la Parteneriatul Euromediteranean, principalele componente ale propunerii fiind: plasarea negocierii n cadrul politicii de vecinatate a UE; liberalizarea clasic a comerului la orizontul lui 2010, cu excepii pentru produse sensibile la care liberalizarea se va face gradual sau se va opri la un anumit stadiu; asimetrie n calendar; msuri de sprijin n domeniul dezvoltrii durabile etc.

Principalii indicatori economici pe perioada anilor 2001- 2006

13

In domeniul economic, se pune un accent deosebit se pune pe exporturi, prin cresterea competitivitatii, reducerea interventiei directe a guvernului in economie pentru a permite desfasurarea mecanismelor pietei. Cresterea competitivitatii este o preocupare constanta a Guvernului iordanian, bazata pe strategia crearii unei economii moderne, cu inalta productivitate si eficienta. I 1. In ce an a fost creat Consiliul de Cooperare a rilor arabe din Golf si care sunt statele care l-au creat ? R 1: Consiliul de Cooperare a rilor arabe din Golf (CCG) a fost creat n mai 1981 de catre Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudit i Emiratele Arabe Unite. I 2. Care sunt sectoarele manufacturiere dezvoltate ale Kuwaitului? R 2: Industria kuwaitiana are dezvoltate cateva sectoare precum: rafinarie, chimie si petrochimie, desalinizarea apei marine, materiale de constructie, procesare alimente. I 3. In ce regiune se afla cele mai multe rezerve de petrol ale lumii? Care este tara care dispune de cele mai multe rezerve mondiale si in ce pondere? R 3: In regiunea Golfului se afl peste 70% din rezervele petroliere ale lumii. Arabia Saudit dispune de 25% (circa 262 miliarde barili) din rezervele mondiale. I 4. Ce acorduri a incheiat statul Kuwait cu state din Uniunea Europeana? R 4: Statul Kuwait a ncheiat unele Acorduri bilaterale cu state membre ale UE, referitoare la evitarea dublei impuneri (Frana, Polonia, Austria, Italia, Germania i Marea Britanie), promovarea i protejarea reciproc a investiiilor (Frana, Belgia, Polonia, Finlanda, Austria, Olanda, Cehia, Germania, Danemarca, Lituania, Slovenia, Malta i Suedia) i de cooperare economic i tehnic (Frana, Belgia, Polonia, Grecia, Finlanda, Austria, Olanda, Cehia, Cipru, Italia, Danemarca). I 5. Unde s-a desfasurat Summit-ul Consiliului de Cooperare a Golfului (CCG) in perioada 14-15 decembrie 2009 si care este principalul sau scop ? R 5: In perioada 14-15 decembrie 2009 s-au desfasurat in Kuwait lucrarile Summit-ului Consiliului de Cooperare a Golfului (CCG), un eveniment politic de maxima importanta pentru configurarea perspectivelor de dezvoltare economica regionala. Proiectul are ca principal scop acoperirea uniforma a necesarului de energie electrica si evitarea varfurilor de sarcina locale, cu un buget total de 1,6 mld USD si finalizare in anul 2012. In prima etapa, proiectul va interconecta Kuwait-ul, Arabia Saudita, Qatar-ul si Bahrain14

ul pana la finele trimestrului II al anului 2011. Contributia financiara a fiecarui stat membru este conforma cu capacitatea energetica instalata si livrata in sistem. I 6. Ce acord exista intre UE si Irak din martie 2004 si ce prevede acesta ? R 6: In privinta relatiei UE Irak exista deja un Acord de Asistenta (din martie 2004) care prevede sprijin financiar pentru reconstructia post-conflict. Acest Acord prevede furnizarea de catre UE a 130 milioane Euro pentru implementarea de politici sociale (somaj, reforma adiminstrativa), precum si asistenta tehnica in domenii de importanta strategica (energie si extractia petrolului). Asistenta financiara in cadrul acestui program este de aproximativ 200 milioane Euro. I 7. Care este ponderea populatiei din lumea araba care traieste sub limita saraciei, conform rezultatelor studiului comun al al Ligii Arabe si al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)? R 7: Un studiu comun al Ligii Arabe si al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au constatat ca 140 milioane de persoane din lumea araba sau 40% din populatia sa totala traiesc sub limita saraciei. I 8. Ce cumuleaza gama UE de produse la export in Qatar ? R 8: Gama UE de produse la export cumuleaza masini, utilaje si echipamente industriale, vehicule de transport, produse chimice, textile si produse alimentare. I 9. Ce defineste relatiile Iordaniei cu UE ? R 9: Relatiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de actiune", document economic si politic care stabileste obiective strategice, de cooperare. El ofera Regatului relatii intarite in domeniile politic, securitate, economic si cultural, dar si responsabilitati in prevenirea si solutionarea conflictelor. I 10. Pe ce loc este plasata Siria, din punct de vedere al mediului de afaceri, conform raportului pe 2009, care acopera perioada aprilie 2007-iunie 2008? R 10: Raportul pe 2009, care acopera perioada aprilie 2007-iunie 2008, plaseaza Siria, din punctul de vedere al mediului de afaceri, pe locul 137 dintr-un total de 178 tari evaluate.

15